MONOGRAFIA ORASULUI STATIUNE TURISTICA DE INTERES NATIONAL BUSTENI Conform H.G. 867/28.iunie.

2006 privind aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice I. Consideratii Generale
Pozitia geografica:
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii Busteni posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu cartierul Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul avand acelasi nume. Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate: Latitudine nordica 45 25 Latitudine estica 25 33

Altitudinea minima ( la statia CFR ) este de 882 m si maxima ( la ultima casa de pe strada Matei Basarab ) de 980 m.

Distanta pana la Bucuresti, pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata = 129 Km; pana la Brasov pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata Bucuresti - Brasov = 37 Km. Limita nordica a localitatii este plasata in preajma kilometrului 133 - unde se gaseste tunelul taiat in pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la kilometrul 126, in punctul numit Vadul Cerbului sau Gura Padurii. Din punct de vedere turistic, orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, care constituie principala atractivitate a statiunii in jurul carora se constituie aceasta monografie

Infrastructura: Dotri tehnico-edilitare 2002 2006

2002 Lungime strazi orasenesti total km 56 Lungime strazi orasenesti modernizate - km 42 Lungimea simpla a retelei de distributie apa 53,6 potabila total km Lungimea simpla a retelei de canalizare -km 38 2004 56,5 45 57 39 2006 61 48 74,5 40

80 70 60 50 40 30 20 10 0 2002 2004 2006

Lungime strazi orasenesti total km Lungime strazi orasenesti modernizate - km Lungimea simpla a retelei de distributie apa potabila total km Lungimea simpla a retelei de canalizare

Din analiza observam eforturile Primariei de a imbunatati serviciile publice de apa, canal, si iluminat public dar si a infrastructurii stradale, ca o conditie esentiala pentru alinierea la normele europened.p.d.v. social si turistic. O atentie deosebita a fost acordata infrastructurii domeniului schiabil Kalinderu , ca factor de dezvoltare turistica si progres economic pentru localitate, ca punct de atractie la nivel european, amintind astfel investitiile in echipamente si escaladele artificiale de gheata care au beneficiat de importante sume de la bugetul local si unde au fost organizate numeroase manifestari cu profil turistic si sportiv.

Alimentarea cu ap a orasului se realizeaz din 10 surse subterane si una de suprafata , care asigur alimentarea cu ap n proporie de 90 % din consum, cu un volum anual de 1.752.000 mc/an. Pentru asigurarea in totalitate a populatiei si a sectoarelor industriale livreaza diferenta. Calitatea apei potabile este monitorizata de Compania Naional Apele Romne S.G.A. Prahova i de S.C Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de furnizare a apei, neinregistrandu-se surse de poluare care sa depaseasca normele de calitate in vigoare. Lungimea reelelor de distribuie a apei potabile este de 74,5 km, si 21 km aductiune asigurnd distribuia apei n ntreg oraul. Din punct de vedere al calitii n zona Busteni,apele sunt de Categoria I . Staiile de ap Busteni au o capacitate de 1.644 000 m3/an. Poluarea nu se resimte asupra apei potabile neexistand concentrati peste limita din STAS 1342/91 Canalizarea oraseneasca menajera si pluviala functioneaza in sistem centralizat pe o lungime de 40 km, urmand ca prin accesarea Fondurilor Structurale sa fie colectate in Statia de Epurare. In acest moment toate unitatile economice ( Turism, Industrie ) sunt conectate la reteaua centralizata oraseneasca de canalizare menajera. Pn la sfritul anului 2000, deeurile menajere produse n Busteni erau depozitate la groapa de gunoi existent n sud-estul orasului , in zona Zamora , amplasament lipsit de dotare tehnic sau edilitar. Din aceste motive, autoritile locale prahovene, pe baza unui parteneriat, au construit rampa ecologic de deeuri menajere i deeuri asimilate acestora, amplasat n zona Boldesti Scaieni, vechea groapa de gunoi rmnnd nchis. Tot odata a fost realizata o statie de sortare, preluare si transfer al deseurilor administrata de Serviciul de Salubrizare Busteni. Capacitatea total de depozitare a rampei de transfer este de 25 tone/zi respectiv 55 mc, suprafaa depozitului fiind de 600 mp iar suprafata totala cu activitati conexe de 2.000mp. cu apa potabila este incheiat contract de furnizare a apei si cu operatorul localitatii Azuga care

Astfel cu sprijinul si aprobarea Consiliului Local au fost modernizate si reparate strazi prin asfaltare pietuire, pavare si terasare in cartierele Piatra Arsa, Poiana Tapului,si pe strazile Eroilor, Paltinului, Alpinistilor, Fantanii, Scolii, Cezar Petrescu, Grivitei, Horea, Saelelor, indiguite si consolidate maluri pe Valea Cerbului Valea Maturarului si Valea Alba, cat si inlocuiri si reparatii ale retelelor de apa potabila si canalizare cat si decolmatari de canalizari pe strazile M. Kogalniceanu, Valea Alba, Eroilor, Saelelor, asigurandu-se totodata alimentarea cu apa potabila a zonei inalte Caminul Alpin ( 8 strazi) Toate aceste investitii si reparatii se traduc atat financiar in bani ,peste 5.500.000 RON , dar in special in eforturi de coordonare si conducere profesionista a tuturor compartimentelor specializate ale primariei, dar si atentiei si implicarii membrilor Consiliului Local .

Din punct de vedere identifica :

al invatamantului in acest moment in localitate putem

Structura personalului din invatamant : Tip personal Personal didactic *educatori *invatatori *profesori *asociati Personal nedidactic - administrativ Total Nr persoane 188 13 47 109 19 65 253

Resurse materiale n anul 2006 Gradinite Scoli I-VIII Licee si grupuri scolare Sali de clasa Cabinete elevi Laboratoare si ateliere Sali de sport Biblioteci Amfiteatre Cancelarii si cabinete pedagogice Sali administrative Anexe 5 3 1 86 70 16 4 4 1 18 18 4

In anul 2005 si 2006 unitatile de invatamant au beneficiat din partea bugetului local de 9.727.000 RON, respectiv 3.936.000 in anul 2005 si 5.791.000 RON in anul 2006, respectiv : Au fost realizate asfaltari ale terenului de sport si a aleilor scolii Generale nr 2, Scolii Generale nr. 1, Gradinitelor nr 3 si 5, Grupului Scolar Ion Kalinderu, lucrari de

reparatii, instalatii si ameliorare termica prin inlocuirea tamplariei vechi cu una moderna din geam termopan la Grupul scolar Ion Kalinderu si Casa Romano-Franceza, cat si asigurarea de utilitati pentru Casa de Cultura si Biblioteca oraseneasca dar si amenajari ale parcurilor si spatiilor de joaca pentru copii cat si finalizarea Salii de sport.

Situatia structurilor de primire turistica se prezinta astfel : Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Tip unitate Hoteluri Moteluri Cabane Vile Turistice Pensiuni Turistice Camere de inchiriat Tabere scolare Campinguri 2004 7 3 4 20 70 83 1 1 2006 8 2 3 28 79 67 1 1

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Hoteluri Moteluri Cabane Vile Turistice Pensiuni Turistice Camere de inchiriat Tabere scolare Campinguri 2004 2006

Cadrul Natural:
Desi orasul Busteni este situate intr-o zona muntoasa, Valea Prahovei se largeste in aceasta regiune formand o intinsa suprafata aproape orizontala in unele locuri. Din aceasta cauza peisajul este fermecator. Intr-un loc restrans de numai cativa kilometrii se poate vedea o varietate a climei, vegetatiei si a solurilor, orasul reprezentand din acest punct de vedere cel mai mare centru turistic si alpin din Romania Munii Bucegi fac parte din Carpaii Meridionali, sunt situai la captul rsritean al acestora i au o suprafa de aproximativ 300 km ptrai. Limitele geografice ale Bucegilor sunt: Valea Prahovei la est, i desparte de Munii Baiului (Grbova); Valea Cerbului i Valea Gljriei, tot la est, i separ de munii Predealului; ara Brsei la nord; culoarul Bran - Rucr la vest, ctre Piatra Craiului; Valea Brteiului i Valea Ialomiei n sud-vest ctre Munii Leaota; Valea Ialomicioarei n sud-est ctre Gurguiatul.

Relieful
Vrful Omul (2505 m) este punctul de altitudine maxim al munilor Bucegi i in acelai timp un nod orografic din care se resfir cele cinci culmi mai importante ale masivului: culmea principal, culmea Strunga, culmea Scara-Gaura, culmea Bucoiului i culmea Morarului.

Culmea principal, desprins spre sud din Vrful Omul, desparte Valea Prahovei de Valea Ialomiei i prin culmea Surlele-Brndua ajunge pn la Moroieni, avnd o lungime de cca 24 km. n partea central, culmea se lete formnd un platou (Platoul Bucegilor) cu o lungime de 10 km i o lime de pn la 3 km. De la Vrful Omul spre sud culmea cuprinde: Vrful Bucura Dumbrav (2503 m); Vrful Gvanele (2472 m); Colii Obriei (2405 m); aua Sugrilor (2360 m); coama lat a muntelui Cotila; Platoul Bucegilor adncit la mijloc i mrginit la rsrit i la apus de cte un ir de nlimi: primul, irul prahovean, al doilea, irul ialomiean. irul prahovean cuprinde munii: Cotila (2490 m), Caraiman (2384 m), Jepii Mici (2143 m), Jepii Mari (2075 m), Piatra Ars (2044 m), Furnica (2103 m), Vrful cu Dor (2030 m), Vnturi (1942 m) i Pduchiosu. irul ialomiean cuprinde munii: Babele, cu Vrful Baba Mare (2294 m), Cocora (2191 m), Pietrosul (1931 m), Lptici (1872 m), Blana (1875 m), Nucetul (1861 m), Oboarele (1707 m), Dichiu (1713 m), ntre Babele i Caraiman se adncete vlcelul de la obria vii Jepilor; de la Babele spre sud, cele dou iruri de muni sunt desprite de Valea Izvorul Dorului, avnd un curs de la nord la sud; la nord de Muntele Vnturi, valea cotete brusc spre est, formeaz Cascada Vnturiului i se vrs n Valea Prahovei. Muntele Pduchiosu ncheie irul prahovean la sud de Muntele Vnturi. irul ialomiean continu nc peste 10 km prin culmea Surlele-Brndua.

Culmea Strunga pornete din Vrful Gvanele iniial spre vest dar dup un scurt segment se orienteaz spre sud i formeaz mpreun cu culmea principal o uria potcoav deschis spre sud. Culmea Strunga cuprinde munii: Doamnele (2402 m). Guanul (2246 m), Btrna (2181 m), Colii apului (2168 m), Strungile Mari (2089 m), aua Strunga (1909 m), Strungulia (1968 m), Ttarul (1998 m), Deleanu (1904 m) Luccil (1895 m), Lespezi (1686 m). Lungimea total a culmii Strunga este de cca 18 km. Culmea Buca, desprins spre vest din Muntele Strungulia, face legtura cu masivul Leaota. Cele dou culmi mari ale masivului prezint spre Valea Ialomiei culmi secundare scurte. Creasta Morarului se desprinde din Vrful Omul spre est, ncepe cu un vrf puin pronunat, Capu Morarului (2501 m) i sfrete cu Acele sau Colii Morarului.

Culmea Bucoiului se desprinde din Vrful Omul spre nord, formeaz dou ei: a Morarului i Bucoiului dup care se nal n Vrful Bucoiul (2492 m). Din acesta pornesc dou ramificaii: creasta Bucoiului Mare spre nord i creasta Bucoiului Mic sau Creasta Balaurului spre est, aceasta sfrind n aua larg de la Pichetul Rou. Culmea Scara-Gaura se desprinde din Vrful Omul spre vest formnd vrfurile Scara (2421 m) i Lancia (2288 m). Din culmea Scara se ramific spre nord creasta Padina Crucii ntre vile Mlieti (est) i igneti (vest). Vrful Scara este punctul de ramificaie al cuhnilor Gaura (vest) i igneti (nord). Culmea igneti prezint vrfurile igneti (2019 m) i Velicanul (1902 m) i culmile secundare Ciubotea i Clincea orientate spre nord-vest. Culmile Morarului, Bucoiului i Scara-Gaura cu ramificaiile Padina Crucii. igneti, Ciubotea i Clincea sunt denumite de geografi culmile nordice" ale masivului. Impresionanta zon de abrupt a munilor Bucegi cuprinde versantul prahovean al culmii principale cu munii Cotila, Caraiman i Jepii Mici, culmile nordice i versantul apusean al Culmii Strunga cu munii Guanul i Grohotiul, ntreaga zon este favorabil practicrii alpinismului. n contrast cu acest abrupt, versantul prahovean al muntelui Furnica prezint pante favorabile practicrii schiului.

Vile.
n jurul Vrfului Omul se adncesc nou vi glaciare. Trei dintre acestea se afl la originea vii Ialomiei: Valea Obriei, Doamnelor i Sugrilor. Valea Cerbului se adncete spre est iar celelalte: Valea Morarului, Mlieti, igneti, Ciubotea i Gaura ntre culmile nordice. Valea Ialomiei, principala vale a munilor Bucegi, cuprinde n bazinul ei mai multe vi, dintre care cea mai interesant este Valea Horoabei. Cele mai importante vi din versantul prahovean sunt Valea Cerbului i Valea Morarului, apoi vile: Alb, Jepilor, Urltorilor, Babei, Peleului, Zgarburei. Un loc aparte l ocup vile de abrupt, prpstioase i dificile, parcurgerea lor fiind posibil folosind tehnica alpinismului. Astfel Valea Adnc, Rpa Zpezii, Vlcelul ancurilor, Valea Poienii, Bujorilor i Comorilor din Morar; vile din abruptul nordic i estic al Cotilei: Priponului, Caprelor, Urzicii, apului, Seac a Cotilei, Verde, Mlinului,

Glbenelelor, Cotilei, toate aflueni ai Vii Cerbului; Albioarele i Valea Seac a Caraimanului, aflueni ai Vii Albe; Valea Spumoas, Seac dintre Cli i Comorilor din bazinul Urltorilor. n partea nordic a masivului se afl Valea Gljriei, Valea Ghimbavului n care debueaz vile Bucoiului, Mlieti i igneti. La nord-vest masivul este brzdat de vile Urltoarea Mare, Mic i a Clincii care formeaz mai jos Valea Porii; la vest de Valea Gaura continuat cu Valea Ctunului i a imonului; sub Strunga de Valea Grohotiului urmat de Bngleasa i Moieciul; Valea Brteiului separ Bucegii de masivul Leaota. n sud Valea Ialomicioarei delimiteaz masivul Bucegi de Gurguiatu.

Apele
Apele cu obria n Munii Bucegi curg spre nord i spre sud fa de cumpna principal de ape ce trece pe la Strunga, Omul, Pichetul Rou i Pasul ipote. Astfel, la sud se afl bazinul Ialomiei (care cuprinde i Prahova). Rul Ialomia i culege apele la obrie din trei cldri glaciare aflate la sud de Vrful Omul: Sugrile, Obria i Doamnele. n aval, afluenii principali pe stnga (dinspre est) sunt praiele Cocora, Blana, Nucetul, Oboarele, Scropoasa, Ialomicioara; iar pe dreapta (dinspre vest) praiele Horoaba, Ttarul, Mircea, Bolboci, Luccil, Brtei i Raei. Bazinul hidrografic al Prahovei cuprinde vile Cerbului, Alb, Jepilor, Urltorilor, Babei, Peleului, Zgarburei, Izvorul Dorului. Afluenii acestor vi principale, situai n abruptul prahovean, sunt n general seci, debitul ocazional de ap provenind din topirea zpezilor i ploile toreniale de var.

Clima
Temperatura medie anual este funcie de altitudine. Astfel, n Valea Prahovei, ntre Sinaia i Buteni, este de +6C n timp ce la Vrful Omul este de -2,6C. Izoterma de 0C este teoretic situat la 1910 m, corespunznd altitudinii maxime de vegetaie a arborilor. Gradientul termic vertical mediu este de 0,54C iar izotermele anuale sunt etajate la diferene de nivel de 185 m.

Temperatura medie lunar cea mai sczut este n ianuarie cnd izoterma de - 6C se afl la 1250 m iar cea de -10C la 2250 m. Temperatura medie lunar maxim este n iulie, cnd izoterma de +10C se afl la altitudinea de 1800 m. Temperaturile maxime i minime absolute variaz ntre +32 C i -27 C la Busteni i -38 C pe Vrful Omul. Media anual a intensitii vntului pe Vrful Omul este de 7 m/s, vntul puternic cu tria de 10-15 m/s bate timp de 8 luni iar uraganele reprezint din totalul observaiilor n lunile de iarn. Ceaa este prezent 23 zile pe an la Busteni i 258 zile la Vrful Omul. Precipitaiile anuale se situeaz ntre 808 mm/mp la Busteni i 1346 mm/mp la Varful Omul, luna cea mai bogat n precipitaii fiind iunie iar cea mai srac octombrie. Zpada acoper solul timp de 78 zile pe an la Busteni , 153 zile la Petera (1610 m), i 208 zile la Omul. Prima zpad de schi poate s se aeze n octombrie la Partia Kalinderu, iar ultima n luna mai la Omul, n timp ce n Valea Alb La Verdea" se poate schia uneori pn n iulie.

Cadrul Socio-Economic
In prezent localitatea are o populatie de 10.347 locuitori, intinzandu-se pe 7.527 hectare, identificandu-se 3.895 gospodarii , 238 societati comerciale si 32 organizatii bugetare publice. Principala activitate la nivelul orasului este turismul fiind reprezentat de structuri primire turistica (188 ) de categoria 1-4 stele , unitati de alimentatie publica pentru turism de categoria 1-3 stele ( 44 ) si agentii de turism tour-operatoare(3). Tot odata la nivelul localitatii intalnim si sectorul industrial care in perioada 2005-2006 a absorbit forta de munca activa neocupata dupa cum urmeaza :

Tip someri 2004 Someri cu indemnizatie 975 Someri fara indemnizatie legea 416/2001 114 Someri fara indemnizatie martie 2007 - 68 familii si persoane singure Persoane iesite din evidente

2005 658 109

2006 481 86

322

522

1000 800 600 400 200 0 2004 2005 2006 Someri cu indemnizatie Someri fara indemnizatie legea 416/2001

Din punt de vedere social si al ordinii publice :

Protectia social
La nivelul Orasului Busteni se acord o mare atenie proteciei sociale, att prin programe guvernamentale, ct i prin proiecte locale. Numrul de persoane cu handicap nregistrate este de 51, la Primria Busteni lucrand un numr de 51 asisteni personali (gradul I). Totodata in anul 2005 conform legii 15 au fost date pentru constructia de locuinte 57 de loturi iar in 2006, 47 de loturi in suprafata totala de cca. 20.000 metri patrati, aceasta suprafata acordandu-se in anii de raportare catre 128 beneficiari din randul tinerilor pana in 35 de ani.In ceea ce priveste ajutorul de incalzire cu gaze naturale , a fost acordat unui numar de 1802 persoane iar de cel de incalzire cu lemne au beneficiat 100 de familii . In privinta transportului in comun au fost acordate abonamente de transport cu titlu gratuit unui numar de 1.200 de persoane in anul 2005 si 1600 de persoane in anul 2006. Aceastra scurta raportare se traduce prin acordarea de ajutoare sociale in perioada iulie decembrie 2004 de 70.000 RON pentru 120 de familii iar in 2005 de 100.000 RON pentru 95 de familii. Dar nu numai atat. Astfel s-au distribuit gratuit rechizite pentru aproximativ 1000 de elevi, iar cu prilejul sarbatorilor s-au distribuit in fiecare an peste 2000 de pachete cu dulciuri si cadouri pentru scolari si prescolari, iar pentru cladirile sociale au fost realizate reparatii de acoperisuri, tencuieli si zugraveli exterioare. Nu in cele din urma lacasurile de cult, indiferent de confesiune au primit sprijin financiar pentru lucrari de reparatii si incalzire de peste 50.000 RON.

Din punct de vedere al ordinii publice :

Orasul Busteni este un ora sigur. Perfecionarea cadrului legislativ aferent instituiilor Ministerului de Interne Poliia i Jandarmeria care se ocup de ordinea public, n concordan cu cerinele compatibilizrii acestuia cu dreptul european i acquisul comunitar, a dus la eficientizarea muncii de prevenire a tuturor genurilor de infraciuni. Independent sau n parteneriat cu autoritile locale, organizaiile nonguvernamentale, mass-media i alte componente ale societii civile s-a urmrit

diminuarea cauzelor i a factorilor generatori de criminalitate i crearea n orasul Busteni a unui climat de via i a unui mediu de afaceri corespunztor. Statistica n domeniu, ntocmit pe ultimii doi ani (2005-2006), reflect fidel eforturile depuse n acest sens. Infractiuni Infractiuni Economico-financiare Judiciare Altele Total 2005 59 55 22 136 2006 26 54 21 101

140 120 100 80 60 40 20 0 2005 2006 Econom financiare ico Judiciare Alta natura Total

Din punct de vedere economic in anul 2005, predominante au fost faptele de nerespectare a regimului de transport iar in anul 2006 predominante au fost faptele de evaziune fiscala si utilizarea fara drept a drepturilor de autor si intelectuale. Judiciar au predominat infraciunile de furt calificat din locuinte ( in special case de vacanta ), avndu-i ca autori pe tineri ntre 14 i 18 ani dar si peste aceasta varsta. n zona orasului Busteni nu au fost nregistrate probleme referitoare la convieuirea etniilor.

Potrivit statisticii pe primele trei luni ale anului 2007, fenomenul infracional este n scdere, ceea ce demonstreaz eficiena msurilor i programelor adoptate pe plan local n domeniul ordinii publice. Imprimarea unui curs ascendent activitii de prevenire a tuturor genurilor de infraciuni i realizarea unui parteneriat activ ntre forele de ordine i societatea civil, a condus la realizarea unui climat de normalitate a vieii n oraul nostru. Pentru sediul Politiei au fost executate lucrari de modernizare si reparatii in valoare de 88.000. RON dar nu trebuie neglijat in viitorul apropiat (2007 ) dotarea tehnica a Politiei pentru a creste randamentul si gradul de eficienta .

II. Potentialul turistic al Statiunii Busteni

Introducere:
Potentialul turistec se analizeaza in conceptul de oferta turistica ca o combinatie de elemente materiale si servicii, in care serviciile si calitatea acestora jioaca rolul principal. Resursele turistice naturale ale orasului Busteni prezinta pe de o parte atractii turistice pretabile pentru vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct in activitatea de turism, intrand in componeta diferitelor produse turistice, generand anumite forme de turism Resursele turistice naturale oferite de cadrul natural deosebit in care este pozitionata statiunea Busteni sunt relieful montan, conditiile climaterice, vegetatia si fauna, ce au un rol principal in dezvoltarea turistica locala, constituind oferta primara potentiala Aceasta oferta primara se transpune prin: a. valoare peisagistica, estetica si recreativa b. valoare climaterica bioclimat tonic stimulativ c. suport al activitatilor turistice ce genereaza forme de turism specifice. d. Valoare cognitiva in cadrul Parcului Natural Bucegi si a rezervatiilor stiintifice si monumente ale naturii. In Statiunea Turistica Busteni se practica mai multe forme de turism imbinate armonios , astfel regasind din totalitatea formelor la nivel national: 1. Turism montan: a. de odihna b. de sporturi de iarna: i. schi alpin ii. schi fond iii. snowboard iv. skiboard v. patinaj

vi. escalada artificiala pe gheta c. drumetie d. alpinism e. cunoastere f. stiintific 2. Turism sportiv si de agrement 3. Turism cultural 4. Turism de afaceri si congrese 5. In cadru restrans - turism balnear-climatism Aceste forme de turism se realizeaza in functie de anumite aspecte si factori: 1. Functie de fluxurile turistice: a. Turism intern ( national ) 91% b. Turism international 9% 2. Functie de gradul de mobilitate: a. Turism de sejur: i. Lung 20% ii. Mediu 25% iii. Scurt 55% b. Turism itinerant c. Turism de tranzit 3. Functie de perioada anului: a. Turism continuu 15% b. Turism sezonier 80% c. Turism ocazional ( de week-end) 80% 4. Functie de mijloacele de transport folosite a. Drumetie 8 % b. Rutier 56 % c. Feroviar - 36 % 5. Functie de modul de angajare a prestarilor turistice: a. Turism organizat 18%

b. Turism semiorganizat 35% c. Turism neorganizat individual 47%

Munii Bucegi, atractia statiunii turistice Busteni, sunt cei mai vizitai muni din ar fiind cutai de toate categoriile de pasionai ai muntelui: turiti, alpiniti i schiori. Lucrarea de fa se se refera la prezentarea Bucegilor si a statiunii turistice de interes national Busteni, catre cei dornici s strbat cu automobilul, cu bicicleta de teren (mountain bike), cu piciorul sau iarna pe schiuri, s urce pe verticala pereilor, fie c sunt pasionati de drumetie, fie sportivi amatori sau de performan fie catre cei ce vin la odihna si relaxare. Se doreste o prezentare completa a resurselor naturale si antropice a serviciilor de turism din localitate si a posibilitatilor de agrement actuale dar si potentiale, care prin atractivitate si calitate atrag si vor atrage an de an numerosi turisti in Orasul Statiune Turistica Busteni.

Scurt istoric al localitatii, turismului si alpinismului in muntii Bucegi

In urma cu cateva sute de ani, valea de sus a Prahovei de la Comarnic la Predeal a fost un tinut pustiu. La acea vreme, in acest areal exista o poteca anevoioasa care mai tarziu a purtat numele de " drumul domnisorilor ". Importanta drumului va creste odata cu schimbarea scaunului domnesc de la Targoviste la Bucuresti. La 1452 Vladislav Voievod, scrie pargarilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie " slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel vechi, de la domnii de mai inainte" . Mai tarziu, peste cativa ani, in 1476, Vlad Tepes se adreseaza judetului si pargarilor din Brasov, comunicandu-le ca " a slobozit drumurile si pe Rucar si pe Prahova si pe Teleajen si pe Buzau". Drumul fiind ingust, marfurile din Brasov se transportau pe cai pana la Campina, de unde se incarcau in care mari. Stapanii cailor erau numiti prahoveni, cu toate ca erau

locuitorii din Zarnesti de langa Brasov. Acesti carausi erau organizati in bresle si-si aveau starostele lor, ca si celelalte meserii de pe vremea aceea. Despre drumul acesta anevoios al Prahovei se aminteste si intr-un document dat de Radu cel Mare in februarie 1508, cu putin timp inainte de moartea lui: " Voi inchide toate drumurile pe unde umblati, drumul Dambovitei si drumul Prahovei". Despre lipsa asezarilor pe aceste locuri ne vorbeste si actul de fundatie al Manastirei Sinaia din 15 oct.1695: " am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari. Pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acestia se afla sihastri, acolo in pustia aceasta". In anul 1701 Constantin Brancoveanu porunceste ca pentru paza Manastirii Sinaia sa se scuteasca de darile catre domnie 40 de oameni din Traisteni, subliniind totodata primejdia in care traiesc calugarii din aceasta manastire, fiind departe de orice asezare omeneasca. Mai tarziu, in 1717, Ion Mavrocordat dupa ce reaminteste continutul actului dat de C.Brancoveanu: "...fiind dar aceasta sfanta manastire, la un loc de munte si greu in laturea Plaiului, aproape de hotarulArdealului, pe unde pururea fiind pustietate, oamenii rai, hoti, talhari se afla", continuau subliniind ca " fiind nici acolea, nici imprejur, nici pe aproape sat ca sa-l pazeasca la vreme de grije si nevoie".
Documente publice Programe tineret Declaratii de avere si interese

Din cele descrise mai sus se vede ca in aceasta parte a Prahovei sate cu locuitori Raportul Primarului
Licitatii stabili nu au existat multa vreme, pana la 1782 cand Mihai Sutu infiinteaza cu 24 de familii

de Azuga

scutelnici

ai

Manastirii si

Sinaia,

primul

catun

Izvorul . Presa
Informatii utile Servicii ale orasului Busteni

Bugetul

Comunicate De aici, apoi s-au intins locuitorii de-au format si celelalte asezari: Busteni, Poiana Tapului, de presa

Predeal.

Pana la sfarsitul secolulu al XVIII - lea pe valea superioara a Prahovei se gaseauTelefoane utile asezari
Educatie stabile ca Schitul Lespezi de langa Posada , Manastirea Sinaia intemeiata in 1695 de

marele spatar Maihai Cantacuzino, catunul Izvor infiintat in 1782 de domnitorul Mihai Sanatate Sutu din scutelnicii manastirii Sinaia, schitul Predeal intemeiat in 1744 , precum siTransport un han
Documente mare " Slonul de Piatra " pe stanga Prahovei, (nu departe de actuala Caserie din on-line

Biblioteci

Zamora), cel mai vestit din partea de sus a Prahovei.

