DONIAZADIADA

1
~N MOMENTUL ACELA, ca de obicei, am `ntrerupt-o pe sora mea [i am spus: Te pricepi s\ `nvr]i cuvintele, {eherezada. Asta este cea de-a o mia noapte `n care stau la piciorul patului t\u `n timp ce tu [i regele face]i dragoste [i tu `i spui pove[ti, iar cea pe care ai `nceput-o acum m-a fermecat. Nici nu mi-ar trece prin cap s\ te `ntrerup a[a, chiar `nainte s-o termini, numai c\ aud primul coco[ cum veste[te apropierea zorilor et cetera, iar regele ar trebui [i el s\ doarm\ pu]in `nainte s\ r\sar\ soarele. Tare-a[ vrea s\ fi putut [i eu s\ povestesc ca tine. {i, ca de obicei, Sherry a r\spuns: Tu e[ti ascult\toarea ideal\, Doniazada. Dar n-ai auzit `nc\ nimic; a[teapt\ pn\ mine noapte, s\ vezi cum se sfr[e[te! Ca `ntotdeauna, m\ bazez pe faptul c\ acest rege bun nu m\ va ucide `nainte de micul dejun, a[a cum a tot inten]ionat s\ fac\ `n aceste treizeci [i trei de luni [i o s\pt\mn\! Hmm, a zis Riar-{ah. S\ nu te iei dup\ ce-]i spun admiratorii; `nc\ s-ar putea s\-mi vin\ chef s\ te ucid. Dar sora ta mai mic\ are dreptate cnd spune

Doniazadiada 7

c\ povestea pe care tocmai ai `nceput-o, cu impostorii care devin eroi, cu sui[urile [i cobor[urile sau c\l\toriile c\tre alte lumi, este bun\. Nu [tiu cum de po]i s\ n\scoce[ti a[a ceva. Arti[tii au trucurile lor, a r\spuns Sherry. Noi trei ne-am urat apoi noapte bun\ unul altuia, `n total [ase noapte bun\. Diminea]a, fratele t\u a plecat la curte, fermecat de povestea lui Sherry. Pentru a o mia oar\, T\ticul a sosit la palat purtnd un giulgiu sub bra], a[teptndu-se s\ i se porunceasc\ s\-i taie capul fiicei sale; `n cele mai multe privin]e, a r\mas un vizir la fel de bun cum a fost dintotdeauna, `ns\ trei ani de suspans l-au marcat `n felul \sta a[ mai putea s\ adaug [i c\ i-au albit p\rul sau c\ l-au l\sat v\duv. Dup\ ce-au trecut primele cincizeci de nop]i, Sherry [i cu mine r\suflam pur [i simplu u[urate cnd `l auzeam pe Riar-{ah cum `[i drege glasul [i spune: Pe numele lui Alah, n-o s-o ucid pn\ n-aud cum se sfr[e[te povestea!; `ns\ pe T\ticul chestia asta `nc\ `l mai lua prin surprindere `n fiecare diminea]\. De obicei, se tra pe jos `n semn de recuno[tin]\; de obicei, regele `[i petrecea ziua la curte, unde `mp\r]ea dreptatea `ntre oameni, dup\ cum se spune; de `ndat\ ce el pleca, eu m\ urcam `n pat lng\ Sherry [i noi ne petreceam de obicei ziua dormind [i f\cnd dragoste. Cnd ne s\turam de limbi [i degete, chemam eunucii, servitoarele, mamelucii, cinii de cas\ [i maimu]ele; apoi `ncheiam cu Pungu]a cu Trucuri a lui Sherry: bilu]e m\sluite din Bagdad, penisuri artificiale din Insulele de Abanos [i din Ora[ul de Bronz et cetera. Ca s\ nu `ncalc un anume jur\mnt pe care `l f\cusem,

