Sunteți pe pagina 1din 33

Dimensiuni culturale

Conceptul de cultur ă  A. R. Radcliffe-Brown (1949) “Ca sociolog, realitatea căreia îi aplic

Conceptul de cultură

A. R. Radcliffe-Brown (1949)

“Ca sociolog, realitatea căreia îi aplic termenul “cultură” este procesul

tradiţiei culturale, procesul prin care, în cadrul unui grup social sau al unei clase sociale, limbajul, credinţele, ideile, gusturile estetice, cunoştinţele, abilităţile şi o mulţime de tipuri de deprinderi sunt transmise (“tradiţie” înseamnă “transmitere”) de la persoană la persoană şi de la o generaţie la alta.”

Robert Murphy (1979)

“Cultura înseamnă întreaga tradiţie creată de către o societate şi transmisă de la o generaţie la alta. Ea se referă deci la normele, valorile şi standardele care determină comportamentul oamenilor, şi include

moduri, distincte pentru fiecare societate, de a ordona lumea şi de a o

face inteligibilă. Cultura este… un set de mecanisme de supravieţuire, dar ne oferă în acelaşi timp o definiţie a realităţii. Ea este matricea în cadrul căreia ne naştem, este nicovala pe care sunt formate persoanele şi destinele noastre.”

Cultura

este învăţată, deprinsă

nature vs. nurture; tipuri de învăţare

este împărtăşită

idiosincrazii vs. reacţii condiţionate cultural

este transmisă inter-generaţional obiceiuri locale vs. deprinderi culturale

este simbolică transmisă cu ajutorul simbolurilor, a unor semnificaţii ataşate în mod arbitrar (în sensul că nu există o legătură implicită între semnificant şi semnificat) obiectelor de către un anumit grup cultural semn (ex. cuvântul rostit sau scris – “alb”) / semnificat (culoarea alb) / semnificaţie (puritate, pace)

Cultura

este adaptativă

cultura este un sistem deschis, care se modifică şi se adaptează

în timp ex. modul de raportare la sexualitate în epoca victoriană vs. anii

1960-1970

este integrată elementele unei culturi comunică şi se condiţionează reciproc

ex. dansul în culturile din nordul şi sudul Europei; modul în care

dansul este relevant pentru “caracterul” culturii respective – şi

felul în care interacţionează cu alţi factori – regulile de politeţe,

ierarhiile sociale etc.

Cultura

Cum este transmisă? Simboluri: limbaj, cuvânt, comportament, acţiune Knowing how/knowing that

gene vs. meme (R. Dawkins)

Universali culturali elemente care pot fi identificate, într-o formă sau alta, în toate culturile umane

Obiceiuri şi ritualuri legate de marcarea evenimentelor importante (naştere,

căsătorie, maturizare, moarte)

Regulile de politeţe

Obiceiurile alimentare

Tabuurile

Dansul

Jocul

Horace Miner Body ritual among the Nacirema (American Anthropologist, 1956)

“Credinţa fundamentală care stă la baza întregului sistem pare să fie cea conform căreia corpul omenesc este urât, iar înclinaţia sa naturală este către neputinţă şi boală. Prizonier al unui astfel de corp, singura speranţă a omului constă în a înlătura aceste

caracteristici prin folosirea puternicelor influenţe exercitate de ritual

şi ceremonie.