Control comercial Ajutor social

Evidenta persoanelor Urbanism Impozite si taxe

 Slonul de piatra era o cladire solida in care se puteau adaposti calatorii in timpuri grele. Se spune ca in februarie 1788, prin pasul Predeal au intrat cateva corpuri de oaste austriaca, ocupand schitul Predeal si manastirea Sinaia. In luptele care au avut loc intre austrieci si turcii hanul Slonul de Piatra, de la poalele Zamorei a ars . Era singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, inainte de 1750. Alte cateva hanuri au luat fiinta dupa 1800: Hanul " La Ruja "( Predeal )," Puristoaca " ( Predeal ), si hanul din Busteni care, ca sezare stabila nu dateaza decat la inceputul secolului al XIX-lea. In harta ruseasca din 1835, in dreptul Busteniului se aflau trecute catunele Draguseti cu 20 familii, Trestia si Slonul de Piatra. Primele doua catune sunt la originea orasului Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora. Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului in jurul anului 1800 si erau asezate la intamplare prin poieni, pe unde erau locuri mai largi. La inceputul secolului al- XIX -lea , anul 1802, cand se presupune ca s-au stabilit primii locuitori in Busteni, a avut loc fuga a o mare parte din populatia Bucurestilor din cauza teroarei raspandita de Pasvantoglu si carjalii lui. Dezvoltarea localitatii Busteni de la cateva familii in prima jumatate a secolului al XIX-lea pana la orasul de azi se datoreaza intre altele si imbunatatirii mijloacelor de comunicatie pe valea superioara a Prahovei. In anul 1846 s-a inceput dupa porunca lui Bibescu Voda, construirea soselei Campina - Predeal. Lucrarile caii ferate Ploiesti - Predeal au fost incepute in 1876 si inaugurata la 10 iunie 1879 de catre firma franceza Guilla. In 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, satele Posada si Podul Neagului, fiind mai aproape de Comarnic, se alipesc la aceasta. Celelalte localitati, printre care si Busteniul, au continuat sa faca parte din vechea comuna Podul Neagului pana in 1884.
Informeaza-te, este dreptul tau! Punctul unic de acces la informatiile si serviciile publice in format electronic SITE-URI OFICIALE

Modernizarea cailor de comunicatie si sporirea posibilitatilor de gazduire, aduc un cunoasca farmecul natural si calitatile terapeutice ale localitatilor Sinaia si Busteni.

mare numar de vilegiaturisti care, in drum spre statiunile balneare din Ardeal, ajung sa Guvern, Presedintie, Senat,

Camera Deputatilor, Administratie.ro, FALR, AMR, UNCJR, USAID, UE, MCTI,ANIAP, ANFP

Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania, determinat de dobandirea independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si Samuel Schiel originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Busteni. Fabrica producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori. In 1893 Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la Retivoiu ", care a fost mistuit de incendiu in 1894. Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga. In 1904 moara de macinat a fost transformata in fabrica de celuloza Miscarea social - culturala intre cele doua razboaie mondiale era foarte vie in Busteni si se polariza de fapt in jurul activitatii intreprinderii de hartie. Asezarile de pe valea superioara a Prahovei faceau parte la inceput, din punct de vedere administrativ din comuna Podul Neagului care se intindea pe o distanta de 35 Km, de la Comarnic pana la Predeal. La inceputul secolului XX, in anul 1908 Busteni si Poiana Tapului formeaza comuna Busteni cu resedinta primariei la Busteni. In anul 1946 Poiana Tapului a fost declarata statiune climaterica si tot in acelasi an Busteniul a fost declarat oras. In 1950 in decembrie, odata cu impartirea administrativ-teritoriala, Poiana Tapului a fost trecuta in componenta orasului Busteni. Despre inceputurile scolii din Busteni avem un numar de date scrise de fostul director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le-a publicat in Monografia Scolii din Busteni in 1906. Scoala din Busteni a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu din 1864. La inceput scoala a functionat cu doua clase si aici veneau si copii locuitorilor din Poiana Tapului si chiar cei din Sinaia. Noul local al scolii din fata garii a fost construit in 1887 ( in el a functionat in ultimii ani biblioteca oraseneasca ).

Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator. Un bun cunoscator si admirator al plaiurilor Busteniului s-a dovedit cunoscutul inginer de poduri si sosele Nestor Urechia, care in lucrarile sale cu caracter stiintific si literar a dovedit un atasament deosebit acestor locuri. Odata cu infiintarea in 1938 a Caminului Cultural din Busteni intreaga miscare culturala va fi dirijata de acest for. Chiar dac ipotezele i speculaiile spun c Sfinxul i Babele sunt opera tracilor i de asemenea c bolovanul de pe Vrful Omul ar fi o sculptur a acelorai traci, acestea sunt contrazise de geologii care ne spun c aceste formaiuni, ca i multe altele de pe Platoul Bucegilor sunt rezultatul eroziunii vntului i apelor. nc din Evul Mediu, saii din Braov ntreineau relaii comerciale cu ara Romneasc folosind drumul prin pasul Bran, pzit de Castelul Bran. Poteca de cal din pasul Predeal a fost nlocuit cu o osea construit de genitii austrieci n sec. XVIII, odat cu Via Carolina de pe Valea Oltului. Poteci de cal traversau grania i prin aua Strunga i pe la Pichetul Rou. Legenda spune c domnitorul Munteniei, Mihnea cel Ru este ctitorul schitului Petera n 1509; clugrii erau stabilii n regiune cu mult nainte. Din secolul XVII exist mnstirea Sinaia. Aceste dou aezri monahale au oferit adpost primilor drumei i au constituit nucleul pentru bazele turistice de mai trziu. La nevoie, turitii se adposteau i la stne. Din secolul XVIII dateaz primele mrturii scrise despre cercetri n Bucegi, aparinnd unor geologi i botaniti austrieci. Primele relatri despre cltorii pur turistice vin tot de la sai, ncepnd cu 1833, care urcau prin Bran - Strunga la Petera i Omul. Din Bucureti prima relatare scris despre o ascensiune n Bucegi este din 1839, cluzele fiind din Comarnic. 1857 - se constituie la Londra, Alpin Club, primul club alpin din lume; iar Clubul Alpin Austriac (OAV) la Viena, primul de pe continent, n 1862. 1873 - se constituie Clubul Alpin Ardelean la Braov. n 1880 - Societatea Carpatin Ardelean a Turitilor (SKV), se constituie la Sibiu i ia locul clubului din

Braov. n aceast perioad Ioan Turcu, nscut la Zrneti, protonotar de Fgra scrie lucrarea turistic Escursiuni pe Munii Tarei Brsei i ai Fgraului", fiind una dintre primele de gen, care descrie printre altele i urcuul la Vrful Omul. La 3.09.1888 este inaugurat de SKV prima caban de la Vrful Omul. n 1895 - Societatea Carpatin din Sinaia se constituie de ctre arhimandritul Nifon, Take Ionescu, Fanny Seculici - Bucura Dumbrav, urmat de Societatea Turitilor Romni (STR). Cabana SKV de la Vrful Omul a fost urmat de cea a Societii Carpatine din Sinaia care a funcionat din 1900 pn n 1911 cnd a ars. n 1920 - se constituie Hanul Drumeilor (preedinte Mihai Haret) care i schimb numele din 1926 n Touring Clubul Romniei (TCR). Acesta a construit n 1926 cabana de la Vrful Omul care mai funcioneaz i astzi fiind cea mai nalt din ar (2505 m).

Acestea au fost etapele premergtoare alpinismului din Bucegi i n aceti ani au aprut primele cabane. n 1934 existau 5 cabane, Mlieti (1882) i Bolboci (SKV), Petera i Omul (TCR) i cantonul Schiel al fabricii de hrtie din Buteni, in plus erau n zona Petera cabanele particulare Serghie Popescu (Padina) i Enescu (Colii) i posibilitatea de cazare la clugrii de la Petera. Numele cele mai cunoscute ale acestei perioade sunt Friedrich Deubel (traseul de pe Creasta Bucoiului - Vrful Omul i Cabana SKV Mlieti, Nicolae Bogdan, Nestor Urechia (autorul mai multor cri despre Bucegi ), Fanny Seculici (sub pseudonimul Bucura Dumbrav a scris Cartea munilor", o adevrat bijuterie de literatur alpin), Rosetti Solescu, Emanoil Bucua (alt maestru al literaturii alpine), Nicolae Gelepeanu i Nicolae Butmloiu nscui la Zrneti respectiv Braov, amndoi stabilii la Buteni, ghizi remarcabili intrai n legenda Bucegilor. n aceast epoc de pionierat, Vrful Omul a fost urcat iarna (cu i fr schiuri), primii fiind braovenii, saii din SKV, venii prin Valea Mlieti n secolul XIX.

Traseele cele mai dificile din Bucegi erau pn in 1932 : Valea Seac a Caraimanului, Valea Glbenelelor i Valea Mlinului n timp ce pe Valea Alb exista chiar un traseu turistic marcat cu band verde de ctre TCR. Alpinismul tehnic n sensul actual al cuvntului, a nceput n Bucegi n 1932. Figura proeminent a acestui nceput a fost Nicu Comnescu (Turnul Seciului i Spltura Vii Seci, 1932; Vrful Pictura i Hornul Central din Colul Mlinului, 1934). Din pcate Comnescu a murit prea devreme, ntr-o avalan la 15. 03. 1936. n 1934 ia fiin, la iniiativa lui Nae Dimitriu, Clubul Alpin Romn (CAR) care a impulsionat edificarea Refugiului Cotila i a Cminului Alpin din Buteni, prima caban modern din Romnia, nzestrat cu tot confortul. A scos Buletinul Alpin, revist de munte rmas pn astzi nentrecut. De menionat, CAR a marcat accesul pe Vrful Pictura, vile de abrupt ale Caraimanului, Cotilei i Morarului. Primul traseu de gradul IV din Romnia a fost traseul clasic din Piatra Altarului, realizat de Erwin Csallner i Waldemar Goldschmidt, membri SKV, n 1934. Braoveanul Erwin Csallner i-a adus contribuia la dezvoltarea alpinismului de iarn i a schiului n afara pistelor. n plus a contribuit ca profesor i antrenor la ridicarea unei generaii de tineri alpiniti din Bucureti, fiind i deschiztorul unor trasee. n 1935 a fost realizat primul traseu de perete din Bucegi, Furcile gradul IV, de Nicolae Baticu, cel mai talentat crtor al CAR, secondat de Ion Trandafir i Dan Popescu. Tot Baticu este autorul altor dou trasee renumite: Cele Trei Surplombe" -primul traseu de gradul V i Pintenul Vii Albe, gradul V, ambele n 1946 ntr-un interval de numai dou sptmni precum i al traseelor Hornul din Peretele Cotilei i Creasta Cotila - Glbenele. Baticu s-a perfecionat la dou coli de alpinism n Dolomii i n Wilder Kaiser aducnd de acolo tehnica modern de crare i mijloacele tehnice ale anilor premergtori celui de al doilea rzboi mondial. Cunotinele acumulate le-a expus la colile de alpinism organizate de CAR. Lui Ion Coman i se datoreaz, n Bucegi, premiera din 1940 a Fisurilor Centrale, gradul IV din Peretele Vii Albe, primul traseu n cel mai mare perete din ar, n plus traseul ce-i poart numele din Umrul Glbenelelor, apoi Creasta Uriaului, dou trasee n

Turnul Mlieti i multe trasee n versantul apusean al Bucegilor, cele mai multe n compania lui Roland Welkens. Ion Coman s-a remarcat prin mai multe cri de alpinism. Emilian Cristea a devenit din 1948 pn la dispariia sa n 1982, figura de frunte a alpinismului romnesc. Iniiativei sale se datoreaz nenumrate trasee alpine, din care vom meniona pentru Bucegi doar Fisura Albastr (traseul Cristea, gradul VI) i traseul Eftimie Croitoru gradul V, ambele cu Aurel Irimia cap de coard; Fisura Albastr este primul traseu de gradul VI, deschis n Romnia. Toma Boerescu, cabanier, campion de schi i pionier al organizaiei Salvamont, s-a remarcat n Bucegi n special la premiera Surplombei Mari din Peretele Glbenelelor. Activitatea sa se remarc n primul rnd n Munii Fgraului unde i se datoreaz realizarea refugiului de la Lacul Clun. Profesorul Alexandru Beldie este fr ndoial expertul absolut n materie de botanic. Lucrarea sa Flora i vegetaia munilor Bucegi" este completat de crticica Flori din munii notri" adresat tuturor iubitorilor de munte precum i de remarcabilul ghid al Bucegilor. Inginerul Radu ieica este autorul hrii turistice Bucegi - Grbova" 1:30000 rmas pn n zilele noastre lucrare de referin i care a nsoit turistii dup 1935. mpreun cu fratele su erban a cutreierat cu minuiozitate Abruptul Prahovean i a publicat o hart detailat a acestei zone de alpinism. De remarcat c de la dispariia Buletinului Clubului Alpin Romn i pn astzi (1948 - 2006) nu exist nici o publicaie de alpinism, o cronic alpin sistematic care s consemneze escaladele noi (premiere) sau performanele deosebite. Informaiile se obin cu mare greutate printr-o adevrat munc de cercetare din publicaiile vremii - ziare, reviste, almanahuri i cteva cri, buletine informative ale federaiei de alpinism i ale diverselor asociaii, aprute la intervale neregulate i fr continuitate. Aceasta este cauza pentru care peste 70 de trasee alpine din Bucegi nu apar descrise. In continuare vor fi descrise aproximativ 200 trasee de alpinism, ca puncte de atractie atat sportiva cat si turistica ;

A. Turismul Montan practicat in orasul statiune turistica Busteni Sporturi de iarna:

- se practica in special pe Domeniul Schiabil Kalinderu.
Denumire partie: Unitatea montana: Judeul: Grad de dificultate: Altitudine plecare (m) Altitudine sosire (m) 1500 Lungime (m) 37% Inclinare medie (%) Inclinare maxima (%) Diferenta de nivel (m) Latime medie (m) Latime minima/Latime maxima (m) 6,5 ha Suprafata aproximativa (ha) 15 balize/1500m Numar baliza/distanta (buc/m) respectiv 1/150m 49% 300 50 25/100 KALINDERU MUNTII BUCEGI PRAHOVA MEDIU 1000 1300

- Partia este deservita de cea mai moderna instalatie de transport pe cablu din tara, cu o0 capacitate de 1200 locuri/ora urcare, 400 locuri/ora coborare, timp de urcare 4 minute, Telescaun debraiabil Leitner 4 locuri, Lungime 1300 m. Pe partia Kalideru se practica urmatoarele sporturi de iarna : - Schi alpin - Schi de tura - Snowboard - Skiboard In prezent se lucreaza la o a doua partie de schi pentru incepatori - Kalinderu II. Totodata o mare atractie in perioada de iarna il are schiul fond/ randonee care se practica pe Valea Cerbului, - lungime 3,6 km, traseu mediu.

Drumetie
Nr: Bu1 - Traseu: BUSTENI (900m. ) - CASCADA URLATOAREA - POIANA TAPULUI ( 860m.) Marcaj: punct rosu, punt albastru, Timp: 1 - 2 h , Diferenta nivel: 120 m

Caracteristici: accesibil tot timpul anului, traseu usor , nu necesita echipament special. Plecarea din Busteni ( Hotel Silva ) prin padurea de brad sau din Poiana Tapului.

Nr: Bu 2 - Traseu: BUSTENI ( 900m.) - CREASTA URLATORILOR CANTONUL JEPI (1960m.) - CABANA PIATRA ARS{(1950m. ) Marcaj:triunghi albastru , Timp: 3 - 4 h, Diferenta nivel:1060 m Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu inchis, traseu greu recomandat turistilor

bine echipati

Nr: Bu 3 - Traseu: BUSTENI ( 900m. ) - VALEA JEPILOR - CABANA CARAIMAN (2025m.) - CABANA BABELE ( 2200m.) - HOTEL PESTERA ( 1610m. ) Marcaj:cruce albastra , Timp: 5 - 6 ore , Diferenta nivel:1300 m

Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu inchis, traseu greu recomandat turistilor bine echipati. Traseu ce parcurge padurea de brad, turistul avand posibilitatea pentru a vedea minunata Vale Spumoasa, apoi urca printre stanci si hornuri pana la Cabana Caraiman si Babele, de aici cu un popas la Sfinx , coboara spre Hotelul Pestera.

Nr: Bu 4 - Traseu: BUSTENI (900m.) - VALEA CERBULUI - GALMA MARE ( 1413m.) - CABANA OMUL (2505m.) Marcaj:banda galbena, Timp: 6 - 7 h , Diferenta nivel:1605 m Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu inchis, traseu greu recomandat turistilor

bine echipati. De la jumatatea drumului asfaltat ce duce spre Cabana Gura Diham se urca spre Poiana Costilei, iar apoi spre Cabana Omul. Traseul este dominat de o parte si de alta de peretii si crestele deosebite ale Morarului si Costilei.

Nr: Bu 5 - Traseu: BUSTENI (900m.) - VALEA CERBULUI - CABANA GURA DIHAM ( 987m. ) - CABANA POIANA IZVOARELOR ( 1455m. ) - PICHETUL ROSU ( 1445m. ) - MUNTELE BUCSOIUL MARE - CABANA OMUL ( 2505m. ) Marcaj:banda rosie, triunghi rosu Pichetul Rosu - Muntele Bucsoiu Mare, Timp: 7

- 7 h, Diferenta nivel:1605 m Caracteristici: Busteni - Pichetul Rosu accesibil tot timpul anului. Pichetul Rosu Cabana Omul accesibil numai vara . Traseu de dificultate medie recomandat turistilor foarte bine pregatiti si echipati.

Nr: Bu 6 - Traseu:BUSTENI (900m.) - PLAIUL MUNTICELU - POIANA COSTILEI - PICHETUL ROSU (1445m.) - CABANA MALAIESTI ( 1720m.). Marcaj:triunghi rosu, Banda rosie , Timp: 5 - 6 h, Diferenta nivel: 850 m Caracteristici: Busteni - Pichetul Rosu accesibil tot timpul anului. Pichetul Rosu -

Cabana Malaiesti accesibil numai vara.Traseu de dificultate medie recomandat turistilor foarte bine pregatiti si echipati. Traseul se intersecteaza cu Bu 5 in poiana Pichetul Rosu.

Nr: Bu 7 - Traseu: BUSTENI ( 900m.) - VALEA CERBULUI - CABANA GURA DIHAM ( 987m. ) - MUNTELE DIHAM - SAUA BAIULUI (1363m.) - CABANA DIHAM ( 1320m.) Marcaj:triunghi albastru, Timp: 3 - 3 h, Diferenta nivel: 463 m Caracteristici: acesibil tot timpul anului.Este recomandat tuturor categoriilor de

turisti. Nu necesita echipament special dar este necesara o conditie fizica medie .

Nr: Bu 8 - Traseu: CABANA OMUL (2505m.) - VALEA MALAIESTI - CABANA MALAIESTI (1720m.) Marcaj:banda albastra , Timp:2 - 3 , Diferenta nivel: 785 m

Caracteristici: accesibil vara . Iarna traseu inchis . Grad de dificultate mare, necesita echipament adecvat si pregatire fizica. Traseul are doua variante: a. Din Saua Hornurilor prin Hornul Mare b. Pe la baza Hornului Mare in serpentine scurte cu orientare sud-sud-est , interzis iarna. Nr: Bu 9 - Traseu: CABANA OMUL (2505m.) - OBARSIA IALOMITEI HOTEL PESTERA (1610m.) Marcaj:banda albastra , Timp:2 - 2 h, Diferenta nivel: 895 m Caracteristici: traseu dificil, nu se recomanda iarna. De la cabana Omul poteca ocoleste varful Bucura Dumbrava apoi varful Gavanele, coborand in apropierea Mecetului Turcesc.In drum intalneste Cascada Ialomitei. Nr: Bu 10 - Traseu: CABANA OMUL (2505m.) - MUNTELE DOAMNELE MUNTELE STRUNGILE - SAUA STRUNGA - ( 1904m.) - CABANA PADINA ( 1525m. ) Marcaj:banda rosie, Timp:5 - 5 h, Diferenta nivel:980 m Caracteristici: traseu dificil, interzis iarna. Poteca se indreapta pe deasupra Mecetului Turcesc, catre Muntele Doamnele, ajungand pe cupola Gutanului, strabatand Muntele Batrana, stancile Tapului si Strungilor, prin coastele Muntelui Coltii ajunge la Cabana Padina. Nr: Bu 11 - Traseu: CABANA BABELE (2200m.) - CRUCEA EROILOR ( 2284m.) - VARFUL CARAIMAN (2384m.) - SPINAREA COSTILELOR SAUA SUGARILOR ( 2295m.) Marcaj:cruce rosie, Timp: 2 - 3 h, Diferenta nivel: 184 m Caracteristici: accesibil vara, iarna fiind nerecomandat. Traseu cu dificultate medie.

Nr:Bu 12 - Traseu: CABANA OMUL - MUNTELE BUCSOIUL MARE - BRANA CAPRELOR - CABANA MALAIESTI. Marcaj:banda rosie ( pe creasta Bucsoiul Mare), triunghi albastru (pe Brana

Caprelor), banda albastra ( spre Malaiesti ), Timp:2-2 h, Diferenta nivel: 785m Caracteristici: nu este recomandat iarna sau pe vreme rea, se intersecteaza cu traseul Bu 8. Nr:Az 2 - Traseu: AZUGA (940m.) - VALEA GRECULUI - VARFUL LEUCA MICA- SAUA BAIULUI (1363m. ) - CABANA POIANA IZVOARELOR ( 1445m. ) Marcaj:cruce albastra, Timp: 1 - 2 h , Diferenta nivel: 505 m Caracteristici: accesibi tot timpul anului. Este recomandat tuturor categoriilor de turisti. Nu necesita echipament special. De la cabana Poiana Izvoarelor se poate urma traseul Bu 5 spre cabana Omul. Nr:Si 4 - Traseu: CABANA MIORITA (1987m.) - MUNTELE FURNICA ( 1950m.) - CABANA BABELE - CABANA OMUL (2505m.) Marcaj:banda galbena , Timp:5 - 6 h, Diferenta nivel: 550 m Caracteristici:se parcurge partea estica a Platoului Bucegi, traseu dificil, nerecomandat iarna.

Alpinism Trasee alpine in sezon cald

Prezentarea o vom face n ordine geografic pornind cu versantul prahovean de la sud la nord, apoi zona de nord i versantul de vest iar n final zona vii Ialomiei. n descrierea traseelor menionm c - stnga sau dreapta - sunt considerate ntotdeauna n sensul de mers, a nu se confunda cu stnga sau dreapta geografic a unei ape sau vi, considerate n sensul cursului. n privina gradelor de dificultate vom utiliza n paralel sistemul romnesc i scala UIAA. Pentru comparaie dm mai jos un tabel ce cuprinde scala romneasc, scala UIAA i scala decimal folosit n Yosemite / California. n descrierea traseelor, dificultile generale sunt date n grade romneti 1A...6B, iar pe lungimi de coard n grade UIAA: I...VI+ i dificulti artificiale: AO...A4. Acestea corespund parcurgerii traseelor n stil clasic alpin, dar trebuie precizat c abordarea lor conform evoluiei i tendinelor escaladei actuale sau distrugerea i dispariia unor pitoane face ca multe trasee (unele chiar mediu cotate) s aib pasaje superioare Tot din acest punct de vedere unele trasee par a fi supracotate. Durata de parcurs dat este orientativ i depinde de antrenamentul participanilor. Abrevierea lc nseamn lungime de coard iar gr. grad de dificultate. GRADE DE DIFICULTATE PENTRU TRASEE ALPINE ROMANIA FRAE) 1A uor 1B 2A dificultate medie 2B 3A dificil 3B III schwierig III+ (NORMA UI i GERMANIA, AUSTRIA,DECIMAL AMERICAN ELVEIA I leicht II massig schwierig 1 easy 2 moderate 3 4 5.0 moderately 5.1 difficult

4A accentuat dificil 4B 5A foarte dificil 5B 6A extrem de dificil 6B

-IV sehr schwierig IV IV+ -V besonders schwierig V V+ VI aussert schwierig VI VI+ . . X+

5.2 difficult 5.3 5.4 5.5 very difficult 5.6 5.7 5.8 extremely difficult 5.9 5.10 . . 5.14

Gradele de dificultate UIAA pentru escalad artificial: A0..A4; pentru pitoane de expansiune A1e...A4e.

MUNTELE JEPII MICI, 2143 m Face parte din culmea principal a Bucegilor i se nal deasupra Poienii apului i Butenilor, geografic ntre Valea Urltoarea Mare la sud, spre Jepii Mari i Valea Jepilor la nord, spre Caraiman. Caracteristic este n primul rnd Claia Mare 1863 m, deasupra creia se nal spre vest Coama Jepilor Mici cu punctul culminant 2143 m. Alte repere: Valea Urltorilor cu Cascada Urltoarea, poteca Schiel i rmiele vechiului funicular al fabricii

de hrtie, cantonul Schiel, Valea Seac dintre Cli, Clia i Creasta Zmbrilor, Brna lui Rducu. Obiective ale alpinitilor: Peretele Urltorii Mari (6-9), vile i brnele (10-13), Peretele sudic al Clii Mari (14-22), Peretele cu Florile (23-31), Peretele Crestei cu Zmbri (32-34).

Peretele Urltorii Mari

Accesul se face de la Buteni pe poteca Schiel din Valea Urltorilor, pn la punctul La Mese" (2 ore pe traseu turistic , marcaj triunghi albastru). De acolo, un ha ce ocolete spre stnga Muchia Urltorilor, duce la baza acestui perete sudic. Roca: conglomerat destul de friabil cu multe pernie de iarb. n locul unde haul trece de pe flancul nordic pe cel sudic al Crestei Urltorilor se afl o mic a unde i-au aezat tabra alpinitii de la Armata cnd au fcut premiera traseelor urmtoare: primul traseu ntlnit, dup 250 m din a, este Hornul Agat, urmat la 15 m de Creasta Central; dup ali 30 m urmeaz intrarea n traseul Faa sud -vestic iar ultimul traseu la o distan de 30 m este Traseul dintre Fisuri. Continuand , urcm n aua larg din partea superioar a Crestei Urltorilor, unde rentlnim poteca Schiel. n acest loc se afl un stlp vechi al funicularului. Poteca marcat urc n continuare pe scri tiate n stnc, asigurate cu o balustrad din cabluri, spre cantonul Schiel care se distinge la marginea Platoului. Toate cele 4 trasee ies n Creasta Urltorilor, de unde se atinge poteca Schiel n aua menionat. Coborare la Buteni: 2 ore. 6 Traseul dintre Fisuri, 5B, 8 lungimi de coarda, 4 - 5 ore Linia traseului ncepe cu un pinten nalt de 20 m, traseul marcat de pitoane urmeaz o nlnuire de mici fisuri, diedre, hornuri i surplombe, regruprile fcndu-se pe balcoane nierbate destul de confortabile. 7 Faa sud-vestic a peretelui Urltorii Mari, 5B, 9 lungimi de coarda, 4 - 5 ore Inlnuire de obstacole verticale, expuse i nclinate uor ctre stnga i n afar. n treimea superioar o surplomb uria cu o trecere foarte dificil.

8 Creasta Central, 5A, 8 lungimi de coarda, 5 - 6 ore Traseul ncepe pe faa estic i se continu apoi pe faa sud-vestic a muchiei din zona de inflexiune a peretelui Urltorii Mari. Prima lungime de coarda pornete din locul unde haul de la baza peretelui ncepe s coboare ctre sud-vest i se desfoar pe un scoc ierbos nclinat spre stnga, nalt de 25 m. 9 Hornul Agat, 5B, 8 lungimi de coarda, 5 - 6 ore De la baz se urc pe iarb pn la o zad reper. Prima lungime de coarda urc nclinat spre stnga n Brul mpdurit iar urmtoarea se ncheie la un butean, trecnd pe lng alt zad. Urcnd pe urmtoarele lungimi de coarda o fisur direct n sus, apoi un pasaj de stnc fisurat i cu iarb nclinat spre dreapta, ajungem la baza unui horn cu surplombe de iarb pe care-l urcm direct. Hornul final surplombant, care a dat numele traseului, ne scoate n Creasta Urltorilor.

Vi i brne din Jepii Mici

10 Valea Comorilor, 1B, 4 - 5 ore Incepe din poteca Schiel, la mic distan de punctul La Vinclu", fost staie de funicular. Puin mai sus, valea se ramific. Firul dinspre nord trece pe la baza peretelui sudic al Clii Mari, traverseaz Brna Mare (Brna lui Rducu) i Brul de Sus i iese n Platou aproape de Vrful Jepii Mici (2143 m). 11 Valea Seac dintre Cli, 1B, 3 ore Afluent al Prahovei ntre Poiana apului i Buteni valea traverseaz poteca Schiel aproape de punctul La Grtar". Ascensiunea, destul de interesant a firului aflat ntre Claia Mare i Clia, ia sfrit n Brna Mare la cca. 1850 m altitudine. 12 Brna lui Rducu, 1A, 2-3 ore Brana mare ncepe din poteca Schiel i ia sfrit n Valea Jepilor. La cca. 2 ore din Buteni, la cota 1660 m, nainte ca poteca s ias n aua Crestei Urltorilor, se observ haul brnei, care traverseaz printre zade i jnepeni ctre dreapta spre firul vii Urltoarea Mic. Din fir urcm spre brna propriu-zis care conduce spre aua Clii Mari cca 1850 m. Din a putem urca pe Claia Mare (1863 m) vrf caracteristic Bucegilor vzui

din Buteni .Din aua Clii Mari continum pe brn pe sub Muchia Scrii (23), Peretele cu Florile (24 -29), Hornul cu Florile (30), Muchia nalt (31) n timp ce sub noi se afl Valea Seac dintre Cli (11), mrginit la nord de Clia. Trecem de muchia Cliei. Vlcelul Cliei, Creasta cu Zmbri i Vlcelul Lupului i ncepem o coborre accidentat prin pdure, care se ncheie n Valea Jepilor unde ntlnim poteca marcat cu cruce albastr . 13 Muchia i Vrful Claia Mare 1863 m, 1A, 40 min. dus-ntors Accesul se face prin aua Clii Mari (vezi 11 i 12) iar traseul nu dureaz mai mult de o or dus-ntors. Pe parcurs se coboar ntr-o strung, de unde urcuul pe vrf este uurat de o coard fix (cablu).

