UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

REFERAT
,,Aditivii potentiali folositi in panificatie

STUDENT: MOTOROIU MARINA

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

CUPRINS:
1.1.Definitia aditivului 1.2.Clasificarea aditivilor 1.3.Cerinte de evaluare a aditivilor alimentari inainte de autorizatie 1.4.Conditii de admisibilitate pentru aditivi din punct de vedere al consumatorului 1.5.Reteta traditionala pentru obtinerea painii 1.6.Pinea conine pn la 34 de aditivi alimentari 1.7.Pinea neagr conine fin alb i colorani 1.8.Aditivii alimentari ocupa un loc de frunte pe lista neagra a dusmanilor sanatatii. Ce ar trebui sa stim despre ei? 1.9.Nocivitatea aditivilor 1.10.Sarea, un alt exemplu de folosire irationala a aditivilor alimentari 1.11.De ce atat de multe E-uri?

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

Aditivii potentiali folositi in panificatie

1.1.Definitia aditivului

Prin aditiv alimentar se intelege: orice substan care nu este consumat ca aliment sau care nu este utilizat n mod obinuit ca ingredient caracteristic n alimentaie, care posed sau nu valoare nutritiv i a crei adugare intenionat n produsele alimentare, n scop tehnologic n stadiul lor de fabricaie, transformare, tratament, condiionare, transport, depozitare are ca efect sau poate avea un efect rezonabil, direct sau indirect, indiferent c devine ea nsi sau derivaii si, un component al produselor alimentare (Conform Directivei cadru 85/107/CEE)

1.2.Clasificarea aditivilor

Aditivii sunt clasificai n urmtoarele grupe: COLORANII substane care sunt folosite pentru a colora un produs alimentar sau pentru a restaura culoarea unui produs alimentar; acetia includ i constituenii naturali ai alimentelor i sursele naturale, care n mod normal nu sunt utilizate ca ingrediente ale alimentelor. Preparatele obinute din materii prime alimentare sau alte surse alimentare, pe cale fizic i/sau chimic i care conin pigmeni, sunt, de asemenea,considerai colorani. Nu sunt considerai colorani aditivi produsele uscate sau concentrate folosite lafabricarea alimentelor, cum ar fi paprika (boia de ardei iute),ofranul, precum i substanele utilizate pentru colorarea suprafeei nemiscibile a produselor alimentare, cum ar fi membranele pentru crnati,salamurilei peliculele de acoperire ale brnzeturilor. NDULCITORII (EDULCORANII) substane care se folosesc pentru a conferi gustul dulce produselor alimentare n care se ncorporeaz i respectiv, se folosesc ca ndulcitori n anumite cazuri n gospodria individual. Nu intr n
3