Fiecare gospodărie are unul sau mai multe altare dedicate acestui scop… Punctul central al altarului este o cutie sau un dulap construit

în zid. În acest dulap sunt păstrate numeroasele vrăji şi poţiuni

magice fără de care nici un băştinaş nu crede că ar putea trăi. Aceste pregătiri sunt efectuate de o mulţime de doctori specializaţi. Cei mai puternici dintre aceştia sunt vrăjitorii, al căror sprijin trebuie răsplătit cu daruri substanţiale. Totuşi, vrăjitorii nu le oferă clienţilor

lor reţete tămăduitoare, ci decid lista de ingrediente, pe care apoi le

scriu într-un limbaj străvechi şi secret. Această scriere este înţeleasă doar de vrăjitori şi de specialiştii în ierburi care, în schimbul altui dar, oferă vraja dorită…

Nacirema manifestă o groază şi o fascinaţie aproape patologică faţă de gură, a cărei stare

Nacirema manifestă o groază şi o fascinaţie aproape patologică faţă de gură,

a cărei stare se crede că are o influenţă supranaturală asupra tuturor

relaţiilor sociale. Dacă n-ar exista ritualurile gurii, ei cred că le-ar cădea dinţii,

le-ar sângera gingiile, li s-ar scofâlci maxilarele, i-ar părăsii prietenii sau iubitele lor i-ar respinge. Ei mai cred, de asemeni, că între caracteristicile orale şi cele morale este o relaţie strânsă. De exemplu, există o spălare rituală a gurii pentru copii despre care se spune că le îmbunătăţeşte fibra morală.

Ritualul corporal zilnic efectuat de fiecare include şi un ritual al gurii. În ciuda

faptului că aceşti oameni sunt atât de meticuloşi în privinţa îngrijirii gurii,

acest ritual implică o practică ce îl uimeşte pe străinul neiniţiat, considerând-

o ca fiind revoltătoare. Mi s-a relatat că ritualul constă în introducerea în gură

a unui mic mănunchi de fire de păr de porc, împreună cu anumite prafuri magice, apoi se remarcă prin mişcarea mănunchiului într-o serie de gesturi

extrem de formalizate.”

Conceptul de cultur ă Valori culturale. Tradiţie. Stereotipuri şi prejudecăţi. Exemple. Etnocentrism. Elemente

Conceptul de cultură

Valori culturale. Tradiţie.

Stereotipuri şi prejudecăţi. Exemple.

Etnocentrism. Elemente etnocentrice în propria cultură. Reprezentări cu privire la

“normalitate”.

Relativism?

Diferenţe culturale: the iceberg - La nivelul simbolurilor culturale (manifeste, uşor de “tradus” într -un

Diferenţe culturale: the iceberg

-La nivelul simbolurilor culturale (manifeste, uşor de “tradus” într-un alt limbaj cultural)

- La nivelul credinţelor, valorilor sau presupoziţiilor

uşor de “tradus” într -un alt limbaj cultural) - La nivelul credinţelor, valorilor sau presupoziţiilor
uşor de “tradus” într -un alt limbaj cultural) - La nivelul credinţelor, valorilor sau presupoziţiilor
“Inteligenţă culturală”  Capacitatea de a te raporta în mod adecvat la alte culturi, de

“Inteligenţă culturală”

Capacitatea de a te raporta în mod adecvat la alte

culturi, de a comunica şi a dezvolta relaţii cu

membrii acestora, de a aprecia valorile, tradiţiile şi practicile lor

Presupune empatie, toleranţă, flexibilitate mentală,

sociabilitate, sensibilitate etc.

Importantă în administrarea diferenţelor culturale,

prin faptul că:

Atenuează barierele culturale şi încurajează comunicarea,

Îţi permite să faci predicţii legate de opiniile sau comportamentele celuilalt,

Deschide oportunităţi de colaborare reciproc avantajoase.

Edward T. Hall Beyond Culture (1976)

Modul de comunicare: culturi înalt vs. slab

contextuale

Într-o cultură slab contextuală comunicarea este directă, mesajele sunt explicite, iar relaţiile sunt relativ impersonale şi rezervate (culturile anglofone, germanice şi scandinave). Într-o cultură înalt contextuală,

comunicarea este indirectă şi, într-o măsură importantă, implicită. Ea

presupune existenţa unei zone comune de opinii, valori şi atitudini împărtăşite (cultura franceză, arabă şi japoneză).

