Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea Tehnica Georghe Asachi Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului Domeniu: Ingineria Mediului Specializare: Managementul Mediului

Estimarea riscului asupra unor specii pe cale de disparitie generate de utilizarea pesticidelor

Prof.coordonator: Raluca- Maria Hlihor

Masterand: Baiceanu Oana-Marina An II, Master MM, Grupa 2605

IASI -20121

Cuprins

3 I. INTRODUCERE................................................................................................... 1.1. Aspecte privind estimarea si managementul riscului.......................................... 1.2. Scopul evalurii riscului........................................................................................ 1.3. Obiectivele evalurii riscului................................................................................ 1.4. Stadiul actual al cercetarilor conform literaturii de specialitate...........................
CAPITOLUL 2. INFORMATII GENERALE DESPRE EFECTELE PESTICIDELOR............

3 4 7 8 11 13 15

CAPITOUL 3. DESCRIEREA EFECTELOR PESTICIDELOR...................................... CAPITOLUL 4. ESTIMAREA I MANAGEMENTUL RISCULUI


N CADRUL UNITII ALESE

CA STUDIU DE CAZ...........................................................................................................

4.1 Identificarea hazardelor.......................................................................................... 4.2 Estimarea expunerii.................................................................................................

15 18

4.3 Evaluarea toxicitii................................................................................................. 22 4.4 Caracterizarea riscului............................................................................................ 23

4.5 Evaluarea riscului Conform Ordinului 184/1997.................................................... 23 4.5.1. Analiza calitativ a riscului........................................................................... 4.5.2. Analiza cantitativ a riscului.......................................................................... 24 27

4.6 Estimarea si managementul riscului prin aplicarea unei noi metodologii.............. 28 Concluzii................................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................... 30 31

I.

INTRODUCERE

1.1. Aspecte privind estimarea si managementul riscului

Natura, inseamna viata, noi trebuie sa realizam ca viata noastra se schimba in rau, in fiecare secunda, trebuie sa intervenim cu orice stim ca am putea ajuta la diminuarea poluarii, un pahar de plastic aruncat pe pamant, in natura, poate face mult rau, deci ar fi atat de simplu ca fiecare din noi sa se implice, sa ajute pamantul de povara grea care il apasa prin neglijenta si indiferenta oamenilor, sa facem putina economie la electricitate, la consumul de apa, pentru noi aceste lucruri ar fi nesemnificative, dar pentru pamantul nostru ar insemna enorm. Salvand cat mai multe animale, neconsumand carne, salvam mii de hectare de pamant care nu mai trebuiesc cultivate pentru hrana animalelor, astfel pamantul ar fi mai liber nepoluat cu tot felul de ingrasaminte chimice, pesticide, insecticide. Protejand natura si animalele, de fapt ne protejam pe noi. Aproximativ 17.000 de specii sunt in acest moment pe cale de disparitie, iar alte 869 sunt disparute sau mai exista doar in captivitate. Numai in ultimul an, starea a 183 de specii s-a inrautatit semnificativ. Speciile periclitate au fost grupate in cinci mari categorii: primatele, liliecii, albinele, ciupercile si planctonul. Posibila disparitie a unor specii de animale si plante pune in pericol planeta.

Pesticidele sunt produse chimice (exceptnd medicamentele) folosite pentru combaterea duntorilor plantelor i a produselor agricole stocate, precum i pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului i animalelor. Duntorii includ microbi, plante sau animale care concureaz cu omul pentru hran, distrug proprietatea, difuzeaz boli sau reprezint o calamitate. Pesticidele sunt substane sau amestecuri de substane ce conin ingrediente biologic active mpotriva duntorilor. Ingredientele biologic active sunt, n general, substane toxice cu potenial de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice i pentru om. Din aceste motive producerea, ambalarea, depozitarea, transportul i utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege. Folosirea pesticidelor a devenit o problem pentru domeniul apicol la nivel mondial dup ce foarte multe colonii de albine din Statele Unite i America de Sud au fost decimate ca urmare

a polenizrii pe terenuri unde a fost utilizat un pesticid folosit pe scar larg n agricultur. Europa ar putea fi afectat n curnd de aceiai problem. Trebuie s se in cont c de polenizarea albinelor depind 84% din speciile de plante ale lumii i c polenizarea asigur 76% din producia aliemntar la nivel mondial. In Romnia nu sunt nc astfel de probleme pentru c exist foarte multe terenuri nelucrate, dar n ultimii ani a aprut un alt fenomen, cel al importurilor de pesticide periculoase. Sunt aduse n ar ierbicide care n Vestul Europei nu se mai pot utiliza, aa c sunt date fermierilor romni cu titlu gratuit. Acetia le utilizeaz fr s se gndeasc la consecine. Reziduurile de OCl din mediu au afectat supravietuirea unor specii, mai alesdintre cele situate in varful piramidei trofice. In unele tari dezvoltate (SUA., MareaBritanie) a devenit alarmanta scaderea populatiei unuor pasari rapitoare. Aceasta scadere este consecinta a doua tipuri de efecte ale reziduurilor de OCl din furaje: -efecte asupra reproductiei; -efecte asupra comportamentului. Aproximativ o treime din cele 63.837 de specii existente ce au fost analizate risc s dispar din cauza lipsei habitatelor, din cauza nclzirii globale i a vntorii. 1.2. Scopul evalurii riscului

Pamantul a cunoscut pana in prezent cinci procese de extinctie in masa, inclusiv pe aceea provocata de un asteroid care a sters de pe suprafata Terrei dinozaurii si alte vietuitoare, acum 65 de milioane de ani. Cercetatorii avertizeaza de ani de zile ca ne aflam in mijlocului celui de-al saselea proces de acest fel, cauzat de data aceasta de mana omului, in care speciile, de la broaste la pasari si tigri, sunt amenintate de schimbarile climatice, boli, folosirea pe scara larga a pesticidelor, distrugerea habitatului natural si lupta pentru resurse cu alte specii care au migrat din alte zone.

Cum se compara noua extinctie in masa cu celelalte cinci?