Peretele sudic al Clii Mari

Acest perete este comparabil cu cei patru mari perei ai Cotilei i constituie atracia maxim din aceast zon pentru alpinitii pretenioi. Aici au fost stabilite de alpinitii de la Armata 9 trasee (14-22) ce se ncheie pe muchia Clii. Accesul se face din Buteni pe poteca Schiel i Valea Comorilor (10) n 2 ore. O brn lat cu molizi nali i un loc de cort se afl la baza peretelui. Intrarea pe aceast brn numit de Sus" este marcat de un izvor, aflat n firul vii. Coborre la Buteni: 2 ore. 14 Hornul Mare de la Izvor, 4B, 6 lc, 3 - 4 ore Este primul traseu ntlnit mergnd pe brn de la vest la est i i trage numele de la un horn surplombant nalt de 80 m pe care se desfoar primele le. Partea superioar a traseului se desfoar peste o fa foarte expus, cu numeroase traversri i pasaje de escalad liber. 15 Traseul Aurel Irimia, 6A, 9 lc, 6 ore Prima lungime de coarda ncepe cu o crare artificial urmat de o traversare pe iarb la stnga apoi din nou n sus i la dreapta la o regrupare. n continuare linia traseului trebuie urmrit cu atenie deoarece n numeroase puncte se poate abate n traseul nvecinat din dreapta, 23 August".

16 Traseul 23 August", 6B, 9 lc, 6 ore Intrarea n traseu se afl la 10 m dreapta traseului Aurel Irimia.. Primele 4 lungimi de coarda (vertical n sus apoi peste o ruptur galben, surplombant, spre stnga, urcnd pe muchia unei lespezi, apoi pe perete n sus i la dreapta) se ncheie pe o ramp ierboas, la baza unui horn aflat n dreapta. Dup escalada hornului cu blocul su ncastrat, surplombant, urmeaz o fisur dificil, regrupare n scrie i o mare surplomb de iarb urmat de un horn. Pe horn n sus urmeaz un tavan care se trece prin dreapta. Dup o ultim surplomb, urmeaz o fisur vertical, o traversare la dreapta i n sus, n pdurea din creast. 17 Traseul Geniana, 5B, 10 lc, 6 ore Se desfoar pe o fisur ce brzdeaz peretele pe ntreaga nlime. Pasajele artificiale alterneaz cu cele libere pe poriuni ntinse. 18 Traseul 25 Octombrie, 5B, 11 lc, 5 ore Traseul se afl la mic distan de cel precedent, n dreapta lui, n prima treime a peretelui socotit de la vest la est. Prima lc ncepe cu o fisur nierbat de 8 m nlime, o traversare dreapta de 4 m i o fa oblic stnga spre baza unui horn. n continuare, urcnd linia pitoanelor, urmeaz alte 10 lungimi de coarda, dintre care 7 extrem de dificile. 19 Traseul Muchia Strungii, 5B, 7 lc, 5 ore Centrul peretelui Clii, este marcat de Hornul Clii, continuat de un vlcel ce traverseaz Brul de Sus nainte de a ajunge n Valea Comorilor. Din firul acestui vlcel, urcnd ctre baza hornului i innd stnga ajungem la intrarea n Muchia Strungii, aflat n imediat apropiere. Traseul urmeaz n general linia acestei muchii, ce coboar din Strungile Clii spre sud. 20 Muchia Sudic, 5A, 6 lc, 4 ore Acest traseu este situat ntre Muchia Strungii (nr. 19) i Hornul Clii (nr.21) iar intrarea sa se afl la numai 5 m de intrarea hornului. Traseul prezint pasaje expuse, foarte dificile ealonate de-a lungul unei creste de o nclinaie pronunat . Muchia propriu-zis se atinge dup prima lungime de coarda nclinat spre stnga, peste o fa cu obstacole dispuse n trepte.

21 Traseul Hornul Clii, 3A, 3 ore Despictura marcant a hornului din centrul peretelui Clii reprezint posibilitatea clasic de escalad. 22 Traseul Floarea de coli, 5B, 7 lc, 5 ore Ultimul traseu din peretele Clii se afl dincolo de vlcelul de sub Hornul Clii, la 40 m naintea captului estic al Brului de Sus . n cursul celei de a patra lungimi de coarda atingem un strat galben de gresie, un reper clar pentru orientare. A cincea lungime de coarda este cea mai dur i mai periculoas, ea urcnd prin zona de gresie friabil n escalad liber n lipsa posibilitii de batere a unor pitoane sigure.

Peretele cu Florile
Peretele se nal deasupra Brnei lui Rducu (12) ntre muchia Clii Mari i a Cliei. Durata de la Buteni la brn: 3 ore. Coborre la Buteni: 3 ore. Dintre cele 8 trasee, 7 aparin alpinitilor militari. Le amintim n ordine de la sud la nord: 23 Traseul Muchia Scrii, 3B, 4 lc, 2 ore Este primul traseu situat n dreptul eii Clii Mari. Reper: o zad izolat la baza . Pe parcursul traseului se escaladeaz trei trepte nalte, cu o roc destul de friabil; hornul final iese sub Coama Jepilor Mici. 24 Traseul 0, 4A, 3 lc, 2 ore Este situat ntre Muchia Scrii i traseul 1. 25 Traseul 1, 4A, 3 lc, 2 ore Intrarea se afl la 40 m nord de traseul 23 (Muchia Scrii). Traseul prezint nc de la prima lungime de coarda numeroase surplombe, dintre care una caracteristic se afl la 15 m deasupra intrrii i are o form rotund. Traseul se termin dup trei lungimi pe un bru, care urmat la dreapta, sfrete n Hornul cu Florile. 26 Traseul 2, 4B, 3 lc, 2 ore Se afl la 15 m de traseul precedent i 55 m de zada reper (Muchia Scrii, 23) n dreptul unor jnepeni . Linia pitoanelor conduce printr-o ngrmdire haotic de blocuri suspendate. Ca i traseul precedent, dup 3 lungimi de coarda traseul ia sfrit pe brna citat mai sus.

27 Traseul 3, 4B, 3 lc, 2 ore Intrarea se afl la 15 m de traseul precedent sau 70 m de zada reper i n stnga unui scoc vertical i larg, n dreptul a trei arbuti. Pe 3 lungimi de coarda escalad liber pe prize mari i stabile alternnd cu pasaje surplombante artificiale (Cristea). Ca i traseele 1 i 2 (25 i 26) ultimele lungimi de coarda se desfoar pe brul de ieire. 28 Traseul 4, 4B, 3 lc, 2 ore n dreapta traseului 27 se afl un scoc vertical i larg pe care se desfoar traseul 28. Pitoanele stabil fixate i platformele de regrupare comode uureaz escalada (Cristea). Escalada ia sfrit dup 3 lungimi de coarda pe brna cunoscut de la traseele anterioare, la 50 m de Hornul cu Florile. 29 Traseul 5, 5A, 5 lc, 2 ore La 25 m de scocul traseului 4 i cca 100 m de zada reper se afl al aselea traseu din Peretele cu Florile avnd intrarea marcat de o spintectur nalt n dreapta creia se vd pitoanele traseului ntre mici trepte ierboase. Traseul ia sfrit dup 5 lungimi de coarda pe un col de stnc n marginea Hornului cu Florile. 30 Hornul cu Florile, 1A, 30 minute Acest horn permite ieirea fr probleme speciale din Brna lui Rducu n platoul Jepilor Mici. El se ramific pe parcurs n forma literei Y. Ramura principal este cea din stnga. Hornul cu Florile poate fi folosit de alpinitii ce urc pe Valea Seac dintre Cli pentru a iei pe Platou, precum i de cei ce escaladeaz Peretele cu Florile pentru a cobor i reveni la baza peretelui. 31 Traseul Muchia nalt, 5A, 4 lc, 2 - 3 ore Intrarea n traseu se face printr-un horn secundar aflat n dreptul verticalei Hornului cu Florile, care urc ntr-o brn ce duce spre stnga n firul Hornului cu Florile. Traseul ncepe din aceast brn i prezint 3 lungimi de coarda de crare interesant. A patra lungime de coarda se desfoar printre jnepeni pe limita muchiei. Remarcabil este privelitea din aceast muchie asupra abruptului Caraimanului i a poriunii superioare a Vii Jepilor. Coborrea la baza traseului se face pe Hornul cu Florile.

Peretele sud-vestic al Crestei cu Zmbri

Peretele se nal din vlcelul Cliei ctre creast, pe care crete printre zade o raritate botanic pentru Bucegi: zmbrul (pinus cembra) ocrotit de lege. Altitudinea crestei este de aproximativ 1750 m. Alpinitii militari au deschis n acest perete trei trasee. Durata urcuului la baz: 2 ore; coborre la Buteni: 2 ore; traseul propriu-zis: 3 ore. 32 Fisura de la Grota Lupului, 4B, 4 lungimi de coarda 33 Hornul din Valea Lupului 34 Traseul Jepilor Mici, 4B, 6 lungimi de coarda

MUNTELE CARAIMAN, 2384 m

Muntele cu Crucea Eroilor domin oraul Buteni. De form trapezoidal, el se nal masiv ntre Valea Jepilor aflat la sud, spre Jepii Mici i Valea Alb la nord, ctre Cotila. Impozant el este probabil cel mai cunoscut munte din ar, cel puin pentru turiti. Faa estic, dinspre Buteni, este mrginit de Muchia Mare a Portiei spre stnga (sud) i Creasta Picturii spre dreapta (nord) i este brzdat de Valea Seac. Faa sudic, traversat de Brna Portiei se vede din Poiana apului, de unde apare bine structura sedimentar a rocii, cu mai multe brne i brzdat de itoace. Scocul cel mai important din faa sudic este ns Valea Spumoas, mrginit de Muchia Brnelor i Muchia Portiei. Ultimul afluent, din fa sudic, al Vii Jepilor este Vlcelul nspumat, cu superbele cascade vizibile din telecabin. Faa nordic, cea dinspre Valea Alb este brzdat de mai multe vi paralele purtnd numele generic de Albioare, probabil datorit zpezii din firele lor n contrast cu stnca cenuie, zpad ce se menine pn primvara trziu. Obiective alpine: Vi i brne (35-46), Colul Berbecului (47), Fisura de la Scri (48), Peretele din Brna Portiei (49-54), Muchia Mare a Portiei (55), ancul Uriaului (56,57), vrful i Creasta Picturii (58-60).

Vi i brne din Caraiman

Acestea au cea mai mare importan pentru cunoaterea i orientarea n abrupt nainte de atacarea obiectivelor mai pretenioase, pentru gsirea intrrilor i eventuala

retragere n caz de urgen. Accesul se face din Buteni pe poteca Vii Jepilor, prtia de schi Kalinderu i Valea Seac (37) i din Valea Alb (41). 35 Valea Spumoas 1A, 6 ore pn n Brna Mare. Este un afluent pe stnga al Vii Jepilor. Foarte pitoreasc, ea a atras din totdeauna atenia turistilor din Brna Mare a Caraimanului care au fost tentai s o foloseasc pentru coborre pentru a se ncuia" n zona inferioar. Vrsarea n Valea Jepilor se face printr-o mare ruptur de pant, practic inaccesibil, din care cauz intrarea n traseu se face indirect, din Vlcelul nspumat, ultimul afluent al Vi Jepilor pe stnga, caracterizat prin cascade bogate, cu spum alb. n aceast zon a unei vechi cariere de piatr se afl refugiul Salvamont Valea Jepilor. Accesul din Vlcelul nspumat n Valea Spumoas pune unele probleme de orientare. Vor fi prezentate trei variante: a) Vlcelul Pmntos ce duce la intrarea n traseul Fisura Berbecului marcat cu mai multe cruci; b) o potecu ce urc prin dreapta Vlcelului nspumat i iese deasupra muchiei Colului Berbecului; c) prin Poiana Trlelor i Grohotiul nflorit. n Poiana Trlelor se poate ajunge i din Poiana Kalinderu (prtia de schi) pe unde urca vechiul drum turistic al Caraimanului, pe la nceputul sec. XX. Dup depirea acestor dificulti de orientare, ascensiunea vii Spumoase nu mai prezint probleme prea mari. Menionm c valea intersecteaz Brna Portiei i o serie de alte brne; n fine Brna Mic a Caraimanului nainte de a atinge poteca din Brna Mare. n cazul parcurgerii vii n coborre important este de reinut c partea final, confluena cu Valea Jepilor este inaccesibil. Cu mult atenie se va cuta ieirea spre stnga, spre Poiana Trlelor sau Vlcelul nspumat. n orice caz se va evita vlcelul nvecinat cu Muchia Colului Berbecului, care se termin cu un perete de 50 m nlime. 36 Brna Portiei, 3 ore Durata accesului de la Buteni: 4 ore. Brna Portiei traverseaz feele Caraimanului pe la jumtatea nlimii, din Valea Jepilor pn n Valea Seac, trecnd prin Portia Caraimanului, o arcad natural de piatr. Ca toate brnele, se caracterizeaz printr-o vegetaie bogat n primul rnd flori de munte. Pornind din Valea Jepilor cota 1850 m brna urc spre Trla Berbecilor, cota 1890 m trecnd de Creasta Brnelor, de unde coboar n firul Vii Spumoase. Pe acest traseu se fcea accesul n Valea Jepilor venind pe poteca cea veche. din Poiana Kalinderu, n epoca

de nceput a turismului din Bucegi. n continuare, brna urc la Portia Caraimanului trecnd pe sub Peretele Portiei. De la Porti spre Crucea Caraimanului urc Muchia Mare a Portiei. Trecnd pe faa estic, frontal a Caraimanului, prin jnepeni se traverseaz Valea lui Zangur, Vlcelul Mortului i Spintectura Vii Seci pentru a ajunge n final la baza hornurilor Vii Seci. Traseul se poate continua traversnd Spltura Vii Seci i urcnd pe o brn n aua Gemenilor din Creasta Picturii, iar pe aceasta la Crucea Eroilor. 37 Valea Seac a Caraimanului, 1B, 5 ore Accesul se face din Buteni din prtia de schi Kalinderu, pe o potec marcat cndva cu cruce roie. Pe parcurs se trece pe sub piciorul sudic al Vrfului Pictura i confluena cu Vlcelul Marelui V ce coboar din Strunga Marelui V a Picturii. Pe stnga se desprinde Valea lui Zangur (38) iar n fa se ridic ancul Uriaului. n dreapta sub Faa nalt din Creasta Picturii, se afl Poiana Frumoas, replic a Circurilor Vii Albe din Cotila i a Brului de Sus din Claia Mare. Mai sus avem de ales dintre urmtoarele variante: Vlcelul Mortului (39), Spltura Vii Seci (40) sau Hornurile Vii Seci, care reprezint de fapt continuarea normal a traseului Vii Seci pn la Cruce. Ultimul horn, mai dificil, poate fi evitat ieind din firul vii la stnga pe Brul de Sus. 38 Valea lui Zangur, 1 B Durata: 4 ore de la Buteni pn la Brna Portiei. Ofer posibilitatea de a iei din Valea Seac a Caraimanului pe o scurttur" care ia sfrit n Brul Portiei (36). 39 Vlcelul Mortului, 1 B Durata: 2 ore de la Brna Portiei la Cruce. Ofer alt posibilitate de a ncheia ascensiunea Vii Seci pe o variant mai scurt i mai uoar. Vlcelul iese n Brna Mic de Jos, de unde se poate urca la Cruce pe un parcurs uor. 40 Spltura Vii Seci, 2A, 6 ore din Buteni la Cruce. Ramura nordic a Vii Seci, este varianta cea mai dificil de ieire la Cruce din toate posibilitile expuse mai sus. 41 Valea Alb, 1A, 5 ore de la Buteni.

Accesul se face din poteca Munticelului ,marcata cu triunghi rou pe care o urmm pn la cota 1310 m La Msurtoarea Urilor". De aici se ramific spre stnga o potec marcat cu triunghi galben, care conduce n Poiana La Verdea" din firul Vii Albe. Valea se desfoar ntre Circurile i Peretele Vii Albe de o parte i faa nordic a Caraimanului (Peretele Albioarelor) pe de alt parte. O sritoare mai mare este Sritoarea Crnului, un bloc imens de piatr care se ocolete fie prin stnga (iarna) fie prin vlcelul secundar din dreapta. Urcnd pe firul vii urmeaz alte sritori. Spre dreapta se desface Brna Mare a Cotilei i firul Iadului vii Albe, puin mai sus spre stnga Brna Vii Albe se prelungete spre aua Mare a Caraimanului i Cruce, dup care ieim n Platou. Cine caut un parcurs mai uor se va abate din fir ctre stnga nc nainte de Sritoarea Crnului, unde se urc prin Prispa Vii Albe spre Brna Vii Albe (Brna Crucii) i Platou. 42 Albioara Marelui V, 2A, 3 ore Este prima dintr-o serie de itoace ce strbat faa nordic a Caraimanului din Creasta Picturii n Valea Alb, socotit de la est spre vest i care poart numele de Albioare. Accesul la intrarea n traseu se face din Valea Alb, din Poiana La Verdeaa. Trecnd prin vegetaia bogat de la baz se vizeaz intrarea n firul Albioarei. Partea cea mai dificil este cea mijlocie, cu aspectul unui horn vertical. Din strunga Marelui V avem de ales ntre: ascensiunea Vrfului Pictura, ascensiunea Crestei Pictura, coborrea pe faa opus n Valea Seac, coborrea napoi la baza traseului, n Valea Alb, La Verdea. 43 Albioara Turnurilor, 1 B, 3 ore Este urmtoarea itoac dup cea a Marelui V. Din Poiana La Verdea se traverseaz firul Vii Albe viznd baza Albioarei care coboar din aua Turnurilor. Aceast Albioar care prezint pe ntinse poriuni dou fire paralele, este parcurs n mod curent la coborre venind din Vrful Pictura. 44 Albioara Hornurilor, 2A, 3 ore Este a treia Albioar i anume cea care coboar de sub Faa Hornurilor. 45 Albioara Gemenelor, 2A, 3 ore Ne scoate n aua Gemenelor, la vest de Faa Hornurilor. Intrarea este comun cu Albioara Crucii.

46 Albioara Crucii, 2A, 3-4 ore Este cea mai lung i mai interesant dintre Albioare. Ea se parcurge destul de des att vara ct i iarna i ia sfrit n aua Mare a Caraimanului, n apropierea Crucii.

Trasee de perete i creste din Caraiman

47 Fisura Berbecului, 5B, 10 lc, 4 ore Colul Berbecului se nal din Valea Jepilor, ntre Vlcelul nspumat i Valea Spumoas. Accesul la intrarea n traseu se face pe o potec veche trecnd pe la vechea carier de piatr i n continuare pe un vlcel pmntos, foarte nclinat, afluent al Vlcelului nspumat. Se ajunge n final n aua din care o potec traverseaz n Valea Spumoas. Ne aflm la intrarea n traseu, o fisur vertical ce brzdeaz muchia frontal a Colului Berbecului. Urcnd linia pitoanelor se ajunge la obstacolul major, o surplomb mare, care se ocolete prin stnga ieind n final n crare liber n creast. Pentru coborre se urmeaz creasta pn ntr-o a. O potec trece prin aceast a din Valea Spumoas n Vlcelul nspumat. Pe aceasta din urm coborm n Valea Jepilor. Orientarea nu este simpl; oricum primul vlcel din estul crestei, care aparent ofer o coborre comod, trebuie evitat ntruct se termin printr-o ruptur de pant de 50 m. 48 Fisura de la Scri, 4A, 3 lungimi de coarda, 2 ore Traseul se afl n Valea Jepilor, pe unde se face accesul la baz, din locul de unde poteca aflat pe faa Caraimanului urc pe cteva scri spate n roc. Traseul este caracterizat printr-o mare surplomb i se ncheie pe Creasta Brnelor aproape de Trla Berbecilor i Brna Portiei (36).

Peretele Portiei
Acest perete se nal din Brna Portiei (36) pn n Muchia Mare a Portiei (55). Prin perete conduc 6 trasee. La baza peretelui se ajunge n 3 ore; durata de escalad a traseelor 4 ore; coborre la Buteni: 3 ore. 49 Traseul Direct, 5B, 7 lungimi de coarda. 50 Traseul Central, 5B, 7 lungimi de coarda.

51 Traseul Floarea de Coli, 5A, 6 lungimi de coarda. 52 Traseul Frontal, 4B, 6 lungimi de coarda. 53 Hornul de la Porti, 2A 54 Traseul Anotimpurile, 5B, 8 lungimi de coarda. Acest traseu cuprinde pe parcursul su dou lungimi de coarda cu pasaje de gr. VI i A2 la trecerea unor surplombe. 55 Muchia Mare a Portiei, 2A, 2-3 ore Este muchia din stnga (sud), privit din Buteni, a marelui trapez al Caraimanului i se termin n aua Mare a Caraimanului aproape de Cruce. Accesul se face pe Brna Portiei (36). 56 Traseul Frontal din ancul Uriaului, 4A, 4 lungimi de coarda, 2-3 ore 57 Traseul Clasic i ancul Uriaului, 2B, 2 ore Cele dou trasee 56 i 57 vizeaz ancul Uriaului, aflat la confluena dintre Valea lui Zangur i Valea Seac. Traseul Frontal realizeaza pe faa estic dinspre vale, n timp ce traseul clasic reprezint escalada vrfului din strunga aflat la vest.

Vrful Pictura
58 Fisura Galben, 4A, 6 lungimi de coarda, 4 ore Este cel mai dificil traseu din Vrful Pictura. Traseul se afl n peretele sudic, accesul se face din Valea Seac pe care se urc pn aproape de limita inferioar a Poienii Frumoase. Prsind firul vii se urc pantele de iarb din dreapta, avnd ca repere marele V i peretele sudic al Picturii. Durata de acces la baz 3 ore. Un vlcel urc pn la o grot mic, de unde ncepe traseul Fisurii Galbene ctre stnga i a Fisurii lui Rocule (59) ctre dreapta. Fisura Galben propriu-zis apare destul de clar la verticala acestui loc, dar pentru a ajunge la baza ei trebuie urcate 2 lungimi de coarda, prima pe un horn nclinat spre stnga iar a doua pe fee de iarb nclinate spre dreapta pn la un brneag. Urmtoarele dou lungimi de coarda reprezint cheia traseului: mai nti un horn nchis de un bloc imens, iar mai sus o imens surplomb de roc galben deasupra creia urmeaz o fisur larg de circa 15 cm, punct de grad VI

59 Fisura lui Rocule (faa sud estic a Vrfului Pictura), 3B, 2 ore Accesul i intrarea n traseu este acelai ca pentru Fisura Galben (58). Linia traseului urmeaz o fisur horn clar de la captul creia se traverseaz ctre traseul Comnescu (60). 60 Vrful i Creasta Picturii, 3A, 6 ore Creasta Picturii formeaz muchia din dreapta a marelui trapez al Caraimanului aa cum apare din Buteni. Accesul se face din Buteni, urcnd pe prtia de schi Kalinderu i poteca spre Valea Seac (37). Dup traversarea Vii Seci poteca continu i traverseaz Vlcelul Picturii pentru a ajunge ntr-o muchie din care apare adncul Vii Albe. Se va iesi din firul vlcelului pe un prag ctre dreapta de unde se prinde" Brul Subire (Brul Lung) pe care se urca n diagonal spre stnga. Brna, pe care crete o balustrad natural de molizi, conduce la Grota Mare, unde se leaga n coard pentru a traversa spre Hornul cu Zade. Acesta conduce la o platform cu jnepeni, din care o fisur echipat cu un piton (Hornul Final) conduce pe un umr i pe Vrful Pictura (1910 m), loc cu o privelite deosebita. Din vrf se coboar n trei rapeluri n Strunga Marelui V. De aici sunt trei variante: coborrea n Valea Seac, pe Vlcelul Marelui V, 5 rapeluri; coborre n Valea Alb dup traversarea prealabil n Albioara Turnurilor, 3 rapeluri; continuarea escaladei pe Creasta Picturii. Aceasta cuprinde: escalada Colului Strungii; trecerea prin aua Turnurilor; escalada Feei nalte; Brul Hornurilor, din care trei hornuri urc spre creast, brul se termin n Albioara Gemenilor; escalada unuia din cele trei hornuri sau a prii de sus a Albioarei Gemenilor; partea final a Crestei Picturii, uoar, care se ncheie n aua Mare a Caraimanului, aproape de Crucea Eroilor.

COTILA, 2490 m
Situat la nord spre Buteni faa ei sudic cu Circurile i Peretele Vii Albe, este cel mai mare perete din ar. Muntele Cotila se nal ntre Valea Alb la sud, care o desparte de Caraiman, i Valea Cerbului la nord, ctre Morarul, ntre Vrful Cotila i Vrful Omul se mai interpune Vrful Colii Obriei, Curmtura Vii Cerbului, Vrful Gvanele i Bucura Dumbrav. Abruptul Cotilei ofer circa 150 de trasee de toate gradele de dificultate fiind astfel obiectivul numrul unu al alpinitilor din Romnia. Accesul la trasee se face din Buteni i este uurat de existena Refugiului Cotila ( 1670 m.). Obiectivele

alpine principale din punct de vedre al dificultilor sunt cei patru mari perei: al Vii Albe, Policandrului, Cotilei i Glbenelelor. 61 Buteni (890 m) - Refugiul Cotila (1 670 m) Marcaj: triunghi rou i band albastr. Durata: 2 ore. Traseu de acces spre cel mai important punct de plecare spre traseele alpine din pereii Cotilei. Din DN 1 traseul urmeaz strada Valea Alb spre Cminul Alpin - liziera pdurii i continu pe Plaiul Munticelu, pe o poriune comun cu traseul turistic . Dup a doua poian, poteca marcat se abate uor ctre dreapta n timp ce o varianta fr marcaj urmrete muchia delimitat spre stnga de panta abrupt dinspre Valea Alb. Dup aproape o or de urcu traseul prezint o prim ramificaie, unde se desprinde spre stnga poteca marcat cu triunghi galben spre Valea Alb (41). Puin mai sus urmeaz a doua ramificaie n dreptul unui izvor mltinos, unde se desparte, tot spre stnga, poteca marcat cu band albastr pe care o urmeaz traseul la Refugiul Cotila. Traseul trece prin Poiana La Sfatul Uriailor, unde ntlnete varianta nemarcat de pe muchie. De la Sfatul Uriailor o potec urc susinut spre poteca Circurilor Vii Albe. Urmnd poteca marcat cu band albastr, puin mai sus de izvor, traseul iese din pdure i intr n etajul subalpin cu rariti de limit i tufriuri, molizi izolai, zade i anini de munte. Deasupra potecii se ridic impresionant Peretele Policandrului, puin mai n dreapta apare ancul Mic i Refugiul Cotila la baza ancului Ascuit. Poteca traverseaz pe rnd Vlcelul Policandrului, Vlcelul Uriaului, firul Vii Cotila i ajunge la Refugiu. Din dreptul Vlcelului Uriailor se ramific spre stnga poteca nemarcat ce duce n Circurile Vii Albe i spre Brna Aerian (65, 66), iar dup traversarea vlcelului alt potec nemarcat urc la baza traseelor din ancul Mic (131-136) i din Peretele Policandrului (l20-127).

Vi i brne din Cotila

62 Brna Mare a Cotilei, 1A, 4 ore Brna trece pe la intrrile n traseele din Peretele Brnei i n acelai timp reprezint punctul terminus pentru numeroase alte trasee, n special pentru cele din pereii Vii Albe, Cotilei i Glbenelelor. Accesul se poate face pe multiple ci i variante. Propunem varianta care ncepe de la captul sudic, din Valea Alb (41).

