Sunteți pe pagina 1din 42

Studenta: Stan Andreia Grupa: 3156 Anul: IV

Ploiesti

2012-2013

Tema proiectului:

Calculul tehnologic al serpentine cuptorului de piroliza a benzinei

CUPRINS

1.Obiectivul proiectului.Date inițiale de proiectare………………………………………4

  • 2. Considerații generale privind procesul de piroliză……………………………………8

  • 3. Calculul proprietăților materiei prime…………………………………………………

.....

10

  • 3.1. Densități……………………………………………………………………………………….10

  • 3.2. Temperaturi medii de fierbere funcție de temperatura de fierbere

(ASTM) medie volumetrică………………………………………………………….…….….11

  • 3.3. Factor de caracterizare (Watson)………………………………………….… ……12

..

  • 3.4. Masă molară medie………………………………………………………….……….… …12

..

  • 3.5. Raport ……………………………………………………………………….….…………… 13 ..

  • 3.6. Curba VE (vaporizare la echilibru)……………………………………….……

...

…13

  • 3.7. Curba VE la presiune diferită de cea atmosferică…………………… ………15

..

  • 3.8. Vâscozități……………………………………………………………………

17

  • 4. Calculul serpentine in ZR

5.Compozitia amestec de reactie(gaz cracat),a entalpii de functie de x,T.

6.Calculul serpentine in ZR

7.Discutia rezultatelor.Concluzii.

Anexe

Bibliografie

1. OBIECTIVE:

  • Stabilirea numărului de serpentine în paralel;

  • Dimensionarea serpentinei: determinarea lunigimii acesteia în ZC, ZR; număr coturi;

  • bilanțuri masice, termice pe serpentină;

  • determinarea parametrilor de funcționare (presiune, temperatură) de-a lungul serpentinei;

  • estimare VV (LHSV, h -1 ) și a timpului total de staționare în zona de reacție.

DATE INIȚIALE DE PROIECTARE:

1)

Caracteristici ale materiei prime (benzină)

- curba de distilare ASTM (STAS):

Nr.Crt.

%Vol. distilat

Temperatura,

 
  • 1 55

0

 
 

5

  • 2 63

 
 
  • 3 70

10

 
 
  • 4 79

20

 
 
  • 5 87

30

 
 
  • 6 94

40

 
 

50

  • 7 101

 
 
  • 8 108

60

 
 
  • 9 115

70

 

10

80

122

11

90

130

12

95

136

13

100

145

Curba ASTM

20 0 20 60 80 40 120 100 Temperatura,0 C 0 40 60 80 100 120
20
0
20
60
80
40
120
100
Temperatura,0 C
0
40
60
80
100
120
140
160

% vol distilat

Fig1.Curba de distilare ASTM (STAS)

  • - Densitate (relativă): d

0,730

2) Parametri de funcționare a cuptorului

  • Capacitate de prelucrare: 120 000 t/an;

  • Durată anuală de funcționare: 8 000 h/an;

  • Temperatura în alimentarea cuptorului: t iC = 95;

  • Presiunea în alimentarea cuptorului: p iC = 5,5bar;

  • Temperatura la care încep reacțiile (temperatura la intrare în zona de reacție): t iR = 650;

Raport

(la intrarea în ZR): ra = 0,62 kg/kg;

Tensiuni termice în zona de convecție (ZC):

Tensiuni termice în zona de radiație (ZR):

79 620

;

318 470

;

  • Sarcină maximă pentru o serpentină: S max = 2 500 kg/h;

  • Conversie finală (la ieșire din ZR): xc f = 0,84;

  • Se admite o distribuție a produșilor de reacție constantă de-a lungul serpentine în ZR (deci dependentă de conversia xc) și identică cu cea de la ieșirea din ZR.

Tabel.Compoziție efluent (gaz cracat „uscat”) ZR.

Nr.

