"Cavalerul Trac"

Tblia votiv din marmur alb, de bun calitate, a fost descoperit ntmpltor, n toamna anului 1963, n imediata apropiere a castrului roman de la Brboi, cu prilejul unor lucrri de excavaie ntreprinse de lucrtori de la Combinatul Siderurgic. Monumentul are form dreptunghiular (29,5 x 23,00 x 4,00 cm.) iar scena sculptat n altorelief este ncadrat ntr-un chenar simplu. Dei se pstreaz fragmentar, din chenar lipsind partea dreapt i mici fragmente din reprezentrile figurate, starea de conservare

poate fi considerat bun, ntruct prile care lipsesc nu mpiedic ntregirea i interpretarea general a scenei figurate. n prim-plan, este reprezentat o zeitate cu caracter rzboinic - "Cavalerul trac". Clreul, este figurat ntors spre dreapta, n poziia cea mai avantajoas, "ntors ctre spectator". Este mbrcat cu o tunica simpl, cu mneca scurt, iar pe umeri poart o hlamid prins pe piept. Aspectul ei fluturnd n spate, n patru falduri, n timp ce calul merge la pas este fr ndoial convenional, rezultat al stereotipiei unei scene nfiate pe mii de reliefuri. Calul, surprins n mers spre dreapta este sculptat cu mare atenie, pentru redarea tuturor detaliilor care sugereaz robusteea animalului. n faa clreului se afl un altar de pe care se ridic o flacr. Tot n partea dreapta, de data aceasta aproape stilizat reprezentate, se afl un pom pe care este ncolcit un arpe de mari dimensiuni. Artefactul descoperit la Brboi se altur unui numr nsemnat de reliefuri culturale asemntoare dedicate Cavalerului trac (Eroului sau Vntorului trac), identificate n Thracia, Moesia, Dacia. Aria de rspndire a acestor monumente coincide aadar, n general, cu zona locuit de traci. Dac originea divinitii prezentate este n mod cert tracic, tipologia plastic este de factur grecoelenistic, eroizarea ecvestr cunoscnd o rspndire deosebit n tot bazinul mediteranean. Calul apare ca un simbol al imortalitii, el evocnd apoteoza defunctului (animalul i nsoete stpnul su n mormnt, pentru ca

acesta s nu coboare n mpria lui Hades cu mijloace nedemne de rangul su). Prezena acestui relief la Brboi, ntr-un teritoriuln care, alturi de romani i daci sunt atestai greci i micro-asiatici apare cu totul normal fiind i o mrturie a perpeturii sub aceast form a unor culte corelate i cu credinele autohtone. Comparat cu piese similare, n rndul crora altoreliefurile sunt destul de rare, se poate considera, n ansamblu, c reprezentarea Cavalerului trac descoperit la Brboi, reprezint o realizare artistic meritorie. i din aceste considerente, artefactul a fost propus de ctre specialitii Muzeului de Istorie spre clasificare n categoria tezaur. Din punct de vedere cronologic, avnd n vedere att structura scenic a zeitii, ct i minuiozitatea execuiei gliptice, altorelieful prezentat se poate ncadra n repertoriul monumentelor romane din secolele II - III p. Chr. Informaii suplimentare despre acest artefact se regsesc n publicaia Muzeului de Istorie Galai DANUBIUS, II - III, 1969, pp. 71-80

Cavalerul Trac

n secolele III-IV s-a generalizat cultul unui zeu suprem, la origine traco-dac, care, prin sincretism a adoptato serie de trsturi aparinnd unor zeiti greco-orientale i traco-frigiane. Este vorba de un zeu lupttor, reprezentat clare, avnd nsemnele stindardului dac, elementele cosmosului i balaurul ce simboliza forele rului. Era un zeu suprem al agriculturii ial pstorilor rzboinici, reprezentnd binele care nvinge rul.Acest zeu a aprut singur n perioada sec. I .H. III d.H. i s-a numit Cavalerul Trac, cultul su atingnd apogeul n sec. II III, cnd apare deseori dublat simetric.

Cultul Cavalerului Trac denumit greit, n trecut, ca fiind al Cabirilor, al Dioscurilor, al Clreului TracoMitriac etc. va purta denumirea de cultul Cavalerilor Danubieni (dunreni) ntruct aria lor de adoraie cuprindea, din punct de vedere geografic, zona provinciilor romane de la Dunrea mijlocie i inferioar: Dacia, Moesia, Paanonia i Dalmaia. Este vorba, deci, de

un cult local format iniial din credinele unui singur popor ce popula valea Dunrii. Cultul Cavalerilor Dunreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV. De la aceast religie misterioas ne-au parvenit puine informaii i mrturii materiale. tim doar c cultul Cavalerilor Danubieni a aprut, n secolul I .H., n lumea tracilor elenizai de la sud de munii Balcani, aflai sub dominaia romanilor, reprezentnd probabil un simbol al rezistenei fa de zeitile cuceritorilor pe care acetia le impuneau celor nvini. Dup unele ipoteze emise de o serie de istorici, acest zeu simboliza clreii getului Burebista i ai marelui preot Deceneu, ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis, simbol al libertii i vitejiei rzboinicilor. Calul, animal solar, era un simbol al imortalitii! Poate clreul s-1 fi reprezentat pe nsui Burebista, simbol i idol al tracilor balcanici. Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinznd provincia Tracia, sudestul Macedoniei i, n secolele IIIII, Moesiile i Dacia. Iniial cultula aparinut traco-romanilor colonizai, devenind, n timp, i zeul militarilor recrutai din cadrul populaiei locale. Nu se cunoate care era denumirea oficial a acestui zeu local si nici n ce consta cultul su, ceremoniile i ritualurile venerarea sa efectundu-se n cel mai mare

secret, constituind probabil i o form de opunere fa de puterea de la Roma i tot ce venea de acolo. Cunoaterea acestui cult se rezum n prezent la studierea i interpretarea a circa 226 de reprezentri ale zeilor ntruchipai pe tbliele de piatr (114), de metal (95), de teracot (4) i pietre gravate (13). Nu s-a pstrat nici un fel de meniune literar n privina cultului i nici un fel de inscripie care s-i menioneze numele. n apte cazuri se ntlnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceti, texte devenite, prin deterioare, complet indescifrabile. Din cele de mai sus rezult, n primul rnd, c era cu totul interzis adepilor de a se vorbi despre ceremonialul religios, despre modul lui de desfurare i mai ales despre nvturile date de preoi adepilor. n al doilea rnd, era vorba de o religie tainic, complet deosebit de celelalte existente, nefiind ngduit adepilor rostirea n public sau, cu att mai mult, scrierea numelelor zeilor adorai. Basoreliefurile aparin secolelor I .H. III d.H. i sunt de mici dimensiuni, unele pe stele de piatr de 10-50 cm nlime, avnd latura superioar n arc de bolt sau simplu arc, nfind un clre cu mantie n dou ipostaze: fie cu alur panic, mai rar, mpreun cu alte zeiti care sugereaz subordonarea panteonului grecoroman i oriental fa de acest Dumnezeu trac. Altele reprezint prelucrri din cretinism sau din fondul comun

oriental, schind semne de binecuvntare ori in pathera ori rythonul i au animale panice la picioarele calului. Cavalerul e nfiat n chip de rzboinic, clrind n galop sau la trap pe drumul de ntoarcere. Imaginea, care red lupta cu animalul fabulos, pe care l strpunge cu sulia, simbolizeaz, fie lupta zeilor solari contra celor htonieni, a lui Zamolxis cu Gebelezis, ori victoria zeului solar mpotriva Infernului i a Morii. Dar se poate tot att de bine s fie simbolizat victoria eroului traco-dac, clare, n zbor peste cmpii, asupra armatei romane pedestre! La aceste reprezentri se poate asocia i uriaul clre de la Madara, figurat pe stnc, la grania Bulgariei cu Grecia. n comparaie cu alte monumente de cult antice, mai pot fi menionate un mare numr de basoreliefuri cu figuraie, circa 88 care sunt turnate n plumb, metal care, conform credinei anticilor, ar fi metalul infernului i magiei. Monumentele Cavalerilor Dabunieni se mpart n trei clase, dup reprezentrile de pe ele: A. Cu un singur cavaler i o Mare Zei; B. Cu o Mare Zei asociat cu doi Cavaleri; C. Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei. Cele mai vechi reprezentri aparin categoriei cu un singur Cavaler.