La punctul de intrare n traseu se poate ajunge fie din Buteni (4 ore), fie de la Babele. Brna traverseaz Vlcelul Brnei, trece pe sub Streain" i ajunge la un pasaj foarte expus de unde ncepe traversarea Blidului Uriailor, nc de la Streain" ncepe succesiunea intrrilor n traseele din Peretele Brnei. Dup Blid urmeaz Santinela Blidului cu cel mai interesant traseu din zon: Traseul Dinamo. Traversnd Gvanul Mare i Gvanul Mic ajungem la ieirile din Fisura Verde i Eftimie Croitoru i la ultimul traseu din Peretele Brnei, Mo Gelepeanu". Brna trece pe sub stnca lui Gelepeanu, care din Buteni apare din cauza perspectivei ca vrf al Cotilei. Aici ne aflm la captul superior al Crestei Vii Albe, prsim abruptul Vii Albe i intrm n zona superioar a Vii Cotilei. Tot aici Hornul lui Gelepeanu permite ieirea comod n Platou. Dincolo de Valea Cotilei se atinge cota maxim a brnei - 2421 m, n dreptul Coamei de Piatr, captul superior al Crestei Cotila-Glbenele. Urmeaz Hornul Coamei, care coboar n Valea Glbenelelor, apoi Umrul Glbenelelor, dup care se coboara i se traverseaza vile Scoruilor i Mlinului. Aici brna prezint o discontinuitate. Pentru continuarea traseului trebuie s se urce n Creasta Mlinului, dup care se traverseaza vile apului, Urzicii i Caprelor i crestele care le despart pentru a ajunge n Valea Priponului, unde brna ia sfrit. Pe haul de oi i capre negre al vii Priponului se coboara n Valea Cerbului. Vrsarea vii Priponului n Valea Cerbului se face printr-un horn vertical, care la coborre trebuie evitat pe haul de oi din stnga. 63 Blidul Uriailor, 2 ore Traseul permite ascensiunea din firul vii Albe n Platou trecnd peste Brna Mare a Cotilei (62). Blidul este mrginit de Muchia Blidului (stnga) i Santinela Blidului (dreapta) unde au fost deschise mai multe trasee alpine. 64 Valea Cotilei, 1B, 3 ore Accesul se face pe traseul 61 spre Refugiul Cotila (1670m). De la Refugiu, aflat la baza ancului Ascuit, se vd: Peretele Policandrului, ancul Mic, Peretele Cotilei, Creasta Cotila - Glbenele. Ascensiunea vii se face de regul pe fir, totui unele sritori mai dificile pot fi evitate pe fee i mici hornuri secundare. Se trece pe sub intrrile n traseul Balcoanelor i Hornului din Peretele Cotilei dup care valea se ramific: n stnga Valea Cotilei propriu-zis, n dreapta Vlcelul de sub Perete cu intrrile n traseele din Peretele Cotilei. Trecnd printr-o mic strung se ajunge n zona superioar a vii, un fel

de amfiteatru cu mai multe fire convergente ntre care Vlcelul Lespezilor n nord i Vlcelul Hornurilor n sud. Din Brna Mare (62) se poate continua ascensiunea pn pe Platou prin Hornul lui Gelepeanu. 65 Traseul spre Circurile Vii Albe, 1 or Accesul se face din traseul spre Refugiul Cotila (61). Astfel, poteca Circurilor se ramific din poteca spre Refugiu n punctul unde aceasta traverseaz Vlcelul Uriaului (Pietros). Se urc pe feele de iarb de sub Peretele Policandrului, se traverseaz spre stnga trecnd de firul Vlcelului Policandrului se urc din nou pentru a traversa apoi n Vlcelul Stncos. Pe firul acestuia sau pe muchia mpdurit din stnga se urc La Pnd" trecnd pe sub Peretele Vlcelului Stncos. La Pnd" drumurile se ramific: n sus spre Brna Aerian i Creasta Vii Albe (66); la stnga, apoi n sus, spre Circuri. Se ajunge la o brn suspendat deasupra vii Albe, la verticala poienii La Verdea.Dup cteva pasaje deosebit de delicate i traversarea unui vlcel se urca piepti ntr-o a. De aici se vd Circurile Vii Albe n ansamblu pn la Pintenul Vii Albe precum i Peretele Vii Albe n profil. Cobornd se ajunge n Circul 1 (al Fisurii Albastre) cu intrrile n traseele 95-102 din sectorul rsritean al peretelui. Mai departe se traverseaz grohotiul Circului 2 (Circul Central) de sub Circul de Piatr i se ajunge n Circul 3 (al Pintenului). Urcnd i apoi traversnd la dreapta se ajunge la intrrile n traseele 86-94 din sectorul central al peretelui. innd stnga i urcnd prin jnepeni se ajunge la baza Pintenului Vii Albe cu traseele 8184 din sectorul apusean al peretelui. n continuare se poate cobor n firul Vii Albe prin spatele Pintenului (vest) sau se alege varianta ntoarcerii la refugiu pe drumul de venire. 66 Brna Aerian - Creasta Vii Albe, 2-3 ore Accesul se realizeaza de la Buteni pe poteca spre Refugiu Cotila (61), apoi pe cea spre Circurile Vii Albe (65) pn la locul de cort La Pnd". Lsnd la stnga drumul spre Circuri, se urca n continuare, traversand spre dreapta zona superioar a Vlcelului Stncos i urcand apoi n Brna Suspendat. Din Brna Suspendat ncepe traseul Fisura Mult Dorit (122). n continuare, pe vlcel n sus se ajunge la Brna Interzis cu intrarea n traseul Surplombelor (121). Mai departe se urca poriunea de sus a Vlcelului Policandrului pn la originea vlcelului, ntr-o a mica, pe un promontoriu cu vedere spre Circuri i Traseul Lespezilor. Aici ncepe spre dreapta Brna Aerian. Trecnd pe sub Hornul Vulturilor (120) se atinge Creasta Vii Albe, ntr-o a mic. Se urmeaza n urcu linia de

creast sau pe dreapta paralel cu aceasta, se trece pe la ieirea traseelor din Peretele Vii Albe se ajunge n final pe Brna Mare (62). Prin Hornul lui Gelepeanu se poate urca n Platou. 67 Vlcelul Policandrului, 1 B, 3 ore Este o variant a traseului anterior (66) ntre poteca Circurilor i Brna Suspendat. Parial se urmeaz n urcu pantele abrupte din dreapta. La coborre pe Vlcelul Policandrului din Brna Suspendat se fac 4 -5 rapeluri peste sritori. De reinut c din Vlcelul Policandrului se poate traversa pe la baza peretelui Policandrului pe brn cu acelai nume pn n extremitatea dreapt trecnd pe la intrrile n traseele 123-126. 68 Vlcelul Uriaului (Pietros), 1 B, 3 ore Afluent al vii Cotilei, se urca spre acesta pe poteca ce trece pe sub peretele sudic al ancului Mic, care se ramific din poteca traseului 61 spre Refugiu, nainte de traversarea vii Cotila. Vlcelul ia aspectul unui horn vertical de 40 m pe care n mod curent se coboar n rapel. La urcu are gradul V. Hornul se poate ocoli pe un ha prin jnepeni n dreapta, de unde se poate traversa n Valea Cotilei. Din partea median n sus, vlcelul nu mai pune probleme i se pierde pe feele ce formeaz versantul dintre Creasta Vii Albe i Valea Cotilei. Vlcelul este utilizat mai ales la coborre din Creasta Uriaului sau eventual din alte trasee din Peretele Policandrului. 69 Valea Glbenelelor, 1 B, 2 ore Este un afluent al vii Cotilei pe care o ntlnete n zona de pdure (Hoagele Cotilei)- Ambele vi nu prezint interes n zona inferioar, din pdure. Accesul se face n consecin de la Refugiul Cotila de unde un ha traverseaz muchia din vestul Tancului Ascuit i conduce n continuare n firul vii Glbenelelor. Chiar din acest loc se bifurc dou variante: pe firul principal direct n sus sau pe firul secundar (firul nordic din dreapta). Ambele ofer o crare interesant, mai ales dac se urmeaz firul vii. Pe alocuri firul principal prezint sritori care se pot ocoli prin dreapta sau prin stnga pe hae bine vizibile. Din firul principal ctre stnga, se urc feele de stnc i iarb spre intrarea n Creasta Cotila - Glbenele i Tavanele de Argint. Firul secundar se urc pentru nceput pe un ha pentru ca mai sus s ofere din nou dou variante: direct n sus firul secundar sau la stnga Hornul dintre Fire. Acesta din urm este varianta cea mai comod att la urcu ct i la cobor. De fapt sunt dou hornuri: primul mai scurt conduce pe o muchie ntre firul

secundar i cel principal i n continuare se urc un horn destul de lung urmat de un ha care conduce n final n firul principal. Pe parcursul urcuului trecem pe la intrrile n Creasta Cotila-Glbenele (153) i din Peretele Glbenelelor (154-158). Se ncepe ascensiunea Hornului Coamei (70), din care ncep traseele (159-164) i Fisura Glbenelelor (166). Continund n sus pe firul principal ajungem la brna de intrare n traseele Rocule (167) i Slvoac (168) din Umrul Glbenelelor i n final n Strunga Glbenelelor, cota 2200 m, unde ncepe traseul Coman (169), din Umr. Din Strung, unde Valea Glbenelelor are captul superior, se poate cobor n firul vii Scoruilor, pe care un ha n urcu conduce n Brna Mare a Cotilei i n Platou. Revenind la firul secundar al Glbenelelor ascensiunea sa se face pe fir trecnd cteva sritori i sfrete n apropierea Strungii Colilor, unde se poate ajunge i din nord, pe Valea Colilor. Din Strunga Colilor se poate escalada Colul Glbenelelor. Din Strunga Glbenelelor, fa n fa cu Umrul, se nal spre est Colul Strungii, cu trasee alpine pe faa nordic, spre Valea Scoruilor. 70 Hornul Coamei, 1 B, 1 or ncepe din Valea Glbenelelor (69), din firul principal, de la Hotelul Glbenelelor. Traseul ofer o frumoas crare liber ce se ncheie n Brna Mare a Cotilei. Hornul Coamei servete de asemenea pentru retragerea de la ieirea din traseele celor patru mari perei ai Cotilei i din Umrul Glbenelelor, coborrea continund pe Valea Glbenelelor spre Refugiul Cotila. 71 Valea Mlinului, 1 B, 3-4 ore Accesul se face din Poiana Cotilei urcnd pe Vlcelul Poieniei, dup care se coboar apoi pe Hornul Mare de la Scar n firul vii. Un acces mai comod este prin Vlcelul lui Teodoru (Vlcelul Ascuns) aflat la nord de Vlcelul Poieniei, de care-l desparte o creast stncoas; intrarea n vlcel se face din Poiana Vii Cerbului. Accesul pe vale direct din Poiana Vii Cerbului este dificil. Pe parcursul vii, prima sritoare este cea mai dificil. n urcu se desprind pe stnga dou vi: - Valea Colilor (72) i a Omului (73) care urc n Creasta Strungilor, ce desparte Valea Mlinului de Valea Glbenelelor. Al trei-lea afluent, Valea Scoruilor (74) iese n Platou dup ce intersecteaz Brna Mare a Cotilei. - Pe dreapta, prin Poiana Mlinului, pe un ha se face legtura cu Valea Verde (75) i Valea Seac a Cotilei (76) iar mai sus o brn urc n Creasta Mlinului. Mai sus

Valea Mlinului se ngusteaz formnd canionul Mlinului", intersecteaz Brna Mare a Cotilei i iese n Platou. 72 Valea Colilor, 1 B, 2 ore Urc din Valea Mlinului spre Strunga Colilor din vecintatea Colului Glbenelelor. Pe parcurs, pe stnga, se ntlnete Strunga Mgarului i Colul Mgarului. 73 Valea Hornului, 1 B, 2 ore Paralel cu Valea Colilor, conduce tot n Creasta Strungilor, n Strunga Hornului, de unde se poate cobor n firul Glbenelelor. 74 Valea Scoruilor, 1 B, 3-4 ore Afluent al Vii Mlinului este des parcurs pe poriunea superioar, de la Strunga Glbenelelor pn la Brna Mare a Cotilei ca parte a traseului Valea Glbenelelor-Valea Scoruilor-Brna Mare a Cotilei. Pe acest traseu se face n mod obinuit coborrea din traseele din cei patru mari perei ai Cotilei i Umrul Glbenelelor la Refugiul Cotila. Urmat n urcu mai sus de Brna Mare, valea conduce n Platou. 75 Valea Verde, 1A, 2 ore Traseul ncepe din Poiana Vii Cerbului i ia sfrit n Brna cu Jnepeni de la baza Colului Mlinului. Pe parcurs se intersecteaz cu traseul de traversare: Poiana Cotilei Valea Mlinului - Valea Verde - Valea Seac a Cotilei -Creasta Viilor Senzaii 76 Valea Seac a Cotilei, 1 B, 3 ore Traseul ncepe din poteca Vii Cerbului i urc pn la Brna cu Jnepeni de la baza Colului Mlinului. n continuare se pot alege urmtoarele variante: Creasta Mlinului; Hornul Central; Hornul Ascuns; Hornul Negru - Creasta Frumoas (172-175); traversarea n Valea apului (77). 77 Valea apului, 1 B, 5 ore Acces pe poteca Vii Cerbului din Poiana apului. n urcu se trece pe sub Peretele apului cu marele horn cu acelai nume i traseele 178,179. Urmeaz o mare ruptur de pant evitat pe un vlcel n dreapta apoi Brna cu Jnepeni (vezi 75 -76), Brna Mare, de Mijloc i de Sus, i ieirea n Platou. 78 Valea Urzicii, 2A, 6 ore Accesul se face pe poteca Vii Cerbului iar intrarea n traseu este n apropierea intrrii n Valea apului (77). Escalada ncepe evitnd pe feele din stnga canionul care

formeaz partea inferioar a vii, de gradul IV. Deasupra canionului se urmeaz o poriune firul vii, apoi din nou feele din stnga evitnd sritorile dificile, pn la Brul cu Jnepeni (75-77). De aici ncepe al doilea canion, tot de gradul IV astfel nct se continu urcuul tot pe feele din stnga pn n Brna Mare (62); valea se ramific n form de evantai, se alege firul din dreapta. Dup trecerea unei mari sritori surplombante prevzut cu un piton de asigurare urmeaz alte sritori, se trece de Brul de Mijloc i de Sus i se iese n Platou. 79 Valea Caprelor, 1 B, 6 ore Urmtoarea vale din faa nordic a Cotilei, dup cele dou precedente, se vars i ea n Valea Cerbului printr-un horn foarte dificil. Accesul se face din poteca Vii Cerbului trecnd de locul numit Piatra Prlit", adpost de ploaie natural, nnegrit de fum i de marea ruptur de pant Priponul Vii Cerbului". Deasupra acestuia un ha conduce spre stnga n firul Vii Priponului (80) i mai departe pe Brul Priponit n firul Vii Caprelor, pe unde se urc fr mari dificulti n Platou. De notat c hornul de la baz poate oferi o escalad interesant de gr. IV. 80 Valea Priponului, 1A, 5 ore Valea se urc pe un ha de oi i de capre i trece pe la baza peretelui sudic al Priponului. n final, se atinge Platoul. De menionat c valea este barat la partea inferioar de un bolovan uria.

Peretele Vii Albe

Peretele cel mai mare din ar are o diferen de nivel de peste 350 m socotit din Circurile Vii Albe pn n Creasta Vii Albe (Brna Mare a Cotilei). Accesul la trasee se face din Circurile Vii Albe (65) iar coborrea pe una din urmtoarele variante: Creasta Vii Albe - Brna Aerian - Refugiul Cotila (104); Creasta Vii Albe - Vlcelul Uriailor -Muchia cu Jnepeni (103); Valea Cotilei (105); Brna Mare - Valea Scoruilor -Strunga i Valea Glbenelelor - Refugiul Cotila sau Brna Mare - Hornul Coamei -Valea Glbenelelor - Refugiul Cotila (106); Hornul lui Gelepeanu - Platou - Cabana Babele Telecabin. Prezentarea traseelor se face n ordine de la vest la est, (de la stnga la dreapta) n acest perete sudic.

81 Faa vestic a Pintenului Vii Albe De fapt este vorba de dou trasee distincte: 1. itoaca vestic a Pintenului 2B, 6 lc, 2 ore. Acces prin Circurile Vii Albe pn la brna de la baza Pintenului. Urmnd brna spre vest se ocolete Pintenul ajungnd la faa vestic, unde o itoac abrupt urc pn n Strunga Pintenului. Escalada direct pe fir este dificil din cauza a dou rupturi de pant de cte 40 m. Acestea se ocolesc prima pe un jgheab n dreapta, a doua pe feele ierboase din stnga, traversrile respective fcndu-se pe brne. Ultima parte a vlcelului se urc pe fir. Din strung se urc destul de uor n vrful Pintenului. Din vrf se coboar n rapel 20 m napoi n strung. Acest traseu este folosit n mod curent pentru coborre dup escalada Pintenului pe unul din traseele 82-84. Pe fir se poate cobor n rapel. 2 Ieirea din Strunga Pintenului n Brna Mare a Cotilei 3B, 5 lungimi de coarda, 1 or. Acest traseu completeaz traseele 82-84 i nu este un traseu n sine. 82 Muchia Pintenului, 5A, 8 lungimi de coarda, 3 ore ncepe din Circurile Vii Albe (65) din brna de la baza Pintenului. Intrarea n traseu se face cu puin nainte (la est) de linia muchiei. Prima lungime de coarda este nclinat ctre stnga pentru a atinge linia ideal a muchiei, care se urmeaz n continuare pn la nivelul Strungii Pintenului. Escalada ultimei lungimi de coarda pn n vrf se pare c nu s-a efectuat din cauza rocii prea friabile, pitoanele lipsesc. Traversnd spre stnga se ocolete vrful i se atinge strunga dinspre vest (81). 83 Faa sud - estic a Pintenului, 5B, 3 ore Accesul se face din Circurile vii Albe (65), din brn de la baza Pintenului. Intrarea este comun cu cea original a traseului Fisura Pintenului (84). Urcnd prima lungime de coarda pe iarb ctre dreapta, spre fisura (din est) a Pintenului, se ntlnete un ir de pitoane pe verticala peretelui ce indic linia traseului Feei sud - estice. 84 Fisura Pintenului, 5A, 8 lungimi de coarda Este traseul clasic din Pinten. Accesul se face din Circurile Vii Albe (65) i brna de la baza Pintenului. Mergnd ctre dreapta (est) se ajunge la intrarea original a traseului , care este indirect, urcnd prima lungime de coarda pe feele de iarb n diagonal ctre dreapta pentru a intra n fisur dinspre sud-vest, trecnd pe sub irul de pitoane al Feei S-E a Pintenului (83). Intrarea direct n traseu este mai dificil. Ea se face

mergnd pe brn de la baza Pintenului pn la baza fisurii. Prima lungime de coarda urc pe placa din dreapta pn sub o surplomb, apoi se trece spre stnga pentru a se depi surplomba i a ajunge la regruparea a doua. n continuare traseul este clar i interesant, cu pasaje pitonate, surplombe i o trecere printr-o gaur, prin spatele unui bloc, dup trecerea printr-o zon cu vegetaie. Traseul se ncheie n Strunga Pintenului, de unde vrful se atinge cu uurin. Din strung se ofer urmtoarele variante: continuare spre Brna Mare (81 .2); coborre pe itoac din vest (81 .1 ); coborre n rapel pe traseul de urcare. 85 Traseul Dinamo '69, 5B, 3 ore Traseul se ramific din Fisura Pintenului (84) ctre dreapta din a treia regrupare. Linia pitoanelor reprezint un bun marcaj. Cheia traseului o reprezint un horn extrem de dificil (VI). Traseul se ncheie n Brna Mare a Cotilei. 86 Fisura Verde, 5B, 18 lc, 8 ore Accesul se face din Circurile Vii Albe (65), de unde se urca n extremitatea dreapt a Circului Pintenului, unde o brn ngust conduce spre dreapta, ctre centrul peretelui. Intrarea n traseu i primele 3 lungimi de coarda sunt comune cu ale traseelor Eftimie Croitoru (88) i Fisurile Centrale (89). n continuare se urc un diedru i o fa stncoas pn la un brneag la nivelul bazei traseului Eftimie Croitoru propriu-zis i a pitonului de rapel din traseul Fisurilor Centrale. De aici se urc pe o platform de iarb, se traverseaz ctre stnga i se face un rapel dirijat ajungndu-se la baza Fisurii Verzi propriu-zise. n sus dou lungimi de coarda, scurt traversare la dreapta i din nou n sus, surplomb i apoi scurt traversare la dreapta viznd o ramp ierboas. Ultima lungime de coarda de-a lungul unei fisuri fine pitonate se ncheie cu un horn care iese n Brna Mare a Cotilei. Fisura Verde este primul traseu din Peretele Vii Albe fcut din prima ncercare cu un bivuac n perete. 87 Fisura Alb, 5A, 5 ore Accesul se face din Circurile Vii Albe (65), de unde se urc spre Circul Pintenului la intrarea n traseu. Acesta urc pentru nceput paralel cu primele 6 lungimi de coarda ale Fisurii Verzi (86), prin stnga acesteia. Traseul intersecteaz Fisura Verde i urc n

continuare uor spre dreapta atingnd traseul Eftimie Croitoru ntr-a zecea regrupare a acestuia. Traseul se ncheie n Brna Mare a Cotilei. 88 Traseul Eftimie Croitoru, 5B, 13 lc, 5 ore Traseul are primele 3 lungimi de coarda comune cu ale traseului Fisura Verde (86), apoi alte 2 lungimi de coarda conduc oblic spre dreapta ctre baza peretelui vertical, unde ncepe propriu-zis traseul. Pn aici pe 5 lungimi de coarda traseul este comun cu cel al Fisurilor Centrale (89). Traseul Eftimie Croitoru propriu-zis are 8 lungimi de coarda i este bine marcat de numeroase pitoane; cedarea unora dintre ele a condus la accidente. Se remarc n mod deosebit a doua le pitonat cu evi" ce trebuie tratate cu atentie deosebita. Dup o scurt traversare spre dreapta traseul urmeaz ultimele 3 lungimi de coarda printrun horn ce iese n Brna Mare. 89 Fisurile Centrale, 4A, 17 lungimi de coarda, 4 ore Traseul urmeaz o linie clasic" natural, cu pitoane foarte rare de asigurare. Ca i pentru traseele 86-88 se pleac din Circurile Vii Albe. Din Circul Pintenului se traverseaz pe o brn spre dreapta. Primele 5 lungimi de coarda se desfoar pe o fa nclinat, mai nti n sus n dreapta unei muchii, apoi n diagonal ctre dreapta pn la o alt muchie, unde se afl un piton de rapel. Cobornd n rapel apoi traversnd la dreapta i urcnd pe iarb ajungem la o brn, unde intersectm traseul Fisura Roie (91), caracterizat printr-o fisur vertical clar. De aici n sus, ceva mai la dreapta, ncep Fisurile Centrale propriu-zise, trei hornuri succesive cu posibiliti minime de asigurare, i care se ncheie pe o brn. Aici dificultile i expunerea iau sfrit i ultimele lungimi de coarda se desfoar ctre dreapta, pe brne i hornuri ce nu depesc gr. I - II, prin care se atinge creasta. 90 Traseul XX, 6 ore Traseul ncepe din Circul de Piatr la stnga Fisurii Roii. Traseul intersecteaz Fisurile Centrale (89) apoi Fisura Roie (91) la captul hornului. Traseul (al 20-lea din Peretele Vii Albe n ordine cronologic) iese n Creasta Vii Albe la dreapta Hornului Negru. 91 Fisura Roie, 5B, 13 lc, 6 ore Mai sus de Circul 2 (65), din poriunea de urcu spre Circul Pintenului se traverseaz pe o brn spre dreapta, trecnd pe sub intrarea n traseele 86, 88, 89. Depind

un contrafort se intr n Circul de Piatr din centrul Peretelui Vii Albe. De aici ncep de la stnga la dreapta, traseele XX, Fisura Roie, Traseul Central (92), Fisura Uitat (93) i Muchia Brnelor (94). Mai precis, ultimele trei ncep de pe o brn aflat ceva mai sus, n dreapta Circului de Piatr. Primele 4 lungimi de coarda ale Fisurii Roii urc la brna cunoscut de la Fisurile Centrale (89). De aici ncepe fisura propriu-zis, care a mprumutat numele ntregului traseu. Este o fisur vertical care n mod firesc se parcurge pe 3 lungimi de coarda terminate ntr-o brn. n continuare se urc un horn n trepte nclinat spre stnga. Urmeaz alte dou lungimi de coarda nclinate tot spre stnga, dup care se urca pe o brn. n stnga se afl hornul final al traseului Eftimie Croitoru, pe care ies majoritatea echipelor din Fisura Roie. Traseul propriu-zis continu prin Hornul Negru (3 lungimi de coarda), aflat n dreapta, caracterizat printr-un ansamblu de blocuri mari instabile, cu aspect amenintor, prin care e nevoit s se strecoare crtorul pentru a iei n Creasta Vii Albe. 92 Traseul Central, 5B, 10 lungimi de coarda, 6 ore Din extremitatea stng a brnei deasupra Circului de Piatr, Traseul Central urmrete o linie sinuoas, viznd brna de ieire din Traseul Fisurilor Centrale (89). Pe parcurs sunt cel puin dou puncte de gr. VI. n cursul celei de a asea lungimi de coarda traseul se intersecteaz cu Fisura Uitat (93). 93 Fisura Uitat, 5B, 12 lungimi de coarda, 6 ore ntre intrrile Traseului Central i Muchiei Brnelor se afl intrarea n Fisura Uitat. Pe parcurs se intersecteaz Traseul Central i Fisurile Centrale, atingnd Creasta Vii Albe (66) n partea superioar. 94 Muchia Brnelor, 5A, 8 lungimi de coarda, 4 ore Ultimul traseu ce pleac din Circul de Piatr se urc preponderent la liber", pe muchia dintre Circul de Piatr i Circul Fisurii Albastre, intersectnd un numr de patru brne, n vecintatea Traseului Speranei. Dup primele dou lungimi de coarda echipate cu pitoane se urc oblic spre stnga pe trepte de iarb, apoi oblic spre dreapta printr-o zon friabil. Urmtoarele 3 lungimi de coarda sunt cele mai dificile, verticale i expuse, cu pitoane rare. Ieirea n Creasta Vii Albe se face printr-un horn n acelai punct cu Fisurile Centrale.

95 Traseul Speranei, 6B, 20 lungimi de coarda, 12 ore Intrarea se face din Circurile Vii Albe (65), n punctul unde ncepe i traseul Fisurii Albastre (98), de pe un bolovan uria. Prima lungime de coarda se urc pe o fisur oblic spre stnga urmrind linia pitoanelor. Lungimea a doua continu pe fisur nc 15 m, apoi se traverseaz spre dreapta i urmeaz escalada n sus. Pe lungimea urmtoare se trece un tavan spre stnga, unde fisura iniial intersecteaz tavanele. A patra lungime de coarda cuprinde: urcu fisur vertical, ocolire prin dreapta a unei surplombe, traversare stnga. Dup o lungime scurt se face regruparea pe o platform mare cu iarb. Mai sus escalada continu pe un diedru i o traversare expus spre dreapta, regruparea se face sub un tavan. Urmeaz o traversare spre dreapta i regruparea pe iarb. Pe lungimea a opta se urmeaz o poriune n sus, apoi se traverseaz spre dreapta i descendent spre dreapta, se regrupeaz ntr-un horn mic. Continuarea este n sus pe plci, apoi descendent spre dreapta n opoziie (Piaz) i n sus civa metri. Urmeaz traversarea spre stnga pe sub marele tavan i regruparea la Amvon". Lungimea urmtoare este scurt, aproximativ 20 m n sus i este urmat de o alta lung i sinuoas: dreapta sus dup o burt, apoi pe o fisur oblic spre dreapta i n sus. Urmtoarele dou lungimi de coarda sunt pe vertical i sfresc spre stnga dup intersecia unei brne de iarb. n continuare se urc uor spre dreapta i se regrupeaz pe o brn de iarb. Pe cele dou lungimi de coarda care urmeaz traseul se continu n sus, uor deviat spre dreapta. Escalada urmtoarei lungimi de coarda se face pe o fisur oblic spre stnga, traversare fin tot la stnga i o fisur oblic la . Penultima lungime de coarda conduce n sus, apoi pe o fisur oblic la stnga i marele traverseu. Regruparea se face n hornul final. Ultima lungime de coarda se parcurge hornul i se atinge Creasta Vii Albe. 96 Traseul Memorial Emilian Cristea, 6B, 15 lungimi de coarda, 12 ore Traseul este considerat n acest moment cel mai dificil din ar; aflat ntre Traseul Speranei i Fisura Albastr, are punctul de intrare comun cu al acestora. De pe bolovanul de la intrare prima lungime de coarda (45m, -V) urmeaz n sus i dreapta, surplomb i sus spre stnga. A doua lungime de coarda (30 m, -VI) se desfoar n sus i spre dreapta n trepte i din nou sus i spre dreapta. Urmtoarea lungime de coarda (20 m, -IV) urc uor spre stnga, surplomb, traverseaz spre dreapta i n sus spre stnga. Lungimea a patra (30 m, IV+) se desfoar n sus uor spre dreapta, apoi n sus uor spre

stnga peste praguri. A cincea lungime de coarda (28 m, III+) se desfoar pe iarb 20 m, dup care nc 8 m pe o fisur-diedru. Mai sus pe urmtoarea lungime de coarda (30 m, -VI) traseul continu n sus printr-un diedru 10 m, dup care pe sub un tavan spre dreapta, uor ascendent 15 m peste tavan, i uor spre stnga pe iarb. A aptea lungime de coarda (V+) urmeaz n opoziie (bavarez) un diedru 10 m, apoi n sus uor spre stnga se intr n Amvon, traversare descendent spre dreapta i ascendent se ajunge n Bivuacul 1 din Fisura Albastr. Lungimea a opta (Aripa de Vultur) (20 m, VI+) se escaladeaz n opozitie (bavarez) i este una dintre cele mai dificile. n continuare (42 m, VI+) se urc un diedru surplombant cca. 8 m, se traverseaz spre stnga; n sus i uor spre dreapta se ajunge la o brn ascendent spre stnga. Pe a zecea lungime de coarda (20 m, -V) se parcurge n sus 6 m, spre stnga o brn de iarb, apoi n sus i stnga se regrupeaz pe o brn. Lungimea de coard urmtoare (40 m, VI+/VII) urmeaz n sus uor spre dreapta (pe lng un ceas de nisip), apoi n sus i traversare spre dreapta (picior de lemn), regrupare n sus spre stnga. Urmtoarea lungime de coarda (35 m, -VI) traverseaz spre dreapta 10-12 m, trece n sus peste surplombe i pe o fisur spre dreapta ajunge n regrupare. Mai sus, a 13-a lungime de coarda (28 m, VI+) se desfoar uor spre dreapta, apoi n sus, surplomb; dup care n sus spre stnga i spre regrupare la dreapta pe o brn de iarb. Pe cea de 14-a lungime de coard (30 m, -VII), se urc spre dreapta i n sus pe sub o arcad; apoi n stnga sus se iese pe iarb, se trece un bolovan mare la liber", mai sus se traverseaz scurt la stnga se continu o poriune pe vertical; dup care se traverseaz spre stnga (pasaj foarte dificil), se continu n sus peste o surplomb, dup aceasta se regrupeaz pe stnga. Ultima lungime de coarda (15 m, -IV) este o lungime scurt, urmeaz n sus peste o surplomb, apoi n dreapta pe o brn de piatr sau n sus peste o alt surplomb se atinge Creasta Vii Albe. 97 Traseul direttissima, Bucuria Micrii, 6B, 10 lungimi de coarda, 8 ore Traseu artificial, ntre Memorial i Albastra Direct, la verticala Bivuacului 4. 98 Fisura Albastr Direct 6B, 18 lc, 10 ore n Circul l, unde ajungem pe traseul 65, se urc spre baza peretelui avnd ca reper Fisura Albastr. La verticala ei, intrarea n traseu se caracterizeaz printr-un bolovan mare. De pe bolovan, dou lungimi de coarda duc spre un horn vertical care urc spre o ramp

larg de iarb. La captul ei superior se traverseaz la stnga pe o brn, unde se afl punctul La Ruine". Urmeaz o lungime de coarda ascendent pe o fa cu trepte de iarb, la captul creia n dreapta se urc Fisura Ascuns ctre o brn. n dreapta i n sus se observ Diedrul Pupezei iar puin mai departe, tot n dreapta Traseul Lespezilor (100). Traseul Fisurii Albastre continu cu Marea Traversare la stnga. n continuare se vede un ir de pitoane din traseul Traversarea Peretelui Vii Albe (102). Traseul Fisurii Albastre continu ns cu a noua lungime de coarda ascendent stnga spre brna primitoare a Bivuacului 1. Urmeaz din nou ascendent stnga, a zecea lungime de coarda ctre o regrupare ntr-o grot aflat la baza unui horn. Dup acest horn, urmeaz lungimea cu pasajul cheie La tendon" de gr.VI dup care se prsete Fisura Albastr propriu-zis printr-o traversare spre dreapta care ne conduce la grota Bivuacului 2. De aici traseul Cristea (99) se ramific spre dreapta n timp ce traseul Direct urc n sus i uor spre stnga, pentru a reveni n linia Fisurii Albastre, care continu spre pragul Bivuacului 3. A 15-a lungime de coarda, dup o uoar traversare spre stnga, se escaladeaza Fisura cu Lilieci i se regrupeaza sub Marile Tavane, care se trec diagonal spre dreapta i urmtoarea regrupare o realizeaza puin deasupra lor, de unde ascendent spre stnga duce n Bivuacul 4. Ultima lungime de coarda conduce, printr-o traversare la dreapta, spre ieirea n Creasta Vii Albe (66). 99 Fisura Albastr Cristea, 6A, 16 lungimi de coarda, 9 ore Intrarea n traseu i primele 12 lungimi de coarda pn la grota Bivuacului 2 sunt comune cu traseul Direct (98). n timp ce acesta (98) urmeaz linia natural a Fisurii Albastre i urc n stnga grotei, Traseul Cristea evit continuarea Fisurii Albastre propriuzise i trecerea Marilor Tavane, ieind ctre dreapta. Astfel, dup 3 lungimi de coarda parcurse din Bivuacul 2 se depaseste cu ajutorul unui cablu fixat n pitoane Faa Mutelor vertical i splat, dup care ultima lungime de coarda ne scoate n Creasta Vii Albe (66). 100 Traseul Lespezilor, 5A, 14 lungimi de coarda, 4 ore Dup primele 7 lungimi de coarda ale Fisurii Albastre (98), se traverseaz ctre dreapta pe o brn trecnd pe sub Diedrul Pupezei (101). Urmnd linia pitoanelor n lungul unei fisuri se ajunge sub o surplomb echipat cu o eava.Se depaseste surplomba prin stnga dup care alte 3 lungime de coarda conduc la o grot. Se iese n dreapta pe perete, se

urca i apoi se traverseaza la dreapta n hornul final, care are iesire n Creasta Vii Albe (65). 101 Diedrul Pupezei, 6A, 9 ore Diedrul care a dat numele traseului ncepe chiar din brna pe care se traverseaz spre Lespezi. Traseul ncepe din Circurile Vii Albe, puin mai n dreapta bolovanului de la intrarea n Fisura Albastr. n continuare viznd diedrul, linia pitoanelor conduce drumul. Diedrul propriu-zis dispune de pitoane rare. A II-a lungime de coarda se urc la liber" prezentnd mult iarb, dup care se traverseaz pe Faa Mutelor ctre stnga apoi se iese n Creasta Vii Albe pe finalul traseului Fisurii Albastre Cristea. 102 Traversarea Peretelui Vii Albe, 5B, 12 ore Traversarea s-a fcut de ctre trei echipe ale Armatei, fiecare dintre acestea a fcut cte o treime a traseului. Nu se stie dac cineva a fcut vreodat traseul complet sau dac acest traseu a fost vreodat repetat. Pitoane indicnd linia traseului de traversare se ntlnesc n continuarea Marii Traversri din Fisura Albastr ctre stnga. Mergnd pe curba de nivel folosind stratificaia conglomeratului, se poate ajunge pn la traseul Eftimie Croitoru.