Paleobiologul Anthony Barnosky de la Universitatea California, Berkeley, si colegii lui si-au pus aceasta intrebare si au analizat ceea ce s-a intamplat in trecut. Mai intai, ei au calculat rata mortalitatii in randul mamiferelor, cercetand fosilele din ultimii 65 de milioane de ani. Asa au ajuns la concluzia ca rata de extinctie este mai mica de doua specii la un million de ani. Dar, in ultimii 500 de ani, acest proces s-a accelerat, 80, pana la 5.570 de specii de mamifere disparand. Cercetatorii atrag atentia asupra faptului ca daca luam in calcul si speciile care sunt in prezent pe cale de disparitie, atunci imaginea devine si mai sumbra. Priviti pe fereastra si imaginati-va ca trei sferturi dintre vietuitoarele pe care le vedeti acum nu vor mai exista in urmatorii 334 de ani si ganditi-va bine daca vreti sa traiti intr-o asemenea lume, a spus Barnosky.

Cercetatorii au extins metodele de analiza si asupra amfibienilor, reptilelor, pasarilor, plantelor, molustelor si a altor forme de viata. Au ajuns la aceleasi concluzii: 1-2% dintre specii sunt deja disparute astazi, iar 20-50% sunt pe cale de disparitie, cifre care se apropie de cele care au caracterizat extinctiile in masa de pana acum. Estimarea noastra este ca actuala extinctie in masa are un ritm de 80 de ori mai mare decat al celorlalte cinci de pana acum, a mai spus Branosky.

Pe de alta parte, paleobiologul David Jablonski de la Universitatea Chicago, Illinois, care nu a participat la cercetare a atras atentia ca exista totusi o sansa ca acest proces de extinctie in masa sa fie stopat sau macar incetinit cu mii de ani. Singura solutie, in viziunea sa este ca oamenii sa protejeze speciile aflate in pericol si habitatele lor naturale. Scderea ireversibil a biodiversitii are un impact serios asupra nivelului de trai al oamenilor. Ecosistemele sntoase asigur hran, aer curat, ap i soluri fertile pentru agricultur. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin de la plante i animale O cauz major care a dus i duce la diminuarea drastic a faunei i florei este poluarea mediului. Diferite chimicale toxice s-au rspndit tot mai mult n circuitul hranei n cadrul ecosistemelor. Poluarea apei i temperaturile ridicate ale apei au fcut s dispar numeroase specii de peti endemici. Lista de specii de plante i animale recunoscute ca fiind pe cale de dispariie este destul de mare. Exemple mai concludente sunt:
5

- Porumbelul pasager deinea cndva supremaia absolut ca numr de exemplare ntre psri i mamifere. n anul 1813, s-au numrat peste 1 miliard de porumbei n statul american Kentucky; peste un secol, n acelai stat, a ncetat din via ultimul exemplar din aceast specie. De ce a castigat conceptul de risc o importanta att de mare n societatea moderna ? De ce se defineste societatea moderna ca o societate riscanta ? Sociologul german Nicklas Luhman a adus o contributie instrumentala substantiala prin lansarea ideii ca riscul reprezinta o forma generala prin care societatea si descrie viitorul. Potrivit lui Luhmann, riscul este un concept caretrebuie deosebit de pericol. n timp ce riscul indica o pierdere posibila viitoare datorita deciziei unui alt agent, pericolul se relationeaza cu posibilitatea unei pierderi cauzate de indecizie. Pe scurt, teza lui Luhmann sustine ca viitorul este total dependent de deciziile prezente. Aceasta abordare are implicatii importante pentru analiza riscului. Risc = Pericol x Expunere Impactul dezvoltare economica echilibru ecologic, ridica probleme numeroase si complexe pentru toate tarile, sunt intr-adevar probleme comune ale intregii omeniri. Studiul intitulat ,,Catastrofa sau o noua societate, un model latino american al lumii, realizat de un colectiv sub coordonarea prof. Amilear O.Herrera (Argentina) la fundatia Barilache indica un mod de atingere a unui tel final si anume o lume eliberata de subdezvoltare si mizerie. ,,Deteriorarea mediului fizic nu este o consecinta inevitabila a progresului umanitatii, ci rezultatul organizarii sociale bazate in mare masura pe valori distructive Se propune participarea tuturor membrilor societatii la luarea deciziilor care ii afecteaza, sa existe o societate in mod intrinsec compatibila cu mediul inconjurator.De un larg ecou s-a bucurat si studiul ,, Intrand in secolul XXI intocmit de un colectiv de specialisti de la Consiliul pentru calitatea mediului si Departamentului de stat, de la Agentia pentru protectia mediului, Fundatia Nationala de Stiinte, Administratia Nationala pentru ocean si atmosfera, studiu care reliefeaza preocuparile privind perspectivele resurselor naturale tendinta spre epuizare a unor resurse neregenerabile, deteriorarea factorilor de mediu. De peste o jumatate de secol, pesticidele sunt utilizate, in cantitati considerabile, in ceea ce se numeste, cu un concept modern, agricultura intensiva. Pe masura ce populatia globului a
6

crescut (suntem deja sapte miliarde), nevoile de hrana au fost si sunt tot mai mari, iar consecinta imediata a acestei realitati a fost preocuparea pentru sporirea productiilor agricole, nu si pentru calitatea acestora. Pesticid (din cuvantul englezesc pest animal, insecta si latinescul caedo/cida a ucide) este un termen generic pentru a denumi substantele chimice utilizate pentru combaterea daunatorilor agricoli, a insectelor nedorite, a fungilor (ciupercilor parazite), buruienilor, dar si a gandacilor de bucatarie, a puricilor, sobolanilor, reunind, asadar, insecticidele, erbicidele, fungicidele etc. Chiar daca specialistii au incercat, prin diverse formule, sa reduca impactul nociv al pesticidelor asupra mediului si asupra oamenilor, astazi, analizele si statisticile arata ca reziduuri de pesticide se gasesc peste tot in apa, in aer (in picaturile de ploaie, ceata), in produsele obtinute din agricultura intensiva (mai mult de jumatate din productia de fructe, legume, cereale). Prin apa si prin alimentele consumate, resturile pesticidelor ajung in organismul uman, care gazduieste sute de tipuri de molecule toxice. 1.3. Obiectivele evalurii riscului Obiectivul general al evalurii riscului este de a controla riscurile provenite de la un amplasament, prin identificarea: - agenilor poluani sau a pericolelor cele mai importante; - resurselor i receptorilor expui riscului; - mecanismelor prin care se realizeaz riscul; - riscurilor importante care apar pe amplasament; - msurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil".