Dispariia Cavalerilor Danubieni i metamorfozarea lor Sfntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romn (vlahncepnd cu veacul al VII-lea, Ia aceasta contribuind probabil i viaa i faptele eroului cretin Dasius. Dup profesorul A. Barnea, Dasius ar fi identic cu Taseto, soldat cretin martirizat la Axiopolis (Cernavod), ale crui rmie pmnteti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra). Sursele l indic drept personaj real, sub numele de Dasius, nume dacic. El aparine, ca i Cavalerul Danubian, mediului autohton romanizat, dat fiind c este un soldat roman aparinnd garnizoanei stabilite la Silistra. Clre viteaz, parcurge importante trepte din cursus honorum, ca i Sfntul Gheorghe care, desprins de spaiul daco-roman i universalizat este asimilat de Biserica cretin drept originar dup mam din Palestina. Ca i Sfntul Gheorghe, Dasius refuz ordinele superiorilor de a-i maltrata pe cretini. El se revolt mpotriva mpratului Domiian (51 -96) pe care nu-1 recunoate ca Dominus et Deus, neparticipnd la srbtorirea Saturnaliilor. Este mai nti torturat i apoi ucis i aruncat n Dunre. n secolul VI, Biserica i va aduce capul la Catedrala din Ancona i va fi sanctificat. Dasius este, deci, mucenic i sfnt, ca i Sfntul Gheorghe. Din asocierea Cavalerului Danubian, Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV, cu viaa unui personaj real, clreul daco-roman Dasius, prin

sincretism, a rezultat un personaj cu aur legendar Sfntul Gheorghe nume simboliznd agricultorul (influen daco-roman). Dar el nu mai este daco-roman, ci, dup mam, provine din Palestina, pentru a fi apropiat de Iisus. A fost soldat roman, ca i Dasius, semnnd cu Cavalerul Danubian, ca mbrcminte, calitate i fapte n esen fiind ostaul mpratului ceresc, care avea n mini suli i la old spad. De origine divin, vindec oameni, trezete din mori i face o serie ntreag de minuni, Cavalerul Danubian transformndu-se ntr-o prim faz n Dumnezeu-Fiul. Dup uciderea balaurului, boteaz n mas 25.000 de oameni i, recptndu-i biografia lui Dasius, se ceart cu Diocletian, refuz participarea la ceremonii religioase pgne, decznd din postura de Deus i devinind un simplu muritor ce ndur toate umilinele i chinurile, fiind n final ucis. Rzboinic clare, patron al clreilor, i srbtorete ziua la 23 aprilie, ziua uciderii sale. Sfntul Gheorghe este un Cavaler Trac, Danubian, tipic, cu mantia fluturnd, care lovete cu sulia dragonul pe care l calc n picioarele calului su, n prezena unui personaj femininsimbol. Are aur cretin, de sfnt, dei pstreaz toate atributele Cavalerului Danubian. Este un Heros prin biografia militar a mucenicului Dasius i la figurat, prin dobndirea vieii venice dup moarte.

INELUL DE LA EZEVORO!!!!!!!!!! Mnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romniei sau Legenda Cavalerului Trac

Am trecut de mai multe ori pe sub acel colt de stnca si mereu am vazut chestia aia cocotata acolo, sus. Dar n-am oprit niciodata. Mereu ma ntrebam ce naiba o fi: o troita

sau o bisericuta ? Apoi coboram ochii si apasam pedala de acceleratie: la poale, trona satul de tigani. Astia ce mai cauta aici, n vagauna asta ?, ma ntrebam. Din ce traiesc ? Numai din prelucrarea pietrei si a lemnului ? Intr-o smbata de sfrsit de februarie, m-am hotart sa aflu ce este cu acel colt de stnca. Dupa ce m-am documentat, seara l-am sunat pe Florione. - Dam o fuga la Mica Meteora ? - Ceeee ? Acum, iarna ? Sunt peste o mie de kilometri pna acolo ! - Nu, nene, la Meteora Romniei, Cetatuia Negru-Voda. Si cred ca n 2-3 ore putem vizita cele trei mnastiri rupestre (Cetatuia Negru-Voda, Namaiesti, Corbii de Piatra). - Ok, sa mergem, zise Florione. Tot simteam nevoia de o iesire. Zis si facut. Am plecat pe o vreme de februarie superba, nsa nu aveam de unde sa stim ce ploi ne asteapta dupa cotitura, la munte Pentru cei care ajung pe la Trgoviste (Bucuresti, Ploiesti), la Cetatuie se ajunge tinnd drumul spre Cmpulung (Dragomiresti - Voinesti). Pentru cei care vin de sus (Brasov, Sibiu), coborti spre Rsnov Cmpulung. Pentru cei de jos (Craiova, Pitesti) o luati pe lnga Curtea de Arges Cmpulung. Cum vii dinspre Trgoviste, nu vezi nimic deosebit naintea ta deoarece muntele ti obtureaza privirea si nu-ti

dezvaluie ce se afla de cealalta parte a lui. Vezi doar drumul care serpuieste pe dupa el si apoi dispare n ceata. Asa ca imediat ce am vazut indicatorul mncat de rugina Mnastirea Cetatuia Negru-Voda o ora de mers, am oprit masinile la poalele muntelui, cu gnd sa intram pe drumul lateral, din pamnt batatorit, nsa un localnic ne-a oprit: Daca vreti sa ramneti cu masinile ntregi, lasati-le pe drumul principal. Si bine am facut. Veseli nevoie mare, am mers cam o suta-doua de metri, cu ochii holbati spre naltimea ametitoare catre care ne tindeau pasii si brusc ne-am dat seama ca poteca trecea chiar prin mijlocul satului de tigani. De o parte si de alta erau casele, vai de mama lor, din lemn, chirpici sau pamnt batatorit, resturi de materiale, fier vechi, carute, cai, cini etc. Ne-am trezit nconjurati de vreo 10-20 de tigani, n timp ce femeile lor stateau n spate si rnjeau fasolea la noi. Dupa zmbetul lor, ni s-a parut noua ca ceva e n neregula, nsa ne-am dat seama mai trziu, dupa ce ne aflam pe la mijlocul urcusului: poteca spre Cetatuie pornea din partea cealalta a muntelui, unde se afla o parcare amenajata si un mic restaurant. Acolo opreau toate masinile si tot de acolo porneau oamenii catre pisc. Dar pentru noi trebuia musai sa fie si un pic de thriller Mergeam ncordati printre cele doua rnduri de barbati, ce ne priveau ca hienele care au la ndemna o prada usoara. Nimeni nu scoatea o vorba, ne dadeam seama ca se va