Component

Compoziție,

Masămola

%masă

 
  • 1 Hidrogen

H 2

0,50

2,016

 
  • 2 Metan

CH 4

5,20

16,043

 
  • 3 Acetilenă

C

2 H 2

0,40

26,038

 
  • 4 Etenă

C

2 H 4

25,00

28,054

  • 5 Etan

 

C

2 H 6

4,10

30,070

 
  • 6 Propenă

C

3 H 6

18,40

42,081

 
  • 7 Propan

C

3 H 8

2,60

44,097

 
  • 8 «C 4 ’’»

C

4 H 5

7,70

53,084

(C 3 H 4 ; C 4 H 4 ; 1-C 4 H 6 ; 1,2-, 1,3-C 4 H 6 )

 
 
  • 9 Butene

C

4 H 8

7,40

56,108

(1-C 4 ’; cis-, trans-2-C 4 ’; i-C 4 ’)

 

10

Butan (n+i)

C

4 H 10

4,70

58,123

11

Benzină

 
  • - 16,00 (xc f )

(MP)

12

Combustibil lichid greu

  • - 8,00

 

250

Pentru fracția „combustibil lichid” rezultată din reacție se cunosc:

  • d 0,859 și K

11.8 (mai exact 0.85872 si respectiv 11.8118).

3) Caracterisitici constructive

Dimensiuni tuburi:

Diametru

interior

d i = 80 mm

Diametru exterior

d e = 100 mm

Lungime

Lu = 8 m

4) Cinetică

Se admite o cinetică aparentă (globală) de ordin I pentru piroliza benzinei:

Unde:

R viteza de reacție,

;

C

C bz cencentrație materie primă (benzină),

.

Ecuația cinetică se poate scrie sub formă integrată:

ln (

)

, sau xc

1

e

Unde: xc conversia benzinei;

timp, s;

k – constanta de viteză, s -1 ;

Respectă o dependență Arrhenius de temperatura, cu:

A

1,778

10

s

; Ea

210,03

;

Dependență ce poate fi redată și sub forma din relația următoare:

lg(

)

11,25

10970

T

5) Proceduri de calcul. Prezentarea proiectului.

Se folosesc proceduri de calcul simplificate, de exemplu cea pentru serpentine în zona de

radiație.Pentru materii prime hidrocarburi inferioare sau fracțiiușoare, la calculul ZR se pot

folosi și modele mai simple sau modele cinetice detaliate și procedurile avansate de calcul

oferite de programe specializate precum ChemKin.

2. Considerații generale privind procesul de piroliză

Piroliza,cunoscută și sub denumirea de cracare termică la presiuni joase,este procesul de

descompunere termică a hidrocarburilor,care se desfășoară în fazăvapori la temperaturi mai mari

de 800˚C,la presiuni joase,sub 5atm,în scopul obținerii olefinelor inferioare folosite ca materii

prime în petrochimie.

Materiile prime constau din etan,propan,n-butan și amestecuri ale acestora;bezine

primare(nafta);rafinatul liber de aromatice al benzinelor din RC;benzene hidrogenate provenind

din procesele de cracare termică(reducerea de vâscozitate,cocsare),motorine DA și

motorineDV,ca atare sau dezamortizate și desulfurizate parțial prin hidratare.În unele din

procesele de piroliză neconvenționale se urmărește piroliza țițeiului și a produselor reziduale

rezultate din prelucrarea acestuia.

Materia prima se caracterizează prin conținutul de componenți puri,în cazul alimentării

cu C 2 ,C 3 ,C 4 sau cu amestecuri ale acestora.

  • INSTALAȚIA DE PIROLIZĂ

Schema unei instalații de piroliză a benzinei,redusă la parțile component esențiale,este

redată in figura următoare ,distingându-se secția caldă și secția rece a instalației.

2. Considerații generale privind procesul de piroliză Piroliza,cunoscută ș i sub denumirea de cracare termică la

Fig. Schema de principiu,redusă a unei instalații tipice de piroliză,cu indicarea secției calde

și reci.