Organizatia Natiunilor Unite pentru alimentatie si agricultura (FAO Food and Agriculture Organization of the United Nations), al carei principal scop este sa ajute la edificarea unei lumi in care nimeni sa nu mai sufere de foame, sub deviza Fiat panis (Este paine pentru toti), in 2010 a deschis o baza de date pentru pesticide, in care agricultorii de pretutindeni se pot inscrie gratuit, precizand substantele si cantitatile pe care le folosesc in culturile lor. Potrivit informatiilor FAO, la nivel mondial, cele mai mari cantitati de pesticide la hectar sunt folosite de catre tarile cultivatoare de orez (in primul rand, Japonia, China, Coreea de Sud), adica de patru ori mai mult decat media europeana si mai mult decat in Statele Unite ale Americii.
7

In momentul in care, asupra unei culturi agricole, se aplica un tratament cu pesticide, s-a constatat ca 90% din cantitatea utilizata nu atinge daunatorul vizat, dar patrunde in sol, direct sau diluata in apa de ploaie, dispersand substantele toxice care vor altera definitiv echilibrul ecologic. In multe tari de pe glob (mai putin in cele in curs de dezvoltare), in ultimii ani, au fost luate masuri drastice pentru interzicerea folosirii unor pesticide (peste 400), cu risc foarte mare pentru sanatatea oamenilor si a mediului. Printre aceste substante se afla, de exemplu, atrazina folosita zeci de ani pentru distrugerea buruienilor din culturile de porumb, Gaucho, un insecticid sistemic folosit pentru tratarea diverselor culturi, dar si a semintelor si despre care apicultorii au sesizat ca s-ar afla la originea diminuarii drastice a populatiilor de albine, DDT-ul, interzis inca din anii 80, dar ale carui urme inca se mai gasesc in grasimile animale etc. Procesele de industrializare urbanizare - modernizare a agriculturi iau consecinte negative asupra mediului inconjurator. Procesele de poluare a factorilor de mediu (apa, aer, sol), dedeteriorare a solului si vegetatiei, in special a padurilor, cunosc pe Terra aspecte ingrijoratoare. In ultima vreme s-au purtat discutii asupra problemelor echilibrului ecologic, protectia mediului, franarii si preantampinarii unor activitati cu efecte daunatoare, ecologizarii activitatilor economico - productive, probleme care au fost ignorate timp indelungat. Modificarile survenite in atmosfera, pe pamant si in zestrea bilogica a planetei vor necesita eforturi de cooperare de dimensiuni globale. Conducatorii politici care nu vor reusi sa inteleaga schimbarile fundamentale intervenite in raportul dintre cei peste 6 miliarde de oameni care constituie populatia actuala a Terrei, sisistemele si resursele naturale de care depinde viata omului, se

vor trezi asaltati de probleme nerezolvabile, blocati de un declin economic ireversibil. Detergentii, ingrasamintele chimice, pesticidele, petrolul si produsele obtinute din petrol si produsele radioactive, introdusi continuu in ape in cantitati infime sau

deversati accidental in cantitati enorme (poluareafluviului Dunarea cu cianura de la industria Aurul din Baia Mare) reprezinta poluantii cei mai periculosi cunoscuti din viata de toate zilele. 1.4. Stadiul actual al cercetarilor conform literaturii de specialitate POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE

Pesticidele, mai ales daca acestea nu sunt folosite rational intotdeauna, produc pericole mari, dintre care amintim:

-intoxicatii directe la plante si animale, datorita toxicitatii ridicate a unora dintre ele, mai ales insecticidele. -prin actiunea lor biologica, distrug nu numai organismele tinta, ci si unele utile. -persistenta in mediu, acumularea unora dintre ele si penetrarea lor in lanturile trofice: prin circuitul apelor Lindanul, dar mai ales DDT-ul au ajuns in corpul unor specii de pesti la distante enorme de locul de aplicare si acumulare. In agricultura lumii sunt folosite anual circa 130-135 milioane tone de ingrasaminte chimice si alte milioane tone substante chimice destinate protectiei plantelor care salveaza 35% din recoltele obtinute si aduc un spor de productie echivalent cu 40% din productia mondiala de cereale. Protectia plantelor cu pesticide este un rau foarte necesar, acceptat de societatea internationala, in vederea asigurarii confortului alimentar. Romania nu trebuie sa se teama de poluarea cu pesticide, pe total fiind asigurate in proportie de 15-20%, iar erbicidele acopera 10% dinnecesarul optim. Pesticidele sunt substante chimice destinate protectiei culturilor, au o anumita toxicitate si de aceea aplicarea lor se va face cu multdiscernamant, in nici un caz abuziv. Principiile ecologice care stau la baza utilizarii pesticidelor: - la acelasi efect biologic, sa se utilizeze produsele cele mai putin toxice; - sa se evite introducerea in ecosistem a pesticidelor greu degradabile biologic, a celor cu rezidualitate ridicata; - sa se evite folosirea produselor usor levigabile, care ajung mai repede in apa freatica; -nu se mai accepta produse care prin persistenta lor patrund usor in lantul trofic plante animale om. Pentru obtinerea unor produse pesticide ecologic acceptate, se cheltuiesc, pe produs 15 30 miliarde dolari S.U.A., in 8 - 10 ani de cercetare si selectare a unei singure substante, din 10 15 mii de produsi, care sa indeplineasca cerintele de - eficacitate biologica - protejare a naturii eforturile depuse pentru introducerea de produse noi, se justifica prin efectele economice deosebit de mari pe care le provoaca.

EFECTELE SECUNDARE CAUZATE DE PESTICIDE 1.) Efect prelungit de rezidualitate, indeosebi in cazul erbicidelor care conduc la diminuarea productiei. Sunt cunoscute efectele toxice ale reziduurilor de atrazin asupra culturii de grau ce urmeaza a fi semanata. 2.)Distrugerea partiala a faunei si florei solului
9

Fenomenul

este

mult

mai

activ

in

cazul

insecticidelor

toxice

(ex.

Carbofuran) care aplicate in sol distrug nematozi, lumbricide dar si multe specii utile. 3.)Poluarea apelor freatice si de suprafata. Prin aplicarea atrazinului, in apele freatice din zona Rhinului de Sus au fost gasite cantitati de reziduuri cu 4 % mai mari decat normele Uniunii Europene.