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

categoria ndulcitorilor aditivii celorlalte substane dulci, cum ar fi monozaharidele, dizaharidele sau produsele alimentare dulci (diferite siropuri, mierea de albine etc.). CONSERVANII substane ce prelungesc durata de pstrare a produselor alimentare prin protejarea fa de aciunea microorganismelor. ANTIOXIDANII- substane care prelungesc durata de pstrare a produselor alimentare fa de deteriorarea prin oxidare, cum ar fi rncezirea grsimilor i modificarea de culoare. ACIDULANII substane care mresc aciditatea unui produs alimentar i/sau i confer gust acid. REGULATORI DE PH (CORECTORI DE ACIDITATE) substane care modific sau controleaz aciditatea/alcalinitatea unui produs alimentar. ANTIAGLOMERANI substane care reduc tendina de aderare (aglomerare) a particulelor individuale ale unui produs alimentar. ANTISPUMANI substane care previn (mpiedic) sau limiteaz formarea de spum. AGENI DE MAS (BULKING) substane care contribuie la creterea volumului unui produs alimentar, f r sa aib efect semnificativ asupra valorii energetice a produsului. EMULGATORI substane care fac posibil formarea i meninerea unui amestec omogen din dou sau mai multe faze nemiscibile, cum ar fi uleiul i apa. SRURI DE EMULSIONARE(SAU DE TOPIRE) substane ce transform proteinele din brnz ntr-o form dispersat, ceea ce asigur o distribuie uniform a grsimii i a altor componente. AGENI DE NTRIRE substane ce menin sau fac tari,crocante,esuturile fructelor i legumelor, respectiv interacioneaz cu agenii de gelificare pentru a produce un gel tare (puternic). AGENI DE SPUMARE substane care asigur formarea unei dispersii omogene a unei faze gazoase ntr-un produs alimentar, lichid sau solid. POTENIATORI DE AROM substane care mresc gustul i/sau mirosul unui produs alimentar. AGENI DE GELIFICARE substane care confer consisten unui produs alimentar prin formarea de gel. AGENI DE GLAZURARE substane care, aplicate la suprafaa unuiprodusalimentar i conferacestuia un aspect strlucitor sau i confero peliculprotectoare. UMECTANI substane care previn (mpiedic) deshidratarea produselor alimentare,compensnd efectele unei umiditi relative sczute a aerului, respectiv promoveaz solubilitatea /dispersarea unei pulberi n mediu apos. AGENI DE AFNARE substane sau combinaii de substane care elibereaza un gaz i, prin urmare, fac s creasc volumul unui aluat sau al unei compoziii care sebate ntr-un utilaj specific. SECHESTRANI substane ce formeaz complexe cu ionii metalici. STABILIZATORI substane care fac posibil meninerea strii fizico - chimice a unui produs alimentar; stabilizatorii includ i acele substane care sunt capabile s menin o dispersie format din dou sau mai multe lichide nemiscibile ntr-un produs alimentar, respectiv acele substane care stabilizeaz, rein sau intensific culoarea existent ntr-un produs alimentar. SUBSTANE DE NGROARE substane care mresc vscozitatea unui produs alimentar.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

AGENI DE TRATARE A FINII ( ALII DECT EMULGATORII) substane ce se adaug n fin sau n aluat pentru mbuntirea nsuirilor de panificaie sau a nsuirilor reologice. GAZE DE AMBALARE gaze (altele dect aerul) ce se introduce ntr-un recipient,naintea, n timpul sau dup introducerea produsului alimentar n recipient. SUPORTURI (PURTTORI) include suporturi (purttori) solide (pulbere) i lichide (solveni) ce ajut la dispersarea aditivului i care, ele nsele, nu exercit efecte tehnologice. Suporturile (purttorii) se utilizeaz pentru a facilita manipularea sau utilizarea aditivilor. AMIDONURI MODIFICATE substane obinute prin tratamentul chimic, fizic i enzimatic sau care au fost obinute prin tratament alcalin sau acid, respectiv albire, al amidonurilor alimentare native. GAZE PROPULSOARE gaze (altele dect aerul) care sunt folosite pentru evacuarea unui aliment dintr-un recipient. ENZIME biocatalizatori folosii n industria alimentar.

1.3.Cerinte de evaluare a aditivilor alimentari inainte de autorizatie

nainte de a fi autorizat un aditiv alimentar, trebuie alctuit un dosar care trebuie s cuprind o serie de informaii necesare comisiei de analiz care este format din specialiti din domeniul sntii, nutriiei, igienei, toxicologiei, comisie care activeaz la nivel naional. Dosarul trebuie s conin date privind: 1. Date tehnice: denumirea substanei conform IUPAC, sinonime, denumire comercial, prescurtri, denumire comun, numr de identificare. 2. Specificaii: compoziie, formula empiric i structural, masa molecular, gradul de puritate (%), natura impuritilor coninute, procentajul impuritilor semnificative i principale, forma fizic (pulbere, lichide), solubilitate (n ap, solveni organici, lipide); alte date utile pentru identificarea substanei (de exemplu: proprietile fizico-chimice, date analitice privind diferena dintre loturi), informaii asupra caracteristicilor microbiologice, n particular n ceea ce privete prezena agenilor patogeni, toxinele bacteriene, nicotoxine. 3. Procesul de fabricaie: informaii asupra procesului de fabricaie, innduse cont de secvena de reacii, reaciile colaterale, purificarea i prepararea produsului comercial, pentru a determina impuritile probabile i influena lor asupra evalurii toxicologice. 4. Metode de analiz: metode de analiz pentru descrierea substanei, evaluarea puritii sale, msurarea caracteristicilor fizico-chimice i microbiologice; metode analitice de determinare a aditivului i produselor sale de degradare n produsele alimentare n care se adaug. 5. Justificarea aditivului: utilizarea prevzut i scopul; doza de ncorporare n produse specifice i reziduurile rmase n produsele alimentare; studiul eficacitii substanei n vederea cercetrii efectului dozei propuse; documentaia necesitii aditivului i beneficiul pentru consumator.
5