1-cuptor

2-generator de abur

3-coloană de fracționare

4-compresor

5-secție de fracționare

Instalația cuprinde următoarele secții principale:

  • -secția de piroliză propriu-zisă;

  • -secția de pretratare și comprimare a gazelor de piroliză;

  • -secția de recuperare a produselor utile din gazele de piroliză.

După mpdul în care se asigură căldura necesară reacțiilor de piroliză,instalațiile industrial pot fi:

  • -instalații cu cuptor tubular;

  • -instalații cu purtător de căldură în strat mobil;

  • -instalații cu purtător de căldură în strat fluidizat.

În prezent cele mai răspândite sunt instalațiile cu reactor de tip tubular care permit utilizarea unei

game largi de materii prime(gazoase și lichide) și o variațiel argă a parametrilor de funcționare.

Instala ț ia cuprinde următoarele sec ț ii principale:  -sec ț ia de piroliză propriu

Secțiune tipică unui cuptor de piroliză

1-serpentină de reacție

2-serpentină de preîncălzire

3-arzătoare laterale

4-arzătoare de podea

5-zidărie refractară

6-schelet de rezistență

7-podeț de deservire

8-scară de acces arzătoare

9-suspensie țevi radiație

10-gură de acces

11-clanpetă de observație

12-țevi prîncălzire apă demineralizată

13-țevi preîncălzirea buri

14-răcitor de gaz cracat

15-colector de abur

16-ghidaj

3. Calculul proprietăților materiei prime

3.1 Densități

Convertirea unei densități relative în alta poate fi făcută cu una din ecuațiile:

  • d 0,730

  • d d

,

0,9952

,

  • d d

,

1,001

,

  • d , ,

0,9915

,

0,00806

d

,

,

0,00806

0,73456

20 este densitatea produsului petrolier în stare lichidă, g/ml, la 20.

Densitatea API se determină în funcție de densitatea relativă d

API 141,5

  • d , ,

131,5

API

61.133

,

,

cu relația:

Variația densității,

L , kg/m 3 , a unei fracțiuni petroliere sau a unui țiței în fază lichid cu

temperatura poate fi estimată cu funcția:

 

(1000

 

t

20

)

 

(d

,t)

d

   
 

2,29

6,34

d

5,965

(d

)

Tabelul 1.

 

Nr. Crt

%Vol.distilat

 

Temperatura,

 

Temperatura, K

   

T,K(VE)

 

t, 0 C(VE)

1

0

55

328.15

     

352.501

 

79.351

2

10

70

343.15

     

358.422

 

85.272

3

30

87

360,15

     

359.577

 

86.427

4

50

101

374,15

     

363.052

 

89.902

5

70

115

388,15

     

373.408

 

100.258

6

90

130

403,15

     

380.013

 

106.863

7

100

 

145

418,15

     

380.668

 

107.518

(d

 

)

 

0,730

(1000

 

55

20

 

699.576

 

,t

2,29

6,34

0,730

5,965

0,730 )

 

g

m

   

70

20

 

(d

,t

 

)

 

0,730

 

686.537

 

g

m

(1000

 

2,29

 

6,34

0,730

5,965

0,730 )

 
   

87

20

 

(d

,t

 

)

 

0,730

 

671.759

 

m

(1000

 

2,29

 

6,34

0,730

5,965

0,730 )

 
   

101

20

 

(d

,t

 

)

 

0,730

 

659.591

 

m

(1000

 

2,29

 

6,34

0,730

5,965

0,730 )

 
   

115

20

 

(d

,t

 

)

 

0,730

 

647.421

 

g

m

(1000

 

2,29

 

6,34

0,730

5,965

0,730 )

 
   

130

20

 

(d

,t

 

)

 

0,730

 

634.382

 

g

m

(1000

 

2,29

 

6,34

0,730

5,965

0,730 )

 
   

145

20

 

(d

,t

 

)

0,730

 

621.343

 

m

 

(1000

 

2,29

6,34

0,730

5,965

0,730 )

610 0 20 60 80 40 140 120 160 100 qL,kg/m 3 710 620 630 640
610
0
20
60
80
40
140
120
160
100
qL,kg/m 3
710
620
630
640
650
660
670
680
690
700

Temperatura, o C

Fig.Variația densității unei fracțiuni petroliere în fază lichid cu temperatura.