In Gemania atrazinul a fost interzis din 1991, fiind restrictionat si in alte tari, deoarece sa constatat ca erbicidul se degradeaza lent. Un numar mai mare de pesticide poate ajunge: -in pesti, prin apele poluate; -in grasimea animalelor care consuma hrana ce contine reziduuri; -in hrana omului.

UTILIZAREA PESTICIDELOR SI CONSERVAREA MEDIULUI AMBIANT Pesticidele pot primejdui interesele omului pe termen lung daca: -se extind substante insuficient cunoscute; -nu exista solutii sigure pentru inlocuirea unor substante periculoase; -politica de conservare a mediului nu se aplica consecvent.

10

CAPITOLUL 2. INFORMATII GENERALE DESPRE EFECTELE PESTICIDELOR


Delfinii din raul Mekong, o populatie izolata care ocupa o zona de 190 km a raului Mekong, intre Cambogia si Laos, au suferit 88 de decese din 2003 si pana in prezent, 60% fiind pui in varsta de mai putin de doua saptamani. Populatia totala este estimata in prezent la 64 76 de exemplare. Necropsiile efectuate au aratat ca decesele puilor sunt cauzate de o afectiune bacteriana, care n-ar fi fatala daca sistemul imunitar al delfinilor n-ar fi suprimat de pesticidele, mercurul si celelalte substante poluante din apa. Aceste substante pot fi un risc si pentru oamenii care traiesc in apropierea raului. Specia este listata ca fiind in pericol iminent de disparitie din 2004, insa populatii de cetacee aflate in situatii similare si-au revenit remarcabil in trecut dupa ce habitatul lor a fost protejat. WWF (Fondul Mondial pentru Natura) Cambogia depune eforturi pentru identificarea surselor de poluare si demararea unui program transfrontalier de prevenire a raspandirii bolii. Acesti poluanti sunt aruncati in cantitati mari in mediul inconjurator, iar sursa poluarii este susceptibila ca provine din mai multe tari traversate de Mekong (Cambodgia, Laos, Birmania, Tailanda, Vietnam si provincia Yunnan), precizeaza intr-un comunicat Verne Dove, veterinar in cadrul WWF. Potrivit AFP, organizatia, care a deschis deja o ancheta, a detectat niveluri extrem de ridicate de pesticide si de mercur in cadavrele a peste 50 de delfinide tinere. Acesti poluanti au distrus sistemul imunitar al mamiferelor, care au murit apoi din cauza infectiilor. WWF a cerut crearea cat mai rapida a unui program de prevenire in favoarea delfinilor, mamifere considerate sfinte in Cambodgia si in Laos. Inundaiile duc pesticidele toxice i deeurile urbane i industriale n lacuri i ruri. Poluarea cu metale grele. Problema s-a manifestat acut n anii '50 - '70 n ri dezvoltate, unde au fost mari scandaluri i grave afectri ale sntii publice (inclusiv cazuri cu sute de mori n Japonia de exemplu). Dei n toate rile s-au luat msuri, problema este departe de a fi stpnit. Chiar dac de mine teoretic nu s-ar mai deversa n ap metale grele, avem n continuare apele de min, cele provenind din haldele de gunoaie oreneti (unde decenii ntregi au ajuns, i n unele ri - inclusiv Romnia - continu s ajung i deeurile periculoase) i mai

11

ales sedimentele depuse de-a lungul multelor decenii pe fundul rurilor puternic contaminate cu metale grele, de unde la dragare sau viitur sau modificarea chimismului apei se pot uor mobiliza cantiti imense de metale grele. Metalele grele includ plumbul, arsenul, mercurul, cadmiul, cobaltul, nichelul, seleniul, fierul, argintul, zincul, cromul, cobaltul, manganul. De regul nu se ajunge la intoxicaii acute, ns metalele grele au proprietatea de a se concentra n organismele vii, manifestndu-se toxicitatea cronic. Nivelele toxice sunt relativ bine cunoscute pentru om, dar nici pe departe pentru imensa diversitate de organisme acvatice. Contaminarea omului depinde mult de obiceiurile alimentare, vrst, stare de sntate etc. Conteaz foarte mult i forma, nivelul de absorbie i de toxicitate find diferit ntre Cr3+ i Cr6+ sau ntre mercurul metalic i cel legat organic. Aluminiul a produs uneori mortalitate piscicol sau a algelor. Principalele surse de poluare a apelor cu metale grele sunt: surse geologice (naturale); industria minier i prelucrtoare de metale; utilizrile industriale i casnice ale srurilor de metale grele de exemplu cele de crom la tbcrii, cele de cupru i arsen n pesticide, sau plumbul n benzin; din excreiile umane i animale; din infiltraiile de la haldele de gunoi. Monitorizarea concentraiilor de metale grele este destul de dificil. Micropoluanii organici sunt compui organo-clorurai, fenoli, cetone etc. Muli intr n clasa biocidelor (pesticide, fungicide, ierbicide, insecticide etc.). Exist peste 10 milioane de compui chimici, din care zeci de mii sunt n uz n industrie, ceea ce face ca n ap s poat ajunge o uria varietate, imposibil de identificat i dozat individual. De aceea se monitorizeaz numai compuii mai frecveni i mai toxici. Exist n legislaie liste cu substane prioritare ce trebuie eliminate. Frecvente sunt pesticidele organo-clorurate i organo-fosforice, triazinele, derivatele de uree, erbicidele tip hormon vegetal, solvenii de uz casnic, substanele de sintez i reactivi din industrie, de exemplu cei pentru fabricarea de polimeri... Unele produse cum sunt DDT i alte pesticide organoclorurate au fost interzise aproape n toate rile sau sunt foarte strict controlate, dup ce s-a constatat ce dezastre au produs.