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

6. Expunere: expunerea omului (probabil sau ateptat) la consumul de alimente care conin aditivi i influena diferiilor factori (mod de via, frecvena de consum a alimentelor cu aditivi), gradul de consum al alimentelor ce conin aditivi n funcie de vrste, sex, prezena diferitelor afeciuni. 7. Reaciile oferite de aditivi n produsele alimentare: produsele specifice de degradare sau reacia care poate avea loc n cursul preparrii i conservrii alimentelor; efectele acestor produse de degradare i a reaciilor asupra substanelor nutritive din alimente. 8. Date privind toxicitatea: teste de genotoxicitate (testul de mutaie genetic asupra bacteriilor, testul de aberaie cromozomic asupra culturii de celule de la mamifere, testul de mutaie genetic asupra culturii de celule de la mamifere), teste de toxicitate general (toxicitate acut, toxicitate subacut la 28 de zile, toxicitate subcronic la 90 zile, toxicitate pe termen lung i cancerogenitate, efecte asupra reproducerii, teratogenitate); alte teste (absorbie, distribuie, metabolizare, excreie, iritare cutanat, toxicitate pe cale respiratorie, imunotoxicitate, inducia proliferrii peroxizonale, iritare ocular, sensibilizare. 9.

1.4.Conditii de admisibilitate pentru aditivi din punct de vedere al consumatorului

Conform Codex Alimentarius i Directivei CEE din 21.XII.1988 (directiva 89/107/CEE) utilizarea aditivului alimentar poate fi luat n consideraie dac se dovedete c utilizarea aditivului respectiv conduce la avantaje demonstrabile n folosul consumatorului. Pentru consumator este necesar ca aditivul s ndeplineasc urmtoarele condiii: - securitate (inocuitate) pentru consumator; - corectitudine, n sensul c adausul de aditiv se constituie ca o falsificare dac modific produsul sau indicele de eroare a consumatorului; - necesitatea tehnologic, n sensul c aditivul poate fi utilizat numai dac efectul scontat nu poate fi obinut i prin metode de fabricaie normale i eficiente din punct de vedere economic i tehnic; - controlul aditivului, n sensul c trebuie s existe metode rapide de decelare, calitativ i cantitativ, a aditivului ntr-un produs alimentar; - etichetarea n sensul c utilizarea aditivului trebuie menionat pe eticheta care nsoete produsul alimentar.

1.5.Reteta traditionala pentru obtinerea painii

Reeta tradiional pentru obinerea pinii prevede ca alimentul s conin ap, fin, drojdie i sare. n realitate, pinea abund n E-uri, lucru constatat i de Autoritatea Naionale pentru Protecia Consumatorului (ANPC).Reprezentanii ANPC spun c productorii de produse de panificaie recurg la introducerea aditivilor alimentari n reeta pinii pentru a-i da acesteia un aspect i gust diferit fa de pinea obinut n cas.
6