Trasee de coborre la ieirea din Peretele Vii Albe

103 Brna Mare a Cotilei - Creasta Vii Albe - Vlcelul Uriaului - Refugiul Cotila.- Durata 2 ore Traseul reprezint cea mai rapid coborre din Brna Mare a Cotilei la Refugiul Cotila, prin vecintatea Crestei Vii Albe. Se recomand s nu se parcurg acest traseu dect dup ce a fost cunoscut la urcu (68). Pe ntuneric este de preferat traseul de coborre prin Valea Scoruilor - Valea Glbenelelor (106). Din Brna Mare traseul urmrete Creasta Vii Albe ocolind pasajele mai nclinate pe fetele din stnga, n dreapta creasta fiind mrginit de Peretele Vii Albe. n jos pe stnga muchiei se contureaz Vlcelul Uriaului. n continuare nclinarea mare a crestei oblig trecerea prin dou hornuri scurte aflate pe stnga. Astfel se ajunge pe un prag, la captul Brnei Aeriene, unde se desparte de traseul (104). Traseul urmeaz coborrea spre stnga pn n firul Vlcelului Uriailor pe care-l urmeaz pn la o prim ruptur de pant nalt de 15 m. n dreapta se gsete un piton de

rapel. Rapelul se poate evita ocolind sritoarea prin stnga. Mai jos, vlcelul prezint un horn surplombant, adnc, ntunecos i umed, unde se face un rapel de 40 m (pitonul de rapel pe stnga). i acest rapel poate fi evitat cobornd pe creasta care delimiteaz vlcelul ctre stnga spre Valea Cotilei, numit de alpiniti i Muchia cu Jnepeni. Ultima ruptur de pant de 10 m, cu piton de rapel n dreapta poate fi trecut la liber", fie direct, fie pe feele din stnga. n continuare traseul prsete firul vlcelului pe stnga pe un ha care coboar pe sub o mare bolt stncoas, apoi prin jnepeni i pe feele ierboase de sub peretele sudic al ancului Mic se ajunge cotind spre stnga n Valea Cotilei la intersecia cu traseul 61, n apropierea Refugiului. 104 Creasta Vii Albe - Brna Aerian - Vlcelul Policandrului - Vlcelul Stncos - Refugiul Cotila - Durata: 2 ore Din Brna Mare a Cotilei se coboar pe Creasta Vii Albe pn la pragul amintit i la traseul 103 de unde se continu spre dreapta pe Brna Aerian traversndu-se poriunea superioar a Peretelui Policandrului. Brna este prevzut cu un cablu fixat de perete. Punctul cel mai dificil al brnei este o mic treapt care se coboar. Mai jos se trece pe la baza Hornului Vulturilor i se ajunge la un umr de unde se deschide o larg privelite spre Valea Alb, Circurile i Peretele Vii Albe. n continuare se coboar spre stnga n Vlcelul Policandrului urmrind cu atenie haul. n dreptul Brnei Suspendate se prsete vlcelul care nu poate fi cobort n continuare dect prin cinci rapeluri. Prin dreapta vlcelului se coboar prin jnepeni i o scurt poriune de creast, apoi se traverseaz la dreapta pe deasupra originii Vlcelului Stncos i n coborre pe un jgheab se ajunge La Pnd". Spre dreapta se desprinde haul spre Circurile Vii Albe (65). n stnga se vede Peretele Vlcelului Stncos. Mai jos poteca traverseaz firul Vlcelului Stncos i dup o coborre accentuat ajunge n poteca marcat cu band albastr (61), n vecintatea Refugiului Cotila o scurttur conduce direct la Poiana Sfatul Uriailor". 105 Brna Mare a Cotilei - Valea Cotilei - Refugiul Cotila - Durata: 2 ore. Acest traseu este calea cea mai direct de coborre ndeosebi iarna sau primvara, atunci cnd zpada este ntrit i sigur n ceea ce privete pericolul de avalan. n acest caz se cere stpnirea unei bune tehnici de coborre pe zpad ntrit. n afara acestor condiii, traseul poate fi foarte periculos.

Vara, traseul nu e lipsit de dificulti, valea prezentnd o serie de pasaje de crare liber de gradul II. 106 Brna Mare a Cotilei - Hornul Coamei (sau Valea Scoruilor) - Valea Glbenelelor - Refugiul Cotila - Durata: 2ore. Ceva mai lung dect traseele prezentate anterior, aceast coborre este n schimb mai sigur i mai uor de urmrit dect traseele de pe Creasta Vii Albe (103, 104). Aceast variant de coborre se alege i la ieirea din pereii Cotilei i Glbenelelor, precum i din Umrul Glbenelelor. Pe Brna Mare a Cotilei se urmeaz poteca spre nord, traversnd firele superioare ale Vii Cotila i Coama de Piatr (Creasta Cotila-Glbenele) i se ajunge la Hornul Coamei pe care se coboar, n condiiile unei vremi i stnci uscate, spre Valea Glbenelelor. Dac nu se coboara pe Hornul Coamei, se continua pe brn i se intra n Valea Scoruilor traversnd cele dou fire ale acesteia. Se paraseste Brna Mare a Cotilei i se urmeaza n coborre haul care erpuiete pe faa nierbat i abrupt din stnga vii. Coborrea este delicat iarna. Mai jos se traverseaz spre dreapta firul Vii Scoruilor i se urc n Strunga Glbenelelor. Pe Valea Glbenelelor coborrea se face fie direct, pe firul principal (gradul II), fie urmnd, n aval de confluena cu Hornul Coamei, haul care nsoete firul vii, mai nti pe dreapta, apoi pe stnga i care conduce la Hornul dintre Fire (pe creasta dintre firul principal i cel secundar al Glbenelelor). Dup o scurt poriune parcurs pe firul secundar se traverseaz firul principal i se iese pe coama mpdurit ce desparte Valea Glbenelelor de Valea Cotilei, de unde se coboar pe partea stng a Vii Cotilei la Refugiu.

Peretele Brnei
Acest perete se ridic ntre Brna Mare a Cotilei i Platoul Bucegilor pe o diferen de nivel de 100 - 200 m, pe distana dintre Blidul de sub Streain i Stnca lui Gelepeanu.

107 Hornul din Blidul de sub Streain, 4A, 5 lungimi de coarda , 2-3 ore Urmeaz un horn cu mai multe surplombe, aflat la extremitatea nordic a Blidului de sub Streain 108 Muchia din Blidul Uriailor, 4A, 6 lungimi de coarda , 2-3 ore Urc de-a lungul coamei ce formeaz malul drept (geografic) al Blidului Uriailor i ncepe din locul n care Brna Marc se ngusteaz vizibil. 109 Faa N-E a Blidului Uriailor, 4B, 4 lungimi de coarda Urmeaz o succesiune de fisuri pn la nlimea unei creste secundare, situat n zona superioar a Blidului Uriailor . 110 Hornul din Blidul Uriailor, 3B, 5 lungimi de coarda, 4 ore Traseul trece peste o serie de hornuri i fisuri situate pe firul Blidului Uriailor. 111 Muchia Hornului din Blidul Uriailor, 5A, 7 lungimi de coarda, 3-4 ore Se escaladeaz urmnd linia pitoanelor n dreapta i paralel cu hornul . 112 Fisura sudic din Blidul Uriailor, 4B, 4 lungimi de coarda, 3-4 ore Se gsete dup traversarea firului vlcelului Blidului i urcuul pe malul stng (geografic). Fisura sudic este puternic nclinat spre dreapta i blocat la partea superioar de o serie de surplombe . 113 Tavanele din Peretele Brnei, 4B, 4 lungimi de coarda, 3-4 ore Se afl la 40 m n dreapta Fisurii Sudice (112) de-a lungul unei plci verticale, complet splate. Treimea superioar este comun cu 112 . 114 Traseul Dinamo din Santinela Blidului Uriailor, 5A, 5 lungimi de coarda, 3 ore Se desfoar de-a lungul unei fisuri clare, nchis la partea superioar de un tavan. 115 Muchia din Santinela Blidului Uriailor, 4B, 5 lungimi de coarda, 2-3 ore Se afl imediat n dreapta traseului Dinamo (114). Dup dou lungimi de coarda paralele cu traseul Dinamo se traverseaz la dreapta ocolind o muchie i se continu escalada printr-un horn. 116 Muchia din Gvanul Mare, 5A, 4 lungimi de coarda, 4-5 ore Se desfoar pe muchia cu aspect de contrafort nalt ce sprijin Peretele Brnei. Muchia din Gvanul Mare este unul dintre cele mai frumoase trasee din zon. Escalada urmeaz iniial incinta Gvanului Mare i numai la partea superioar linia de creast .

117 Fisura din peretele Gvanului Mare (Traseul Central), 5A, 3 lungimi de coarda, 4-5 ore; Urc peretele vertical n continuarea uriaului povrni al Gvanului Mare. 118 Traseul Viespilor din Gvanul Mic, 5A, 4 lungimi de coarda, 4 ore Urc n partea stng a Gvanului Mic, de-a lungul unor obstacole surplombante, legate ntre ele prin hornuri i fisuri. Linia traseului se identific dup pitoane . 119 Traseul Mo Gelepeanu, 3B, 3 lungimi de coarda, 2 ore Strbate faa sudic a turnului numit Stnca lui Gelepeanu. Dei scurt, traseul este interesant i prezint suficiente dificulti.

Peretele Policandrului
Peretele Policandrului expus ctre est, are o form triunghiular baza fiind Brna Policandrului, cu o latur nspre sud format dintr-un contrafort care-l delimiteaz de Peretele Vii Albe, iar cealalt latur de Creasta Uriaului, spre nord. Peretele este strbtut pe orizontal de trei brne: Brna Suspendat, Brna Interzis i Brna Aerian. n zona de sub perete, cuprins ntre Brna Policandrului i poriunea potecii spre Refugiul Cotila dintre Vlcelul Policandrului (sud) i Vlcelul Pietros (nord) se ntinde o padin cu pdure i jnepeni n partea inferioar iar n partea superioar cu pante de iarb i fee stncoase abrupte. Aceast padin este o replic a Circurilor Vii Albe. Peretele este strbtut pe vertical de 8 trasee. Retragerea la ieirea din acestea se face fie pe traseul Brnei Aeriene (104), fie pe Vlcelul Uriaului, cu rapel de 40 m prin horn sau pe Muchia cu Jnepeni (103). 120 Hornul Vulturilor, 3B, 3 lungimi de coarda, 1 or n ciuda scurtimii sale, este un traseu remarcabil. Accesul se face de pe Brna Aerian la captul ei sudic (pe traseul 66). Prima lungime de coarda urmeaz un horn de gr. IV ntrerupt la mijloc de o pant ierboas. A doua lungime de coarda include trecerea unei surplombe spre dreapta dup care urmeaz o fisur i o fa ierboas. Ultima lungime de coarda, scurt, iese n Creasta Vii Albe printre blocuri de stnc. 121 Surplombele din Policandru, 4B, 5 lungimi de coarda, 3 ore Accesul se face din poteca Brnei Aeriene (66), din care ne abatem spre dreapta pe Brna Interzis. Traseul marcat de pitoane are un parcurs n zig-zag. Urc spre prima

surplomb, apoi pe sub surplomb la stnga, un diedru n sus, pe sub a doua surplomb la dreapta. Sub a treia surplomb traseul face din nou la stnga i n final n sus iese n Creasta Uriaului. 122 Fisura Mult Dorit, 6A, 8 lungimi de coarda, 5 ore Intrarea n traseu este indicat a se afla n Brna Policandrului. n practic, se intr n traseu din Brna Suspendat (din traseul 66). Accesul se face pe traseul Brnei Aeriene, din care se traverseaz la dreapta pn la intrarea n traseu, un diedru avnd primul piton la civa metri mai sus. Dup alte dou lungimi de coarda (diedru-surplomb-diedrusurplomb) se iese n Brna Interzis. O lungime la liber" conduce spre marea surplomb nclinat spre dreapta, echipat cu pitoane i pene de lemn. Intrarea n hornul de deasupra surplombei (Fisura Mult Dorit) este expus iar pentru asigurare se folosete o pan. Ultima lungime de coarda iese n Creasta Uriaului aproape de Brna Aerian. 123 Policandrul, 5B, 8 lungimi de coarda, 5 ore Ca i urmtoarele trei trasee are intrarea din Brna Policandrului. Acces de la Refugiul Cotila pe Vlcelul Pietros (68) care se prsete spre stnga i se continu pe iarb n urcu accentuat prin stnga Crestei Uriaului pn la Brna Policandrului. Trecnd pe la intrarea traseelor Innominata i Fisura Suspendat se traverseaz pe brn spre stnga pn la intrarea n traseu, comun cu a traseului Fluturele de Piatr (124). Prima lungime de coarda urmeaz o ramp ierboas pn la baza peretelui vertical. Aici se despart traseele: Policandrul, direct n sus, Fluturele de Piatr, oblic spre dreapta. Dou lungimi de coarda drept n sus peste surplombe cu roc galben ne scot n Brna Suspendat. Urmtoarele dou sunt lungimi sunt cheie, cu trecerea unei surplombe galbene i friabile, regrupare ntr-o grot. Dup ali 40 m se regrupeaz pe Brna Interzis dup care ultimele dou lungimi de coarda conduc n Creasta Uriaului, care se atinge printr-o scurt traversare (3 m) spre dreapta. 124 Fluturele de Piatr, 5B, 8 lungimi de coarda, 5 ore Are intrarea comun cu a traseului precedent (123). Urcnd tot timpul paralel cu Policandru, are dificulti similare, surplombele galbene prelungindu-se din Policandru pn n Fluturele de Piatr, ca i brnele. Deosebit de frumoas este lungimea de coarda de deasupra Brnei Suspendate, crare liber pe un perete neted cu nclinare moderat. Traseul iese n Creasta Vulturilor aproape de ieirea Policandrului.

125 Fisura Suspendat, 5A, 6 lungimi de coarda, 3 ore Accesul este acelai ca pentru 123 i 124, de la Refugiul Cotila prin Vlcelul Uriaului (68) i pe o ramp de iarb pn la intrarea n traseu, la captul nordic al Brnei Policandrului. Alturi, n dreapta se afl intrarea Innominatei (126). Dup depirea unei plci i a unui horn scurt, o ramp ngust, ca o brn nclinat oblic spre stnga, urc spre o mic grot, de unde se continu pe vertical la Brna Suspendat. De aici pe un diedru se urc la o surplomb. Dup trecerea ei ne angajm pe Fisura Suspendat propriu-zis, care dup dou lungimi de coarda iese n jnepeni, n Brna Interzis, puin sub Creasta Uriaului. 126 Innominata, 6A, 9 lungimi de coarda, 5 ore Traseul paralel cu Fisura Suspendat, se desfoar n dreapta acesteia sub Creasta Uriaului, n care iese n final. 127 Creasta Uriaului, 3B, 4 lungimi de coarda, 2 ore Accesul se face de la Refugiul Cotila prin Vlcelul Uriaului (Pietros) (68). Intrarea n traseu se poate face fie direct, pe creast (dificil), fie ceva mai sus, pe un brneag ce duce din firul vlcelului printr-o fereastr pe creast. Urcnd creasta i ocolind o stanca ajungem ntr-o strung, din care pornete direct n sus o fisur bine pitonat care se termin pe o brn. Aici se ncheie partea tehnic a traseului i se coboar n rapel n firul Vlcelului Uriaului (Pietros). Traseul se poate continua urcnd n continuare pe Creasta Uriaului - Creasta Vii Albe pn n Brna Mare a Cotilei.

Peretele Vlcelului Stncos

Se ridic din firul vlcelului cu acelai nume, formnd malul nordic al acestuia. Este un perete relativ mic, cuprinznd trei trasee de dificultate III -IV. 128 Traseul Oblic, 3B, 5 lungimi de coarda, 2 ore Este caracterizat printr-o fisur paralel cu firul Vlcelului Stncos. Din firul vlcelului se urc pe iarb oblic stnga spre captul inferior al fisurii. De aici, ctre dreapta se desparte traseul urmtor (129). n continuare se urca pe fisura oblic spre stnga iar dup terminarea ei se urmeaza linia pitoanelor pe un traseu ce se adapteaz condiiilor naturale ale reliefului, ieind n final n traseul Brnei Aeriene (66).

129 Surplomba cu Pendul, 4A, 5 lungimi de coarda, 2 ore Accesul i prima lungime vezi (128). Surplomba este paralel cu Fisura Oblic i cu 40 m mai sus de aceasta. Dup ce se urca dou lungimi de coarda pentru a o atinge, se traverseaza pe sub surplomb la stnga. Traversarea este ntrerupt ntr-un punct dificil, care se trece printr-o mic pendulare. Ultimele dou lungimi de coarda ies n muchia mpdurit, care desparte Vlcelul Stncos de Vlcelul Policandrului. 130 Bivuacul Caprelor, 3B, 4 lungimi de coarda, 2 ore Traseul se afl n partea dreapt extrem a peretelui. La intrarea n traseu se ajunge urcnd prin pdure, nainte de a atinge firul Vlcelului Stncos, pn la baza peretelui, ntrun loc de culcu al caprelor negre. Primele dou lungimi de coarda marcate cu pitoane conduc pn sub o surplomb, nclinat oblic spre stnga, oarecum paralel cu traseele (128) i (129). Ieirea se face n muchia dintre Vlcelul Stncos i Vlcelul Policandrului (ca i la 129) pe care se urc pentru a atinge traseul Brnei Aeriene (66).

ancul Mic
De la Refugiul Cotila, cota 1670, unde se afl limita superioar a pdurii, ncepe zona de abrupt a Vii Cotilei (65). Intrarea n abrupt este strjuit de dou turnuri: n sud ancul Mic, mai mare i mai ascuit; n nord ancul Ascuit, mai mic i mai rotunjit. ancul Mic prezint spre sud un perete interesant pentru alpinism cu ase trasee de mare popularitate, n timp ce faa nordic este mpdurit pn aproape de vrf. Accesul la peretele sudic se face de la Refugiul Cotila traversnd Valea Cotilei i urcnd prin pdure pe un ha (68), pe faa Vlcelului Uriaului (Pietros). 131 Fisura Rsucit, 4B, 7 lungimi de coarda, 3 ore Este primul traseu din ancul Mic, socotit de la est la vest, din aval spre amonte. Intrarea n traseu este caracterizat de o lespede desprins din perete, care se depete n tehnica Tita Piaz/Dulfer, ctre dreapta, dup care, urmnd linia pitoanelor traseul se rsucete" din peretele sudic pe faa estic, apoi pe cea nordic pentru a reveni n peretele sudic prin care se atinge un umr. Aici exist posibilitatea de coborre n rapeluri pe faa nordic n firul Vii Cotilei, n dreptul Refugiului. Traseul complet continu ns pn n vrful ancului Mic, de unde se coboar pe muchie ctre vest depind dou strungi. Din a

treia strung se coboar 20 m n rapel spre sud, n Vlcelul Uriaului (Pietros), de unde se ajunge n poteca spre Refugiu (103). 132 Fisura nsorit, 5A, 7 lungimi de coarda, 3 ore Din punctul n care ncepe traseul precedent se atac i Fisura nsorit, care ncepe cu un pasaj dur, surplombant. Mai sus, o traversare spre stnga, peste o fa splat conduce la Fisura nsorit propriu-zis, vertical, care sfrete n Fisura Rsucit, prin care, dup alte dou lungimi de coarda, se iese n vrful ancului Mic, urmnd coborrea de la 131. 133 Traseul Hermann Buhl, 5A, 6 lungimi de coarda, 3 ore Traseul are dou variante pentru prima lungime de coarda. Varianta original urmrete un diedru uor nclinat ctre stnga, dup care se traverseaz la dreapta, unde un ir de pitoane urc drept n sus. Varianta a doua urc direct de la baza peretelui spre acest ir de pitoane, care conduc spre un mic col stncos. Se traverseaza spre stnga, se angajeaza pe o linie ce urc oblic spre slnga dou lungimi de coarda, dup care traseul urc drept pentru a iei n creast, n dreptul primei strungi socotite din vrful ancului Mic. Coborrea se realizeaza ca la 131 i 132. 134 Suzana, 5B, 4 lungimi de coarda, 3 ore Traseul reprezint o direttissima" artificial, avnd intrarea mai sus de intrarea n traseul precedent (133). Linia de pitoane conduce direct n vrful ancului Mic, intersectnd traseul Hermann Buhl. Coborrea ca la 131. 135 Traseul Flamura Roie, 3Li, 3 lungimi de coarda, 1 or n extremitatea vestic a peretelui ancului Mic se afl ultimele dou trasee ale acestuia. Flamura Roie are un parcurs n zig-zag. Astfel se urc peste iarb, dreapta - fisur slnga - surplomb i o plac nclinat n sus, i din nou dreapta - fisur stnga - dreapta stnga - pe sub o surplomb ctre a doua strung a crestei ancului Mic. Coborrea ca la 133.

136 Veveria, 3B, 3 lungimi de coarda, 1 or Paralel i n stnga traseului precedent, acest traseu ncepe cu escaladarea unui bolovan, din vrful cruia se angajeaza pe o fisur vertical bine pitonat. n final se iese n acelai loc cu traseul Flamura Roie (135).

ancul Ascuit
Turnul de care este lipit" Refugiul Cotila servete pentru coal de alpinism, antrenament i alternativ n caz de vreme nefavorabil. ancul Ascuit ofer patru trasee n peretele sudic, orientat spre refugiu. 137 Fisura ntrerupt, 4A, 3 lungimi de coarda, 1 or Se afl n extremitatea dreapt a peretelui, avnd intrarea pe o fa nclinat urmat de o fisur uor nclinat spre stnga. Traseul care se ncheie n vrful ancului Ascuit este parcurs adeseori doar pe primele dou lungimi de coarda, cele mai bune pentru coal i antrenament. 138 Traseul ATP (Traseul nceptorului), 3B, 3 lungimi de coarda, 1 or Traseul urmtor dup (137) este sensibil mai dificil, mai ales pentru prima lungimi de coarda desfurat pe o fisur nclinat spre stnga. 139 Traseul Crtorului, 4B, 4 lungimi de coarda, 1 or Aliniat cu 4 m n stnga traseului ATP, urc pe o fisur paralel cu 137 i 138 nclinat i ea spre stnga i ia sfrit pe vrful ancului Ascuit. 140 Revelion '74, 2B, 3 lungimi de coarda, 1 or ncepe chiar din colul din spate al Refugiului Cotila, nclinat spre stnga ca i 138 i 139, traseul ia sfrit n stnga vrfului ancului Ascuit

Peretele Cotilei
Vzut de la Refugiul Cotila, peretele se ridic din firul Vii Cotilei, ctre dreapta pn n Creasta Cotila - Glbenele. Expus ctre sud, peretele ofer 12 trasee alpine, care sunt prezentate n ordinea urcuului pe vale (est-vest). Accesul se face din Valea Cotilei i Vlcelul de sub Perete. Toate traseele ies n Creasta Cotila - Glbenele.

141 Traseul Balcoanelor, 5B, 5 lungimi de coarda, 4 ore Primul traseu ntlnit la urcu pe Valea Cotilei. Dup depirea primelor dificulti, se caracterizeaz printr-o linie oblic spre stnga ce ia sfrit pe brna larg n care se termin i Hornul Cotilei (143), aproape de Creasta Cotila-Glbenele. nceput ntr-o zon cu iarb, traseul vizeaz primul balcon" dup care, urmrind pitoanele, se ating pe rnd mai multe asemenea balcoane. Coborrea se face spre Valea Glbenelelor, prin rapel de pe Creasta Cotila-Glbenele . 142 Traseul Cezar Vrgulescu, 5A, 5 lungimi de coarda, 4 ore Traseul se afl ntre Balcoane (141) i Hornul din Peretele Cotilei (143). Coborrea este aceeai ca la 143. 143 Hornul din Peretele Cotilei, 2B, 5 lungimi de coarda, 2 ore Este primul traseu deschis n acest perete, hornul oferind o linie clasic de escalad. Urmrind aceast linie fr a evita punctele dificile, se va trece o surplomb precum i un pasaj vertical pe la mijlocul hornului. Traseul sfrete pe o brn nierbat pe care se atinge Creasta Cotila-Glbenele. Se poate alege ntre escalada crestei sau coborrea n rapel n Valea Glbenelelor; primul piton de rapel se gsete cobornd circa 40 m pe creast. 144 Muchia din Peretele Cotilei, 4A, 7 lungimi de coarda, 3 ore Ceva mai sus de Hornul Cotilei (143), traseul este dificil de depistat, muchia" nefiind prea bine conturat. n cursul escaladei se traverseaz brna n care ia sfrit hornul. n continuare, urmrind linia pitoanelor, se ajunge la brna urmtoare, cea pe care se face Traversarea Peretelui Cotilei" (147), ieindu-se ctre dreapta n Creasta CotilaGlbenele, pe care se continu pn n Brna Mare a Cotilei, de unde se coboara pe una din variantele traseului 106. 145 Fisura Y, 5A, 8 lungimi de coarda, 5 ore Intrarea n traseu se face de pe brn de la ieirea din Traseul Balcoanelor, unde se ajunge fie escaladnd unul din traseele 141, 142, 143 sau din Valea Glbenelelor, dup lungimea prin care se intr n Creasta Cotila-Glbenele. Astfel se continua prin stnga crestei, pe brna amintit, pn sub o surplomb mare. Prima lungime de coarda urca o poriune prin stnga surplombei; apoi spre dreapta n sus un diedru scurt (V-), continuat cu altul orientat spre stnga pn la

regrupare.Urmtoarea lungime de coard (45 m, III) urmeaz n sus i uor spre stnga pn n regrupare care este sub un tavan. La a-trei-a lungime de coard (V-) se ocolete tavanul prin stnga i se urc pe o fisur uor deviat spre stnga. Regruparea se realizeaza pe un tpan nierbat. Lungimea care urmeaz (IV-) este mai scurt (cca 20 m). Traseul atinge brna de traversare a Peretelui Cotilei, pe care se urca civa metri spre dreapta, la baza unei fisuri, se urmeaza fisura (IV+) regrupand cca 25 m mai sus pe un mic prag nierbat. Lungimea a asea (V+, AO) este cea mai dificil. Catarare pe fisur, care mai sus se nchide pe o poriune scurt, prezentnd un pasaj delicat, apoi uor spre stnga se depaseste un mic tavan, deasupra cruia se efectueaza regruparea (la baza unei fisuri arcuite spre stnga asemenea unei seceri). Se continua escalada direct n sus i dup alte dou lungimi de coard (III i II) se atinge Creasta Cotila - Glbenele n zona superioar, de unde se ajunge pe Brna Mare a Cotilei. Coborrea se face prin Hornul Coamei sau Valea Scoruului - Valea Glbenelelor, pe traseul 106. 146 Scorpionul, 6A, 12 lungimi de coarda, 6 ore Cel mai lung traseu din Peretele Cotilei i are intrarea pe o brn i ncepe cu un horn scurt, curbat spre stnga. Catararea incepe oblic spre stnga, cu depirea unui diedru (VI) situat deasupra unui horn mare. Se ajunge dup 7 lungimi de coarda n traseul Andrei Ghiescu (147) i Brna de Traversare a Peretelui Cotilei (148), apoi pe brn la dreapta, dupa care n sus pe un diedru (VI) i o linie sinuoas marcat cu pitoane care se ncheie n partea ei final din Creasta Cotila - Glbenele, (Coama de Piatr). Revenirea la Refugiu se realizeaza pe traseul 106. 147 Traseul Andrei Ghiescu, 5B, 10 lungimi de coarda, 4 ore Se intr de regul pe brna urmat de traseul 148, pe care se traverseaz spre dreapta pn la ntreruperea ei, dup o muchie. Dup ce se urca la etajul superior al brnei se realizeaza o traversare la stnga i se angajeaza o linie sinuoas marcat de pitoane, n crare preponderent liber, expus. n final se iese ntr-un gvan din Coama de Piatr, poriunea de sus a Crestei Cotila- Glbenele. Se revine la refugiu pe traseul 106, Brna Mare - Valea Scoruilor sau Hornul Coamei -Valea Glbenelelor.