Structurarea timpului : monocronice vs. policronice

Culturile monocronice sunt caracterizate prin ordine, planificare riguroasă, punctualitate şi perseverenţă (germanii). Cele policronice sunt caracterizate prin flexibilitate, simultaneitatea activităţilor şi importanţa acordată relaţiilor interpersonale (francezii, americanii).

Culturi înalt contextuale Culturi slab contextuale Mesajele sunt implicite, fiind interpretate în cadrul

Culturi înalt contextuale

Culturi slab contextuale

Mesajele sunt implicite, fiind interpretate în cadrul contextului în care au fost emise.

Mesajele sunt explicite, interpretate literal în afara contextului.

Negocierea este precedată de o perioadă de

Obiectul negocierii este abordat direct, în

observare, fapt ce permite participanţilor să se cunoască, să stabilească o relaţie de încredere reciprocă.

funcţie de agenda zilei, în scopul ajungerii rapide la un rezultat.

Comunicare se bazează pe o mulţime de formule de politeţe, expresii nuanţate, care depind de interlocutor şi de contextul comunicării.

Comunicarea este directă, exprimând, fără ambiguităţi sau eufemisme, acordul sau dezacordul.

Comunicarea favorizează demersul intuitiv, limbajul complex, abordarea calitativă

Strategia de comunicare se caracterizează prin: prezentare logică, limbaj concis, demers tehnic şi abordare cantitativă.

Relaţiile dintre persoane sunt durabile, indivizii implicându-se emoţional în mod profund.

Relaţiile dintre persoane sunt relativ puţin durabile, indivizii neimplicându-se profund din punct de vedere emoţional.

  CULTURI INALT CONTEXTUALE CULTURI SLAB CONTEXTUALE America Latina, Orientul Mijlociu, China, Japonia
 

CULTURI INALT CONTEXTUALE

CULTURI SLAB CONTEXTUALE

America Latina, Orientul Mijlociu, China, Japonia

America de Nord, Europa Occidentala/ Nord

Relatii interpersonale durabile/

Relatii interpersonale relativ

intense, implicare emotionala

slabe/detasate, neimplicare emotionala

importanta mesajelor indirecte si a comunicarii non- si paraverbale

Comunicare frecvent implicita,

Mesaje explicite, exprimare directa, sinceritate

Sistem birocratic de stabilire a

Sefii raspund personal pentru

autoritatii si raspunderii, individualism

actiunile subordonatilor, solidaritate

Acorduri mai degraba orale decat scrise

Acorduri mai degraba scrise decat orale

Accesul strainilor este incurajat

Acces dificil pentru străini

 
Culturi monocronice Culturi policronice Timpul este perceput că fiind obiectiv si Timpul este perceput ca

Culturi monocronice

Culturi policronice

Timpul este perceput că fiind obiectiv si

Timpul este perceput ca fiind subiectiv,

avand o curgere inexorabila

sau cel putin dependent intr-o oarecare masura de contextul evenimentelor

Curgere lineara Interventia umana asupra timpului tine de segmentare (etapizare) si ordonare

Curgerea timpului - multi-nivelara, flexibila, intensitati diferite

Timpul resursa rara, trebuie utilizat in mod eficient Time is money.

Timpul – resursă abundentă, folosirea lui este subordonată nevoii de a comunica si dezvolta relatiile

CULTURI MONOCRONICE CULTURI POLICRONICE America de Nord, Europa Occidentala/ America Latina, Orientul Mijlociu

CULTURI MONOCRONICE

CULTURI POLICRONICE

America de Nord, Europa Occidentala/

America Latina, Orientul Mijlociu

 

Nord

planificare riguroasa a activitatilor,

mai multe activitati se pot desfasura in paralel, in functie de urgentele momentului

caracter secvential operativitate in realizarea activitatilor

punctualitate in relatiile de afaceri

importanta mentinerii si dezvoltarii

perseverenta, consecventa in atingerea scopului

relatiilor interpersonale

abordare mai flexibila a angajamentelor cu caracter temporal (termene, program etc.)