3.2.Temperaturi medii de fierbere funcție de temperatura de fierbere (ASTM) medie volumetrică

Panta: pa

pa

0,75

 
 

55

70

87

101

115

130

145

tmVf

 
 

5

tmMf

tmVf

0,3161379

e (

 

,

 

100,6

0,3161379

e (

,

tmWf

tmVf

2,599348

10

 

e (

,

 

100,6

2,599348

10

e (

,

102.379℃

 

tmCf

tmVf

0,4388152

e (

,

 

100,6

0,4388152

e (

 

,

100.6℃

,

)

 

(

,

)

,

 

,

 

(

.

)

,

)

 

(

,

)

,

 

(

,

)

)

)

,

(

,

 

(

,

)

)

93.54℃

)

)

98.744℃

 

tmMef

tmVf

0,2161448

e (

,

,

)

 

100,6

0,2161448

e (

,

(

,

)

,

(

,

)

)

 

100.422℃

 
 

tmMf

tmCf

92.54

98.744

 

tmMef

 

95.642℃

 
 

2

2

tmVf este temperature medie volumetrică (ASTM);

tmMf este temperature medie molară;

tmWf este temperature medie greutate (masă, „ponderată”);

tmCf este temperature medie cubică;

tmMef este temperatura de fierbere medie a mediilor.

3.3.Factor de caracterizare (Watson)

Relația recomandată în prezent pentru stabilirea factorului de caracterizare este:

K

[1,8

(tmMef

273,15)]

d

,

,

[1,8

(95.642

273,15)]

0,73456

11.875

3.4.Masă molară medie

Masa molară medie a unei fracțiuni petroliere se poate determina cu relația:

Mm(d

, , , TmMef)

42,9654

e (

,

42,9654

e (

,

TmMef ,

,

368.729 ,

.

,

(d

,

,

,

,

,

)

,

(0,73456) ,

,

,

,

,

)

.

,

TmMef

tmMef

273,15

95.642

273,15

368.792 K

)

98.684

Astfel, relația se poate utilize pentru TmMef cuprinsă între 305 K și 838 K (32-565 ),

  • d , , între 0,63și 0,97și Mm = 70 700, cu o eroare de max. cca 7%.

3.5.Raport

Raportul masic

din molecula medie de hidrocarbură se poate determina cu relatia:

Rw

8,7743

10

e (

,

,

,

,

,

,

,

)

Tb

,

(d

,

,

)

,

8,7743

374.15

Tb

10

,

t

e (

,

(0,73456)

273,15

.

,

101

,

6.226

273,15

,

,

374,15 K

.

,

)

Cunoscând raportul masic

, raportul dintre numărul de atomi de H și cel de C poate fi calculat

cu relatia:

Ra

A

1

12,011

1

1.794

 

A

Rw

1,008

6.642

Unde A c si A H sunt masele atomice ale carbonului, respective hidrogenului.

 

A

12,011 si A

1,008

3.6.Curba VE (vaporizare la echilibru)

Curba VE a fractiunii petroliere se poate determina prin calcul, pe baza curbei de distilare

ASTM, cu ajutorul metodei Riazi-Daubert. Aceasta foloseste următoarele relatii pentru găsirea

temperaturilor, T iVE , K, de pe curba VE, plecând de la temperaturile T iASTM , K, de pe curba

ASTM.