148 Traversarea Peretelui Cotilei, 3A, 2 ore Se face urmrind o brn sinuasa ntrerupt dup patru lungimi de coarda i continuat cu o treapt mai sus. Ieirea se face n Creasta Cotila - Glbenele (153) n treimea ei superioar. Dincolo de creast, n nord, traseul se poate continua cu traversarea Peretelui Glbenelelor, care ia sfrit n Hornul Coamei, un traseu foarte variat i interesant prin problemele de orientare i rapeluri. 149 Poseidon, 5A, 6 lungimi de coarda, 6 ore Intrarea se face din brna de traversare a peretelui (148). Linia traseului urmeaz verticala punctului de intrare. Pasajul de maxim dificultate VI, se afl n a cincea lungime de coarda , nainte de ieirea n Coama de Piatr, Creasta Cotila - Glbenele. Coborre ca la 147. 150 Bebe, 5B, 7 lungimi de coarda, 6 ore La mic distan n dreapta traseului Fisura Mare (151). Traseul se caracterizeaz prin dificulti continue, avnd patru lungimi de gr.V i dou chiar de gr VI+, cu depirea unei plci friabile, a unor diedre i a unei surplombe echipate cu pitoane de expansiune. Ieirea se face n partea final a Crestei Cotila-Glbenele (Coama de Piatr). Revenire la Refugiu pe traseul 106. 151 Fisura Mare, 5B, 8 lungimi de coarda, 5 ore Ultimul traseu cu intrarea din Vlcelui de sub Perete ncepe cu un pasaj de crare Piaz/Dulfer oblic stnga. Urmeaz o lungime de coarda pe fisuri cu iarb, o surplomb de gr. V, din nou fisuri cu iarb i hornul mare, care a dat numele traseului. Dup horn urmeaz o fisur pitonat i alt horn prin care se iese n Coama de Piatr (Creasta Cotila - Glbenele). Coborrea pe traseul 106. 152 Fisura Sudic, 3A, 3 lungimi de coarda, 1 or Dincolo de mica strung de la originea Vlcelului de sub Perete, n zona n care Peretele Cotilei pierde din duritate.

Peretele Glbenelelor i Creasta Cotila - Glbenele

Peretele nordic, care se nal din Valea Glbenelelor, cuprinde primele trasee de gradul IV de perete din Bucegi: Furcile i Marea Surplomb, urmate curnd de gr. V prin

Cele Trei Surplombe. Accesul se face de la Refugiul Cotila pe Valea Glbenelelor (69). Se vor prezenta traseele de la est la vest, de la stnga la dreapta. Retragerea la ieirea din traseele Peretelui Glbenelelor se face pe traseul 106, Brna Mare - Valea Scoruilor sau Hornul Coamei - Valea Glbenelelor. 153 Creasta Cotila - Glbenele, 3A, 10 lungimi de coarda, 3 ore Exist diferite variante de intrare n traseu, cel original , urcnd prin pdure i n continuare pe un traseu paralel cu creasta pe faa Glbenelelor pn la baza traseului propriu-zis. De obicei se urc pe firul principal al vii Glbenelelor pn sub prima mare sritoare, n dreptul creia se urmeaza pe stnga un vlcel pn la un brneag sub o surplomb; acolo se gsete primul piton de asigurare. Traversnd de la piton spre stnga i urcnd apoi direct se atinge creasta la pitonul de rapel. De aici se urmeaza n urcu linia crestei, din care pot fi abateri dup caz la stnga sau la dreapta urmnd posibilitile naturale de escalad. Dup 7 lungimi de coarda se iese n Coama de Piatr, restul traseului pn n Brna Mare nu mai pune probleme. Pe parcurs, n Creasta Cotila-Glbenele ies traseele din Peretele Cotilei (141-152) si Peretele Glbenelelor 153-162). 154 Tavanele de Argint, 4B, 6 lungimi de coarda, 3 ore Din vlcelul care urc spre Creasta Cotila-Glbenele (153) se ramific spre dreapta Vlcelul Florilor de Coli; nainte de a-l urca complet se urmeaza stnga pe o brn pn la un piton care marcheaz intrarea n traseu. De aici se urca direct, trecnd primul tavan si ajungand la o brn care face legtura cu Creasta Cotila -Glbenele. Urcnd n continuare se tine stnga pe sub al doilea tavan i n sus la al treilea. Din nou o brn face legtura cu Creasta Cotila - Glbenele. Urcnd mai departe se trecede al patrulea tavan dup care se iese ctre stnga n Creasta Cotila - Glbenele, n platforma cu jnepeni dup a asea lungime de coarda. Mai sus se comtinua urcuul spre Brna Mare. 155 Hornul Mare, 4B, 5 lungimi de coarda, 3 ore Se urca pn la capt Vlcelul Florilor de Coli citat la 154 i se ajunge la baza traseului. De aici se urca ctre stnga, dup pitoane, viznd baza unui horn. Dup o lungime de coarda urmeaz Hornul Mare propriu-zis, dup care se iese n Creasta Cotila -Glbenele, n acelai loc cu Tavanele de Argint (154).

156 Traseul Grotelor, 3B, 8 lungimi de coarda, 3 ore De la vlcelul de intrare n Creasta Cotila - Glbenele (153) se merge pe un ha. n urcu direct pe fee se vizeaz prima grot, de acolo spre dreapta la a doua, apoi 4-5 lungimi de coarda direct n sus (pitoane), apoi ieire la stnga n Creasta Cotila Glbenele (Coama de Piatr), n dreapta peretele vertical se ntinde pn la Cele Trei Surplombe (158). 157 Traseul Profesor Oncescu, 4A, 8 lungimi de coarda, 3 ore Traseul se ramific din traseul Celor Trei Surplombe (158) dup prima lungime de coarda, de pe vrful unui col de stnc. Dup o lungime de coard vertical se ajunge la o brn mare urmand dreapta pn cnd un ir de pitoane conduce n sus. Urmtoarea lungime de coarda traverseaza la stnga i pe ultima printr-un horn se atinge Creasta Cotila - Glbenele. 158 Cele Trei Surplombe, 5 A, 9 lungimi de coarda, 3-4 ore Primul traseu de gradul V din ar are intrarea de pe brna ce pleac din firul vii Glbenelelor, mai jos de Hotel" ctre stnga. La captul ei, un piton marcheaz plecarea n prima lungime de coarda, care se desfoar pe o fisur nclinat spre dreapta. La captul ei ncepe Traseul Oncescu (157). Se face un scurt rapel, apoi se continu nc o lungime de coarda oblic spre dreapta. De aici orientat n sus o lungime de coarda. Traseul original pleac spre stnga 40 m i apoi n sus; o variant continu n sus nc o lungime de coarda i apoi traverseaz spre stnga la traseul original. Vertical o fisur n sus la baza primei surplombe. Urmeaz cele trei surplombe care au dat i numele traseului i care pot fi trecute ntr-o singur lungime de coarda sau se poate regrupa la mijloc ntr-o grot. Ultima lungime de coarda iese n Coama de Piatr. 159 Traseul Central, 5B, 7 lungimi de coarda, 3-4 ore Urca peretele ntre Cele Trei Surplombe (158) i Furcile (160). 160 Furcile, 4A, 10 lungimi de coarda, 2 ore Intrarea se face din Hornul Coamei (69) din care se urc o treapt stncoas pentru a atinge marea brn de piatr ce conduce la stnga pn la verticala Furcilor, pe parcursul a patru lungimi de coarda. Furcile sunt marcate de un horn vertical caracteristic, care strbate Peretele Glbenelelor n partea central, inscrierea se face pe vertical, incepand cu un diedru nchis de o surplomb, dup care un horn conduce pe o platform mare.De aici n

sus un horn larg urc la o brn de piatr, trecnd printr-o fereastr din spatele unui bloc de piatra. Pe brn la stnga se ocolete surplomba de deasupra brnei. n sus i la dreapta ncepe hornul final, care iese n Creasta Cotila - Glbenele / Coama de Piatr. 161 Surplomba Central, 4A, 7 lungimi de coarda, 3 ore Din Hornul Coamei, dou lungimi de coarda se merge spre baza Furcilor (160). n locul n care brna coboar, se urca oblic spre stnga o lungime de coarda, apoi se traverseazala stnga alt lungime de coarda. Urcnd un horn vertical, friabil i surplombant se ajunge la Surplomba Central", nclinat spre stnga, echipat cu pitoane, dup care se iese n Coama de Piatr. 162 Furca Dreapt, 5A, 7 lungimi de coarda, 3 ore Traseul pornete oblic spre stnga din acelai punct cu cel precedent. Urc direct pn la baza Surplombei Centrale. De acolo se face o traversare foarte expus la dreapta pentru a ajunge la hornul final, care se urc n tehnica Piaz/Dulfer, ajungnd n Coama de Piatr . 163 Marea Surplomb, 4A, 10 lungimi de coarda, 2 ore Intrarea n traseu se face din Hornul Coamei, din brna de piatr ce conduce spre Furci (160). Urcnd spre dreapta i apoi n sus se ajunge sub tavanul Surplombei Mari. Aceasta se trece prin stnga, dup care traseul se bifurc. Varianta original urc oblic spre dreapta la un amvon, se face un scurt rapel i se continu traversarea la dreapta pentru ca n final s se coboaren rapel n Hornul Coamei. Varianta cu ieire la creast urc deasupra Marii Surplombe oblic spre stnga, apoi n sus, ieirea n Creasta Cotila - Glbenele fcndu-se pe o brn la stnga. 164 Marele Tavan, 3 lungimi de coarda, 2-3 ore Intrarea se face din Hornul Coamei pe o brn la stnga, din care se urc sub tavan. Deasupra tavanului mai urmeaz o mic surplomb dup care se iese la brna de intrare n Furci. Tavanul se poate socoti un obiectiv n sine sau se poate continua cu escalada Furcilor (160), sau a Marii Surplombe (163) pn n Creasta Cotila - Glbenele. 165 Traversarea Peretelui Glbenelelor, 4A, 16 lungimi de coarda, 2 ore Se poate face pe mai multe variante, plecnd din Hornul Coamei spre Creasta Cotila - Glbenele sau n sens contrar, caz in care unele lungimi de coarda vor fi coborte

n rapel. Intersectndu-se cu traseele din perete, traversarea ofer puncte de vedere inedite i pasaje interesante.

Umrul Glbenelelor
Dup Creasta Vii Albe i Creasta Cotila - Glbenele, Creasta Strungilor este a treia creast din abruptul Cotilei numrat de la sud la nord. Ea este delimitat de Hornul Coamei i Valea Glbenelelor la sud-est i de Valea Scoruilor i Valea Mlinului la nordest. Creasta Strungilor este alctuit din Umrul Glbenelelor, Colul Strungii i Colul Glbenelelor i tiat de Strunga Glbenelelor, Hornului i Colilor. n Umrul Glbenelelor se afl cinci trasee alpine. 166 Fisura Glbenelelor, 3A, 6 lungimi de coarda, 2 ore Urc faa sud-estic de la confluena Vii Glbenelelor cu Hornul Coamei pn n Strunga Umrului, marcat de un bolovan ncastrat. n acest punct traseul se ntlnete cu celelalte trasee din Umr (167-170). 167 Traseul Rocule, 3B, 9 lungimi de coarda, 2 ore Intrarea se face pe o brn din Valea Glbenelelor, mai jos de Strunga Glbenelelor, mergnd spre Hornul Coamei. Dup ce se ocoleste muchia ajungnd pe versantul estic al Fisurii Glbenelelor, se face angajarea pe o fa cu iarb i jnepeni pn la baza peretelui. O crare variat pe o serie de fisuri duce pe platforma Umrului de unde se coboar n strunga cu bolovan ncastrat. Aici se poate alege ntre coborrea n rapel n Valea Scoruilor sau continuarea pe creast o lungime de coarda cu urmtoarele variante: traversarea n Hornul Coamei, ieire n Brna Mare a Cotilei prin stnga liniei de creast sau ieire n Brna Mare a Cotilei pe varianta Slvoac, prin dreapta liniei de creast. 168 Traseul Slvoac (Traseul Central), 4B, 9 lungimi de coarda, 3 ore Intrarea se afl la intersecia Vii Glbenelelor cu brn de intrare n Traseul Rocule (167). Cea de a doua lungime de coarda urc un diedru, trece o surplomb i continu pe o fisur. Urmtoarele dou lungimi de coarda urc mai mult n crare liber pentru a se uni cu Traseul Rocule n punctul unde acesta atinge creasta.

169 Traseul Coman (Muchia nord-estic), 2B, 8 lungimi de coarda, 2 ore Intrarea n traseu se afl n Strunga Glbenelelor. Fcnd un S, traseul trece din faa Scoruilor pe faa Glbenelelor pentru a urca n continuare pe o fisur i pe o muchie spre un horn cu intrarea surplombant, care iese n Creasta Umrului, de unde traseul este comun cu Traseul Rocule (167) n punctul unde acesta atinge creasta. 170 Fisura Scoruilor, 2B, 3 lungimi de coarda, 1 or Urc faa nord-vestic spre Strunga Umrului (cu bolovan ncastrat).

Colul Mlinului
Creasta Mlinului cu Colul Mlinului, Dintele dintre Coli i Colul de Sus, se ridic din Valea Mlinului, din poriunea numit Canionul Mlinului, formnd malul nordic al ei. Dincolo de creast, spre nord, urmeaz vile Verde, Seac i apului. Retragerea de la ieirea din traseele din zon se face pe Brna Mare a Cotilei (62) -Valea Ta pului (77), Valea Mlinului (71) sau Valea Glbenelelor (106). 171 Fisura Sudic din Colul Mlinului, 3A, 5 lungimi de coarda, 2 ore Strbate pe vertical peretele sudic al Colului. Accesul se face pe Valea Mlinului (71) sau de la Refugiul Cotila pe Valea Glbenelelor i prin Strunga Glbenelelor (69). Este un traseu clar, clasic ce nu pune probleme de orientare. 172 Creasta Mlinului, 2A, 4 lungimi de coarda, 1 or Accesul se face pe Valea Mlinului (71) sau de la Refugiul Cotila - Valea Glbenelelor (69) traversnd apoi din Strunga Glbenelelor la baza crestei. Din Valea Mlinului se urc n creast pe o brn cu iarb. n crare liber se ajunge n vrful Colului Mlinului. 173 Hornul Central, 2B, 3 lungimi de coarda , 2 ore La captul superior al Vii Seci a Cotilei se ridic peretele nordic al Colului Mlinului brzdat de trei hornuri: primul, din stnga este fr nume, urmat de Hornul Central i n dreapta Hornul Ascuns. Peretele este mrginit n stnga de Creasta Mlinului iar n dreapta de Muchia de Sus din Creasta Frumoas (175). La baza peretelui, Brna cu Jnepeni face legtura dintre Valea Mlinului i Valea apului.

n ciuda gradului indicat oficial 2B, traseul prezint dificulti mult mai mari cu un pasaj de gradul V la trecerea surplombei din a doua lungime de coarda. Hornul iese n Vrful Colului Mlinului. Accesul se face pe Valea Seac (76) sau Valea apului (77). 174 Hornul Ascuns, 1 B, 2 lungimi de coarda, 1 or Nu depete dificultile Vii Seci. Hornul iese n creast ntre Colul Mlinului i Dintele dintre Coli. 175 Muchia de Sus din Creasta Frumoas, 2A, 2 lungimi de coarda, 2 ore Mrginete peretele nordic din Colul Mlinului ctre Valea apului (173). Urcnd prin Hornul Negru din dreapta Hornului Ascuns (174) n creast, se ine linia crestei pn n partea superioar a Crestei Mlinului. Creasta Frumoas, numit de Mihai Haret Creasta Viilor Senzaii", desparte Valea Seac de Valea apului.

Santinela Vii Verzi

Se ridic deasupra Poienii Vii Cerbului ntre Valea Verde i Valea Cerbului. Peretele acestui turn este strbtut n diagonal ctre dreapta de o fisur caracteristic. Peretele din stnga fisurii la rndul su este marcat pe orizontal de un ir de tavane. Accesul se face pe poteca vii Cerbului. 176 Fisura Santinelei Vii Verzi, 4B, 7 lungimi de coarda, 3 ore Este un traseu clasic", oferind o crare interesant care se ncheie n apropiere de vrf ntr-o strung. Coborrea se face n rapel n Valea Verde. 177 Tavanele Santinelei Vii Verzi, 5B, 6 lungimi de coarda, 4 ore Traseul ncepe n stnga peretelui, cu o lungime de coarda nclinat spre stnga, dup care ne orientm n sus, trecem un tavan i urcm o fisur dup care, brusc, linia traseului se abate la dreapta pe sub o mare arcad. Traseul ia sfrit n Fisura Santinelei"(176).

Peretele apului
Perete nordic se nal din Valea apului ctre Creasta Frumoas. Acces din Valea apului (77). Retragerea se face urmnd Creasta Frumoas pn la Brul cu Jnepeni, de unde se coboar n Valea apului.

178 Hornul Mare al apului, 4A, 5 lungimi de coarda, 2 ore Este traseul clasic al Peretelui apului. Linia sa care ncepe din firul vii, este clar i nu poate fi greit. Traseul ia sfrit n Creasta Frumoas. 179 Surplombele apului, 5A, 5 lungimi de coarda, 3 ore Traseul urc paralel, n dreapta Hornului Mare (178). Urmnd linia pitoanelor se atinge n final Creasta Frumoas, pe care se urca pn la Brna cu Jnepeni.

Peretele sudic al Priponului

Se nal din Valea Priponului, pe partea dreapta . Accesul se face din Valea Cerbului i Valea Priponului (80). 180 Fisura din Peretele Sudic al Priponului, 4A, 6 lungimi de coarda, 2 ore Strbate peretele n zona central i este singurul traseu din acest perete. Linia lui clar urmeaz un horn oferind o crare frumoas, i se ncheie n creasta dintre Valea Priponului i Valea Cldrilor. Retragerea se face spre Valea Priponului.

MORARUL
De la Vrful Omul ( 2505m), se desprinde ctre est Creasta Morarului, la al crei capt estic se ridic Colii Morarului (Acele). Muntele Morarul desparte Valea Cerbului de Valea Morarului. n partea frontal muntele prezint dou vi: a Comorilor, cu Mnua Morarului, i a Bujorilor ce intersecteaz poteca Buteni - Poiana Cotilei - Pichetul Rou . Morarul este strbtut de trei brne distincte: Brna Mare, de Mijloc i de Sus (a Acelor). 181 Creasta Morarului, 1A, 5 ore Acces din poteca Buteni - Munticelul - Poiana Cotilei - Pichetul Rou sau de la Cabana Gura Diham la cabana de vntoare din Poiana Btrnilor, drum care iese n poteca marcat cu triunghi rou. Din aceast potec se urc fie pe Valea Comorilor, trecnd pe sub Mnua Morarului, fie pe Valea Bujorilor . La ieirea din vale ne orientm ctre linia de creast ce se ridic deasupra Brnei Mari. Se urca dou trepte ale crestei, trecand peste Brul de Mijloc i Creasta Ascuit, i ajungand n Brna de Sus (Brul Acelor). De aici ncepe traseul de traversare al Colilor

Morarului (182). Traseul de creast normal evit Acele pe faa sudic i Brul Acelor, revenid n creast dup Acul de Sus, dup care se urca la Vrful Omul. 182 Traversarea Acelor, 2A, 10 lungimi de coarda, 4 ore Traseul propriu-zis ncepe din Brna de Sus (Brul Acelor) cu escalada Acului Mare, care se face innd linia de creast, dup care se coboara n strunga Acului Mare (rapel). Urmeaz escalada Degetului Rou. Escalada direct din strunga Acului Mare este dificil. Traseul normal ncepe din faa sudic i se ncheie pe vrf. Dup coborrea n strunga Degetelor se atac al treilea Col, al Crucii (Degetul Prelungit). Urmeaz n final urcuul Acului de Sus, pe faa sudic. n continuare se poate urca pe Creasta Morarului la Omul sau reveni pe Brna Mare n Valea Cerbului. 183 Brna Mare a Morarului, 1A, 6 ore Prezint o linie continu din Valea Cerbului traversnd faa sudic a Morarului pn n linia de creast (181) continund apoi pe faa nordic pn n firul Vii Morarului (184). Pe parcurs se traverseaz itoaca Dracilor, itoaca Roie i a Fntniei Morarului (izvor), pe sub Acele Morarului; trecnd pe faa nordic, avem o nou perspectiv asupra Acelor, traversm vile Bujorilor, Poienii, Vlcelul ancurilor, Rpa Zpezii i Valea Adnc. 184 Valea Morarului, 1A, 4 ore Valea ce desparte Morarul de Bucoiul se urc pe un ha pastoral, ncepnd din poteca marcat cu triunghi rou . Haul urc pe la baza feei sudice a Bucoiului cu vedere spre Acele Morarului. Traverseaz Poiana cu Urzici avnd n fa i n dreapta turnul numit imbalul, trece prin partea mijlocie, ngust a vii. Atinge o prim cldare glaciar pentru ca n final, dup urcuul unei rupturi de pant s ajung n cldarea superioar a vii, de unde se urc n Curmtura Morarului, n poteca marcat cu band roie de pe creasta Bucoiului spre Varful Omul. 185 Valea Poienii, 2A, 3 ore Escalada acesteia ne scoate pe Brna Mare a Morarului, la baza Acelor, pe versantul nordic.

186 Vlcelul ancurilor, 2A, 3 ore Prezint o escalad destul de dificil care se ncheie pe Brna Mare a Morarului, la baza Acelor, pe versantul nordic. 187 Rpa Zpezii, 2A, 4 ore Permite o escalad complet a feei nordice a Acelor Morarului din Poiana cu Urzici (185). Escalada se poate face pe trei variante (de la est la vest): pe Rpa Mare, care ia sfrit n Strunga Acului Mare. pe Rpa Crucii, care se ramific, o ramur ieind printr-un horn n Strunga Degetelor, iar a doua n Strunga Acului de Sus. Toate variantele ofer o escalad dificil. 188 Valea Adnc, 1A, 3 ore Permite cea mai uoar escalad a feei nordice a Morarului, din Poiana cu Urzici (185) pn n Creasta Morarului (181). O variant este Hornul Vii Adnci, ce se ramific n partea superioar a vii, ctre stnga, ieind n aua de deasupra Acului de Sus.

Trasee de perete n Morarul

189 Colul Ghinurii, 4A, 5 lungimi de coarda, 3 ore Se ridic din Valea Poienii (185) pe stnga. Intrarea se face urcnd 25 m din firul vii pe Vlcelul Ghinurii. Traseul urmeaz o muchie ce ia sfrit pe vrf . Coborrea n rapel. 190 Fisura Morarului, 5B, 6 lungimi de coarda, 3-4 ore Se gsete vizavi de traseul precedent (189). Intrarea n traseu se afl la 100 m de confluena cu Valea Poienii (185). Traseul se desfoar pe o fisur larg, care ia sfrit ntr-un vrf. Coborrea n rapel . 191 Colul Moului, 4A, 4 lungimi de coarda, 3-4 ore Traseul se desfoar pe versantul estic al Crestei ancurilor, aflat ntre vlcelul ancurilor i Rpa Zpezii. Urcnd pe firul Vlcelului ancurilor (186), Colul Moului este al doilea turn din Creasta ancurilor. Prima lungime de coarda ncepe din firul vlcelului pe o fisur nclinat spre stnga. Urmrind linia pitoanelorse iese pe vrful turnului. Coborrea n rapel n Vlcelul ancurilor.

BUCOIUL
Din Vrful Bucoiul (2492 m), aflat la nord-est de Vrful Omul (2505 m), se ramific Creasta Bucoiului Mare ctre nord i Creasta Bucoiului Mic (Creasta Balaurului) ctre est. ntre cele dou creste este cuprins Valea Bucoiului cu afluenii ei, limitele exterioare fiind Valea Morarului la sud i Valea Mlieti la nord-vest. Versantul estic al Bucoiului Mare formeaz o fa ntins care coboar adnc n Valea Gljriei, n care conflueaz Valea Bucoiului, Valea Rea i Vlcelul Prepeleacului. La limita pdurii, poteca Tache Ionescu duce de la Pichetul Rou la Mlieti - marcaj triunghi rou. Din aceast potec se desprinde La Prepeleac, poteca Friedrich Deubel care urc pe Bucoiul Mare la Omul - marcaj band roie. 192 Creasta Balaurului, 1 B, 4 ore Accesul se face din Valea Morarului (184). Din Poiana cu Urzici, serpentinele unui ha ciobnesc urc n aua imbalului i n continuare la Brna Mare a Bucoiului (193). Pe brn se urc la formaiunea stncoas Balaurul" aflat pe creast. innd linia crestei, evitnd dificultile cnd pe dreapta cnd pe stnga se ajunge n creasta principal, n poteca Deubel pe care se continu spre Omul. 193 Brna Mare a Bucoiului, 4 -5 ore ncinge muntele pornind din Valea Morarului pe faa sudic pn n Creasta Balaurului, apoi pe faa estic traversnd o seric de vlcele i muchii cu unele discontinuiti, care pun probleme de orientare. Astfel, se traverseaz itoaca Rsrit, Vlcelul Portielor, Vlcelul Grohotiului i Valea Bucoiului la Turnul cu Jnepeni. Dincolo de Valea Bucoiului urmeaz o serie de itoace, apoi Muchia de sub Vrf. precum i Valea Rea dincolo de care brna se pierde. 194 Valea Bucoiului, 1 B, 3 ore Urc din poteca Tache Ionescu din Poiana Bucoiului, pn n creasta principal a Bucoiului Mare, n poteca Deubel. Un fir secundar, vlcelul de sub vrf, urc chiar n Vrful Bucoiului.

195 Vlcelul Portielor, 1 B, 3 ore Este primul vlcel ntlnit n ascensiunea Vii Bucoiului pe stnga (sud). Vlcelul urc n Strunga Portielor din Creasta Balaurului. 196 Vlcelul Grohotiului, 1 B, 3 ore Este un afluent al vlcelului Portielor, aproape de confluena cu Valea Bucoiului. Escalada se ncheie n Strunga Grohotiului din Creasta Balaurului.

Turnul Mlieti (Bisericua din Mlieti)

Face parte tot din Muntele Bucoiu. El se nal n Cldarea Mlieti mai sus de ramificaia spre Brna Caprelor. Accesul se realizeaza din Valea Mlieti. Coborrea din toate traseele se face n rapel pe vlcelul sudic n Cldarea Mlieti. 197 Hornul Crtorului, 5B, 6 lungimi de coarda, 3-4 ore n peretele nordic este o spintectur larg i continu, care conduce la creast peste numeroase obstacole foarte expuse i greu accesibile, cu o escalad la liber n opoziie extenuant. 198 Faa cu Ferestre, 4A, 6 lungimi de coarda, 2-3 ore n peretele nordic, traseul poate fi uor identificat din canionul ce mrginete Turnul Mlieti la nord-est, fisura pe care o urmeaz (a doua de la dreapta la stnga) avnd o linie foarte bine definit. Escalada este preponderent liber i pe parcurs se trece prin mai multe ferestre naturale. 199 Extrema Stng, 5B, 10 lungimi de coarda, 4 ore n peretele central, are n prima jumtate a traseului aspectul unei scri inverse, fiecare treapt vertical fiind urmat de un tavan. Pe ultimele lungimi de coarda se urmeaz o serie de brne n zig zag care ne scot n vrful Turnului. 200 Tavanele, 5B, 10 lungimi de coarda, 4 ore n peretele central, traseul are prima lungime de coarda comun cu Extrema Stng (199). n continuare se urc oblic dreapta ctre seria de tavane pe sub care se traverseaz la dreapta i care dau numele traseului. n final, dup ultimul tavan, linia traseului urc drept n sus n vrful Turnului.

201 Traseul Oblic, 4B, 8 lungimi de coarda, 4 ore Este primul traseu din Turnul Mlieti, n extrema dreapt a Peretelui Central. Cheia traseului se afl n treimea mijlocie, extrem de friabil i surplombant, care ia sfrit pe o brn ce ncinge turnul sub treimea superioar. Ultimele lungimi de coarda sunt mai uoare.