ntmpla ceva, eu deja mi trecusem cheile masinii printre degetele minii drepte, nsa daca ar fi aparut ceva cutite sau bte nu cred ca am fi avut vreo sansa. Mergeam ncet, zmbind ca prostii n stnga si n dreapta, speriati de greseala facuta, nsa nu aveam ncotro. Stateam grupati si simteam deja n ceafa rasuflarea celor de care trecusem deja. Salvarea a venit de la nevasta-mea: - Cautam un ghid (desi n-aveam nevoie de unul). Vrea cineva sa ne conduca pna la Cetatuie ? - Vi-o dau pe fata mea, spuse o tiganca. Este isteata si merge si la scoala. - Veniti dupa mine, zise si pustoaica, care aparu din spatele maica-sii. La un semnal, toti s-au rasfirat ca prin farmec, s-au tras n laturi sau si-au vazut n continuare de treburi. Am rasuflat usurati Pustoaicei i turuia gura vrute si nevrute: ca e premianta clasei, ca e singura care cunoaste toate cotloanele Cetatuiei, ca o sa fie super acolo sus, ca e cel mai bun ghid pe care-l poate gasi cineva etc. Toate astea, binenteles, ca sa obtina mai multi bani. Insa noi nu mai stiam cum sa iesim mai repede din sat. In fine, am reusit sa lasam n urma satul si apoi a nceput urcusul. Urmati-ma ! zicea tigancusa. Tineti-va dupa mine ! sau Pe aici ! sau Atentie, urmeaza o parte

foarte grea ! si tot asa. Daca credeti ca urcusul este usor, va nselati. Nu degeaba sunt puse 5-6 statii. Vorba vine, sunt cteva poienite micute, cu 2-3 banci, pe care cei care si-au pierdut suflul pot sa si-l traga oleaca. Pe lnga bancute, cteva icoane cu sfinti din pustie atrna pe copacii din jur, cu diverse ndemnuri crestine. Pe la jumatatea drumului, Dumnezeu n-are ce face si-i da drumul la ploaie. Da ce credeati, ca e usor ? Pe net citisem ca unora cararea li s-a parut a fi o pasnica Golgota. Nefiind pregatiti (se stie ce capricios este muntele), ploaia ne ia prin surprindere. Unii ncep s-o ia la fuga spre vrf (numai sa fugi nu poti pe munte), altii si spun fie ce-o fi si-si continua urcusul, uzi leoarca. Grupul nostru de 9 persoane s-a rasfirat att de mult nct unii au ajuns deja la cetatuie, n timp ce altii sunt la vreo 200-300 metri de vrf si gfie din rasputeri. Am uitat sa mentionez un lucru: din zece n zece metri te ntmpina tiganii, femei sau copii (cel mai adesea) care ti cer, invariabil, acelasi lucru: Imi dati si mie un leu ?. Pe lnga oboseala urcusului mai apare si acest stres al cersetorilor (care sunt multi, foarte multi), mai-mai sa-ti stea n cale si sa nu te lase sa treci mai departe (la Namaiesti a fost groaznic: se tineau dupa tine, cale de 100-200 metri pna la masina, cu un glas mieros, ca mai apoi, vaznd ca nu le dai nimic, sa te njure).

De sus, masinile noastre aratau ca trei boabe de gru pe soseaua argintie. Aproape de finalul drumului, cu vreo 100 m nainte de a ajunge la schit se vede o cruce, ce pare sa se prabuseasca dintr-o clipa n alta. Se spune despre ea ca a fost pusa de Negru Voda. La baza stncii se afla o piatra masiva, careia i se spune "masa lui Mihai Viteazul" (de ce, nu stiu). Mnastirea Cetatuia este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Cmpulung, pe soseaua nationala CmpulungTrgoviste-Bucuresti, pe frumoasa vale a Dmbovitei, ntre satele Cetateni si Cotenesti. De la soseaua principala pna la mnastire, drum parcurs pe jos, se fac aproximativ 30-40 minute. Venind dinspre Cmpulung si pornind de la parcarea amenajata (si nu din partea cealalta, unde am facut noi greseala sa parcam), cei care pasesc printre stncile argintii care ascund nenumarate taine (tot aici sau filmat si multe scene din filmele cu haiduci) si ajung n preajma sfntului locas, sunt surprinsi de asemanarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Radulescu l-a numit "Meteora Romniei", fiind profund impresionat de acest rai de pamnt romnesc. Mnastirea, foarte veche de altfel, este construita n vrful unei creste stncoase, la o altitudine de 881 de metri, pe malul stng al rului Dmbovita. Conform tradiiei,

ctitorul vechiului schit ar fi legendarul voievod Negru Vod. Biserica mnstirii se afl ntr-o peter natural, compusa din doua ncaperi, unde se gaseste i un mic izvor. Are 12 metri lungime, 4 metri lime i nlimea pn la bolt de 3,20 metri. Sfntul loca este compartimentat n altar, naos i pronaos, iar afar are un pridvor de lemn. In traditia locului se spune ca pe culmea abrupta de piatra ce se nalta ntre rul Dmbovita si prul Cetatuia a existat un sanctuar dacic (sec.V, nainte de Hristos), apoi o cetate de rezistenta a dacilor, de pe vremea ocupatiei romane, cetate pe care istoricii o considera ca fiind "cea mai importanta cetate geto-dacica, cunoscuta pna acum, la sud de Carpati". De la aceasta cetate si-au luat numele att muntele ct si satele dimprejur. De sus, printre picaturile de ploaie, valea se desfasoara n toata splendoarea ei. Imi nchipuiam cum o mna de ostasi, buni arcasi, ar fi aparat-o fara probleme, cu sageti, trunchiuri de copaci sau bolovani. Valea stncoasa a prului Cetatuia este bogata n pesteri, unele naturale, altele scobite cu dalta, de mna sihastrilor. Aici s-au nevoit numerosi calugari sihastri, mai ales n secolele XIV-XVIII, care au avut aceeasi faima si naltime duhovniceasca ca si cei din Muntii Buzaului. Unul dintre acesti sihastri a fost descoperit n ultimele decenii, ntr-o pestera suspendata pe panta muntelui. In

fundul pesterii s-au gasit osemintele cuviosului, galbene, placut mirositoare, nemiscate de mna omului, asezate ntr-o scobitura de piatra n forma de sicriu, iar deasupra pe perete scria n piatra "Ioanichie Schimonah 1638". Sunt singurele moaste ntregi ale unui cuvios romn din secolul al XVII-lea, pastrate pna n zilele noastre. Moastele sunt puse ntr-o racla si pot fi vazute de toata lumea. Asa cum am spus si n alta postare, acolo unde se afla pesteri invariabil apare si Zalmoxe. Traditia locala spune ca Zamolxe nsusi vizita periodic aceste meleaguri, unde si gasisera salas, n pesterile nenumarate din stnca muntelui, monahii daci pe care - cteva secole mai trziu Strabon i numea "cei ce umbla prin nori". Aceasta traditie monastica a fost continuata, de sihastrii crestini, care si-au facut simtita prezenta aici dupa aproape o mie de ani de la disparitia discipolilor lui Zamolxe. Biserica s-a construit concomitent cu cetatea Cmpulungului Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti - n secolul al XIII-lea. In acest locas, si-au gasit refugiul la linistea zidurilor si laolalta n rugaciune cu sihastrii, Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vladislav Vlaicu, Vlad Tepes, Mihai Viteazul - dupa batalia de la Calugareni, Matei Basarab la 1634, Constantin Serban Voda la 1658 - dupa ce turcii au ars Trgovistea, Constantin Brncoveanu la 1690,