JOHN BARTH

eu m\ mul]umeam s\ `mi gdil p\r]ile intime cu un obiect din Bassorah, dar Sherry `ncerca de toate. Povestea ei preferat\ este despre un porc de ifrit, care r\pe[te o fat\ `n noaptea nun]ii ei, o pune `ntr-un cuf\r de comori, `ncuie acest cuf\r cu [apte lac\te de o]el, `l pune apoi `ntr-o lad\ de cristal, iar lada o pune pe fundul oceanului, a[a `nct nimeni altcineva `n afar\ de el s\ nu poat\ profita de femeie. Dar, ori de cte ori aduce dr\covenia asta la mal, dup\ ce deschide lac\tele cu [apte chei, dup\ ce o scoate de acolo [i o violeaz\, adoarme `n poala ei; ea `l d\ u[or la o parte [i `l `n[al\ cu fiecare b\rbat care se `ntmpl\ s\ treac\ pe acolo, lundu-le acestora inelele cu pecetea ca dovad\; la sfr[itul pove[tii, ea are cinci sute [aptezeci [i dou\ de inele cu pecete, iar prostul de ifrit `nc\ mai crede c\ el este st\pnul ei! Tot la fel, Sherry `l fraierea pe fratele t\u de o sut\ de ori pe zi; asta `nseamn\ c\ pn\ acum l-a dus de nas de o sut\ de mii de ori. {i `n fiecare zi las\ la urm\ Cheia Comorii, cheie cu care `ncepe [i se sfr[e[te povestea ei. Cu trei ani [i patru luni `n urm\, pe vremea cnd regele Riar-{ah viola `n fiecare noapte cte o virgin\ [i apoi o ucidea diminea]a, iar oamenii se rugau la Alah s\ nimiceasc\ `ntreaga dinastie, iar din ]ar\ fugiser\ att de mul]i p\rin]i cu fetele lor `nct `n toate Insulele Indiei [i `n China de-abia dac\ mai g\seai o fat\ tn\r\ bun\ de futut, sora mea era student\ la arte [i [tiin]e, `n cadrul Universit\]ii din Banu Sasan. Pe lng\ faptul c\ fusese aleas\ Regina Balului de Absolvire, c\ era [ef\ de promo]ie [i c\ f\cea parte din echipa de atletism a universit\]ii, avea o

Doniazadiada 9

10

bibliotec\ de peste o mie de volume [i cele mai bune rezultate din istoria campusului universitar. Nu era sec]ie `n cadrul vreunei universit\]i din Orient care s\ nu-i fi oferit o catedr\ `ns\ ea era att de `ngrozit\ de starea na]iunii sale, `nct a renun]at la [coal\ `n ultimul semestru [i [i-a dedicat tot timpul afl\rii unei solu]ii prin care s\-l `mpiedice pe Riar-{ah s\ ne mai omoare surorile [i s\ ne distrug\ ]ara. S-a apucat mai `nti de [tiin]e politice, `ns\ f\r\ rezultat. Riar-{ah de]inea puterea absolut\, iar prin faptul c\ le cru]a pe fiicele ofi]erilor [i pe cele ale principalilor mini[tri (precum tat\l nostru) sau c\, `n general, `[i alegea victimele din familiile intelectualilor liberali [i ale altor minorit\]i, reu[ea s\-[i asigure loialitatea armatei [i a cabinetului `ntr-att `nct s\ poat\ exclude posibilitatea unei lovituri de stat. De revolu]ie p\rea s\ nici nu fie vorba, pentru c\, orict de exacerbat ar fi fost, misoginismul lui era mai mult sau mai pu]in sus]inut de toate tradi]iile [i institu]iile noastre, iar atta timp ct fetele pe care le ucidea f\ceau parte, `n principiu, din straturile superioare ale societ\]ii, nu exista sprijin popular pentru un r\zboi de gheril\. ~n cele din urm\, din moment ce el putea conta pe sprijinul t\u din Samarkand, nici nu se mai punea problema unei invazii din afar\ sau a unui simplu asasinat: Sherry s-a gndit c\ r\zbunarea ta ar putea avea consecin]e mai grave dect politica de o-virgin\-pe-noapte adoptat\ de Riar-{ah. Am renun]at, a[adar, la [tiin]e politice (eu `i aduceam c\r]i, [i `i ascu]eam condeiele, [i f\ceam ceai, [i `i puneam `n ordine alfabetic\ fi[ele de cartotec\) [i