ZONA HOROABA - TURNUL SECIULUI - PERETELE BTRNA

Valea Horoabei este afluentul dinspre vest al Ialomiei, n apropierea Mnstirii Petera. Accesul se face de la Buteni sau Sinaia pe traseele turistice spre Valea Ialomiei sau pe traseul auto. Pe dreapta, n nordul vii, se ridic Peretele Btrna, iar n faa lui, desprite de Culoarul Btrna, Turnul Seciului i Turnuleul. 202 Valea Horoabei, 1A, 2-3 ore Din drumul dintre Padina i Mnstirea Petera se traverseaza spre vest Poiana Horoabei. Se trece pe sub Turnul Seciului i se inscrie pe valea adncit ntre Muntele Btrna i Strungile Mari sub forma unui canion. Purtnd amprenta eroziunii apelor n roca calcaroas, valea prezint un parcurs atractiv care ia sfrit n Culmea Strunga, sub Vrful apului, n poteca marcat cu band roie . 203 Traseul Frontal din Turnul Seciului, 4A, 2 lungimi de coarda, 1 or Se desfoar pe muchia estic. Accesul din culoarul Btrna, pe platforma de plecare din stnga. Traseele 204- 207 au intrrile din poteca de la baza Turnului Seciului i Turnuleului (faa sudic). 204 Traseul Central din Turnul Seciului, 4A, 2 lungimi de coarda, 1 or Parcurge peretele sudic surplombant. 205 Muchia Estic (Matei Schenn) a Turnuleului, 4A, 2 lungimi de coarda, 1 or Traseul ncepe pe o fa uor surplombant, dup care a doua lungime de coarda se desfoar pe linia unei muchii ascuite verticale.

206 Faa sud - vestic a Turnuleului (Finala '66), 4A, 2 lungimi de coarda, 1 or Traseul urmeaz linia unei fisuri pe centrul peretelui Turnuleului, cu partea final surplombant. 207 Muchia vestic a Turnuleului (Aurel Irimia), 4A, 2 lungimi de coarda, 1 or Traseul urmeaz muchia vertical, pasajul cheie, surplombant i dificil se afl n partea median. 208 Traseul Comnescu din Turnul Seciului, 2A, 30 minute Este situat n peretele nordic, fiind primul traseu tehnic din zon. Are intrarea din Culoarul Btrna. 209 Traseul Neme din Peretele Btrna, 3A, 2 lungimi de coarda, 1-2 ore Este primul horn urmrind dinspre est spre vest Culoarul Btrna. 210 Fisura oimilor (Crciunescu) din Peretele Btrna, 4A, 3 lungimi de coarda, 2 ore Traseul este caracterizat de o fisur vertical, nalt de 100 m, care urc din Culoarul Btrna n dreptul Turnuleului. 211 Traseul Armata, 4B, 3 lungimi de coarda, 1 or ncepe imediat la vest de traseul (210). 212 Traseul celor patru Surplombe (Nagy Miklos), 5B, 5 lungimi de coarda, 2 ore (Traseul Victor Mciuc) Primele dou lungimi de coarda cu un diedru de gradul VI duc sub primul tavan. n a treia lungime de coarda se trec trei tavane, apoi n a patra lungime de coarda al patrulea tavan, cu pitoane de expansiune. Ultima lungime de coarda, pe un diedru, iese n pdure.

Alpinism de iarna

Alpinismul de iarn cuprinde ture efectuate pe zpad i ghea folosind materiale tehnice specifice (colari i piolet) i mbrcminte adecvat. Aceste ture pot fi combinate cu ture de schi sau ture de stnc. n ceea ce privete crarea de iarn n marii perei ai Bucegilor, materialele specifice se folosesc cu precdere la accesul spre acetia i eventual n lungimile de intrare i obligatoriu pe traseele de retragere. Turele pe zpad i ghea nu pot fi fcute nainte ca zpada s umple vile acoperind sritorile, tasndu-se bine, astfel nct pericolul avalanelor s fie redus pn la o limit acceptabil. Unele sritori mai nalte vor rmne totui descoperite oferind ocazia unei crri pe stnc pe pasajele respective. Pentru a aprecia corect pericolul avalanelor este nevoie de dou condiii: informaii asupra precipitaiilor czute n zona de interes nainte cu cel puin 48 de ore, a strii zpezii i experien suficient, care nu poate fi acumulat dect printr-o practic ndelungat pe munte n sezonul de iarn. Pentru alpinism de iarn n Bucegi se preteaz nainte de toate vile i brnele precum i o parte din traseele care urc la Vrful Omul. Se pot realiza ture de iarn interesante interesante in: Valea Seac dintre Cli; Valea Jepilor; Brna lui Rducu; Brna Portiei; Valea Seac a Caraimanului; Valea Alb; Albioara Crucii; Vlcelul Policandrului - Brna Aerian - Creasta Vii Albe; Brna Mare a Cotilei; Valea Cotilei; Valea Glbenelelor; Valea Mlinului; Valea Urzicii; Valea Bujorilor - Creasta Morarului - Omul; Rpa Zpezii - Creasta Morarului - Omul; Valea Adnc - Creasta Morarului - Omul; Creasta Balaurului; Valea Bucoiului; Vlcelul Portielor; Vlcelul Grohotiului; Creasta Bucoiului Mare (Deubel) - Omul; Bran Clincea - igneti - Omul.

Turism de cunoastere si stiintific

Aceste tipuri de turism se desfasoara in stransa legatura cu resursele naturale Parcul Natural Bucegi.

Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a componentelor ei si impartirea echitabila a beneficiilor care rezulta din utilizarea resurselor naturale reprezinta conditiile prioritare ale managementului parcurilor naturale, prin care se urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. Majoritatea statelor lumii si in special statele europene manifesta o reala ingrijorare fata de utilizarea irationala a componentelor diversitatii biologice, fata de lipsa generala de informatii si cunostinte cu privire la aceasta precum si insuficienta unor capacitati institutionale, tehnice si stiintifice care sa furnizeze baza intelegerii fenomenelor de degradare a mediului la nivel continental si national. Dependenta stransa si traditionala a comunitatilor umane cu habitatele in care traiesc si necesitatea conservarii acestora, astfel incat sa fie capabile sa raspunda nevoilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare a determinat organizarea unui sistem unitar de arii protejate la nivel national. Identitatea fizico-geografica si geopolitica de necontestat a spatiului Carpatic, avand ca rezultat aparitia unei arii carpatice de rezistenta traditionala etnoculturala, in care vatra etnoculturala a Bucegilor ocupa un loc bine determinat, a creat necesitatea infiintarii unui cadru organizat in care sa fie promovate tehnici de utilizare a resurselor naturale in acord cu practicile traditionale si compatibile cu cerintele conservarii biodiversitatii: Parcul Natural Bucegi. Frumusetea uimitoare, inegalabila a peisajului din Parcul Natural Bucegi este un rezultat al imbinarii armonioase a diversitatii geomorfologice, floristice, faunistice si hidrologice. Dupa 1990 conditiile economice au determinat o schimbare de atitudine a detinatorilor/utilizatorilor de terenuri (ecosistemelor aflate in regim natural si semi-natural de functionare), presiunea asupra resurselor naturale crescand semnificativ. In conditiile economice actuale si ca urmare a actiunilor de promovare a turismului este foarte probabil ca presiunile datorate activitatii turistice sa creasca, periclitand una din caracteristicile de baza ale parcului, respectiv aspectul natural, salbatic, precum si diversitatea specifica, genetica si ecosistemica.

Vecinatatea statiunilor balneo-climaterice, apropierea de zone puternic populate, Bucuresti (peste 2 milioane de locuitori), Ploiesti, Brasov, Targoviste, facilitatile create pentru patrunderea in Parc, drumurile amenajate, hotelurile si cabanele alpine au atras un numar foarte mare de turisti (cel mai mare din Carpatii Romanesti) supunand ecosistemele la puternice presiuni cu mult peste nivelul optim al capacitatii lor de suport. Formarea constiintei publice in asa masura incat sa devina baza unui raspuns eficient in problemele mediului necesita o munca sustinuta continua care alaturi de antrenarea unor cunoscatori ai problemelor si mijloace materiale considerabile mai necesita existenta unui cadru organizat, a unor reguli determinate, doar astfel activitatea putandu-se desfasura in conditii optime si cu rezultate maxime. Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de a proteja si conserva ansamblurile peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si culturala, deseori de o mare diversitate biologica cu mentinerea capitalui natural la un nivel optim de functionare, cat mai apropiat posibil de regimul initial de functionare. Pozitia Masivului Bucegi in cetatea Carpatilor sud-estici care se inalta in mijlocul spatiului geografic romanesc confera acestui scop un caracter national, dar mai ales mareste responsabilitatea celor ce au raspunderea aplicarii acestor principii. De asemenea prin scopul urmarit sunt asigurate si conditiile optime pentru activitatile educationale, recreative si de cercetare stiintifica. Zona muntilor Bucegi despre care exista referiri inca din secolul XV, a fost propusa pentru protejare in anul 1936, datorita peisajelor inegalabile si a diversitatii speciilor de plante si animale specifice acestui masiv. Cu toate acestea s-a reluat aceasta propunere abia in 1990, cand s-a concretizat prin ordinul ministrului nr. 7/1990, fiind oficializat alaturi de alte arii protejate ale Romaniei, prin lega 5/2000, limitele acestuia fiind stabilite prin H.G. 230/2003. Parcul Natural Bucegi se intinde pe o suprafata de 32663 ha, pe raza a trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov, avand mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu paduri. Rezervatiile Naturale nominalizate in Legea 5/2000 ocupa 8.216 ha, din care pe teritoriul administrativ al jud. Prahova 4.997 ha, jud. Dambovita 1.575 ha si jud. Brasov 1.644 ha adica aproximativ 25% din suprafata Parcului.

Zona de conservare speciala descrisa in O.M. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice are o suprafata totala de 11008 ha reprezentand aproximativ 33% din suprafata Parcului. Conform prevederilor legii nr. 462/18.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, art. 5 si Anexa 1, Parcul Natural Bucegi are ca scop protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale intr-un mod durabil. De asemenea se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere. Scopul principal al Parcului Natural Bucegi il reprezinta conservarea peisajului, incluzand toate tipurile de habitate si speciile integrate acestora (cu un accent deosebit asupra celor nominalizate in Directiva Habitate, Directiva Pasari, Conventia de la Berna si ale Conventiei Ramsar) si ecosisteme terestre si acvatice , in stransa legatura cu activitatile comunitatii locale si aceea de recreere a turistilor. De asemenea, urmareste prevenirea activitatilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare precum si asigurarea de conditii pentru activitatile educationale, recreative si de cercetare stiintifica. Categoria de arie protejata Peisajul, ca rezultat al imbinarii armonioase a diversitatii geomorfologice, floristice, faunistice si hidrologice precum si prezenta unui numar mare de plante si animale endemice, rare sau periclitate si habitate cu valoare conservativa mare au determinat includerea acestei arii protejate in categoria Parcurilor Naturale.

Categorii de arii protejate Luand in calcul cerintele in domeniul protectiei mediului si posibilitatile de satisfacere a acestora la nivel continental, baza a integrarii tarii noastre in Comunitatea Europeana, Parcul Natural se incadreaza in categoria V IUCN Peisaj terestru/ marin protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului terestru si marin si recreere. In perimetrul Parcului au fost identificate si constituite in mod legal un numar de 14 Rezervatii Naturale avand ca scop protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic si paleontologic. Aceste rezervatii corespund categoriei IV UICN, si anume arie de gestionare a habitatelor si speciilor administrata in special pentru conservare prin interventii de gospodarire. Rezervatiile naturale din perimetrul Parcului Natural Bucegi (conform legii 5/2000) sunt: Judetul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Dambovita Cod rezervatie 2.373. 2.374. 2.375. 2.376. 2.377. 2.379. 2.380. 2.381. 2.382. 2.671. 2.672. 2.673. 2.234. 2.235. Denumire Pestera Ursilor inclusiv Cheile Ursilor Cheile Tatarului Valea Horoabei Orzea Zanoaga Zanoaga Lucacila Pestera Rateiului Turbaria Laptici Poiana Crucii Rezervatia Plaiul Hotilor Locul Fosilifer Plaiul Hotilor Abruptul Prahovean Bucegi Muntii Coltii lui Barbes Bucegi (Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura) Locul Fosilifer de la Vama Strunga Suprafata (ha) 307,00 144,330 5,70 841,20 259,40 1,50 14,90 0,50 0,50 6,00 3.478,00 1.513,00 1.634,00 10,00

Prahova Brasov

Pentru Rezervatiile mai sus mentionate, Autoritatea Nationala pentru Protectia Mediului a elaborat pentru fiecare Rezervatie in parte FISA STANDARD DE PREZENTARE

In literatura de specialitate (Rezervatia Naturala Bucegi, Alexandru Beldie, 1956, in Ocrotirea Naturii nr 2/1956) este mentionata si zona stiintifica Abruptul Caraimanului care ar putea fi asimilata cu o Rezervatie Stiintifica urmand sa fie identificata, cercetata si in cazul in care elementele reprezentative sunt de interes stiintific sa fie propusa pentru a fi declarata ca Rezervatie Stiintifica. Monumentele Naturale din perimetrul Parcului, identificate si descrise in literatura de specialitate au fost prezentate in Studii privind Organizarea Retelei de Arii Protejate pe teritoriul Tarii, faza III-a Elaborarea Studiilor de Fundamentare pentru urmatoarele Parcuri Nationale : Bucegi, Apuseni, Calimani, Portile de Fier, Ceahlau, Retezat si sunt in numar de 39, cea mai mare parte fiind de importanta geomorfologica. Monumentele Naturii sunt cuprinse in perimetrul Rezervatiilor Naturale si in Zona de conservare speciala, urmand a fi adoptate masuri speciale pentru asigurarea integritatii lor. Monumentele Naturii corespund categoriei a III-a UICN si sunt urmatoarele: Denumirea monumentului Avenul Vnturi Cascada Vnturi Colii lui Barbe Claia Mare Portia Caraimanului Ogaul Spumos Peretele Vii Albe Colii Morarului Ceardacul din Valea Cerbului Pietrele de la Omu Avenul din Bucoiu Mecetul Turcesc Hornurile Mlietilor Circul Glaciar Tigneti Importana speologic hidrologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic speologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic

Arcada din Valea Gaura Valea apului Popasul Strunga Punctul Fosilifer de pe Valea Gaura Cascada Doamnei Sfinxul Babele Avenul din Piciorul Babele Platoul cu ciuperci de gresie Cheile Horoabei Ponorul din Horoaba Cheile Urilor Petera Ialomiei Calcarele de la Strungulia Izbucul din Horoaba Turnul Seciului Izbucul Coteanu Cheile Ttarului Cheile Zanoagei Cheile Orzei Platoul Carstic Lespezi Cheile Brteiului Coltii Brteiului Cheile Rteiului Petera Rtei

geomorfologic geologic geologic paleontologic hidrologic geomorfologic geomorfologic speologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic speologic geologic hidrologic geomorfologic hidrologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic geomorfologic speologic

Masivul Bucegi detine un loc de frunte in lantul Carpatilor romanesti prin flora de rara bogatie si diversitate, care a atras inca de multa vreme numerosi cercetatori si iubitori ai naturii din tara si de peste hotare. Lucrarile stiintifice elaborate de prestigiosi botanisti, la inceputul secolului trecut, au stat la baza primului act de constituire a unor rezervatii-monumente ale naturii: H.C.M. 965/ 17.11.1943. Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, cu exploatarea intensiva a resurselor naturale dar si ca rezultat al procesului general de distrugere a diversitatii biologice, proces care a influentat negativ factorii de mediu, prin O.M. 7/27.01.1990 a fost creat un cadru organizatoric adecvat masurilor specifice de conservare si protectie, fiind infiintat Parcul National Bucegi structura administrativa cu o suprafata totala de 35.700 ha, din care rezervatiile integrale ocupau 9.000 ha. Prin H.G. 230/ 04.03.2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor naturale si nationale, au fost stabilite limitele geografice ale Parcului Natural Bucegi. Prin O.M. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si naturale au fost stabilite acele suprafete care sunt incluse in zona de conservare speciala, cu un total de 11.008,4 ha reprezentand 33,7 % din suprafata totala a Parcului.

Responsabilitatea administrarii Parcului Natural Bucegi revine Administratiei Parcului Natural Bucegi (APNB), subunitate a Directiei Silvice Targoviste aflata in subordinea Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva. In acest scop APNB elaboreaza Planul de Management prin care se realizeaza gospodarirea unitara si integrala a ariei naturale protejate, urmareste respectarea acestuia, organizeaza si desfasoara activitati specifice si supravegheaza toate activitatile care se desfasoara pe teritoriul Parcului astfel incat sa asigure indeplinirea obiectivelor de management propuse. Flora si fauna parcului Natural Bucegi Vegetatia Muntilor Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Ca istoric, este suficient sa amintim contributiile aduse de U. Hoffman in domeniul botanic inca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai numeroase sunt datele floristice care isi gasesc loc in literatura de specialitate. Cu pregnanta deosebita apar lucrarile lui Al. Beldie (1940), (1967) privitoare la flora si vegetatia Muntilor Bucegi, ca si cele ale lui Tr. Stefureac asupra briophytelor sau ale colectivului condus de D. Puscaru ce antameaza problema pasunilor alpine. Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.

Caracterizarea florei algale Din cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali. Unitatile sistematice precum: Sinaiella Gruia gen, Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis

Gruia specii si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia morpha caulinara Gruia forme morfologice, apartin la 8 filumuri: Cyanophita = 138 taxoni, Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta = 2 taxoni, Pyrophyta = 2 taxoni. Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri, pesteri. Caracterizarea micoflorei Flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si diversa in alcatuirea ei, majoritatea criptogamelor gasind in acest areal conditii din cele mai favorabile dezvoltarii lor. In baza datelor din literatura de specialitate privind Muntii Bucegi sunt cunoscute 835 specii parazite si saprofite identificate pe diferite substraturi, apartinand la 281 genuri de ciuperci. In concluzie flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si de diversa in alcatuirea ei si majoritatea criptogamelor gasesc in acest areal conditii din cele mai favorabile dezvoltarii lor Caracterizarea florei lichenologice Desi exista referinte despre lichenii colectati din Masivul Bucegi de mai bine de acum 100 ani de exemplu: Heufler, 1853- lichenii, din aceasta zona sunt putin cunoscuti. Lucrarile dedicate studiului lichenilor din aceasta zona- de exemplu: Cretzoiu, 1930, 1931 se opresc in anul 1970 Mantu. Sunt identificati 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli, 183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii Bucegi (Verrucaria bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis, Thelidium bucegiensis, Lecanora verrucosa var. bucegica) si doua specii sunt descrise noi pentru stiinta, cu locus classicus in aceasta regiune (Calicium cretzoiui Nadv. Caloplaca calcivora Zasch.). Caracterizarea brioflorei

Studiul briofitelor din Bucegi, a inceput si a evoluat treptat in paralel cu studiul florei cormofitelor efectuate atat de botanisti autohtoni cat si din alte tari. Conspectul briofitelor din Bucegi realizat pe baza datelor bibliografice, de ierbar, cat si a studiilor realizate de Academia Romana prin Institutul de Biologie Bucuresti, cuprinde un numar de 259 specii ce apartin la 135 genuri si 63 familii. Cea mai mare parte este reprezentata de elementele montane (36,7 %), polizonale (25,1%), montan alpine (16,6%), si respectiv alpine (13,1%). Din punct de vedere al substratului predomina speciile tericole (27,7%), saxicole (23,1%). Numarul mic al speciilor corticole se explica prin prezenta lor si pe alte substraturi ceea ce a dus la incadrarea acestora in categoria poliedaficelor. In privinta exigentelor hidrice predomina net speciile mezofile (53,2%), si higrofile (15,4%). Majoritatea statiunilor cu elemente briofloristice importante se afla preponderent in rezervatiile naturale. Remarcam ca briofitele sunt prezente in toate etajele cat si in toate formatiunile de vegetatie chiar daca prezinta mari variatii calitative si cantitative in functie de conditiile locale. Caracterizarea florei cormofitelor Masivul Bucegi reprezinta o unitate aproape complet diferita de celelalte masive muntoase de la noi, pe o suprafata relativ mica si prezinta o multitudine de aspecte ceea ce a permis instalarea in aceasta zona a unei flore deosebit de bogata, cu numeroase raritati floristice si specii endemice de mare interes stiintific. Numarul speciilor de plante superioare (cormofite) semnalate pana in prezent din Muntii Bucegi este de 1183 la care se mai adauga 111 subspecii, taxoni cuprinsi in 96 de familii. Numarul speciilor semnalate din Bucegi reprezinta circa 30% din totalul taxonilor cunoscuti in flora Romaniei. Cele mai bine reprezentate sunt: Compositae cu 179 de specii si Gramineae cu 103 specii. Elementul fitogeografic cel mai bine reprezentat este cel eurasiatic, cu un numar de 339 specii, ceea ce corespunde la 27,08% din totalul taxonilor analizati. Urmeaza in ordine ca numar de specii, elementul european cu 106 taxoni, adica 12,78% din numarul total. Deosebit de bine reprezentat este elementul central-european cu 147 specii, respectiv 11,47% precum si cel circumpolar cu 154 de

specii, adica 12,30%. Numarul mare de specii circumpolare se explica prin conditiile de clima din Masivul Bucegi, ce se caracterizeaza prin temperaturi mai scazute si precipitatii mai abundente. Flora endemica , rara si periclitata Aceasta categorie de plante din Muntii Bucegi reprezinta ceva mai mult de jumatate din lista speciilor similare, alcatuita pentru intreaga tara de Peterfi, Boscaiu,Toniuc (1977) in scopul de a intra in regim de ocrotire, in dorinta de a asigura conservarea genofondului Romaniei. Muntii Bucegi au o mare diversitate floristica constituind o rezerva serioasa a genofondului romanesc, chiar si in privinta unor taxoni cu importanta mai deosebita. Speciile endemice reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de unitati taxonomice (specii sau subspecii). Pentru intreaga tara sunt citati 74 de taxoni endemici tari si 54 critici, considerand ca in muntii Bucegi exista 27 de taxoni endemici tari, notam deci marea bogatie in taxoni endemici a muntilor Bucegi, comparativ cu flora endemica a Carpatilor sau a Romaniei. Specifice pentru muntii Bucegi sunt endemismele locale, exclusive ale Bucegilor, acestea fiind in numar de doua (Astragalus australis ssp. bucsecsi si Poa molinerii ssp. glacialis).

Caracterizarea generala a vegetatiei Vegetatia lemnoasa. In masivul Bucegi, vegetatia din zona forestiera se repartizeaza in cadrul a doua subzone si anume : - subzona fagului ; - subzona molidisurilor ; Speciile dominante fiind: fagul (Fagus silvatica), bradul (Abies alba), molidul (Picea

abies) si laricele sau zada (Larix decidua). Dupa compozitia specifica a padurilor si succesiunea altitudinala a speciilor in cazul acestor subzone s-au deosebit urmatoarele etaje de vegetatie: - montan inferior ; - montan mijlociu ; - montan superior ; Deasupra padurilor se intinde o fasie de tranzitie catre golul alpin, care pe versantul prahovean are pe alocuri, o mare intindere (Furnica, Jepi, Caraiman, Costila, Morarul, Bucsoiul ). Palcurile si raristile din aceasta zona sunt formate din molid sau din larice, printre care se instaleaza adeseori tufarisuri de jneapan si anin de munte. Intre Claia Mare si V. Jepilor, raristea de larice cuprinde si numeroase exemplare de zambru sau de pin (Pinus cembra), arbore rar in Bucegi si care reprezinta la noi un relict glaciar. Vegetatia stancariilor. Grupeaza fitocenozele cosmofitice cu rol important in colonizarea fisurilor de stanci si in pregatirea substratului pentru instalarea noii vegetatii cu specii mai pretentioase fata de natura substratului. Vegetatia de grohotisuri si bolovanisuri. Asociatiile de grohotisuri calcaroase din etajul alpin grupate in aliantele Papavero-Tymion-pulcherrimae, Teucrion montani, Androsacion alpinae, alcatuiesc un stadiu incipient de colonizare, legat de mentinerea unei mobilitati relativ active a substratului. Vegetatia de tufarisuri montane si subalpine. Cuprinde fitocenoze de origine primara sau secundara cu rol important in reglarea proceselor erozionale prin fixarea substratului si mentinerea stratului de zapada un timp mai indelungat, topirea acestuia facandu-se treptat. Cele mai importante tufarisuri in Bucegi sunt alcatuite mai ales din jneapan (Pinus montana), anin de munte (Alnus viridis) sau din amestecaturi din aceste doua si mai putin ienupar (Juniperus siberica). Tfarisurile pitice. Dintre tufarisurile pitice smirdarul sau rododendronul (Rhododendron kotschyi) constituie una dintre cele mai remarcabile asociatii din Bucegi. Smirdarul se asociaza si cu alti arbusti scunzi, ca afinii sau merisorul.

Tufarisurile pitice de azalee de munte (Loiseleuria procumbens) formeaza covoare dese si scunde, continue sau intrerupte de eroziuni de vant, pe coastele si seile puternic vantuite din zona alpina, pe soluri sarace si acide. Tufarisurile de salcii pitice reprezinta o vegetatie specifica muntilor inalti, fiind constituie din salcii pitice: Salix reticulata- intalnita la Cerdacul Obarsiei, pe versantul nordic al Costilei; si Salix herbacea care se gaseste in palcuri mici in Curmatura Vaii Cerbului, pe Vf. Omului. Vegetatia buruienisurilor inalte de munte. Se caracterizeaza prin abundenta speciilor care acopera complet solul vegetand in statiuni adapostite, cu umiditate atmosferica relativ ridicata, fiind cantonate de regula in zona forestiera. Fiind frecvente in zona forestiera sunt instalate in lungul paraielor, cheilor, vailor inguste si hornurilor. In cheile stancoase din calcare - pe V. Pelesului - se gasesc buruienisuri luxuriant dezvoltate precum brusturii cu frunze foarte mari (Petasites albus si Petasites kablikianus), Aconitum toxicum. Heracleum palmatum (talpa ursului), endemism al Carpatilor, este bine reprezentata in etajul molidisurilor. Rumex arifolius, Geranium silvaticum dar si numeroase palcuri de urzici se intalnesc pe poteca Vaii Jepilor sau in dreptul Cascadei Caraimanului. Vegetatia pajistilor mezofile montane si subalpine - Sunt raspandite in etajul nemoral pe coaste domoale, insorite, vai, solurile fiind brune de padure pana la podzoluri, reavane si relativ bogate in substrate nutritive (Agrosti-Festucetum rubrae, Trifolio-Festucetum rubrae). Dintre tipurile generale de pajisti in Parcul Natural Bucegi, pajistile de taposica (Nardus stricta) ocupa suprafete insemnate, continue, pe coastele slab inclinate din portiunea inferioara si mijlocie a platoului: pe podisul Muntilor Dichiu, Oboarele, Nucet, Blana, Laptici, Piatra Arsa si Cocora. Alte tipuri de pajisti intalnite sunt:

- pajistile de paius rosu (Festuca rubra) care sunt caracteristice zonei forestiere; - pajistile de parusca (Festuca supina) care reprezinta cel mai raspandit tip de pajiste alpina din zona alpina a Bucegilor. Pe culmile Caraimanului si Costilei, la altitudini de peste 2300 metri, pajistea de Festuca supina este, pe anumite suprafete, inlocuita de pajisti dominate de Carex curvula. Acestea sunt relativ slab reprezentate in Bucegi, fiind specifice rocilor silicioase. Pajistile de pe versantii abrupti reprezinta cele mai interesante unitati de vegetatie din Bucegi. Aici sunt intalnite majoritatea elementelor specifice masivului, precum si cele mai multe endemisme si raritati floristice. Vegetatia specifica branelor de pe versantii insoriti se caracterizeza prin dominanta ierburilor: Sesleria haynaldiana, Carex sempervirens, Festuca saxatilis, Festuca amethystina, Festuca versicolor si Poa violacea. Tundrele alpine - Crestele si varfurile inalte din etajul alpin superior prezinta o vegetatie adaptata conditiilor speciale climatice ale acestor tinuturi, determinate in primul rand de temperaturi scazute, vanturi puternice si uscaciune. Tundrele alpine le gasim bunaoara pe Vf. Omul, Creasta Coltilor Obarsiei, Creasta Morarului, Culmea Scara, Vf. Bucsoiu. Vegetatia prundisurilor si nisipurilor aluvionare - Se intalneste fragmentar pe prundisurile si nisipurile aluvionare. De aici fac parte Calamagrostietum pseudophragmites care vegeteaza pe prundisurile din albia cursului superior al Ialomitei unde alaturi de Calamagrostis pseudophragmites, se mai intalnesc Carex laporina, Equisetum variegatum. Vegetatia izvoarelor si paraielor subalpine si alpine Cenozele fontinale, relativ

restranse in Masivul Bucegi, prezinta o homeostazie ecologica asigurata atit din debitul neintrerupt al apei cat si din temperatura relativ constanta a acesteia in decursul intregii perioade de vegetatie. Vegetatia de mlastini oligotrofe si eutrofe - Substratul geologic bogat in calcar si foarte permeabil, cat si seceta mai pronuntata fata de alte masive, au facut ca turbariile si

mlastinile din Masivul Bucegi sa fie mai rare si reduse ca suprafata insumand un procent de sub 0,5 % din suprafata pasunilor masivului. Specii ocrotite prin lege: Taxus baccata(Tisa); Gentiana lutea(Ghintura galbena); Larix decidua (Larice); Rhododendron kotshyl-Simk (Smirdarul); Daphne blagayana fray (Iedera alba); Salyx myrtelloydes (Salcia de turba); Leontopodium alpinum (Floare de colt); Angelica archangelica (Angelica); Trollius europaeus (Bulbucii de munte) ; Nigritela rubra si Nigritela nigra (Sangele voinicului).