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat n biserica din stnca; stolnicul Constantin Cantacuzino, la 1775; primul rege al Romaniei Carol I, care a vizitat n cteva rnduri biserica si ruinele vechii cetati. Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa "chilie a lui Negru Voda". Aici se spune ca si depozita Negru Voda tezaurul n timpul navalirii tatarilor. Ulterior, aici au locuit pustnici care au cioplit icoane n peretii de piatra. Pe malul drept al Dmbovitei, pe versantul opus Cetatuii, se afla un grup de stnci golase, care sparg parca peisajul - "Coltii Doamnei". Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita, sotia lui Negru-Voda. La ntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii, caii albi ai acestuia erau murdari de snge, iar sotia sa, stiind ca el are numai cai albi, a crezut ca tatarii au cstigat lupta si, dect sa cada n minile lor, a ales moartea, aruncndu-se de pe stnci. Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului, impregnate n stnca din vrful muntelui, lnga troita actuala. Legenda spune ca stnca sa topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale. Aici nu exista nicio sursa de apa, n afara de doua bazine de piatra n care se colecteaza apa de ploaie. Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani. In Sfntul Altar exista un mic izvor, considerat facator de

minuni, el picurnd numai ntr-o scurta perioada a anului, cuprinsa ntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august). n spatele bisericii se afl o grot numit Chilia Moului. Lng aceasta, la captul cimitirului, st de veghe silueta dltuit n stnc a Cavalerului Trac. Celebrul i misteriosul Cavaler Trac avea n antichitate un cult rspndit din Carpai pna la Marea Mediteran, doar n Romnia gsindu-se peste 200 de imagini de epoc ale acestuia. In toate zonele locuite de geto-daci, exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor n nemurire si n izbnda binelui asupra raului. In iconografia romneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfntului Gheorghe. Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite n Oltenia, Dobrogea, Transilvania, dar si n alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice. Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare, nsotit de un altar si de pomul vietii (pom pe care se ncolaceste un sarpe), calaretul avnd o lance n mna. Mica mnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica). Ct este locul de ngust, te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la rnd, pentru a intra n biserica rupestra sau pentru a intra n cladirea cea noua, unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie. Niciun tigan nu se afla n incinta mnastirii, doar un tinerel mai ciudat, mbracat n haine jerpelite de subofiter de politie, bloca intrarea n grota, cu mna ntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrare). Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu n jurul ei, spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti, care era plina de bancnote, de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa ndeplineasca dorintele mirenilor Am cobort tot att de anevoios pe ct urcasem. Ploaia mocirlise pamntul si puteai aluneca destul de lesne. Din zece n zece metri se iveau brusc minile micute, negricioase, de copil: Imi dati si mie un leu ? Orict de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe toti. Pe la jumatatea drumului se ivi, jos n vale, parcarea ticsita de masini nsa pna la ea trebuia sa treci printre ctiva bolovani uriasi, pravaliti n albia rului. Bolovanii pareau nefiresti acolo, de parca ar fi picat din cer. Aveau niste figuri ciudate iar unii erau nalti de 10-15 metri. Chiar ma mndream n sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora n 2008), imaginea idilica fiind stricata nsa de prezenta cersetorilor insistenti.

Daca ajungeti n zona, ncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox. 20 km fiecare), alcatuit din trei mnastiri: 1. Mnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni, jud. Arges, pe soseaua Trgoviste-Cmpulung) 2. Mnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni; se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca), la 10 km de Cmpulung Muscel, sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat. 3. Mnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi, pe soseaua Cmpulung-Domnesti) Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua. De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km, asa ca am renuntat. Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa. Pe curnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender: mandria de a fi romni destepti On September 18, 2011 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc. Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate: antivirusi/securitatea datelor.

Nu stiu alta companie din Romania care sa fi conceput un produs care sa iasa in mod constant pe locul 1 la testele de specialitate internationale. Performanta asta a fost realizata prin inteligenta si strategie. Nu este intamplator ca strategul-cheie al companiei, CEO-ul Florin Talpes, a studiat matematica, la fel si Horia Manda, unul dintre investitori, sau Bogdan Dumitru, CTO-ul companiei. Au reusit deci sa faca performanta la nivel inalt, cu resurse putine. Sa ne gandim insa ca o companie precum Kaspersky a investestit recent 350 milioane de dolari (subventii de la statul rus), bani care s-au dus in special in marketing/publicitate. Saptamana asta Bitdefender a facut un pas important in batalia perceptiei. Pentru ca in domeniile extrem de competitive, batalia nu se da pe planul realitatii (adica din punct de vedere rational, tehnic), ci pe cel al perceptiei (adica din punct de vedere emotional, al brandului). Pentru prima oara Bitdefender are o identitatea vizuala pe masura performantelor tehnice. Este o stacheta inalta (nu un pariu riscant cum scria un baiat de la Romania Libera), dar pana la urma asta inseamna mentalitatea de invingator: sa tintesti cat mai sus.

Care este povestea dragonului/balaurului dacic? A fost odata ca niciodata, au fost niste cavaleri. Din istorie nu ne-au razbatut prea multe despre ei, se stie doar ca sub denumirea Heron/Cavalerul Trac sau Dioscuri/Acvini erau reprezentati zeii solari, calare (calul fiind un simbol solar, al fertilitatii si nemuririi). Astfel de reprezentari au fost gasite in special in zonele in care traiau tracii (deci si pe teritoriul tarii noastre).

Tot pe teritoriul tarii noastre a prins cheag cultul lui Mithra/Sol Invictus. Cultul lui Mithra era un cult al misteriilor, al initierii.

In paralel a aparut cultul Cavalerilor Danubieni (Cavalerii Daci), de asemenea un cult initiatic.

Cavalerii Danubieni purtau stindardul dacic.

Multi ofiteri romani stationati in Dacia au fost initiati in cultul lui Mithra si cel al Cavalerilor Danubieni (culte asemanatoare, vezi D. Tudor), astfel ca la scurta vreme dupa ce romanii s-au retras la sud de Dunare, Imperiul Roman a trecut la mithraism. Despre semnificatia stindardului dacic se cunosc putine lucruri. Exista doua teorii: 1. Stindardul era un fel de steag, folosit si pentru a vedea directia vatului (pentru arcasi), si probabil dacii venerau lupul si sarpele. Eliade a argumentat ca dacii isi luasera numele de daoi, adica lupi. Lupul este unul dintre animalele-simbol ale lui Apollo/Zalmoxis. 2. Stindardul era o arma psihologica, reprezentand de fapt capul monstrului haosului infipt intr-o sulita. Vasile Parvan a emis ipoteza aceasta. D.M. Pippidi a mers pe aceasi idee.

Stindardul dacic, numit de romani draco, a fost adoptat si de legiunile romane si de armatele lui Charlemagne:

Din stindardul dacic au rezultat se pare si culorile drapelului Romaniei. Asemantor cu draco este carnyx-ul, pe care il foloseau dacii, un instrument de suflat:

Reprezentarea Cavalerilor Danubieni si a stindardului draco a evoluat/a fost sincretizata in crestinism in reprezentarea Sfantului Gheorghe si in ordinele cavaleresti (Ordinul Dragonului etc.), ordine initiatice care au aparat crestinatatea de musulmani.

Revenind in actualitate, Brandient, echipa Anetei Bogdan, a reusit sa faca legatura dintre trecutsimbolurile stramosilor nostri (dragonul sau lupul dacic), lumea digitala de astazi, si viitor.

Poate unii vor spune: Bitdefender a facut un rebranding, ce mare lucru? Este mare lucru. Intr-o tara unde pana si ciocolata Rom si-a asumat o identitate straina (noul Rom), o companie globala precum Bitdefender este mandra de ADN-ul romnesc.