JOHN BARTH

am `ncercat psihologia alt e[ec. Odat\ ce [i-a dat seama c\ reac]ia ta la faptul c\ ai fost `n[elat de nevast\ s-a manifestat prin furie oarb\, urmat\ de disperare [i de abandonarea regatului, iar c\ a lui Riar-{ah a fost opusul acesteia; [i a stabilit c\ asta se datora diferen]ei de vrst\ dintre voi, precum [i ordinii de succesiune a momentelor `n care a]i aflat c\ era]i `n[ela]i; [i a hot\rt c\, orice element patologic ar fi fost implicat, acesta reprezenta mai degrab\ o func]ie a felului `n care fuseser\]i educa]i [i a pozi]iei voastre de monarhi absolu]i dect a vreunor reziduuri specifice din psihicul vostru et cetera ce mai era de spus? Cu fiecare zi ce trecea, ea devenea tot mai dezn\d\jduit\; peste nou\ sute de fete musulmane fuseser\ violate [i decapitate, iar T\ticul mai avea pu]in [i r\mnea f\r\ candidate. Lui Sherry nu-i prea p\sa de ea `ns\[i, `n]elegi nu i-ar fi p\sat nici dac\ n-ar fi ghicit c\ regele o cru]a din respect pentru vizirul s\u [i pentru propriile ei realiz\ri. Dar, l\snd la o parte toat\ nenorocirea creat\ de situa]ia asta, era mai cu seam\ `ngrijorat\ pentru soarta mea. ~nc\ din ziua `n care m-am n\scut, cnd Sherry avea nou\ ani, ea a avut grij\ de mine ca [i cum a[ fi fost copilul ei; a[ fi putut s\ nici nu am p\rin]i; amndou\ mncam din aceea[i farfurie, dormeam `n acela[i pat; nimeni nu ne putea desp\r]i; a[ putea pune pariu c\ n-am stat departe una de alta nici m\car pentru o or\ `n primii doisprezece ani ai vie]ii mele. Dar niciodat\ n-am ar\tat la fel de bine ca ea [i nici nu m-am putut integra la fel de bine `n plus, eram [i mezina familiei.

11

Doniazadiada

12

~ncepuser\ s\-mi creasc\ snii; `mi venise deja [i ciclul: `n oricare zi, T\ticul ar fi putut fi obligat s\ m\ sacrifice ca s\ o salveze pe Sherry. A[a c\, atunci cnd nimic altceva n-a dat rezultate, ea n-a avut `ncotro [i, cu toate c\ nu-[i punea mari speran]e `n asta, a trebuit s\ revin\ la prima ei pasiune mitologia [i folclorul [i a studiat toate ghicitorile/misterele/motivele secrete de care a putut afla. Avem nevoie de un miracol, Doni, a spus ea (eu `i `mpleteam p\rul [i `i masam ceafa, `n timp ce ea `[i revedea noti]ele pentru a mia oar\), iar singurele duhuri bune de care [tiu eu sunt `n pove[ti, nu `n inelele locuitorilor din ]inuturile ml\[tinoase sau `n l\mpile evreilor. Magia se afl\ `n cuvinte (Abracadabra, Deschide-te, Sesam [i altele asemenea), dar cuvintele care sunt magice `ntr-o poveste nu mai sunt magice [i `n urm\toarea. Adev\rata magie este s\ `n]elegi care cuvinte func]ioneaz\, sau cnd, sau pentru ce; trucul este s\ `nve]i trucul. Pe m\sur\ ce avansam cu cercetarea noastr\ frenetic\, aceast\ ultim\ fraz\ a devenit mottoul [i chiar obsesia ei. Cu ct ea se apropia mai mult de cap\tul bagajului de cuno[tin]e, iar Riar-{ah de acela al bagajului de virgine, devenea tot mai sigur\ c\ principiul pe care `l enun]ase era corect [i tot mai nec\jit\ c\ nu putea g\si nici o poveste pe lumea asta care s\-l poat\ confirma sau care s\ ne poat\ ar\ta cum s\ ne folosim de el pentru a rezolva problema. Am citit o mie de pove[ti despre comori a c\ror cheie n-o poate g\si nimeni, mi-a spus ea; noi avem cheia [i nu putem g\si comoara. Am rugat-o s\ `mi explice ce voia s\ spun\