12

CAPITOUL 3. DESCRIEREA EFECTELOR PESTICIDELOR


Efectele toxice ale diverilor micropoluani pot fi letale sau neletale, att pe termen scurt ct i la expunere cronic. Mari probleme i controverse sunt cu privire la efectele cancerigene i genotoxice n general la expuneri cronice la cantiti reduse de substan, deoarece informaia tiinific e incomplet. Degradabilitatea biologic i chimic a diverilor micropoluani este extrem de diferit. Unii persist sptmni (de exemplu insecticide organofosforice), altele luni (triazine de exemplu) iar altele foarte mult (10 ani DDT-ul!). Unele sunt reinute / descompuse de procedeele obinuite de epurare / preparare a apei, altele ns trec aproape nemodificate (lindan, pentaclorfenol etc.). Pentru identificarea micropoluanilor se folosesc metode de laborator foarte diverse: evaporare, ultrafiltrare, spumare, extracie, schimb de ioni, adsorbie pe carbon activat, pe oxid de aluminiu, pe nmol activ, precipitare cu sruri de fier sau aluminiu, cromatografie gazoas, spectrofotometrie etc. Chiar dac pesticidele se gsesc n mediu la concentraii foarte mici ele au fost puse n legtur cu multe efecte nregistrate asupra mediului sau sntii umane. Poluanii organici persisteni care fac obiectul Conveniei de la Stockholm, ntre care aldrin, dieldrin, endrin, HCB, DDT, heptaclor au fost incriminai, pe baza unei informaii stiinifice solide, ca fiind rspunztori pentru o serie de efecte adeverse nregistrate asupra sntii umane i animale cum ar fi: cancer, afeciuni neurologice, afeciuni ale sistemului reproductiv i endocrin. Exist trei nivele la care POPs afecteaz animalele la nivel genetic, populaional i la nivelul comunitii sau al ecosistemului (Tanabe i Subramanian, 2003). Exist o varietate de perturbri hormonale sau ale sistemelor enzimatice la animalele acvatice care conduc la disfuncii genetice. Perturbrile sexuale la multe specii marine de peti sau molute ca i subierea cojii oulelor la unele specii de psri conduc la scderea succesului reproductor la indivizii cu un coninut mai mare de POPs n esuturi sau organe (Reijnders .a., 1999; Konstantinou .a., 2000; Van der Oost .a., 2003). Perturbarea sistemului endocrin de ctre poluanii organici persisteni reprezint un impact major asupra vieii slbatice. Expunerea la pesticidele din mediu i/sau prin intermediul
13

lanului trofic, mai ales n timpul unor perioade critice ale ciclului de dezvoltare pot afecta sistemul imunitar al psrilor i mamiferelor, poate induce funcionarea anormal a tiroidei la peti, molute i mamifere, scade rata de fertilitate la unele animale i pot determina perturbri ale caracteristicilor sexuale la animalele individuale alternd astfel raportul ntre sexe la nivel populaional (Colborn .a., 1996). Efectele biologice ale polurii pot fi evaluate prin intermediul analizei biomarkerilor n organisme santinel. Biomarkerii sunt considerai instrumente folositoare pentru analiza calitii mediului acvatic. Unii dintre ei sunt deja inclui n programe de monitoring (ex. Joint Monitoring Program al Conveniei OSPAR; Programul Mediteranean de Biomonitoring, MED POL, UNEP) (Lam and Gray, 2003; Viarengo et al., 2007). n Romania s-au fcut doar unele investigaii asupra unor biomarkeri generali cum sunt destabilizarea membranei lizozomale (Ciocan C, 1996-1997, Ciocan C, 2002) i enzimele oxidative (Coatu .a, 2001; Coatu .a, 2002; Coatu V. i Artenie V., 2002). Nu exist studii privind biomarkeri specifici cum sunt metalotioneinele, vitelogenina sau glutation trasfaraz.

14

CAPITOLUL 4. ESTIMAREA I MANAGEMENTUL RISCULUI


N CADRUL UNITII ALESE CA STUDIU DE CAZ
4.1 Identificarea hazardelor Concentraia pesticidelor organoclorurate n ap, sedimente i organisme reprezint indicatori de stare ai contaminrii mediului. Dezvoltarea forat a agriculturii n majoritatea rilor din jurul Mrii Negre, dar n special n bazinele Dunrii, Nistrului, Niprului i Donului prin utilizarea excesiv a ngrmintelor fosfatice i azotoase, a dus la creterea de sute de ori a cantitii de nutrieni din apele costiere ale Mrii Negre. Anual ajungeau n mare cca 160 000 t fosfor i cca 800 000 t azot.Principalele surse de azot sunt din agricultur (31%), din apele menajere (26%), din atmosfer (19%), din industrie (17%), iar principalele surse de fosfor sunt din apele menajere (46%), agricultur (15%), din industrie (15%). Ca urmare a eutrofizarii accelerate s-au dezvoltat exploziv populaiile ctorva specii din fitoplancton, ajungndu-se la biomase enorme. A crescut turbiditatea i a sczut mult transparena apelor. Cantitatea de substan organic este cu mult mai mare dect capacitatea de descompunere, surplusul depunndu-se pe fund sau pe plaje.n aceste condiii, majoritatea macrofitelor bentale au disprut, iar lanurile trofice care asigurau o productivitate echilibrat au fost grav afectate, producia piscicol scznd drastic. Pe de alt parte, pesticidele sunt substane chimice care persist n mediul nconjurtor, se bioacumuleaz n organismele vii i prezint riscul de a cauza efecte adverse asupra sntii umane i a mediului. Aceste substane ajung n mediul nconjurtor ca rezultat al unei activiti atropice, iar cercetrile tiinifice efectuate au evideniat faptul c acestea ptrund n lanul alimentar uman, avnd posibilitatea de a trece de la mam la copil prin placent i laptele matern. Pn n prezent s-a descoperit c cele mai cunoscute pesticide a cror efect asupra ecosistemelor este devastator sunt: Aldrin, Clordan, DDT, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Hexaclorbenzen i produsele secundare (Dioxinele i Furanii).