Fauna In urma investigatiilor efectuate reiese faptul ca in Masivul Bucegi sunt cunoscute pana in prezent 3500 specii animale, de la rotifere pana la mamifere. Dintre speciile rotifere cele mai reprezentative pentru Parcul Natural Bucegi sunt: Adineta barbata, Elosa worallii, Encetrum saundersiae lophosoma, speciile genului Habrotracha. Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta a aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. Bielzii var. Romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda

montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens, Alopia mixia, A. Straminicolis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite. Oligochetele, cunoscute ca specii deosebit de importante in procesele de pedogeneza se gasesc in etajele de vegetatie forestiera si in etajul pajistilor alpine. Ca reprezentative pentru Masivul Bucegi sunt: Fridericia ratzeli, Enchytreus albidus, Allolobophora dacica, Octolasium lacteum. Tardigradele sunt reprezentate de 36 specii, avand varietate foarte mare, ele fiind semnalate in briofite. Dintre speciile caracteristice anumitor locuri din Bucegi se pot mentiona: de 5 specii. Miriapodele (diplopode si chilopode) sunt reprezentate prin 20 specii caracteristice ecosistemelor forestiere, ele apartinand genurilor Lithobius, Geophilius, Scolopendra. Cele mai reprezentative nevertabrate semnalate in Bucegi sunt arahnidele si insectele. Dintre arahnide araneele sunt reprezentate prin 13 specii, iar acarienii prin 145 specii. Dintre speciile caracteristice acestei zone amintim: Allothrombium fuliginosum, Oribatula alpina, unele specii ale genurilor Phthynacarus, Steganacarus, Suctobelbella, specifice zonei montane si in special zonei forestiere. Clasa insecta cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative apartin urmatoarelor ordine: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidotera si Diptera. Din aceasta clasa foarte multe specii sunt endemice pentru Bucegi, fiind semnalate urmatoarele: Leuctra carpatica, Cloroperla kisi, Nemoura carpatica, N. Fusca, Carabus arvensis charpathicus, C. planicollis carpathica, Erbia pharte romaniae. Din fauna acvatica specia Salmo truta fario (pastravul de munte) este slab reprezentata in raul Ialomita, iar specia Oncorhynchus mykis in paraiele de munte de pe Valea Cerbului. Hypsibius spitzbergensis, H. microbs, H. dujardini. Crustaceele sunt reprezentate prin 23 specii dintre care specifice Bucegilor sunt in numar

Cele 8 specii de amfibieni, semnalate in Bucegi, sunt reprezentative lantului carpatic, deci si acestui masiv. Din aceasta clasa specifice zonei montane sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata variegata, Bufo bufo bufo, Rana temporaria temporaria. Reptilele, de asemenea prezente in fauna Masivului Bucegi sunt reprezentate de ordinul Sauria. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis agilis a fost semnalata in fagete iar specia Lacerta vivipara in zona alpina. Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca austriaca si Vipera berus bosniensis pe platoul Bucegilor, prin jnepenisuri. Dintre vertebrate clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii. Avifauna masivului poate fi impartita dupa criterii de vegetatie si dupa criterii etologice. In primul caz avifauna se imparte in: avifauna alpina si avifauna forestiera, fiecare categorie avand specii caracteristice. Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. Modularis, Lanius collurio. Majoritatea speciilor din aceasta clasa au o raspandire palearctica. Fauna de mamifere este reprezentata de 45 de specii care populeaza padurile ce inconjoara poalele masivului cat si in cele din etajul subalpin: Cervus elephas, Capreolus capreolus, Sus scrofa attila, Linx linx, Canis lupus, Vulpes vulpes, Felix silvestris, Ursus arctos, Rupicapra rupicapra, Sciurus vulgaris, Muscardinus avrellanarius, Microtus arvalis, Apodemus sylvaticus, Clethrionomis glareolus. Se mai intalnesc parsul comun (Glis glis), destul de frecvent, si mai rar parsul mic (Dryomis nitidula), precum si cateva specii de soareci, ca Microtus arvalis, Apodemus silvaticus. Majoritatea speciilor de mamifere au o reprezentare biogeografica palearctica. In constituirea rezervatiei Parcului Natural Bucegi, pe langa importanta geologica, floristica a acestui masiv, si fauna in totalitatea ei este la fel de importanta si constituie un argument in vederea declararii acestei rezervatii. In acest sens pe langa prezentarea

elementelor faunistice o mare imporatnta o are incadrarea lor ca elemente biogeografice, endemice rare, periclitate sau ocrotite. Astfel, in declararea rezervatiei trebuie sa se ia in considerare faptul ca in acest Masiv exista o mare varietate de specii care constitiue elemente de o reala valoare stiintifica. In primul rand, din punct de vedere biogeografic, intalnim specii strict europene: Mnioba tetraodum, Habrotracha elegans, Lepadella rottemburgii, Sena obscura, S. montana, Meles meles, Felix silvestris, Linx linx, Sus scrofa attila. De o mare diversitate se bucura si speciile euroasiatice: Rivulogamarus balcanicus, Briocamptus zschoukkei, Dendrobaena byblica, Leuctra fusca, Geotrupes pomonae, Bibio clavipes, Aporia crataegi, Triturus vulgaris vulgaris. Ca elemente eurosiberiene semnalate si in aceasta zona citam cateva specii din numarul mare existent: Tropacarus carinatus, Notrus palustris, Iacarus coracinus, Eupelops duplex, Capnia vidua, Bombus subteraneus, Turdus pilaris. Speciile de pasari Columba palumbus, C. Oenas, Streptopelia turtur, Coracios garrulus sunt semnalate in arealul euroturchestanic. Un alt criteriu care aduce argumente convingatoare in privinta declararii si infiintarii rezervatiilor din cuprinsul Parcului este prezenta multor specii endemice montane: Allothrombium fuliginosum, Ena obscura montana, Allolobophora dacica, Leuctra carpatica, Nemoura carpathica, N. fusca, Erebia pharte romaniae. O parte din speciile identificate in Bucegi sunt considerate rare: Hermanniela dolosa, Macrobiotus hibernicus, Hypsibius clavatus, H. nodosus, H. tuberculatus, Vipera berus bosniensis. De o deosebita importanta sunt speciile relicte glaciare semnalate in aceasta zona: Pachimerium tristanicum, Ena obscura montana, Amara erratica, Biapertura affinis, Lacerta vivipara. Ca specii ocrotite citam: Formica rufa, Tetraos urogalus, Linx linx, iar speciile de pasari Gyps fulvus, Aegipius monachus, Aquila chrysaetosus chrysaetosus, A. heliaca

haliacas sunt elemente disparute si care trebuie reintroduse in aceasta zona, avand in vedere importanta lor ecologica.

Specii de animale ocrotite prin lege: Formica rufa (Furnica rosie de padure); Tetrao urogalus (Cocos de munte); Covux corax (Corb); Aquila chrysaetos (Acvila de munte); Rupicapra rupicapra (Capra neagra); Cervus elaphus(Cerbul); Linx linx(Ras); Ursus arctos (ursul brun).

REZERVAIILE NATURALE DIN MUNII BUCEGI

rezervaia principal (400 ha) constituie o fie continu de-a lungul versanilor exteriori ai masivului, de la Sinaia pn n aua Strunga. Rezervaia cuprinde i o zon tiinific de protecie absolut n Jepii Mici i Caraiman incluznd Valea Jepilor. rezervaia Petera Ialomiei cuprinznd Muntele Cocora, Petera Ialomiei i Valea Horoabei, Muntele Btrna. rezervaia Znoaga cuprinde muntele i cheile cu acelai nume.

rezervaia botanic Vrful Omul (2505m) cuprinde grupri vegetale caracteristice tundrei alpine. rezervaia botanic Babele (2200 m). rezervaia botanic Poiana Crucii (1590 m). rezervaia turbria Lptici (1470 m) cuprinde cea mai interesant mlatin oligotrof din Bucegi.

Geologie
Baza masivului Bucegi o constituie isturile cristaline, n spe cristalinul de Leaota care apare n sud-vest (munii Luccil, Deleanu, Ttarul) precum i n abruptul vestic de la Strunga pn la Ciubotea; n Cheile Ttarului, Plaiul Mircii, Cheile Znoagei, Scropoasa, Valea Horoabei. Cristalinul este acoperit n cea mai mare parte de roci sedimentare din perioadele jurasic i cretacic. Astfel, calcare jurasice ntlnim pe culmea Strunga i Valea Ialomiei, dar mai puin n versantul prahovean. Menionm munii Strungile Mari, Grohotiu, Ttaru, Znoaga, Ciubotea, Gaura, Guanu, Btrna (Horoaba-Turnul Seciului), iar pe Valea Ialomiei: Cheile Orzei, Znoagei, Ttarului, Peterii, Urilor i Mecetul Turcesc. Local, calcarele apar n Valea Zgarburei (Piatra Roie) i Valea Peleului (Sf. Ana). Cretacicul este reprezentat n special prin conglomerate i gresii constituind roca cea mai caracteristic a munilor Bucegi. Astfel, Abruptul Prahovean, cu marii perei ai Cotilei, Caraimanului i Jepilor Mici, este constituit din conglomerate cu intercalaii de gresie. Acestea din urm, cu o rezisten mai slab la eroziune dect conglomeratele, au dat natere brnelor i marilor surplombe i tavane. Pe Platoul Bucegilor, prin eroziunea difereniat a gresiilor i conglomeratelor au aprut formele interesante ale Babelor i Sfinxului. Tot cretacicului aparin gresiile micacee, care apar n partea central i sudic a Platoului, n straturi subiri, ntre conglomerate. n fine menionm fliul de pe versantul prahovean, reprezentat pe de o parte de stratele de Sinaia i pe de alt parte de complexul de gresii i marne asociate cu recife de calcar - demplu Stnca Sf. Ana, stncile Franz

Josef. Aceste straturi de gresii i marne pot fi ntlnite n Valea Izvorul Dorului, Valea Jepilor, Valea Seac a Caraimanului. n cuaternar Munii Bucegi au fost acoperii de gheari. n urma topirii lor au rmas cldrile glaciare (cunuri) i vile glaciare caracteristice, cu profil longitudinal n trepte succesive i profil transversal n form de U. n partea inferioar, vile se ngusteaz i trec de la profilul n form de U la profil n form de V. Eroziunea torenial produs de scurgerea apelor a modelat puternic Bucegii. Astfel, zonele de abrupt formeaz numeroase vi, vlcele, itoace cu caracter torenial, cu profil n form de V. Tot datorit eroziunii apelor apar fenomenele carstice, din zona calcarelor jurasice.

B. Turism sportiv si de agrement:

O mare atentie se acorda la nivelul statiunii modalitatilor de petrecere a timpului liber prin crearea de solutii alternative drumetiei si alpinismului realizandu-se investitii publice si private in marcarea de trasee de mountainbike, intretinerea de terenuri de sport ( fotbal, basket,volei ) si tenis, astfel regasind: Trasee marcate mountain bike:
Nr: 2 - Traseu: AZUGA(970m.) - CULMEA SORICA(1539m.) - VARFUL BAIU ( 1850m.) - POIANA TAPULUI (860m.) - BUSTENI - ZAMORA (950m.) AZUGA - SPITAL(905m.) - AZUGA ( 970m.) Timp: 4 - 5 h ; Lungime : 26 km , Diferenta de nivel: 945 m Caracteristici:Traseu dificil pe culmea Muntilor Baiului. Drum alpin (12 km ), drum forestier pietruit (7 km ) si asfaltat (7 km). Panta foarte accentuata la coborarea din golul alpin in PoianaTapului. Nr: 3 - Traseu: AZUGA (970m.) - BUSTENI (900m.) - CABANA BABELE (2200m.) - CABANA PIATRA ARSA(1950m.) - CABANA CUIBUL DORULUI (1160m.) - SINAIA (900m.) - AZUGA ( 970m.). Timp: 5 - 6 h ; Lungime : 42 km , Diferenta de nivel: 1230 m Caracteristici: Traseu dificil pe platoul Muntilor Bucegi. Drum alpin, pietruit (17km); drum asfaltat( 7 km ). Panta accentuata la coborarea din golul alpin la Cabana Cuibul Dorului. Nr: 9 Traseu: BUSTENI ( 900m.) VALEA CERBULUI- CABANA GURA DIHAM BUSTENI Timp 2h; Lungime: 8 km, diferenta de nivel :80 m

Caracteristici: Traseu usor, drum pietruit (8 km), fara pante accesntuate , recomandat tuturor categoriilor de turisti, inclusiv copiilor. Nu necesita echipament special. Este recomandat pentru relaxare si peisaj si ca alternativa la automobile in Valea Cerbului.

Terenuri de sport:
Fotbal: 1. Stadion Str M. Eminescu, multifunctional, ( atletism ) 2. Sala de sport Str. Scolii multifunctional (atletism, volei, handbal, basket ) 3. Sala de sport a Fabricii de Hartie-Omnimpex multifunctional (atletism, volei, handbal, basket, box ) 4. Terenuri de sport scolare 4, multifunctionale (atletism, volei, handbal, basket ) Tenis: 1. Terenuri descoperite: i. Hotel Alexandros suprafata artificiala, iluminat nocturn, ii. Hotel Silva suprafata artificiala, iluminat nocturn, iii. B-dul Libertatii 91 zgura, iluminat nocturn, 2. Terenuri acoperite i. Sala de sport Str. Scolii multifunctional, suprafata artificiala

ii. Sala

de

sport

Fabricii

de

Hartie-Omnimpex

multifunctional, suprafata artificiala,

Agrement ( tipuri nespecificate )

Nr 1 2 3 4 5 Tip Parapanta Paint ball Escalada pe uscat si gheta Patinaj pe role Ping - pong Locatii Muntii Bucegi Bdul Independentei nr 1 Matei Basarab fn Partia Kalinderu Spatiul Pietonal Busteni Salile de sport , Centrul de perfectionare si pregatire, H. Alexandros, H. Caraiman, H 6 7 8 9 Sanius pe role Biliard Karaoke Plimbari cu ATV - ul Margaritar , P.T. Eidolon Partia Kalinderu in constructie Fun Park , H. Alexandros, H Silva, H. Caraiman, H Margaritar , P.T. Eidolon, etc Disco-bar Alexandros, Silva, Alpin etc B-dul Libertatii 210 Trasee in afara intravilanului localitatii + Valea Cerbului.

C. Turismul cultural si religios:

Se materializeaza la nivelul statiunii prin numeroase puncte de atractie culturale si religioasa, fiind inclus ca punct turistic pe harta culturala a diverselor pachete turistice ale agentiilor de turism din tara si strainatate, Busteniul oferind: Din lista de patrimoniu :

Lista monumentelor Cultural Istorice Denumire actuala 1 Gradinita nr 4 2 Scoala biblioteca oraseneasca 3 Casa de odihna a preotilor 4 Vila Piscului 5 Ansamblul Fabrcii de Hartie

Denumire istorica Vila Borneanu Casa de cultura Casa Alexandru Popescu Vila Piscului Str. Telecabinei 47-59 Hale de productie -

ateliere

mecanice Hale de productie Sala de sport Case de serviciu incinta fabricii locuinte + spatiu camine Anexele gospodaresti ale coloniei 6 7 8 9 10 11 12 13 14 19 fabricii de hartie Colonia muncitoreasca a Fabricii de Colonia muncitoreasca a Fabricii Hartie Blocurile Muncitoresti Vila Parc Muzeul Memorial Cezar Petrescu Statuia Ultima grenada a caporalului de hartie Blocurile Muncitoresti Vila Aura Buzescu Muzeul Memorial Cezar Petrescu Statuia Ultima grenada a

Constantin Musat caporalului Constantin Musat Crucea memoriala a eroilor romani din Crucea memoriala a eroilor romani primul razboi mondial din primul razboi mondial Casa Tudor Vianu Casa Tudor Vianu Osuarul de la Cabana Vanatori Muntele Osuarul de la Cabana Vanatori Diham Muntele Diham Monumentul Doctor Kremnitz Monumentul Doctor Kremnitz Monumente naturale Complex Babele - Monumente naturale Complex

Sfinx

Babele - Sfinx

Vila Borneanu realizata in 1935 cu o arhitectura specifica sfarsitului de secol 18 situata la poalele muntelui Baiu , la vremea respective avand o ampla panorama asupra masivului Bucegi. In prezent a fost transformata in gradinita de copii nr 4, asezamant ce contribuie la pregatirea copiilor cetatenilor localitatii. Vila a fost donata statului in 1963 de Gheorghe Borneanu prin decretul 479

Casa de Cultura construita in 1886 are o istorie deosebita. La sfarsitul secolului 18 a functionat ca scoala. Despre inceputurile scolii din Busteni avem un numar de date scrise de fostul director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le-a publicat in Monografia Scolii din Busteni in 1906. Scoala din Busteni a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu din 1864. La inceput scoala a functionat cu doua clase si aici veneau si copii locuitorilor din Poiana Tapului si chiar cei din Sinaia. Inainte de a se infiinta localul din fata garii ( 1886 ) scoala a functionat intr-o casuta, proprietatea lui Ghita Constantinescu. Era o casuta taraneasca , mai mult o coliba, cu ferestre mici, situata pe Valea Alba. Scoala a functionat in aceasta casuta pana in 1870, cand s-a mutat in localul proprietate a comunei in care functiona si primaria. Noul local al scolii din fata garii este construit in 1886 ( in el a functionat in ultimii ani biblioteca oraseneasca ). Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator. In prezent Casa de cultura functioneaza ca un amplu complex cultural in care isi desfasoara activitatea si Biblioteca Oraseneasca. Trebuie mentionat faptul ca acest prestigios ansamblu cultural este cuprins intr-un proiect de modernizare ce va incepe in anul 2007.

Casa de odihna a preotilor, situata in strada Libertatii 234, reprezinta un monument de arhitectura clasica a sfarsitului de secol 18. In prezent functioneaza ca imobil de

reculegere si odihna in subordinea Patriarhiei Ortodoxe Romane , proprietar fiind dl Paslaru Aurel. Ansamblul Fabricii de Hartie Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania, determinat de dobandirea independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si Samuel Schiel originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Busteni. Fabrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori. In 1893 Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la Retivoiu ", ce a fost mistuit de incendiu in 1894. Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga. In 1904 moara de macinat a fost transformata in fabrica de celuloza. In prezent fabrica este in conservare insa pastreaza arhitectura neoclasica industriala germana. Proprietari - SC Omnimpex Hartia Sa si S.C. Comercia Romania SRL. Muzeul Memorial Cezar Petrescu Sectie a Muzeului Judetean de Istorie, la 17 decembrie 1967 . Interiorul pastreaza nestirbit vechiul stil : mobilier rustic, scoarte vechi, ceramica romaneasca, statui si tablouri, peste 10000 de volume si reviste, toate donate de urmasii lui Cezar Petrescu, dezvaluie la acest mare scriitor si publicist, doua trasaturi majore, pretuirea artei populare si marea pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile sale se adreseaza copiilor, fiind traduse in 22 de limbi, scriitorul insusi traducand literatura di franceza si rusa. Se afla nu departe de fostul tunel al caii ferate, la vest de sosea (B-dul. Libertatii), pe strada Tudor Vladimirescu nr. 1, colt cu Strada Cezar Petrescu.In ea functioneaza un muzeu care prezinta viata si opera scriitorului. Cezar Petrescu s-a nascut la 1 decembrie 1892 in satul Hodora (com. Cotnari). Debutul sau publicistic il face in revista "Flacara" a lui N.D.Cocea, in anul 1912, si timp de 40 de ani activeaza in gazetarie.A colaborat la ziarele "Adevarul" si "Dimineata", a infiintat revistele "Hiena"(1919) si "Gandirea"(1921), a fost director la ziarul "Bucovina" din Cernauti (1919).Cezar Petrescu s-a remarcat ca ziarist, nuvelist si romancier.A fost membru al Academiei Romane incepand din 1955 si a primit mai

multe distinctii:Premiul de stat, Ordinul muncii cl.I si altele. Primul sau volum, "Scrisorile unui razes" (1922) a fost premiat de Academia Romana si de Societatea Scriitorilor cu "Marele premiu pentru proza" (1923). Opera sa cuprinde 57 volume, majoritatea romane. Prozator realist, Cezar Petrescu si-a propus sa prezinte prin romanele sale o cronica a secolului al XX-lea, in maniera balzaciana. In aceasta cronica se disting sase cicluri, fiecare cuprinzand romane inrudite prin tematica lor.Ciclul I, "Rodul pamantului", este dedicat vietii taranilor si cuprinde trei volume de nuvele si 1907, trei romane ale rascoalei taranesti, in care se regasesc multe date autobiografice. Din ciclul al II-lea intitulat "Razboi si pace" fac parte romanul "Intunecare"- lucrare premiata in 1931 cu Marele premiu national pentru literatura "Heliade Radulescu"Adapostul Sobolia, Tapirul, Comoara regelui Dromichet, Aurul Negru si Vadim, ultimul sau roman care urma sa se inchie cu un capitol intitulat "Inseninare". O mare parte din scrierile lui Cezar Petrescu se adreseaza copiilor (Fram, ursul polar, Naluca,Pif, Paf si altele Simtind nevoia unui loc de creatie retras, Cezar Petrescu a cumparat de la avocatul Nobilescu casa din Busteni, pe care a locuit-o in fiecare vara pana in 1960. Dupa moartea sa, survenita la 9 martie 1961 in urma unui atac de cord, casa a ramas familiei, care a cedat-o statului si a devenit muzeu. Casa este construita in stil Brancovenesc si cuprinde trei niveluri, din care se viziteaza numai parterul si etajul. In arhitectura ei, la parter se remarca prispele cu balustrade si coloane de lemn sculptat. Intrarea in muzeu se face prin fatada de est. Patrundem intr-un vestibul, unde in partea stanga se afla statuia lui Horia, semnata de O. Han. Langa ea dintr-un text apartinand lui Demostene Botez referitor la casa memoriala retinem partea de incheiere:"Intrati! Veti gasi prezenta unui om care v-a iubit...care a iubit pe toti oamenii". In hol mobilierul este format din fotolii, canapele, masute, iar pe pereti sunt tablouri in acuarela. Ne atrag atentia statuile lui Closca si Crisan realizate tot de O. Han, daruite scriitorului. De o parte si de alta a holului se gasesc, simetric, cate doua camere, care in timpul vietii scriitorului aveau destinatii diferite: dormitorul mamei si cel al sotiei, in dreapta, sufrageria si biroul de primire, in stanga.

In incaperile din dreapta sut expuse fotografii de familie, caietul de elev, file din jurnalul personal, volume cu dedicatiile primite, lucrari, tiparite si manuscrise privind cele sase cicluri amintite. Camerele din stanga-sufrageria si biroul de primire-sunt mobilate corespunzator: masa si scaune, bibliotece-studiou, rafturi cu ceramica, vaze servicii de masa si de cafea, tablouri, etc. Incaperile de la etaj sunt amenajate ca in ultimul an al vietii lui Cezar Petrescu. In camera de lucru sunt biroul cu doua corpuri, pe care se afla o mapa cu un manuscris, tocuri, creioane,etc., un dulap, o etajera, o masuta cu serviciu de cafea, servieta, batista si palaria scriitorului. In camera alaturata - cabinetul de presa. Biblioteca se afla in prelungirea holului, de care este despartita printr-o usa de fier forjat. Cele doua randuri de dulapuri cu carti ocupa doi pereti mari. Din aceasta camere se intra intr-o veranda ingusta si lunga, cu vedere spre valea Prahovei, in care se afla un birou mic din lemn de brad, o masuta, fotolii de pai, tablouri, etc. Tot la etaj era si dormitorul scriitorului.

Statuia Ultima grenada a caporalului Constantin Musat monument ridicat in 1928 in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial . Monumentul situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului Fabricii de Hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului Caporal Vasile Musat, cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramesese teafara.Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul unu al regimentului doi graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai intre Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului

si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz, La inaugurarea monumentului in data de 9 septembrie 1928, a luat parte insasi M.S. Regina Maria, insotita de intreaga sa suita regala.

Crucea Memoriala a eroilor romani din primul razboi mondial - Cel mai mare si valoros monument al orasului Busteni, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita intre anii 1926-1927 prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la cota 2291 m.Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. In anul 2005 Monumentul a fost racordat la energia electrica a orasului prin eforturile si grija domnului Primar Ec. Emanoil Savin si a Dlui Viceprimar Nae Savel, iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o imagine feerica prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.

Monumentul Dr. Kremnitz ridicat in 1889 de catre Ion Kalinderu in onoarea medicului familiei regale. Ansamblul castelului Cantacuzino: In anul 1911 a fost cladit Castelul Cantacuzino si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino zis " Nababul". Castelul, din punct de vedere arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania.In present este retrocedat mostenitorilor sin u se viziteaza insa arhitectura poate fi admirata din exterior, fiind vizibil in special in perioada de toamna.

Obiective religioase :
Biserica Domneasca din Busteni este ctitorita de Regele Carol I si Regina Elisabeta, Construita dupa arhitectura tipica a bisericilor ortodoxe, in forma de cruce, ea seamana in buna parte cu bolnita de la Manastire Hurezu din Valea. Construita din piatra adusa din masivul Caraiman de catre mesterii italieni avandu-l ca anteprenor pe Piero Dreossi, ca arhitect pe I.M.Socolescu, biserica s-a dovedit a fi in decursul timpului rezistenta. Sfintita in ziua de 8 septembrie 1889 la Praznicul Maicii Domnului, care este si Hramul bisericii de catre I.P.S.S. Mitropolitul Primat si P.S.S. Episcopul Noului Severin, precum si de multi

fermecati fiind de privelistea deosebita a Bucegilor.

alti arhimandriti, protopopi, preoti si diaconi, avand in strana corul Mitropoliei, biserica s-a aflat inconjurata de Inaltul Cler, ministrii, Casa Civila si Militara, autoritatile judetene si comunale, cat si elevii scolilor din Busteni, Sinaia, Azuga si Predeal. Trebuie stiut ca pictura din Sfantul Altar este opera pictorului danez Exner. Nu putem trece cu vedere fara sa amintim si de tablourile, in marime naturala, de o valoare artistica cu totul deosebita ale pictorului Pesky reprezentand figurile ctitorilor bisericii: in dreapta Regele Carol I, iar in stanga Regina Elisabeta, in costum national avand pe cap diadema regala. Printre primii donatori de frunte care au ajutat biserica se pot numara si fratii Schiell cat si Toma Denischiotu, Constantin Zolia din Bucuresti, Gheorghe Puscariu din Busteni. Mobilierul din interior prezinta un aspect cu totul deosebit. De remarcat sunt cele doua cadre de lemn din stejar in care sunt inramate portretele ctitorilor, cele doua jilturi regale cu stema tarii, cele doua tronuri princiare, jiltul sau tronul arhieresc, stranele din naos, stranele pentru cantareti, precum si intreaga ornamentatie executata din stejar masiv, de o mare maiestrie.

Manastirea Caraiman - Complex arhitectural religios modern, loc de pelerinaj pentru credinciosii ortodocsi, asezat la poalele muntelui Caraiman, in cartierul Palanca, purtand hramul Maicii Domnului.

D. Turism de afaceri si congrese :

Un loc deosebit de important il au simpozioanele si conferintele in orasul statiune Busteni . Busteniul detine in acest moment : 2 Sali de conferinte cu 950 locuri in cadrul Centrului de Pregatire Profesionala Busteni si a Casei de cultura. 28 sali de conferinte dotate corespunzator la Hotel Alexandros, Silva, Margaritar, Complex Paraul Rece, numeroase pensiuni si vile turistice, Sali cu capacitati cuprinse intre 30 si 100 locuri. Capacitatea totala a salilor de conferinte din Busteni se ridica la 2350 locuri.

Analiza Gradului de echipare tehnica a orasului statiune Busteni Detine :

-

23% din totalul locurilor de cazare din judetul Pahova; 31% din totalul locurilor de cazare din Valea Prahovei, aflandu-se pe locul II cu 2700 locuri de cazare ; 2 teleferice ce fac legatura cu platoul Bucegi , respectiv telecabina Busteni Babele si Babele - Pestera; un telescaun ( telegondola ) debraiabil de mare capacitate , care deserveste partia omologata Kalinderu ; 6,5 ha de partie de schi amenajata ( Kalinderu 1500 m.) si omologata ; 188 structuri de primire turistica cu 2700 locuri de cazare, autorizate si clasificate conform normelor in vigoare, de categoria 1 4 stele ; 44 de unitati de alimentatie pentru turism clasificate conform normelor, de categorie 1-3 stele ce insumeaza 3471 locuri ; o retea densa de poteci turistice marcate insumand peste 130 km ; o retea de trasee mountain bike, marcate insumand 76 km; cea mai mare retea de trasee de alpinism si escalada din tara trasee) ; doua structuri escalada artificiala pe gheta ; ( 212

- 6 terenuri de joaca pentru copii ; - 6 Amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber ( parcuri si terenuri de sport si 5 in spatii acoperite ; - 14 Sali de fitness si intretinere corporala ; - echipa salvamont

- un centru de informare modern cu materiale de promovare specifice unei statiuni turistice de interes national ( harti, brosuri, ghiduri, pagina internet cu accesare on line pentru informatii turistice si rezervari)
-

infrastructura de utilitati publice ( apa, canal, salubritate, iluminat public, infrastructura stradala centralizate) care deserveste toti agentii economici industriali, toate unitatile de primire turistica si de alimentatie pentru turism

- un centru cultural ce gazduieste anual numeroase spectacole de teatru nationale si internationale sub egida UNESCO.

Gradul de ocupare turistica la nivelul statiunii este de 38% , constatat din cele 732.256 innoptari Sursa Politia Orasului Busteni Fise IntrareIesire Turisti. La nivel de tranzit sunt estimati 1.200.000 turisti care beneficiaza de servicii turistice si de agrement anual. Sturctura turistilor pe grupe de varsta : Clasificarea turistilor care vin in Busteni dupa varsta: GrupaI 15-30 ani ~ 48 % GrupaII 31-50 ani ~ 31 % GrupaIII >50 ani ~ 21 % Sursa - Sursa Politia Orasului Busteni Fise Intrare-Iesire Turisti. Perioade de maxim a sezonului turistic 15.06.- 15.09. Perioada de minim a sezonului turistic 15.03.- 15.04. 15.12.- 15.02. 15.10.- 15.12.