JOHN BARTH

cu asta. Totul este aici, a declarat ea nu-mi puteam da seama dac\ se referea la c\limara ei sau la peni]a cu care ar\ta `nspre aceasta. Nu prea mai reu[eam s-o `n]eleg; pe m\sur\ ce criza se agrava, ea a renun]at la a mai citi [i a `nceput s\ viseze cu ochii deschi[i, iar stiloul [i-l folosea mai degrab\ pentru a mzg\li la `ntmplare literele alfabetului nostru [i pentru a se gdila lene[ dect pentru a-[i face `nsemn\ri despre motivul Cheii Magice `n literatur\ [i unde anume era `ntlnit acesta. Micu]\ Doni, a spus ea vis\toare [i m-a s\rutat, imagineaz\-]i c\ toat\ situa]ia asta este intriga unei pove[ti pe care o citim noi, iar tu, [i cu mine, [i cu T\ticul, [i cu regele suntem cu to]ii ni[te personaje fictive. ~n povestea asta, {eherezada g\se[te o cale de a-l face pe rege s\ se r\zgndeasc\ `n privin]a femeilor [i-l transform\ `ntr-un so] tandru [i iubitor. Nu e greu s\-]i imaginezi o asemenea poveste, nu-i a[a? Ei bine, indiferent de calea pe care o g\se[te (fie c\ e o formul\ magic\, sau o poveste magic\, sau orice altceva magic), totul se reduce la cuvintele din povestea pe care o citim noi, nu? Iar cuvintele acelea sunt compuse din literele alfabetului nostru: cteva zeci de mzg\lituri pe care le putem face cu stiloul \sta. Asta este cheia, Doni! {i tot asta este [i comoara, dac\ putem s\ punem minile pe ea! E ca [i cum e ca [i cum cheia comorii este chiar comoara! De cum a rostit ea aceste ultime vorbe, un duh a ap\rut ca din senin printre rafturile noastre cu c\r]i. Nu se asem\na deloc cu duhurile din pove[tile pe care mi le spunea Sherry `nainte de culcare: `n primul rnd,