T

A

(T

)

(d

, ,

)

Coeficientii A i , B i si C i sunt dati în următorul tabel.

Tabel 2.Coeficienti din relatie pentru convertirea curbei de distilare ASTM la curba VE.

I

%Vol.

 

A i

B i

C

i

Domeniu de temperatură

distilat

   

(ASTM),

1

0

 

2,9747

0,8466

 

0,4209

 
  • 10 265

2

10

 

1,4459

0,9511

 

0,1287

 
  • 60 320

3

30

 

0,8506

1,0315

 

0,0817

 
  • 90 340

4

50

 

3,2680

0,8274

 

0,6214

 
  • 110 355

5

70

 

8,2873

0,6871

 

0,9340

 
  • 130 400

6

90

 

10,6266

0,6529

 

1,1025

 
  • 160 520

7

100

 

7,9952

0,6949

 

1,0737

 
  • 190 430

T

2,9747

(55

273,15)

,

0,73456

,

352.501 K

T

1,4459

(70

273,15) ,

0,73456

,

358.422 K

T

0,8506

(87

273,15) ,

 

0,73456

,

359.577 K

T

3,2680

(101

273,15)

,

0,73456

,

363.052 K

T

8,2873

(115

273,15)

,

0,73456

,

373.408 K

T

10,6266

(130

273,15) ,

0,73456 ,

380.013 K

T

7,9952

(145

273,15) ,

0,73456 ,

 

380.668 K

Tabel 3

%Vol.

Temperatura pe curba VE la

Temperatura pe curba VE la

distilat

presiunea atmosferică, K

presiunea atmosferică,

0

  • 352.501 79.351

 

10

  • 358.422 85.272

 

30

  • 359.577 86.427

 

50

  • 363.052 89.902

 

70

  • 373.408 100.258

 

90

  • 380.013 106.863

 

100

  • 380.668 107.518

 
100 120 0 80 60 40 20 Temperatura 0 C 100 120 40 80 60 20
100
120
0
80
60
40
20
Temperatura 0 C
100
120
40
80
60
20
0

% Volum

Fig.Curba VE la presiune atmosferică.

3.7.Curba VE la presiune diferită de cea atmosferică

Relatia următoare poate fi utilizată pentru determinarea curbei VE la diferite presiuni p,

bar, pe baza curbei VE la presiune atmosferică.

Log(p)

3,2041

(1

0,998

 

Tnf

 

41

1393

Tf

Tnf )

Tf

 

41

 

1393

 
 

1393

41

(

log(p)

3,2041

1)

 

Tnf

1393

Tf

0,998

Tnf

41

 

1

1

(

log(p)

1)

 

Tnf

 

1393

 

0,998

3,2041

 

Tnf

 

41

Presiunea: p

5,5 bar

 
 

1393

41

(5,5)

 

1)

 

352.501

1393

Tf

 

0,998

( log

3,2041

 

352.501

41

 

1

(5,5)

 

1)

 

352.501

 

1393

 

1

0,998

( log

3,2041

   

352.501

 

41

1393

41

(5,5)

 

1)

 

358.422

1393

Tf

 

0,998

( log

3,2041

 

358.422

41

1

1

(5,5)

 

1)

 

358.422

 

1393

 

0,998

( log

3,2041

   

358.422

 

41

414.431K

426.078 K

 
  • 1393 ( log

41

0,998

(5,5)

3,2041

1)

 

359.577

1393

 

Tf

359.577

41

  • 427.399 K

  • 1 ( log

1

0,998

(5,5)

3,2041

  • 1393 ( log

41

0,998

(5,5)

3,2041

1)

1)

359.577

1393

 
 

359.577

363.052

41

1393

 

Tf

 

363.052

41

  • 431.301 K

  • 1 ( log

1

0,998

(5,5)

3,2041

  • 1393 ( log

41

0,998

(5,5)

3,2041

1)

1)

363.052

1393

 
 

363.052

373.408

41

1393

 