 

satisfacerea intereselor tuturor partilor

implicate

  Orient Occident ATITUDINEA introvertita, rezervata extrovertita, MOD DE RAPORTARE formalism
 

Orient

Occident

ATITUDINEA

introvertita, rezervata

extrovertita,

MOD DE RAPORTARE

formalism (traditii, eticheta)

directete (importanta redusa a ceremonialului,

ritualurilor etc. )

Geert Hofstede Culture’s Consequences (2001)

Raportarea la colectivitate

Individualism

Colectivism

Distanţa faţă de putere

Scăzută

Ridicată

Gradul de evitare a incertitudinii

Scăzut

Ridicat

“Orientarea de gen”

Masculinitate

Feminitate

Orientarea temporală

Pe termen scurt

Pe termen lung

Gradul de evitare a incertitudinii

Gradul de evitare a incertitudinii
Orientare pe termen lung sau scurt  Modul in care o cultura se raporteaza la

Orientare pe termen lung sau scurt

Modul in care o cultura se raporteaza la timp si modul in care isi

reprezinta interesele si prioritatile pe axa temporala

In societatile orientate pe termen lung, indivizii pun accent pe activitatile, caracteristicile sau atitudinile care influenteaza

viitorul: perseverenta, planificare, cumpatare etc.

In societatile cu orientare pe termen scurt, indivizii ofera prioritate caracteristicilor sau atitudinilor care sunt influentate de trecut sau

prezent: stabilitate si securitate, protejarea onoarei, respect

pentru traditie, reciprocitate.

RomaniaRomania ** 9090 3030 4242 9090
RomaniaRomania ** 9090 3030 4242 9090
RomaniaRomania **
9090
3030
4242
9090

Richard Gesteland

1) Orientarea spre afacere vs. orientarea spre relaţii

(deal focus vs relationship focus).

2) Culturi informale vs. formale

3) Culturi cu raportare rigidă vs. fluidă la timp (Rigid- Time vs Fluid-Time Cultures).

4) Culturi expresive vs. rezervate

Orientarea spre afacere vs. orientarea spre relaţii  Deal-focus : animat de realizarea scopului propus,

Orientarea spre afacere vs. orientarea spre relaţii

Deal-focus: animat de realizarea scopului

propus, încheierea contractului, eficienta

Relationship focus: orientat spre persoane, spre stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor; succesul relatiilor profesionale depinde intr-o masura importanta de succesul comunicarii / relationarii

Culturi informale vs. culturi formale

Culturile informale caracterizează societăţile

egalitare, în care nu există bariere legale sau cutumiare în relaţiile dintre membrii colectivităţii sau norme rigide de comportament, raporturile

dintre indivizi fiind directe şi deschise.

Culturile formale sunt ierarhice şi procedurale,

insistând pe respectarea unor norme şi reguli de

comportament stricte. Relaţiile sociale sunt protocolare, iar nerespectarea protocolului este admonestată.

Culturi cu raportare rigidă vs. fluidă la timp  Reluare a distincţiei culturi monocronice vs

Culturi cu raportare rigidă vs. fluidă la timp

Reluare a distincţiei culturi monocronice vs policronice, vizând în primul rând modul de raportare la angajamentele cu caracter

temporal (respectarea agendei de lucru,

punctualitate).

Culturi expresive vs. culturi rezervate

Culturile expresive utilizează mijloace de

comunicare cu mare impact în registrul emoţional, fie că este vorba de comunicare paraverbală (volum ridicat şi modulare a

vocii, tăceri semnificative) sau nonverbală

(apropiere spaţială, atingeri, privire directă, insistentă, gesturi demonstrative).

Distincţia este similară celei dintre culturile înalt şi slab contextuale.