13

Doniazadiada

14

nu era `nsp\imnt\tor, cu toate c\ ar\ta destul de ciudat: un tip de vreo patruzeci de ani, cu pielea deschis\ la culoare, proasp\t ras [i chel precum oul unei p\s\ri roc. Hainele `i erau simple, dar bizare; era `nalt [i p\rea s\n\tos [i avea o `nf\]i[are destul de pl\cut\, asta exceptnd lentilele ciudate pe care le purta `n fa]a ochilor, `ncadrate `ntr-o ram\. P\rea s\ fie la fel de speriat ca [i noi (s-o fi v\zut pe Sherry cum a sc\pat stiloul acela din mn\ [i cum [i-a tras fustele pe lng\ ea!), dar el [i-a revenit mai repede [i a `nceput s\ se uite de la una la alta [i apoi la o baghet\ fermecat\, mic\ [i butuc\noas\, pe care o ]inea `n mn\, dup\ care a zmbit prietenos. Tu e[ti chiar {eherezada? a `ntrebat el. N-am mai avut niciodat\ un vis a[a de limpede [i care s\ par\ a[a de real. Iar tu trebuie s\ fii micu]a Doniazada exact a[a cum mi-am imaginat c\ o s\ fi]i! Nu v\ speria]i: nici nu v\ pot spune ct de mult `nseamn\ pentru mine s\ v\ pot vedea [i s\ vorbesc cu voi astfel; chiar dac\ totul se petrece numai `n vis, pentru mine este un vis devenit realitate. ~n]elege]i englez\? Eu nu [tiu nici boab\ de arab\. Vai de mine, nu-mi vine s\ cred ce se `ntmpl\! Sherry [i cu mine ne-am uitat una la cealalt\. Duhul nu d\dea impresia s\ fi fost periculos; noi nici nu auziser\m de limbile acelea de care vorbea el; fiecare cuvnt pe care-l rostea era `n limba noastr\, iar atunci cnd Sherry l-a `ntrebat dac\ prinsese via]\ din peni]a sau din cuvintele ei, a p\rut s\-i `n]eleag\ `ntrebarea, cu toate c\ n-a [tiut s\-i r\spund\. Ne-a spus c\ era un scriitor de pove[ti sau, cel pu]in, un

JOHN BARTH

fost scriitor de pove[ti [i c\ venea dintr-o ]ar\ de la cel\lalt cap\t al lumii. Pe vremuri, din cte ne-am putut da seama, oamenilor din ]ara lui obi[nuia s\ le fac\ pl\cere s\ citeasc\; `ns\, acum, singurii care mai citeau opere de fic]iune erau criticii, al]i scriitori sau studen]ii crcota[i, care, l\sa]i `n voia lor, preferau muzica [i pozele cuvintelor. Stiloul lui (bagheta aceea fermecat\, care era de fapt o peni]\ fermecat\ cu o fntn\ de cerneal\ `n\untru) aproape c\ se uscase: mai trziu, `n seara aceea, cnd Sherry [i cu mine am `ncercat s\ reconstituim aceast\ prim\ conversa]ie, nu am reu[it s\ ne d\m seama dac\ el abandonase literatura sau dac\ literatura `l abandonase pe el, asta pentru c\ fie `n mintea lui, fie `ntr-ale noastre, un anumit num\r de momente critice nu fuseser\ bine clarificate. Via]a duhului, la fel ca cea a lui Riar-{ah, se afla `ntr-un moment de cump\n\ `ns\, departe de a le purta pic\ femeilor pentru asta, el era amorezat de vreo cteva amante [i numai cu pu]in timp `n urm\ reu[ise s\ aleag\ `ntre ele. {i cariera lui ajunsese `ntr-un punct mort, pe care el ar fi fost mul]umit s\-l poat\ numi un punct de `ntoarcere, asta dac\ ar fi reu[it s\-[i dea seama `ncotro s-ar fi putut `ntoarce; nu dorea nici s\-[i repudieze [i nici s\-[i repete reu[itele din trecut; aspira s\ treac\ dincolo de ele, s\ se `ndrepte c\tre un viitor `n care acestea `[i pierdeau rezonan]a [i, ca prin farmec, s\ se poat\ `ntoarce `n acela[i timp la locul din care ][neau izvoarele nara]iunii. ~ns\ cum anume ar fi reu[it s\ realizeze toate aceste lucruri `i era la fel de neclar cum era pentru noi r\spunsul problemei cu Riar-{ah cu att mai