Tf

 

373.408

41

  • 443.025 K

  • 1 ( log

1

0,998

(5,5)

3,2041

  • 1393 ( log

41

0,998

(5,5)

3,2041

1)

1)

373.408

1393

 
 

373.408

380.013

41

1393

 

Tf

 

380.013

41

  • 450.451 K

  • 1 ( log

1

0,998

(5,5)

3,2041

  • 1393 ( log

41

0,998

(5,5)

3,2041

1)

1)

380.013

1393

 
 

380.013

380.668

41

1393

 

Tf

 

380.668

41

  • 451.335 K

1

(5,5)

1)

380.668

1393

 

Tabel 4.

  • 1 ( log

0,998

3,2041

380.668

41

%Volum

Temperatura pe curba VE la

 

Temperatura pe curba VE la

presiunea de 5,5 bar, K

presiunea de 5,5 bar,

0

  • 414.431 141.281

   

10

  • 426.078 152.928

   

30

  • 427.399 154.249

   

50

  • 431.301 158.151

   

70

  • 443.025 169.875

   

90

  • 450.451 177.301

   

100

  • 451.335 178.185

   
100 80 60 40 20 200 180 160 140 0 120 Temperatura, 0 C 100 120
100
80
60
40
20
200
180
160
140
0
120
Temperatura, 0 C
100
120
40
80
60
20
0

%Volum

Fig.Curba VE la presiunea de 5,5 bar

3.8.Vâscozităti

Vâscozitatea cinematică,

L , m 2 /s, a unei fractiuni petroliere lichide la diferite temperaturi

t, , se poate exprima cu relatia:

(d

, ,

, K

,t)

Unde:

[

101,766

(d

, ,

K

)

,

29,263]

10

K

xv(d

, ,

, K

)

(

,

,

,

)

e

xv(d ,

,

, K

)

e *

,

Relatie valabilă pentru:

(K

d

, ,

)

10,74

,

(

,

,

)

+

xv(d

, ,

, K

)

779.487

(11.875

0,73456)

10,74

8.723

10.74 (

)

(d

, ,

, K

,t

(d

, ,

, K

,t

(d

, ,

, K

,t

)

3.376

)

3.207

)

3.189

[

101,766

(0,73456

11,875) ,

10

m

⁄s

[

101,766

(0,73456

10

m

⁄s

11,875) ,

[

101,766

(0,7345

11,875) ,

10

m

⁄s

29,263]

10

11.875

779.487

29,263]

10

11,875

779.487

29,263]

10

11,875

779.487

e .

.

.

 

.

 

e

.

 

.

e

.

(d

, ,

, K

,t

(d

, ,

, K

,t

(d

, ,

, K

,t

(d

, ,

, K

,t

)

3.136

)

2.990

)

2.904

)

2.895

[

101,766

(0,73456

10

m

⁄s

11,875) ,

[

101,766

(0,73456

10

m

⁄s

11.875) ,

[

101,766

(0,73456

10

m

⁄s

11,875) ,

[

101,766

(0,73456

11.875) ,

10

m

⁄s

29,263]

10

11,875

779.487

.

e

.

29,263]

10

11,875

779.487

.

e

.

29,263]

10

11,875

779.487

.

e

.

29,263]

10

11,875

779.487

.

e

.

Metoda permite determinarea vâscozității cinematice, cSt, a unei fracțiuni petroliere lichide pe

baza t 50% vol. distilate:

A

e (

)

Unde: A

e

,

(91,83

Tb

,

,

29,263)

Tb este temperatura, K, la 50% vol. distilate.

Tb

374.15 K

A

e

,

,

.

(91,83

374.15

A

e (

)

800.334

,

29,263)

11,875

800.334

0,0489

e (

.

.