Rebrandingul Bitdefender este important pentru Romania pentru ca pune inca o caramida la imaginea reala a tarii noastre. Nu avem numai cersetori, nu avem numai hoti, ci avem si oameni inteligenti care au creat tehnologie de varf folosita in peste 100 de tari, tehnologie care protejeaza datele a peste 400 milioane de utilizatori. O parte din acesti 400 de milioane de oameni stiu, gratie Bitdefender, ca romnii sunt destepti

Cavalerul Trac din Petera Moului i statuile megalitice

Localizare: Pe drumul dintre Trgovite i Cmpulung, ntre satele Ceteni i Bdeni, exist unul dintre cele mai misterioase locuri sacre din Romnia.Un ansamblu de monumente ce atest vremelnica locuire a acestor meleaguri o reprezint: Cetuia Negru- Vod( biseric rupestr), Crucea Dorinelor, cobornd mai jos de aceasta se poate vedea Petera Moului. Petera este o chilie de sihastru, ce are scrijelite n piatr simboluri cretine (aici s-au gsit, ntr-un sicriu moatele cuviosului Ioanichie Schimonahul, la 1638). n spatele Peterii Moului, pe stnc, exist un desen ce nfieaz un clre ce poart n mn un arc. Anumii istorici consider c acesta ar fi celebrul Cavaler Trac, Gebeleizis sau Nebeleizis, divinitatea suprem a dacilor. Desenul ne face s credem c la Cetuia a funcionat un centru spiritual al vechilor daci. La coborre, de remarcat, blocurile masive din piatr, ce amintesc de cele din Bucegi. n partea de vest a complexului se vd dou formaiuni numite,, Ciobanul i oaia sa, de fapt dou capete de 4-5m nlime. Mai jos, se ntlnete ,, Masa lui Mihai Viteazu, sub forma unei lespezi de piatr aflat la baza unui monument megalitic. Exist credina multor arheologi c megaliii de la Nmieti ar fi opera unei civilizaii care au stpnit pmntul nainte de potop.

Galerie de imagini

Articol adugat n 1 septembrie 2011 CONSIDERAII PRIVIND PROBLEMATICA CAV ALERULUI TRAC , .,1n ntreaga lume tracic divinitatea care ntrunete cel mai mare numr de reprezentri este cea cunoscut sub numele de Cavalerul Trac (Eroul Trae, Eroul Cavaler, Cavalerul Vntor, Clreul Trac), Heros sau Heron ,,1

Cultul Cavalerului Trac apare n forme plastice influenate puternic de epoca elenistic. Cele mai vechi reprezentri figurative ale acestei diviniti fiind destul de rare i ntlnindu-se mai ales n jurul oraelor greceti de pe rmul egeean i pontic. ncepnd din , sec. IV .e.n.-. Pentru realizarea plastic a zeului trac. sau folosit. drept surse de inspiraie. scenele legate de cultul eroizrii defunctului i .. se pare c modelul oferit de arta greac a fost tipul stelei lui Dexileos de la Atena. , In sec. III-Il .e.n . reprezentri ale Cavalerului Trac ncep s apar n Asia Mic. iar n lumea tracic ptrund n sec. 1 ,e.n .. pentru ca n epoca roman , s devin foarte frecvente n teritoriile vechiului regat odrys. Tracia i Moesia Inferior. In s. n cuprinsul arici lui de rspndire. cultul Cavalerului Trac a cunoscut variaii i diferene de la o regiune la alta. De exemplu. n Dobrogea. cultul Cavalerului Trac capt numeroase epitete cu nelesuri abstracte. mai ales cu nume greceti sau latineti. pe cnd n Balcani

predomin epitetelc indigene. trace. Dintre epitctele atribuite Cavalerului Trac. pe care le ntlnim n Dobrogea putem aminti: Heros Dosaenos (pc un monument descoperit la Arsa). lleros Manima::os. pe o sticl i pe un altar (fig. 1). descoperit la Tomis. Epiphano", Sanetus (fig. n Inl'ictus,Klistes 4 i n Tracia au fost identificate nenumrate epitete ale acestui Zeu, cum ar fi: Manimazos. Karabazmos. Perkonos, Perkos, Saldobussenos, Asdules, Geikitienos, Zulmidrenos, ()rdianos5 Numeric. iconografia Cavalerului Trac este mult mai bogat ilustrat n Moesia i Tracia, repertoriul lui G. 1. Kazarow din 1938 totaliznd peste 1100 de monumente. provenite din 332 e puncte6 comparativ cu acela al Scy1hiei Minor. unde numrul lor este mult mai restrns'. Astfel. se poate afirma c n acele vremuri aproape c nu a existat sat (pagus sau vieus). din Moesia sau Tracia. care s nu aib cte un spaiu sacru amenajat (sanctuar). ridicat n cinstea zeului trac Heros. , In regiunile Dunrii Inferioare. aceast divinitate este adorat alturi de divinitile Panteonului roman" pn trziu. cnd sincretismul religios al veacurilor III-IV c.n .. duce

nemijlocit la nlocuirea pgnismului politeist cu monoteismul cretin,,8 Astfel. un fenomen deosebit de interesant. reflectat de cultul Cavalerului Trac i de reprezentrile sale 1 Ion Horaiu Crian, Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Ed. Albatros, Bucureti, 1986, p. 410, 2 Radu Vulpe, E:t-vo!o au Cavalier Thrace provenant de Cal/atis. n Dacia, N.S, VIII. 1964. Bucarest. p, 335343 ; C. Scorpan. Cavalerul Trac. Constana. 1967. p. 4, ) C. Scorpan .oP, cit, , p. 5 . ..\ Ibidem. , Ibidem. li G. 1. Kazarow, Die Denkmdler des thrakischen Reitergottes in Bulgarien, n DissPann, IL 14, 1938,Budapesta, 7 N. Haruche, O. Bounegru, Dou plci ale Cava/erIl/ui Trac din Coleciile Muzeului Brilei, n Istros, ll-llI. 19811983. Brila, p, 219, 8 Adrian Rdulescu. Ion Bitoleanu, Istoria romani/or dintre Dunre i AJare. Dobrogeal Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1979. p. 122. 96 IULIANA BURUIAN plastice, este sincretismul religios9 Acest fenomen a fost favorizat i stimulat de condiiile istorico-sociale create de stpnirea Imperiului Roman. care la acea dat cuprindea un

imens teritoriu de populaii diverse. ce aveau mentaliti i religii diferite. Amestecul reciproc de caracteristici i atribute ale CavaJerului Trac cu zeii Panteonului grec o-roman, ar ca acestea s-i denatureze n ntregime specificul i individualitatea lor de obrie, a fost facilitat de o serie de condiii cum ar fi: a. micrile i strmutrile uniti le militare romane. mai ales ale unitilor auxiliare, n care se aflau militari de diverse origini (orientali, greci, daci, traci. germani. africani): b. mpmntenirea veteranilor romani n preajma fortificaii lor romane (caslru. castel/IIm) de pe teritoriu Daciei. n urma satisfacerii serviciului militari 0: c. vinderea i circulaia sclavilor: In acest fel. sunt atestate asimilri i asocieri intre Cavalerul Trac i: Silvanus, Diana (Artemis), Apolion (Dionysos). Ares (Marte) IlIpiler (Zeus) (fig. 12), lunol'/li (flera). Pluton, Ase/epios (nsoit de Hygia 'i Telesphora), Eseu/ap, Mithras (zeu sirian) etc. Un fapt interesant este acela c zeii Panteonului grecoroman nu se substituie