15

DDT (diclor-difenil-tricloretan) Acest compus se prezint sub form de cristale sau pudre de culoare alb, inodore sau cu miros slab, insolubile n ap, solubile n solveni organici, produs cunoscut sub urmtoarele denumiri comerciale: Agritan, Anofex, Arkotine, Azotox, Bosan Supra, Bovidermol, Chlorophenothan, Cloropenothane, Chlorophenotoxum, Citox, Clofenotane, Dedelo, Deoval, Detox, Detoxan, Dibovan. DDT-ul este un pesticid care a fost mult utilizat n cazul culturilor agricole, mai ales la cele de bumbac, pentru controlul unor boli (malarie, tifos) transmise prin intermediul unor insecte ca vectori (nari, purici, pduchi). Produsul a fost interzis a fi utilizat sau sever restricionat n numeroase ri (inclusiv n ara noastr). De regul, efectele acute pe termen scurt ale DDT-ului asupra organismului uman sunt relativ limitate, dar expunerile pe termen lung au fost asociate cu boli cronice i cu risc de cancer la sn. De asemenea, expunerea la DDT poate apare i prin consumul anumitor alimente, pesticidul fiind detectat pretutindeni n hran (ou, legume, fructe, carne) i chiar n laptele sugarilor. Efectele asupra mediului ale DDT-ului depind, n principal, de starea de agregare a acestuia. DDT-ul este semivolatil, avnd o stabilitate ridicat i de aceea pesticidul, reziduurile i metaboliii si pot fi transportai pe distane lungi, putnd fi gsii oriunde pe glob (chiar i n Arctica). Persistena i stabilitatea n mediul nconjurtor a sa i a compuilor nrudii este decelat n sol pn la 50% dup 10-15 ani de la aplicare. DDT-ul are un efect nefast mai ales asupra psrilor slbatice rpitoare prin subierea cochiliilor oulelor (ce devin casante) i asupra petilor. Heptaclorul n stare tehnic acest pesticid se prezint sub form de cristale albe, moi ca ceara, insolubile n ap, dar solubile n solveni organici i inflamabile. n comer este cunoscut sub denumirile de Drinox, Heptamak i Heptam. Heptaclorul este o substan cu efecte toxice, periculoase asupra organismului uman, fiind absorbit prin ingestie i contact dermic i regsinduse, n principal, n esuturile adipoase. O cale important de eliminare a reziduurilor de heptaclor din organism o reprezint laptele mamar. Heptaclorul a fost identificat ca un posibil cancerigen care afecteaz sistemul imunitar.
16

Heptaclorul este persistent i relativ imobil n sol, de unde poate fi eliminat prin evaporare lent i prin oxidare n heptaclor epoxid (un produs de degradare mai persistent) rspndindu-se odat cu particulele de praf i curenii de aer. Heptaclorul este puin solubil n ap, dar este solubil n solveni organici. Fiind destul de volatil pentru a se distribui n atmosfer, se fixeaz rapid n sedimentele acvatice i se bioconcentreaz n grsimile organismelor vii. Perioada de njumtire a heptaclorului n solurile zonei temperate poate ajunge pn la 2 ani. n mediu acvatic, toxicitatea sa variaz n funcie de specie. Proprietile chimice ale pesticidului (slab solubilitate n ap, solubilitate ridicat, semivolatilitate, etc.) favorizeaz transportul acestuia pe distane lungi, fiind detectate n aerul, apa i organismele din toate colurile lumii (chiar i n Antarctica). n organismele acvatice heptaclorul se bioacumuleaz i se bioamplific i, de aceea, se consider a fi responsabil pentru declinul multor populaii de psri (n special gsca canadian), fiind cunoscut ca foarte periculos pentru viaa din slbticie. Aldrinul n stare pur se prezint sub form de cristale albe inodore, iar n stare tehnic este de culoare rocat ctre brun-nchis i un miros slab de compus chimic. Este insolubil n ap, iar n comer este cunoscut sub denumirea de Aldrec, Aldrex, Aldrex 30, Aldrite, Altox, Copound 118, etc. Aldrinul este un insecticid foarte toxic, putnd fi periculos pentru organismul uman, la aduli doza letal fiind estimat la 5g, echivalnd la 83 mg/kg mas corporal. Expunerea la acest insecticid poate apare prin consumul anumitor produse zilnic (cum ar fi cele lactate), simptomele intoxicaiei cu acesta incluznd dureri de cap, greuri, vome, contracii musculare, spasme i convulsii. Aldrinul se concentreaz n organisme n principal sub forma derivailor si, iar expunerea profesional la aldrin, dieldrin i endrin este asociat cu creterea important a cazurilor de cancer al ficatului i vezicii biliare, influennd negativ i evoluia sarcinii. Aldrinul are efect letal asupra organismului uman, psrilor i petilor, iar reziduuri ale dieldrinului au fost detectate inclusiv n laptele sugarilor. Aldrinul folosit ca insecticid reprezint o surs major de dieldrin (pn la 97%) n mediul nconjurtor.

17

Aldrinul i, respectiv, dieldrinul produs, sunt rapid absorbii n sol (n special n soluri cu coninut ridicat de materie organic), rezultnd arareori contaminarea apei freatice. Dieldrinul Dieldrinul, ca principal produs de transformare rapid a aldrinului, are concentraii n mediu mai ridicate dect n cazul utilizrii sale ca atare. Proprietile fizice i chimice ale dieldrinului (slab solubilitate n ap, stabilitate ridicat i semivolatilitate) favorizeaz transportul acestuia pe distane lungi. Astfel, acesta a fost detectat chiar i n mediul i n organismele din Arctica. Utilizarea aldrinului i a dieldrinului n agricultur genereaz existena unor reziduuri care pot persista o perioad foarte ndelungat, timpul de njumtire fiind de 4-7 ani. Reziduuri de aldrin i dieldrin au fost detectate n psri moarte, ou, animale necrofage, prdtori, peti, amfibieni, nevertebrate i n sol. 4.2 Estimarea expunerii n prezent, cca 10% din speciile de plante din zona temperata si 11% din cele 9000 de specii de psri sunt pe cale de dispariie. Aprecierea cantitativ i calitativ a stocurior de peti din Marea Neagr se face pe baz capturilor realizate prin pescuit, cu meniunea c pescuitul nu reprezint fidel variaiile numerice ale populaiilor. n 2009, pesticidele organoclorurate (HCB, lindan, heptaclor, aldrin, dieldrin, endrin, DDE, DDD, DDT) au fost depistate n zona litoral cuprins ntre Sulina i Vama-Veche n concentraii cuprinse ntre limita de detecie i 0.45 g/l in apa, respectiv 0.3g/l sediment uscat n cadrul etapei 2, n estimarea i managementul riscului se identific condiiile prin care oamenii, respectiv receptorii ecologici pot ajunge n contact cu substane chimice identificate n cadrul etapei 1, identificarea hazardelor. Din punct de vedere al estimrii riscului expunerea se poate produce n trei moduri : a) Ingerare - se poate produce prin: consumul de alimente ce procin de pe soluri

contaminate, sursele de ap provenite din surse contaminate;

18

b) (pulberi); c) contaminat.

