1.

REFERAT CRITERII PSIHOPEDAGOGICE CARE FUNDAMENTEAZA ELABORAREA UNUI CURRICULUM DIFERENIAT I PERSONALIZAT Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES Daca CDS curriculumul la decizia colii - exprima valente noi, democratice si de descentralizare ale elaborarii si curriculare la nivelul unei institutii scolare, la nivel individual - acest lucru se realizeaza prin operatiile de adaptare, diferentiere si personalizare. Adaptarea curriculara la nivel individual exprima 2 tipuri semnificative de relevanta curriculara (Cretu, C, 1998):- cea aptitudinal formele si nivelele de manifestare a capacitatii unui anumit individ; - cea psihologic nevoile cognitive, afective si etice ale individului. Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare Ce este? Acest tip de organizare vizeaza in esenta adaptarea procesului de instruire la posibilitatile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare al elevului. Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la o scoala pentru toti la o scoala pentru fiecare. Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din Romania, fiind recomandata: - din considerente psihopedagogice; - ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic. Cum se face? Adaptarea curriculara in raport cu caracteristicile si potentialul individual se poate referi la diferite si variate nivele, de la cel submediu si cu intarzieri la supramediu si la copii supradotati. Din perspectiva profesorului diferentierea experientei de invatare a unui elev poate avea in vedere: continuturile metodele de predare invatare (instruire) mediul psihosocial al clasei standardele de performanta etc. Specificul diferentierii curriculare Se poate realiza pentru unul sau mai multi elevi si presupune mai intai o evaluare a distantei elevului respectiv fata de obiectivele (de norma, ale programei) instruiriiRealizarea propriu-zisa poate presupune programe de recuperare (ratrapare) pentru cei ce ating nivelul de cunostinte cerut de programa, dar si programe speciale, de imbogatire sau aprofundare pentru elevii care depasesc nivelul general al unui grup scolar. Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i ajuta pe acetia s neleag i s utilizeze curriculum-ul difereniat n clase i n alte medii de nvare (UNESCO Module on Curriculum Differentiation, document de lucru, septembrie 2002) Curriculum-ul diferenat este un mod de gndire, se afirm n acest material. Este un mod de gndire despre: - elevi, despre felul n care ei nva n mod real n coli; profesori i elevi - modul n care se pred i se nva n coli; - realizarea unei instruiri colare care s rspund necesitilor, abilitilor i intereselor tuturor elevilor; - cum va putea fiecare dintre elevi s nvee cu succes abilitile i conceptele pe care noi dorim s le nvee; - viaa elevilor, ce i intereseaz, ce i motiveaz s nceap, s iniieze ei nisi procesul de nvare. Diferenierea curricular nseamn reflecia asupra predrii i nvrii n modaliti noi i diferite, n mod continuu i flexibil. Din aceast perspectiv nu poate fi vorba de un nceput i de un sfrit, de lucruri corecte sau incorecte, de reete sau de 1

ingrediente infailibile. Este vorba mai degrab o filosofie lucrativ despre cei care nva, despre predare i despre nvare. A aborda astfel lucrurile constituie o strategie eficient de predare-nvare, cu focalizare pe curriculum. Informaia despre diferenierea curricular este prezentat n ase uniti: 1. Curriculum-ul difereniat: diferene, evaluare i componente curriculare; 2. Particularitile elevilor: experiena personal, interese i profil de nvare; 3. Strategii ecologice; 4. Strategii de instruire; 5. Strategii de evaluare i examinare; 6. Sinteza. Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati Literatura in acest domeniu este in dezvoltare, dar conceptiile despre ce anume inseamna copiii supradotati sunt destul de variate. Printre caracteristicile definitorii ale acestui grup de copii se disting: Aptitudini cognitive superioare Curiozitate intelectual Sensibilitate i creativitate Intensitatea motivaiei Capacitate afectiv evoluat (Minsterul Educatiei din Ontario, 1984). Dupa Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la acesti copii sunt: 1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie organizate asa incat sa includa idei, probleme si teme mai elaborate, mai complexe si mai profunde. 2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea deprinderilor de gandire creativa si productiva. 3. Continuturile curriculare ar trebui sa-i faca pe elevi capabili sa exploreze constant cunostintele si informatiile noi, sa dezvolte o atititudine de valorizare a studiului. 4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa foloseasca resurse specializate si adaptate. 5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si invatarea si dezvoltarea auto-dirijata. 6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii de cunoastere de sine si de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cultura. 7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii, pe creativitate si excelenta in performanta si produse. Principii si obiective de adaptare curricular la copiii cu CES In mod traditional copiii cu dizabilitati (deficiente, handicap) a fost scolarizati separat, in scoli speciale care aveau (si unele au si acum) un curriculum special, distinct. In prezent, in colile incluzive care au aparut si la noi sunt cuprinsi, alaturi de elevii scolii si elevi cu CES cei cu dizabilitati/ handicap, dar si cu tulburari si/sau dificultati de invatare etc). Curriculum-ul in aceste scoli trebuie s fie adaptat si echilibrat, cu o deschidere larg i cu obiectivele de: - a oferi oportuniti pentru ca toi elevii s nvee i s aib realizri; - a promova dezvoltarea spiritual, moral, social i cultural a elevilor i de a-i pregti pe toi elevii colii pentru oportunitile, responsabilitile i experienele vieii. In stabilirea unui curriculum al colii (generale) cu referire particular pentru elevii cu CES, ar trebui s se in seama de urmtoarele principii: - cerinele tuturor elevilor, care devin prioriti pe msur ce elevii se apropie de viaa de adult, de exemplu, aspecte de educaie personal i social, deprinderi de baz i deprinderi de gndire; - cerinele unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea deprinderilor de comunicare