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

1.6.Pinea conine pn la 34 de aditivi alimentari

Chiar dac pinea este alimentul de baz al romnilor, medicii nutriioniti ne recomand s o mncm cu moderaie, deoarece din cauza aditivilor alimentari riscm s avem probleme cu rinichii i chiar s ne mbolnvim de cancer. Prof. dr. Gheorghe Mencinicospchi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, este de prere c piaa romneasc de panificaie este invadat de E-uri pentru c legea permite acest lucru, chiar dac o parte dintre aceti aditivi alimentari ne pun sntatea n pericol. "Un astfel de exemplu este bromatul de potasiu - E 924 - care duce la apariia senzaiei de grea, vrsturi, diaree sau apariia diverselor dureri, odat ce este ingerat", a declarat medicul nutriionist. Cisteina, glutationul i sulfatul de sodiu sunt alte E-uri care se gsesc n alimentul de baz al romnilor. "Sulfatul de sodiu - E 514 - afecteaz vezica biliar, lactatul de calciu - E 327 - prezint printre efecte adverse stri de hipercalcemie i insuficien renal, acidul fumaric - E 297, acidul acetic - E 260 i cancerigenul acid citric E 330. n total, ntr-o pine regsim pn la 34 de E -uri", mai spune medicul Mencinicopschi. Nutriionitii spun c pe piaa romneasc nu exist vreun sortiment de pine care nu conin E-uri, astfel c pentru a preveni intoxicarea organismul cu aditivi alimentari, specialitii ne recomand s citim cu atenie eticheta. "Calitatea i tradiionalitatea pinii depind i de tehnologia de fabricaie. Ca urmare a deprecierii calitilor de panificaie ale grului, n ultima vreme se utilizeaz, pentru fabricarea pinii, din ce n ce mai mult amelioratori de panificaie, fapt ce ne afecteaz sntatea", indic prof. dr. Mencinicopschi.

1.7.Pinea neagr conine fin alb i colorani

n urma controalelor efectuate, reprezentanii de la ANPC au constatat c mai bine de jumtate din sortimentele de pine existente pe piaa din Romnia conin aditivi alimentari. n plus, datele Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorului arat c 90% dintre romni mnnc zilnic pine fr s tie ce conine acest aliment. Ultimul control realizat de ANPC, la nivelul ntregii ri, n domeniul panificaie arat c pinea neagr conine n realitate fin neagr n proporie de doar 1%, restul de 99% din ingredientele sunt reprezentate de fin alb i colorani. "n 57% dintre judee i municipiul Bucureti s-a constatat comercializarea sub denumirea de
7

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

'pine neagr', a diverselor sortimente de pine obinute din alte materii prime, dect 'fin neagr' i/sau la fabricarea crora s-au utilizat colorani", arat ultimul raport n acest sens. Autoritile au mai constatat c ingredientele folosite la obinerea unor sortimente de pine neagr nu exista niciun gram de fin neagr. n compoziia acestora se gsea fina alb de gru, drojdie, sare iodat, gluten, ameliorator, fina de mal, aluat fermentat uscat i conservantul propionat. n cadrul acestei aciuni s-au verificat 38 tone de pine din care la aproximativ 9,3 tone s-a constatat c nu se ncadrau n prevederile legale n vigoare.

1.8. Aditivii alimentari ocupa un loc de frunte pe lista neagra a dusmanilor sanatatii. Ce ar trebui sa stim despre ei?

Prezenta aditivilor in alimentele de pe pietele romanesti reprezinta o adevarata crima la nivel national si ar trebui sa reactioneze toti cei care isi dau seama de asta, pana cand nu este prea tarziu. Sa luam de exemplu painea, despre care revista dumneavoastra a scris de curand. Se stie ca folosirea fainii albe, care prin procesul de macinare a graului isi pierde toate substantele nutritive, duce la o saracire a painii in vitamine, minerale si fibre. Dar asta este nimic pe langa aditivii folositi la prepararea ei. Sa luam numai cativa din asa-numitii "afanatori", substante sau combinatii de substante care elibereaza gaze ce contribuie la cresterea volumului aluatului: E-327 (lactatul de calciu) - poate provoca dereglari gastrointestinale, in special la copii; E-341(fosfat dicalcic), sare minerala intalnita in roci si oase, produce tulburari digestive; E-554 (aluminosilicat de sodiu), provoaca dismorfisme placentare in timpul sarcinii; E-541 (fosfat de aluminiu si sodiu bazic si acid) este interzis in unele tari, dar este admis in Romania; E 110 (galben sunset Fcf) se foloseste in panificatie si patiserie, la prepararea inghetatelor etc. si provoaca urticarie, tumori renale, indigestii, anorexie; s-a dovedit cancerigen in unele experiente pe animale; este interzis in unele tari, dar permis, din nefericire, in Romania; E 432 (polisorbat 20) este folosit in produse finite de patiserie; interzis in unele tari, admis in Romania; E 282(propionat de calciu), folosit in panificatie si patiserie; provoaca eruptii cutanate si migrene.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