15

Doniazadiada

16

mult cu ct el nu putea determina m\sura `n care acest impas se datora propriilor sale limit\ri, vrstei, pozi]iei sale sau nestatorniciei de care d\dea dovad\; m\sura `n care se datora declinului general al interesului fa]\ de literatur\ `n epoca [i `n ]ara sa; [i m\sura `n care se datora altor crize cu care se confrunta ]ara sa ([i, dup\ cum sus]inea el, `ns\[i specia uman\) crize care, m\rturisea el, erau la fel de teribile [i de problematice precum ale noastre [i la fel de ostile unit\]ii de inten]ie necesare compunerii unor opere de art\ m\re]e sau serenit\]ii cerute pentru `n]elegerea acestora. Era att de prins `n problemele astea, `nct `[i l\sase balt\ [i munca, [i via]a, [i totul. ~[i abandonase prietenii, familia [i slujba (era doctor `n litere) [i plecase s\ locuiasc\ `ntr-un loc retras din ]inuturile ml\[tinoase, unde numai cele mai devotate dintre amantele lui binevoiau s\-l viziteze. Proiectul meu, ne-a spus el, este s\ `nv\] `ncotro s\ m\ `ndrept, descoperind unde sunt, amintindu-mi unde am fost unde am fost cu to]ii. Exist\ o specie de melc `n mla[tinile din Maryland (poate c\ este doar o inven]ie a mea), care, pe m\sur\ ce `nainteaz\, `[i face cochilia din tot ce se `ntmpl\ s\-i ias\ `n cale, cimentnd materialele cu propriile-i secre]ii [i, `n acela[i timp, `ndreptndu-se instinctiv c\tre locul `n care ar putea g\si cele mai bune materiale pentru cochilia sa; `[i poart\ istoria `n spate, tr\ind `n ea, ad\ugndu-i spirale noi [i tot mai largi pe m\sur\ ce se dezvolt\. Ritmul acestui melc a devenit [i ritmul meu numai c\ eu m\ deplasez `n cerc, c\lcnd pe

JOHN BARTH

urmele propriilor pa[i! Am renun]at la a mai citi [i la a mai scrie; am uitat cine sunt; numele meu nu este dect un amestec de litere; tot la fel este [i `ntreaga literatur\: `n[iruiri de litere [i spa]ii goale, precum un cod a c\rui cheie am pierdut-o. {i-a `mpins lentilele acelea ciudate `n sus, pe nas, cu degetul cel mare un obicei care m\ f\cea s\ chicotesc [i a rnjit. Ei bine, aproape `ntreaga literatur\. Apropo de chei, b\nuiesc c\ a[a am ajuns eu aici. Ca r\spuns la `ntrebarea lui Sherry, dac\ prinsese via]\ din peni]a sau din cuvintele ei, a declarat c\ cercet\rile lui, la fel ca [i ale ei, `l aduseser\ la o r\scruce de drumuri; sim]ea c\ avea, oarecum, la `ndemn\ comoara unei noi modalit\]i de a scrie fic]iune, dac\ ar fi reu[it numai s\ g\seasc\ cheia acestei comori. Meditnd lene[ la aceast\ problem\, el ad\ugase la multitudinea de noti]e `n care se `mpotmolise schi]a unei pove[ti despre un b\rbat care ajunge, cumva, s\-[i dea seama c\ `ns\[i cheia comorii pe care o caut\ este chiar comoara. Nu avusese timp s\ se gndeasc\ cum anume venea asta (sau cum anume ar fi putut fi spus\ povestea, `n ciuda tuturor problemelor de care era `mpresurat), pentru c\, `n momentul `n care a a[ternut pe hrtie cuvintele Cheia comorii este chiar comoara, s-a trezit al\turi de noi pentru ct\ vreme, sau cu ce scop, sau `n ce fel, nu [tia nici el, numai dac\ motivul nu era acela c\, dintre to]i povestitorii din lume, {eherezada era favorita lui. Asculta]i-m\ cum p\l\vr\gesc! a `ncheiat el fericit. V\ rog s\ m\ ierta]i!

17

Doniazadiada

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.