corespondeni lor lor traci. adic zeitilor trace de acelai fel, cu aceleai atrihute (Asclepios unui Ase/epio.\' trac). ci totdeauna unui singur zeu local. Cavalerul Trac. Acest fenomen nar fi putut avea loc dac tracii ar fi a"'ut numeroi Zei. cu atribute diverse, asemntori zeilor din Panteonul greco-roman. Aceast manier de adopie a zeilor strini i de reprezentare a lor sub aceleai zeiti locale a fcut pe unii autori s cread c tracii erau monoteiti iI Sincretismul Cavakrului Trac privele numai zeii greci sau corespondeni lor romani. zeii orientali neinfluennd cultul CavalemJui Trac. Asocierea Cavalemlui Trac cu zeia Cybele, constituie un exemplu in acest sens: . CybeJe. divinitate de origine frigian. a fost asimilat din cele mai vechi timpuri de greci cu o divinitate a lor. numit Mama Zeilor sau Marea Mam, iar n sec. III .e.n. au adoptat-o i romanii. sub numele de Magna Mater. Astfel, n epoca roman. epoc n care ntlnim sincretismul Cavalerul Trac-Cybele. zeia facea parte. i ra foarte probabil considerat ca atarc de ctre traci. din Panteonul grecoromaJl ,12 n repertoriul su. C. Scorpan prezint monumentele de la numrul de inventar

15763. 5219, 5220, 1938, 3519. 2014. dar i 15762, 7107, de la IJb. ca dovezi ale sincretismului Cavalerului Trac 13 -In general. cultul Cavalerului Trac este bine documentat, fie prin intennediul templelor sau sanctuareJor. a monumente lor funerare i epigrafice, dar mai ales a tblielor sau plcuelor iconografice i chiar a monedelorl4 Majoritatea monumentelor iconografice. dup amprenta execuiei gliptice i respectarea canoanelor figurative, ne determin s 'l Alexandra tefan, Problemes du syncrelisme religieux concernant le Cava/ier thrace en Dohroudja, iI /'epoque romaine. n Le monde thrace. ACles du 1/ Congres international de Thracologie (Bucarest 1976), Ed. Nagard, ParisRomaMontrealNew York. 1982, p. 140150. 10 De ex.: la sfritul secolului I d.Hr. un marinar. ce fcea parte din Classis Flavia Moesica, primete pamnt n Transilvania (conform unei diplome descoperite la Brecu). II C. Scorpan. op. cit., p. 10. I ' . - Ibidem, p. II. 13 Ib'I de m. '1 Ion T. Dragomir, Cavolerul Trac de la TighinaBrhoi. n Monografia arheologic a elloldovei de Sud, f. Danubms. XVI. Muzeul Judeean de Istorie Galai. 1996, p. 493.

CONSIDERAII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97 credem c erau lucrate n Dacia, de ctre meteri locali la comanda adoratorilor, care de cele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia i Tracia. Reprezentrile n relief ale Cavalerului Trac rnbrac forme diferite i nurneroase. C. Scorpan distinge n iconografia Cavalerului Trac dou rnari categorii tipologice: 1. Cavalerul Trac n ipostaza de Cavaler Lupttor (rzboinic sau vntor); Il. Cavalerul Trac n postura de Erou panic (Erou clre). 1.. Aceasta este ipostaza cea rnai rspndit a Cavalerului Trac, simboliznd divinitatea dreptii i binelui, care nvinge forele rului i ntunericului ntruchipate de un rnistre sau de un alt anirnal vnat (fig. 2, 5, 6). Cavalerul lupttor poate fi nsoit de un slujitor, un cine, un arbore, un arpe, un altar. Arborele, care apare pe cele mai rnulte basoreliefuri, Fig. 1. Stel funerar descoperit la Tomis (marmur) - HEROS MANlMAZOS Fig. 2. Stel funerar descoperit la Cumpna, n apropierea Tomisului (marmur) - CA V ALER VN TOR

sirnbolizeaz vegetaia i fertilitatea pmntului, n timp ce arpele, aprtor a sanctuarelor i locurilor sfmte, este un sirnbol al regenerrii i al vieii. - . IT. In aceast postur (fig. 3, 4, 10), Cavalerul Trac nu rnal poart lance (este dezarmat) si ine n rnn o pater (vas) sau un rhyton, sernnificnd libraiile ce se fac pentru defunci. Spre deosebire de Cavalerul Lupttor unde calul este reprezentat n galop, acum calul rnerge la pas, linitit (uneori st chiar pe loc), Eroul panic ndreptndu-se spre altarul pe care arde o flacr. n cteva situaii, personajul ferninin (adoranta), care este figurat n dreapta scenei (fiind vorba, probabil, de zeia Cybele), ntinde deasupra altarului o pater, gest sernnificnd, de asernenea, libaiile. Aceste rnonumente preznt un interes deosebit i prin faptul c reprezentrile reflect unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintre Cavalerul Trac i Dionysos-Bacchus, Zeul viei de vie, al vegetaiei, care renate n fiecare 98 fULlANA BURUIAN an, apariie frecvent n repertoriul simbolisticii funerare din ntreaga lume antic 15, nu constituie altceva dect o aluzie la viaa etern. Credina n nemurire, conceput ca o

prelungire a vieii pmnteti i reflectat de toat tematica sculptural a monumentelor funerarel6, se manifest i n reprezentrile CavaleruJui Trac, astfel c, acesta semnific nu numai eroizarea defunctului (divinizarea lui), ct - mai ales - Eroul salvator pregtit s-I conduc pe acesta n lumea etern (Benedictio Latina - v. fig. 8, 9). La monumentele n care Cavalerul Trac este reprezentat n ipostaza de Erou panic ce ine n mn o pater sau un rhyton, caracterului votiv al divinitii i se suprapune cel funerar al atributelorl7. , -. \ I 'j .. '1 j, Fig. 3. Stel votiv descoperit la Tomis (piatr de calcar) - EROU PANIC " D. M. Pippidi, Studii de istorie a religiilor antice. Texte i interpretri, Ed. Universitas (Teora), Bucureti. 1998 p. 262-267; Zizi Covacef, Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac, in Pontiea. XI, 1978, Constanta, p. 119-125.

" Gabriella Bordenache, Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest, i. Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi, Ed. Academiei, Bucureti, 1969, p. 90 (i urm.), fig. 203-251. 17 Zizi Covacef, Interferene intre., voliv" i "funerar" n reprezentrile Cavaleru/ui Trac, n Revista muzeelor i monumentelor, 8, 1988, p. 56. CONSIDERA II PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99 , In situaia Cavalerului lupttor (vntor), frecvent reprezentat pe stelele funerare, se pune ntrebarea dac aceste reprezentri au obligatoriu caracter funerar sau pot fi considerate votive. Din moment ce se admite, ns, c pe acest tip de monumente cavalerul simbolizeaz eroizarea defunctului 18, putem fi ndreptii s considerm c aceste , reprezentri au caracter votiv. In acest caz se manifest interferena ntre caracterul funerar al monumentului i cel votiv al reprezentrii 19. Fig. 4. Edicul cu fronton descoperit la Tomis (mannur) - EROU PANIC Fig. 6. Reliefvotiv descoperit n Oltenia (marmur) - CA V ALER VN TOR Fig. 5. Reliefvotiv descoperit la Tomis