pentru elevii care au dificulti de exprimare (vorbire) i ascultare; - cerinele specifice ale unor elevi trebuie luate in considerare, de exemplu kinetoterapie, logopedie sau programe speciale de educaie fizic; Pentru elevii cu CES, curriculum-ul trebuie s aib ca obiective: - s permit elevilor s interacioneze i s comunice cu o larg diversitate de persoane; - s permit elevilor s-i exprime preferinele, s-i comunice nevoile, s aleag, s ia decizii i s aleag acele opiuni dup care se conduc sau pe care le respect ceilali oameni; - s promoveze capacitatea de a-i susine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea sistemelor de susinere i sprijin; - s pregteasc elevii pentru viaa de adult, asigurnd cel mai mare grad de autonomie posibil i s-i sprijine n a stabili relaii de respect reciproc i dependen unii fa de ceilali; - s duc la creterea gradului de contientizare i nelegere de ctre elevi a mediului n care triesc i a lumii nconjurtoare; - s ncurajeze elevii s exploreze, s fie curioi (s cerceteze) i s caute provocri; - s le ofere o gam larg de experiene de nvare n fiecare dintre etapele colare, potrivit vrstei. Bibliografie Carmen Creu, 1998, Curriculum difereniat i personalizat, vol I, Ed. Polirom, Iai. Ionescu, M., Radu, I., (2001), Didactica modern, ediia a II-a, revizuit, Ed. Dacia, Cluj-Napoca. (1999), Curriculum Naional Planuri cadru de nvmnt pentru nvmntul preuniversitar, C.N.C., Ed. Corint, Bucureti.

2. PLAN DE LECIE SUBIECTUL: Biosfera i rolul su geoecologic CLASA: a-XI-a DATA : TIPUL LECIEI: mixt MOTIVAIE: aceast lecie este important deoarece funcionalitatea mediului nconjurtor OBIECTIVE OPERAIONALE: La sfaritul leciei elevii trebuie:

se

analizeaz

A.Ob. cognitive: - S deduc rolul componentelor biosferei n structura mediului nconjurtor; - S identifice legtura dintre repartiia zonelor de vegetaie i cea a altor caracteristici geografice, analiznd suportul cartografic; - S precizeze cel puin dou caracteristici ale circuitelor biogeochimice ale carbonului i azotului, pe baza schemei circuitelor. B.Ob. metodologice : - S localizeze corect pe hart; - S analizeze schemele circuitelor biogeochimice; - S interpreteze suporturile grafice i cartografice. C.Ob. atitudinale : - S manifeste o atitudine pozitiv fa de protecia mediului. RESURSE MATERIALE : Harta fizic a lumii, harta zonelor de vegetaie, manual, atlas, scheme, imagini. RESURSE PROCEDURALE : conversaia euristic, brainstorming, lanul ideilor, problematizarea i ciorchinele. EVALUARE : Ce dovezi exist c elevii au nvat lecia? a)De coninut: rspunsuri la ntrebri,rezolvarea de sarcini, completarea ciorchinilor; b)De utilizare a operaiilor gandirii: sintetizarea ideilor, analizarea i compararea zonelor de vegetaie, deducerea importanei biosferei pentru funcionarea geosistemului. DESFURAREA LECIEI Organizarea clasei :controlul prezenei i ordinei.