Inhalare - se poate produce prin: inhalarea de aer contaminat, praf contaminat Absorbia - se poate produce prin contactul la nivelul pielii sau imersie n ap

Prin urmare estimarea expunerii cuantific riscul de expunere uman sau ecologic la diveri contaminani, frecvena, durata de expunere i cile de expunere. Ct = C * BAF Ct = concentraie esut C = concentraia metale grele BAF - Factor de bioacumulare Marea Neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este considerat transmitatorul poluantilor, relateaza surse citate de mass-media regionala. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri. Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au disparut sau sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa moarta de pe fundul marii, care s-a format exclusiv din cauza poluarii. Marea Neagra risca sa devina o mare moarta in adevaratul sens al cuvantului pentru ca apa moarta continua sa inghita apa oxigenata in care traiesc pestii si nevertebratele, cu atat mai mult cu cat este un bazin aproape inchis, fara posibilitatea de curatare a apei. Astfel, daca la mijlocul anilor 80 captura anuala depasea 15.000 tone de peste, in 2008 aceasta abia daca a atins 500 tone. In prezent, in Marea Neagra se mai exploateaza doar 5 dintre cele 26 de specii de pesti cu valoare comerciala. Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de disparitie, in aceeasi situatie aflandu-se si delfinul, rechinul sau calutul de mare. Foca, mai multe specii de creveti si de scoici, impreuna cu alte zeci de specii de plante si vietuitoare au disparut deja dinMarea Neagra, numai in ultimii 30 de ani.
19

Sturionul, cel mai valoros peste de pe glob, a ajuns in prezent cap de afis pe lista speciilor amenintate cu disparitia. Nivelul capturilor s-a redus, in ultimii 20 de ani, cu peste 93%, potrivit Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie "FAO". Pentru a-l proteja, statul roman a impus o prohibitie, in anul 2006, iar acest lucru a dus la aparitia braconajului. Locuitorii Deltei s-au transformat din pescari in braconieri cu dosare penale. Situaia speciilor periclitate Lista Roie a speciilor de macrofite, nevertebrate, peti i mamifere, indicator de stare pentru biodiversitatea din sectorul marin romnesc, a fost reactualizat complet n anul 2008 i doar pentru peti n 2009. Aceasta cuprinde 223 specii ncadrate n 8 categorii IUCN (conform categoriilor IUCN v. 3.0 2003, precum i ghidului de aplicare a acestora versiunile 2004 i 2006) i anume: 19 macrofite i plante superioare (8,5%), 58 de nevertebrate (26%), 142 peti (63,7%) i 4 mamifere (1,8%).

Cantitatea de metale, DDT si PCB (betanol policlorinat) a crescut in ultimii ani, dar inexplicabi nivelul arsenului a scazut. DDT-ul, o substanta chimica organica clorinata si toxica, utilizata ca pesticid si care persista in mediu este inca folosit, cu toate ca a fost interzis.

20

DDT C = 0,160 g/l BAF = 11,478 g/kg Ct = 0,160 * 11,478 Aldrin C = 0,151 g/l BAF = 13,300 g/kg Ct = 0,151 * 13,300 Ct = 2,0083 g/kg Ct = 1,83648 g/kg

Concentraia pesticidelor organoclorurate n organisme reprezint indicatori de impact ai contaminanilor asupra mediului. Analiza acestor parametrii n bivalve a evideniat concentraii n limita de detecie i 0.2g/l tesut uscat. Concentraiile cele mai mari au fost msurate n zon sudic, att n ap i n sedimente, ct i n organisme. Comparativ cu anii anteriori (2004-2008) se observ o reducere considerabil (cu pn la 50%) a valorilor maxime msurate n apa i sedimente, n deosebi n sectorul nordic.i n organisme se observ o reducere semnificativ a valorilor maxime msurate, concentraiile fiind de trei ori mai mici, comparativ cu cele msurate n intervalul 2004 2008

21

. 4.3 Evaluarea toxicitii n aceast etap, se estimeaz toxicitatea sau gradul de periculozitate pentru fiecare substan chimic de pe amplasamentul studiat. O msur a evalurii toxicitii pentru receptorii ecologici este reprezentat de valoarea dozei de referin TRV (mg/kg/zi), doza de referin estimeaz cantitile zilnice ptrunse n organism pe durata ntregii viei i presupune existena unui prag pentru efecte toxice. TRV= Toxicity Reference Values TRVDDT = 0,73 g/kg/zi TRVAldrin = 0,18 g/kg/zi Doza de referinta estimeaza cantitatea de pesticid intr-un kilogram al speciei afectate.

22

4.4 Caracterizarea riscului n etapa de caraczerizare a riscului , informaiile din primele etape ale estimrii i managementul riscului vin n ajutorul cercetrilor care realizeaz estimarea riscului pentru un anumit amplasament. n evaluarea riscului asupra sntii poate fi caracterizat prin calculul coeficientului de hazard: HQ= Ct/TRV Ct= concentrati tesut TRV =doza de referinta HQ <1- efect puin probabil HQ> 1- efecte adverse probabile HQ> 10- risc cronic ridicat HQDDT = 2,515 HQAldrin = 11,157 In urma rezultatelor obtinute in cazul poluantului DDT coeficientul de hazard) inregistreaza valori mai mari decat 1 ceea ce ne indica faptul ca riscul aparitiei efectelor adverse probabil. In timp ce, in urma rezultatelor obtinute in cazul poluantului Aldrin coeficientul de hazard semnaleaza valori mult mai mari decat 1 ceea ce reprezinta un risc cronic ridicat. 4.5 Evaluarea riscului Conform Ordinului 184/1997 Conform Ordinului 184/1997 evaluarea riscului implic estimarea (incluznd identificarea pericolelor, mrimea efectelor i probabilitatea unei manifestri) i calcularea riscului (incluznd cuantificarea importanei pericolelor i consecinele pentru persoane i/sau pentru mediul afectat).