)

A

0,0489

0,415 cSt

4.Calculul de dimensionare al cuptorului de piroliză

4.1. Zona de convecție

  • 10 serpentine în paralel

 

G

G

10

G

G

ra

1500

g

h

 

g

1500

h

0,62

g abur

g mp

930

g

h

Împărțim serpentina în trei zone:

Zona în care au loc fenomene fizice – încălzirea benzinei în stare lichidă până la t 0%VE la

p=5,5 bar;

Zona de vaporizare și încălzire a benzinei până la t 100%VE la p=5,5 bar;

Zona de serpentină în care are loc încălzirea benzinei în stare vapori.

4.1.1.Calculul serpentine însectorul 1 din zona de convecție (ZC)

t ic =95 0 C

p ic =5,5 bar

t i2c =t 0%VE (5.5)= 141.281˚C

p

p

 

p

p

p

Ecuația de bilanț termic pe sectorul 1: G

Q

d

L

h

Q

G

h

Entalpia amestecurilor complexe de hidrocarburi (fracțiunilor petroliere) în stare lichid, kJ/kg, la

o temperatură t, , se poate stabili cu ecuația simplă:

I

(d

, ,

, K

,t)

[(2,964

(0,0538

1,332

d

,

,

)

K

0,3544)

t

(0,003074

Cu originea I L =0 pentru lichid la 0

0,001154

d

,

,

)

t

]

I

(d

95

]

, ,

, K

,t

)

(0,0538

[(2,964

1,332

11.875

0,3544)

0,73456)

217.178

J⁄

100

g

(0,003074

0,001154

0,73456)

  • I (d

, ,

, K

,t

)

 

[(2,964

1,332

0,73456)

141.281

(0,003074

0,001154

0,73456)

141.281 ]

 

(0,0538

11,875

0,3544)

322.775

J⁄

g

G

(h

d

h

)

1500

(322.775

217.178)

L

 

0,1

79620

6.332 m

Căderea de presiune,

ecuației:

p, pentru curgerea la interiorul conductei poate fi determinată cu ajutorul

p

L

w

d

2

Coeficientul k de rugozitate pentru conductele de oțel în exploatare are valoarea: k=5 m

, , 5 0,01 ( d ) 0,01 ( 0,0366 0,08 ) Variația densității, L ,
,
,
5
0,01
( d )
0,01
(
0,0366
0,08 )
Variația densității,
L , kg/m 3 , a unei fracțiuni petroliere se calculează cu relația:
t
20
(d
,t)
d
(1000
)
2,29
6,34
d
5,965
(d
)
95
20
(d
, t
)
0,730
(1000
2,29
6,34
0,730
5,965
(0,730) )
664.864
g
m
141.281
20
(d
,t
)
0,730
(1000
2,29
6,34
0,730
5,965
(0,730) )
624.669
g
m
664.864
624.669
644.766
g
m
2
2
G
4
G
4
1500
w
0,124 m⁄s
d
3600
d
3600
(0,08)
664.864
3600
4
4
G
4
1500
w
0,133 m⁄s
3600
d
3600
(0,08)
624.669
w
w
0,124
0,133
w
0.1285 m⁄s
2
2

p

Re

Re

L

w

d

d

w

2

0,0366

6.332

0,08

644.766

0,1285

2

15.421 Pa

t

t

t

95℃

141.281 C

t

t

95

141.281

2

2

118.141 ℃

(d

, ,

, K

,t

)

[

101,766

(0,73456

11.875) ,

1.025

10

m

⁄s

29,263]

10

11,875

812,344

,

e

.