 Verificarea cunotinelor anterioare: - Conversaia: - Clasificai factorii geoecologici; Menionai principalele elemente ale reliefului care au rol geoecologic; Exemplificai; - Care sunt relaiile ntre factorii geoecologici; Demonstrai transformrile produse de factorul antropic asupra celorlali factori geoecologici. Pregtirea aperceptiv Gndesc/comunic: Dintre toate categoriile de factori geoecologici, care credei c este cea mai afectat de calitatea celorlalte componente ? Cea mai afectat categorie este cea a factorilor biotici. Una din problemele principale ale lumii este reducerea biodiversitii (numeroase specii vegetale i animale au disprut sau sunt pe cale de dispariie). Dirijarea predrii-nvrii: S deduc rolul componentelor biosferei n structura mediului nconjurtor 1. Conexiuni cu cunotinele anterioare ale elevilor: Brainstorming frontal: - Care sunt componentele biosferei ? - Cum credei c influneaz ele componentele mediului (aer, ap, sol) ? 2. Organizarea oral a cunotinelor anterioare ale elevilor 3. Analiza desenului din manual care arat structura i legturile n mediul geografic

Ciorchinele: Fiecare component a mediului geografic este influenat ntr-o anumit msur de factorul biotic. Elaborai un ciorchine, scriind n centru biosfer, n cercurile urmtoare componentele acesteia iar n cele exterioare ce influene au asupra atmosferei, hidrosferei, pedosferei, reliefosferei, antroposferei:

4. Evaluare: argumentare: - explicai funciile deosebit de complexe ale biosferei, aducnd cel puin dou argumente. S identifice legtura dintre repartiia zonelor de vegetaie i cea a altor caracteristici geografice. 1. Conexiuni cu cunotinele anterioare ale elevilor: - activitate frontal: Elevii urmresc harta zonelor de vegetaie, identific i localizeaz. 2. Organizarea oral a cunotinelor elevilor. 3. Analiza i interpretarea suportului cartografic: Principalele zone de vegetaia ale globului sunt: Pdurile Ecuatoriale, Pdurile Musonice, Savanele, Deerturile calde, Pdurile temperate, Stepele, Deerturile i Semideerturile reci, Taiga, Tundr, Vegetaia montan, Ghearii. Problematizarea: Forma Pmntului are legtur cu repartiia zonelor de vegetaie ? 4. Evaluare: Exerciiul geografic: Caracterizai o zon de vegetaie prezentnd: localizare, condiii climatice, specii vegetale i animale, soluri specifice, grad de intervenie antropic. S precizeze cel puin dou caracteristici ale circuitelor biogeochimice ale carbonului i azotului 1. Conexiuni cu cunotinele anterioare ale elevilor: Conversaia: n ce credei c se concretizeaz transformrile de materie i energie care au loc ntre biosfer, litosfer, hidrosfer i atmosfer ? 2. Organizarea oral a cunotinelor elevilor: Activitate frontal: Fiecare pereche comunic i noteaz ideile pe care le-a descoperit. 3. Analiza i interpretarea schemei circuitelor biogeochimice: - Circuitul carbonului se realizeaz ntre biosfer, atmosfer, apa oceanelor, sol, turb, roci calcaroase, crbuni, fiecare dintre acestea reprezentnd cte o

fotosinteza Elemente anorganice Substan?e organice form de stocare a sa. Transformrile din acest circuit se realizeaz prin dou procese complementare: fotosinteza i respiraia; - Circuitul azotului reprezint schimbul ntre acest element i atmosfer, biosfer, sol i sedimente.Momentul principal este fixarea azotului liber din Radia?ie iar agen Dioxid microorganismele specifice. atmosfer,solar? ii principali suntde carbon 4. Evaluare: Situaie-problem: Realizai o schem a procesului de fotisintez evideniind importana lui n fixarea carbonului:

Reflecie: Argumentai afirmaia conform creia protecia mediului nconjurtor este problema principal a lumii contemporane. Lanul ideilor: Elevii i expun, pe rnd, opiniile personale. Precizarea sarcinilor pentru acas: Parcurgerea coninuturilor din caiet i manual; Caracterizarea geografic a unei zone de vegetaie cuprins ntre 30-60 grade lat. N i S.