1.9.Nocivitatea aditivilor

Painea alba aditivata creste incidenta cancerului de tub digestiv (in special colon si rect), provoaca un dezechilibru plastic/energetic, adica induce o saracire in substante plastice (minerale, fosfolipide, aminoacizi, fibre) si creste aportul de calorii prin continutul excesiv in amidon. Persoanele care consuma paine alba sufera des de constipatie, dismicrobisme intestinale, au colonul iritabil si fac adesea colite de fermentatie. Painea alba este un factor care favorizeaza agravarea diabetului zaharat si creste incidenta alergiilor de origine alimentara prin aditivii pe care ii contine. Orice suplimentare cu fier induce periculos cresterea incidentei cancerelor" Recent, Guvernul Romaniei a obligat procesatorii din panificatie sa adauge fier in paine. Avem aici inca un adevarat atentat la sanatatea publica. Numeroase studii publicate in tratatele clasice si in revistele de specialitate (accesibile inclusiv pe internet) demonstreaza efectele periculoase ale acestei practici. Este o iluzie sa-si inchipuie cineva ca o alimentatie gresita (saracacioasa), specifica majoritatii populatiei noastre, se poate rezolva doar adaugand fier in paine. Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca fierul este un substrat nutritiv pentru celula neoplazica (canceroasa), deci orice suplimentare cu fier induce periculos cresterea incidentei cancerelor printre consumatori. Boala Alzheimer este corelata cu cresterea fierului in sange. O serie de boli se agraveaza: hemocromatoza, anemiile hemolitice, hemofiliile, retinopatiile, insuficienta cardiaca.

1.10.Sarea, un alt exemplu de folosire irationala a aditivilor alimentari...

Da, mai ales sarea alba extrafina, iodata pe deasupra, tot in urma unei hotarari de guvern. Sarea din bucatele noastre zilnice. Pentru o scurta informare, sarea este tratata cu urmatorii aditivi: E535, adica ferocianura de sodiu, ca antiagregant; E536, ferocianura de potasiu, un aditiv interzis in Anglia, dar admis in Romania. Sarea astfel aditivata contine de 30 de ori mai putin magneziu decat sarea integrala. Pe de alta parte, sarea extrafina este mai bogata in sodiu, exact elementul implicat in decompensarea insuficientei cardiace. Consecintele folosirii sarii extrafine sunt dramatice: cresterea incidentei bolii cardiace ischemice, datorita deficientei de magneziu; accelerarea proceselor de ateroscleroza si decompensari ale insuficientei cardiace prin aportul de sodiu; toxicitatea indusa de ferocianura de sodiu sau potasiu. In acest timp, iodarea universala a sarii determina efecte adverse grave:
9

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

Am fotografiat intr-o zi etichetele dintr-un supermarket unde se face paine (presupunem adesea ca painea zilnica e mai proaspata decat cele ambalate si feliate). Din cele 12 ingrediente mentionate am recunoscut doar 4: faina, apa, margarina si sare. Pe restul nu le-am inteles In incercarea de a-mi lamuri de ce e nevoie de atatia compusi pentru ceva ce bunica facea doar din apa, faina si drojdie, pun mai jos informatiile aflate din ce am citit referitor la ingredientele de pe etichete: - faina de malt: se refera la maltul non-diastatic si se obtine din cereale, in special orz, are culoare inchisa si un miros puternic. Se folosete in aluat ca sursa de zaharuri care contribuie la formarea culorii cojii, la aroma painii si la pastrarea calitatilor acesteia. Poate fi inlocuit cu miere (care insa stiu ca devine toxica atunci cand e prelucrata la temperaturi inalte). - amelioratori de tip Dabal Beik: din faina de grau si faina de malt cu enzime active pentru a inlatura defectele precum painea densa, nedezvoltata si cu coaja palida. Am retinut ca faina de malt si extractul de malt, bogate in alfa-amilaza, pot fi folosite pentru suplimentarea fainii. - carbonat de calciu E170i: aditiv alimentar de origine minerala (creta) folosit ca regulator de aciditate/ agent de antiaglomerare sau impotriva uscarii/ emulgator/ stabilizator pentru fructe conservate/ colorant de suprafata/ agent de umplere. E obtinut din marmura pentru industria alimentara sau farmaceutica. Poate cauza hipercalcemie, e toxic in doze mari, in pasta de dinti sau pentru intarirea fructelor, si nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.