Re

d

w

0,08

0,1285

1.025

10

1002926.829

2300

Regim turbulent, chiar rugoz

Q

d

L

79620

0,1

6.332

1.583

10

J⁄h

  • 4.1.2. Calculul serpentine în sectorul 2 din zona de convecție (ZC)

t i2c =141.281˚C

p i2c =5.499 bar

t i3c =t 100%VE = 178.185 0 C

p i3c =5.261 bar

p

p

  • I (d

, ,

15.421 Pa

1.542

10

bar

p

p

5,5

1.542

10

5,499 bar

d

L

G

(H

h

)

, K

,t

)

 

[(2,964

1,332

0,73456)

141.281

141.281 ]

(0,0538

11.875

0,3544)

(0,003074

322.775

0,001154

J⁄

g

0,73456)

Pentru fracțiuni petroliere vapori, entalpia specifică, kJ/kg, se poate calcula cu relația:

I

(d

, ,

, K

,t)

532,17

210,61

d

,

,

(1,8213

(0,0023447

0,00059037

d

,

,

)

(0,07

K

0,84)

0,45638

d

t

(4,187

, ,

t

)

t

837)

  • I (d

, , K ,t ) , 532,17 210,61 0,73456 (1,8213 0,45638 0,73456) (0,0023447 0,00059037 0,73456) 178.185
,
, K
,t
)
,
532,17
210,61
0,73456
(1,8213
0,45638
0,73456)
(0,0023447
0,00059037
0,73456)
178.185
(4,187
178.185
837)
(0,07
11,875
0,84)
d
L
G
(H
h
)
79620
0,1
L
1500
(703.005
322.775)
L
22.802 m
=0
n 1C
=3
n 2C
75
d
L
n
75
d
22.802
3
75
0,08
40.802m
L
(w
)
d
2
624.669
g
m
p
M
(p
p
)
M
R
T
R
T
2
w
w
2
L
100
M
(p
10
p
)
*
+
3600
G d
R
T
1
R
T
*
100
M
(p
10
p
) +
0,0366
40.802
1500
3600
0,08
100
102,481
(5,5
10
p
)
*624.669
+
8,314
451.185
1
8,314
451.185
[
624.669
100
102,481
(5,5
10
p
) ]
23827.5 Pa
0.238 bar
4
G
4
G
p
d
3600
M
d
3600
R
T
4
1500
5.757 m⁄s
5,261
102,481
0,08
3600
0,083
451.185

643.054

Număr de coturi:

L

L

p

w

p

p

w

178.185

J⁄

g

w w 0,133 5.757 w 2.945 m⁄s 2 2 (p p ) M (5,499 0.238 )
w
w
0,133
5.757
w
2.945 m⁄s
2
2
(p
p
)
M
(5,499
0.238 )
102,481
14.397
g
m
R
T
0,083
451.185
624.669
14.397
319.533
g
m
2
2
t
141.281℃
t
178.185℃
t
t
141.281
178.185
t
159.733℃
2
2
101,766
10
11,875
,
(d
, K
,t
)
[
29,263]
e
.
, ,
(0,73456
11,875) ,
812,344
3.226
10
m
⁄s
d
w
0,08
2.945
Re
730316.2
2300
Regim turbulent
3.226
10
Q
d
L
79620
0,1
22.802
5.703
10
J⁄h
4.1.3.
Calculul serpentine în sectorul 3 din zona de convecție (ZC)
t i3c =178.185 0 C
p i3c =5.261 bar
t iR =650˚C
p
p
p
5,499
0,238
5,261 bar
d
L
G
(H
H
)
I
(d
, K
,t
)
, ,
532,17
210,61
0,73456
(1,8213
0,45638
0,73456)
178.185
(0,0023447
0,00059037
0,734456)
178.185
(4,187
178.185
837)
(0,07
11.875
0,84)
703.729
J⁄
g
I
(d
, K
,t
)
, ,
532,17
210,61
0,73456
(1,8213
0,45638
0,73456)
650
(0,0023447
0,00059037
0,73456)
650
(4,187
650
837)
(0,07
11,875
0,84)
2134.328
J⁄
g
d L G (H H ) 79620 0,1 L 1500 (2134.328 703.729) L 85.790m n 12
d
L
G
(H
H
)
79620
0,1
L
1500
(2134.328
703.729)
L
85.790m
n
12 coturi
L
75
d
L
L
n