(copie in ghips) - CAVALER VN TOR Fig. 7. Stel funerar descoperit la Spata de Jos (marmur) - HEROS SANCTUS \8 M. Alexandru Vianu, Observaii asupra eroizrii Irace, n Se/VA, 31, 1980,3 , p. 355. \9 Zizi Covacef, op. cit., p. 56: 100 IULIANA BURUIAN Numeroasele monumente sculpturale (reliefuri, statui) i epigrafice, marele numr de epitete i atribute (unele exprimnd etimologic puteri i caliti divine, altele simple toponime - sate cu sanctuare celebre n lumea tracic) pe care le poart n inscripiidedicaii, ca i asocierea cu multe alte zeiti arat c Eroul Trac avea multe i importante atribuii complexe, ca binefctor al oamenilor, al sntii i bunstrii credincioilor devotai, al bunurilor materiale, al ntregii gospodrii. Pe teritoriu rii noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparinnd cultului Cavalerului Trac, majoritatea provenind din Dobrogea (Histria, Tomis, Cal/atis), iar restul din Oltenia i Transilvania2o . .. , " .... .'" Fig. 8. Relief votiv descoperit probabil n Dobrogea (marmur) - BENEDICTIO LATINA Fig. 9. Reliefvotiv descoperit probabil n Dobrogea

(mannur)- BENEDICTIO LATINA Fig. 10. Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmur) - EROU PANIC 20 Cavalerul Trac, n Dicionar de istoria romnilor, coord. Georgeta Smeu , Ed. Trei, Bucureti , 1997, p. 68. CONSIDERA II PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101 Cultul a cunoscut o larg rspndire n lumea grecoroman, existnd o bogat bibliografie i repertorii cuprinztoare, zonale sau pariale, cu monumente sculpturale i epigrafice ale Cavalerului Trac21 . Fig. II. Relief votiv de provenien necunoscut (marmur) - CA V ALER RZBOINIC Fig. 12. Relief fragmentar de provenien necunoscut (piatr de calcar) - JUPITER (EROU PANIC cu rhyton, orientat spre dreapta - sugereaz sincretismul) Din repertoriile ce s-au scris pn la aceast dat este uor a se identifica analogii pariale cu diferitele elemente simbolice i plastice, dispuse aproximativ identic sau foarte asemntor, dar nu se pot gsi exemplare absolut identice n amnunte i n ansamblu

compoziiei. Astfel , potrivit lui R. Raiu i 1. 1. Russu22 ne limitm deocamdat la simpla semnal are a ctorva asemnri, n primul rnd dup marele repertoriu a lui Kazaro i 21 Despre Cavalerul Trac: G. l. Kazarow, op. cit. (monografie de baz); C. Scorpan, op. cit.; G. Mihailov, Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae, Serdicae (Sofia), 1, 1956 (ed. a II-a 1970); II, 1958; I1I1I, 1961; I1I12, 1964; IV, 1966; Nubar Hamparumian, Corpus Culrus Equitus Thracii: IV, Moesia Inferior (Romanian Section) and Dacia, Leiden, 1979; Cristian Matei, Reprezentri ale Cavalerului Trac de la Nvodari, in Thraco-Dacica, VII, 1986, Bucureti, nr. 1-2, p. 167-170; R. Raiu, l. l. Russu, Un relief al "Cavalerului Trac " din Potaissa (Turda), n SCIVA, 28, 1977, 4, p. 597-602; N. Gudea, Un relief al Cavalerului Trac la Pojejena Oud Cara-Severin), n SCIVA, 22, 1971, 2, p. 345-349; Adrian Andrei Rusu, Victor Eskenasy, "Cavaleri Traci" descoperii la Slau de Sus Judeul Hunedoara, n SCIVA, 29, 1978, 4, p. 573-578; Constantin C. Petolescu, Ion Scuturici, O plcu de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentarea Cavalerului Trac, n SCIVA, 33, 1982, 4, p. 435-437; Andrei Opai\, O plcu a Cavalerului Trac de la Casimcea, n Peuce, V, p. 187-190; E. Zavatin-Coman, Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Trac,

n Pontica, IV, Constanta, 1971, p. 297-301; Zizi Covacef, Aspect inedit de manifestare a cultului Cavaleru/ui Trac, in Pontica, XI, 1978, p. 119-125; 22 R. Raliu, I. I. Russu, op. cit., p. 600. 23 G. I. Kazarow, op. cit., v. nr. I l , Clreul n galop, vntor activ, dinamic, cu altar in fa; nr. 37, 70, 137- la galop, altar, copac, arpe; mai multe (nr.135 , 140, 160, 176, 177, 181, 182, 185, 203 etc.) cu Cavalerul n galop, in faJ altarul, copacul, uneori pe el arpele; altele cu Eroul la pas avnd in faJ altarul, sau/ i copacul cu arpe (de el(. nr. 141, 164, 165, 341 etc.). 102 IULIANA BURUIAN apoi dupa repertoriul lui Mihailo\,2 din care sunt de menionat numai cteva piese, Prin urmare, documentele i monumentele arheologiceepigrafice ale Cavalerului Trac, prin numruL stilul i varietatea lor por ti considerate" autentice produse ale unei religii complexe i difereniate, oglndit in numeroase opereJiiptice i epigratice de ridicat nivel artlstIC l de mteres arheologlc-documentar remarcabll " IllLlANA BURUIAN Universitatea "Dunrea de Jos" Galai CONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-\CIAN RIDER SUMMARY

The most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider. al50 kno"n as Hero or Hemn, The Thracian Rider's cult has po\\erful influences from the Hellenian epoch, Thc oldest representations ofthis deit} are pretty rarc and found mostl) around Greek cities, bcg:inning \\ irh tile 4th centur;. B.C. In the 3" , 2nd century B.C. representations of thc rhmeian Rider begin ro appear in Asia Minor and during the first century B.C. we tind him in the Thracian world and later, in the Roman epoch he hecame \-er frcquently meI in the "Id Odry' Kingdom'5 territories, Thracia and inferior '\loe5ia, Certainly, from territo", io territory and for01 culture to culture, therc are some inequalities \\ithin the Thracian Rider's cult, In the Inferior Danubc', territories, this divinit) is \\Ofshipped together with the Roman pantheon's divinities until a later time ",hen the religious syncretism of the 3'd - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll \\ith (he Christian l11onotheism. " G, Mihailov, op. ciI., v, 1'01. 1I1f1. nr. 974.1021. 1108, 1195, 1201, 1179, 1319, 1366, 1407, 1-159, 1460 el.::, cu Eroul n galop. ca vantor activ. in tat altarul. copacul i uneori arpele; mai puin cu

personajul la pas ori staionind (nr. 1185,1185,1412,14631, iari mai pUine in 1'01. lin i IV. " Ibidem, p, 601.