10

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

- acid ascorbic E300: obtinut prin modificare genetica, din fermentarea glucozei cu ajutorul a doua enzime care de la doua bacterii diferite sunt transferate la o singura bacterie. In panificatie e folosit ca agent de tratare a fainii si de coacere, iar in bere ca antioxidant pentru a mari timpul de depozitare la raft. La nivel mondial e produs in proportie de 80% in China. - emulsifianti: pot fi derivati ai acizilor grasi (mono si di- gliceride) care permit obtinerea unei structuri moale a miezului si previn invechirea rapida a painii. Se considera ca galbenusul de ou a fost primul emulgator folosit in produsele alimentare din secolul al XIX-lea. - emulgatori E472e: (in traducere ,,esteri ai mono si digliceridelor cu acidul diacetiltartricsunt un amestec de produse asemanator grasimilor naturale partial digerabile. Fiindca din punct de vedere chimic nu prezinta nicio diferenta pot fi atat de origine vegetala cat si animala. De evitat pentru cei care nu consuma deloc grasimi animale. - E412 sau guma de guar: obtinuta din boabele fasolei de guar, o planta indiana, pentru proprietatea de a absorbi o cantitate mare de apa si de a face lichidele mai consistente. Ca stabilizator pentru faina ii mareste volumul si ofera lejeritate si moliciune preparatelor de panificatie. A nu se confunda cu Guarana. - lactoza: substan cristalizata incolora i inodora cu gust dulceag obtinuta din lapte dulce. - dextroza: tip de glucoza solubila in apa care se foloseste ca indulcitor. Se poate cumpara ca atare.

11

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

- enzime: fermenti din plante, animale sau microorganisme, care maresc viteza proceselor biochimice. Sunt folositi in panificatie pentru a miscora timpul destinat procesului tehnologic. - pasta de cartofi: inlocuieste in reteta o parte din faina si creeaza senzatia ca painea este mai proaspata. - margarina: se obtine cand un ulei vegetal este incalzit la temperaturi inalte si hidrogenat pentru a fi transformat intr-o grasime saturata, apropiata de cea animala. Prin adaugarea hidrogenului in acest proces se genereaza artificial acizii trans care provoaca tulburari in metabolismul lipidelor si paralizeaza sistemul imunitar. De evitat orice alt produs care contine grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate.

1.11.De ce atat de multe E-uri?ut

terstock.comDe de Nutritionistii spun ca pe piata romaneasca nu exista vreun sortiment de paine care sa nu contina E-uri, astfel ca pentru a preveni intoxicarea organismul cu aditivi alimentari, specialistii ne recomanda sa citim cu atentie eticheta. "Ca urmare a deprecierii calitatilor de panificatie ale graului, in ultima vreme se utilizeaza, pentru fabricarea painii, din ce in ce mai mult amelioratori de panificatie, fapt ce ne afecteaza sanatatea", indica prof. dr. Mencinicopschi, citat de mediafax.ro.

12

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

Nici painea neagra nu este mai sanatoasa Ultimul control realizat de ANPC, la nivelul intregii tari, in domeniul panificatie arata ca painea neagra contine in realitate faina neagra in proportie de doar 1%, restul de 99% din ingredientele sunt reprezentate de faina alba si coloranti. "In 57% dintre judete si municipiul Bucuresti s-a constatat comercializarea sub denumirea de 'paine neagra', a diverselor sortimente de paine obtinute din alte materii prime, decat 'faina neagra' si/sau la fabricarea carora s-au utilizat coloranti", arata ultimul raport in acest sens, citat de gandul.info.

13

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , BUCURESTI

BIBLIOGRAFIE:
1.

14