23

Metodologia general pentru evaluarea riscului presupune analiza calitativ dar i cantitativ a riscului. 4.5.1. Analiza calitativ a riscului Conform Ordinului 184/1997 evaluarea calitativ a riscului va lua n considerare urmtorii factori: 1. Pericol/surs se refer la poluanii specifici care sunt identificai sau presupui a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate i efectele particulare ale acestora. 2. Calea de acionare reprezint calea pe care substanele toxice ajung la punctul la care au efecte duntoare, fie prin ingerare direct sau contact direct cu pielea, sau prin migrare prin sol, aer sau ap. 3. int/Receptor reprezint obiectivele asupra crora acioneaz efectele duntoare ale anumitor substane toxice de pe amplasament, care pot include fiine umane, animale, plante, resurse de ap i cldiri (sau fundaiile i folosinele acestora). Acestea sunt numite n termeni legali obiective protejate. Gradul riscului depinde att de natura impactului asupra receptorului, ct i de probabilitatea manifestrii acestui impact. Identificarea factorilor critici care influeneaz relaia surs-cale-receptor presupune caracterizarea detaliat a amplasamentului din punct de vedere fizic i chimic. Pe baza informaiilor prezentate n capitolele 1-3 se analizeaz fiecare agent poluant n raport cu cile sale poteniale de aciune asupra receptorilor specificai i se va decide dac exist o relaie cauzal sau este posibil s existe. Importana riscului fiecrui receptor poate fi apoi evaluat, identificnd acele riscuri la care se impune o form de remediere aceasta reprezint estimarea riscului. Diagramele de mai jos prezin analiza calitativ a riscului indus de prezenta diferitelor pesticide in mediul marin.

24

25

Poluant

Pericol/surs

Calea de acionare

Receptor

Importana riscului

Necesitate lucrri de remediere

DDT

Agricultura

Ingerare

Zooplancton

Major

Scoaterea din productie

Aldrin

Agricultura

Ingerare

Zooplancton

Major

Reducerea utilizarii

Dieldrin

Agricultura

Ingerare

Zooplancton

Minor

Reducerea utilizarii

Heptaclor

Agricultura

Ingerare

Zooplancton

Major

Reducerea utilizarii

26

4.5.2. Analiza cantitativ a riscului n general, evaluarea cantitativ a riscului cuprinde cinci etape: - descrierea inteniei; - identificarea pericolului; - identificarea consecinelor; - estimarea mrimii consecinelor; - estimarea probabilitii consecinelor. Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare unde probabilitatea si gravitatea unui eveniment sunt clasificate descresctor, atribuindu-le un punctaj aleatoriu. Cuantificarea riscului pe baza unui sistem simplu de clasificare conform Ordinului 184/1997. Clasificarea probabilitii 3 = mare 2 = medie 1 = mic Clasificarea gravitii 3 = major 2 = medie 1 = uoar

Riscul se poate calcula apoi prin nmulirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate, pentru a obine o cifr comparativ, cum ar fi, 3 (mare) x 2 (serioas) = 6. Aceasta va permite efectuarea unor comparaii ntre diferite riscuri. Cu ct rezultatul este mai mare, cu att mai mare va fi prioritatea care va trebui acordat n controlarea riscului. Aceast tehnic de baz poate fi dezvoltat pentru a permite analize mai serioase prin mrirea gamei punctajelor de clasificare i includerea mai multor definiii perfecionate a ceea ce ar trebui considerat a fi de gravitate major, probabilitate mare, etc.

27

Matricea probabilitate-gravitate stabilita in evaluarea riscului. Poluant DDT Aldrin Dieldrin Heptaclor Probabilitate 2 3 2 3 Gravitate 3 3 3 3 Risc 6 9 6 9

4.6 Estimarea si managementul riscului prin aplicarea unei noi metodologii Criza economica care se prefigureaza la nivel global reprezinta deja un motiv de ingrijorare privind pretul alimentelor, de aceea una dintre preocupari ar trebui sa fie asigurarea hranei la preturi acceptabile intregii populatii. De aceea a fost necesara elaborarea unei directive privind utilizarea durabila a pesticidelor. Directiva privind utilizarea durabil a pesticidelor:

Pentru a facilita punerea n aplicare a directivei, statele membre ar trebui s utilizeze planuri naionale de aciune, menite s stabileasc obiective cantitative, inte, msuri i calendare n vederea reducerii utilizrii pesticidelor i a riscurilor asupra sntii umane;

Avnd n vedere c pulverizarea aerian a pesticidelor poate avea efecte extrem de duntoare asupra sntii umane i asupra mediului, n special din cauza devierii pulverizrii, aceasta ar trebui interzis n general, derogrile fiind posibile doar atunci cnd aceast metod prezint avantaje evidente n ceea ce privete efectele reduse asupra sntii umane i asupra mediului, n raport cu alte metode de pulverizare, sau atunci cnd nu exist soluii alternative viabile.

Cmpurile din apropierea cursurilor de ap se amenajeaz zone de protecie n interiorul crora se interzice utilizarea sau depozitarea pesticidelor, n special pentru a proteja zonele de captare a apei potabile stabilite. Dimensiunile zonelor de protecie sunt definite n funcie de riscurile de poluare i de caracteristicile agricole i climatice ale zonelor respective. statele membre trebuie s utilizeze de preferin pesticide care nu sunt clasificate ca periculoase pentru mediul i cele

28

mai eficiente tehnici de aplicare, precum utilizarea unui echipament de aplicare a pesticidelor cu deviere mic.

n locuri precum parcurile publice, terenurile de sport i de recreere, incintele colare i terenurile de joac pentru copii i n vecintatea unitilor de ngrijire medical (clinici, spitale, centre de reabilitare, staiuni de tratament i aziluri), riscul de expunere a populaiei la pesticide este ridicat. Prin urmare, utilizarea pesticidelor n aceste zone ar trebui s fie interzis.

29

Concluzii
Chiar dac nu poate fi conceput o agricultur modern, intensiv i eficient fr utilizarea pesticidelor, totui, toxicitatea ridicat, persistena i acumularea acestora reclam o folosire raional, corect i doar n caz de ultim soluie existent. Acest lucru se impune cu att mai mult cu ct efectele lor nocive se regsesc amplificate la captul lanului trofic (organismul uman). O alternativ la utilizarea pesticidelor o reprezint agricultura ecologic ce atinge o pondere din ce n ce mai mare n ultima perioad din totalul agriculturii mondiale. De asemenea, se impune o serioas monitorizare a utilizrii i a efectelor produse de pesticide, urmrindu-se cu precdere efectele ecotoxicologice ale acestora.

30

BIBLIOGRAFIE

http://www.epa.gov/region8/r8risk/eco_toxicity.html http://www.madr.ro www.europarl.europa.eu www.revista-ferma.ro http://www.cdep.ro toxics.usgs.gov www.ecomagazin.ro

31