INTRE MITOLOGIE SI REAL, MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS, MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC > CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI > SFANTUL MILITAR GHEOGHE

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice, pentru a descoperii cunostinte, informatii despre daci sau geti, adica tracii de la Dunare si din Carpati, ajungem la mitologie, legende si mituri asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in Zamolxis , iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu realul istoria enigmatica a neamului geto-dac : Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri . Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis, Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si, daca pe antici i-a impresionat, sub pana altora au trecut, se cuvine ca si noi sa le cunoastem, marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri, scantei de lumina din vechea Pelasgie, care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei. O stranie si misterioasa religie pagana, Cultul Cavalerilor Danubieni, isi are originile in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac. Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac, o divinitate pastoralagricola a triburilor trace . Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului, cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine, dar numai in acele zone in care se constata, arheologic si istoricgeografic, prezenta unor populatii geto-dacice. De

subliniat aspectul caci, toti marii cercetatori ai religiilor pagane, sunt de comun acord, ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele getodacilor, de pe ambele maluri ale Dunarii. Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate, basoreliefuri lucrate in plumb in vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins , mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni, in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec, taur, cocos, corb, vultur, sarpe, leu ), apar divinitatile solare, scenele misterioase de sacrifiu, banchetul sacru oferit numai celor initiati, diferite obiecte de cult, sau, chiar Magna Mater Cybelle ( Sibille ). CULTUL CAVALERULUI TRAC : in toate teritoriile, zonele locuite de geto-daci, exista un mit cu nume necunoscut, care, asa cum este reprezentat in scena centrala, are ca tema obisnuita lupta dintre bine si rau . Cavalerul Trac, Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni, reprezentat calare, a fost numit si Theos Heros , Heron , iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe. Exista argumente cum ca, acest Zeu Tanar, ar fi patronat razboiul si cultul funerar, deoarece apare reprezentat

pe stele funerare mai tarziu, iar in iconografia locala, asa cum am mentionat deja, este pastrat ca Sf Gheorghe. Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia, Dobrogea, Transilvania, dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice, Pe mormintele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare, insotit de un altar si pomul vietii ( pom pe care se incolaceste un sarpe ), calaretul avand o lance in mana. El este vazut ca un simbol al nemuririi si al victoriei binelui asupra raului si mortii. Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului, calul fiind un animal solar. Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia, zeul conducator, asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) , alipit fiind altarului de sacrificiu. Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta, arborele vesnic sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii. De mentionat caci, Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imaginesimbol, este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism. In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac, moartea este vazuta ca un prag care desparte, delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta, ca un spatiu intre Sacru si Profan. Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi, el ajutand

sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume. Asadar, Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire, in izbanda binelui asupra raului. Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti : Babele,Sfinxul, Altarele, cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si conducatorii cultului. Stim ca preotii cultului practicau astronomia, astrologia, magia, dar, nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati, deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor, ai celor neinitiati, deci, nu au fost descoperite temple sau locuri de cult. CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI : una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane, denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor, a Dioscurilor, a Calaretului traco-mitriac, a fost Cultul Cavalerilor Danubieni. Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau , Cavalerii Dunareni, aria lor de adoratie limitandu-se strict. Cultul Cavalerului Trac, va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni, deoarece, cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane, de la Dunarea Mijlocie si Inferioara, Dacia, Moesia, Panonia si Dalmatia ( actual , Romania, Bulgaria, fosta Yugoslavie si Ungaria ). Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea

Dunarii, respectiv Cultul Cavalerului Trac, s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni, pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH. Subliniem faptul ca, acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ). Asadar, Cultul Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale. Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor. Mai tarziu, acest cult a fost reprezentat pe tablite, in piatra si in metal de catre mesterii colonisti. Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni. Marea Zeita ( Diana, Nemesis, Cybella, Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana, subpamanteana si celesta. Zeita apare cu degetul la buze, ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretului. din nefericire, acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie, cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatii Cei doi cavaleri si Marea Zeita, adica cele 3 divinitati, sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi : pamanteana, cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ). Pentru reprezentarea acestei triade, pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche: Marea Zeita danubiana sta in centru, in fata sa este

infatisata o masa pe care se vede un peste, cei doi cavaleri, pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ). Pestele, este prezent ca simbol, considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati, mai tarziu pestele a devenit simbol al crestinismului. Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul, aerul, focul si apa ), luata din teologia zeului Mithras, prin prezenta simbolurilor sarpe, cocos, leu si vas, puse in opozitie unele fata de altele. Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete, la fel, apar cele patru anotimpuri, sub forma de cununi purtate pe cap. Cultul Cavalerilor danubieni sa stins, inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului. Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului, preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica, atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase. Cand in Imperiul roman, biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat, vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari, care, mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe, Dumitru, Theodor, Arhanghelii Mihail si Gavril ). In concluzie, Zeul Cavalerilor Danubieni, sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu

SFANTUL GHEORGHE. Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe, aparatorul, biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi, Sf Gheorghe, razboinicul calare. In calendarul popular, Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie, Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac. In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic . Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara, ca simbol al renasteri, al trezirii si biruintei vietii. Astfel, Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios. SIBILLA POESIS De la cavalerul trac la sngiorzul romnesc

sursa : aici De la cavalerul trac la sngiorzul romnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe dou anotimpuri: iarna, patronat de lup, personificare a ntunericului i frigului, i vara, patronat de cal, personificare a luminii i cldurii. ntre cele dou diviniti zoomorfe, Lupul i Calul, i atrii care msoar timpul oamenilor, Luna i Soarele, sunt tainice legturi: lupul este asociat cu astrul lunar, cruia i cnt noaptea urlnd, calul cu astrul solar pe care l ajut zilnic s urce pe bolta cerului de la rsrit pn la zenit. Cu excepia mgarului, vietatea cal nu are la latitudinea geografic a Romniei un alt concurent al crui orologiu biologic s se apropie att de mult, prin ritmicitatea i durata ciclului de reproducie, de lungimea anului tropic. Pentru a se orienta n timp, omul preistoric, lipsit de aparate de msurare a acestuia, folosea orologiile astronomice i biologice oferite direct de natur. Un astfel de orologiu a fost ftatul mnjilor n preajma echinociului de primvar, fenomen astronomic celebrat ca An Nou de multe popoare ale lumii vechi. Dac n calendarul popular srbtorile i obiceiurile dedicate lupului (Filipii, Noaptea Strigoilor, Snpetrul Lupilor .a.) sunt grupate pe timp de iarn, cele ale calului (Sntoaderul cel Mare, Caii lui Sntoader, Joia Iepelor, Strodul Rusaliilor, Patele Cailor, Cluul) sunt concentrate pe timp de var.

Pe teritoriul Romniei, n Dobrogea, Oltenia i Transilvania au fost descoperite peste 200 de piese arheologice care aparin cultului Cavalerului Trac, zeu venerat de populaiile care triau n regiunea balcanocarpato-dunrean n secolele 2-3 d. H.. Cavalerul Trac este reprezentat de un tnr clre care merge la vntoare cu calul, la pas sau n galop. Mna dreapt este ridicat, n semn de binecuvntare, sau ine cu ea diferite obiecte cu caracter sacru. Scena sacr n care Cavalerul Trac apare singur sau nsoit de ali zei (Cybele, Dionysos, Hermes) mai cuprinde ca elemente de peisaj un pom cu un arpe ncolcit i un altar. Amintim c n regiunile dunrene aparinnd Daciei, Moesiei i Dalmaiei au fost descoperite un numr mare de reliefuri sculptate, fr inscripii votive, aparinnd geto-dacilor, numite de arheologi Cavaleri Danubieni. Acestea redau o zei ncadrat de doi cavaleri care poart n sulie balaurul dacic, clcnd triumftori dumanii sub copite. Dup aproximativ dou milenii, Sngiorzul din calendarul popular pstreaz nc amintirea unui zeu precretin al vegetaiei, protector al cailor, vitelor cu lapte i holdelor semnate, identificat pe criterii etnologice cu Cavalerul Trac. Sfntul cretin Marele Mucenic Gheorghe numit de rani Sngiorz n Transilvania i Banat, Sfntul Gheorghe n Moldova, Muntenia i Oltenia i Smedru (26 octombrie)

mpart anul n dou anotimpuri pastorale: vara ntre Sngiorz i Smedru; iarna ntre Smedru i Sngiorz. Cei doi sfini poart la bru cheile anului, cu care Sngiorz nchide iarna i deschide vara la 23 aprilie, iar Smedru nchide vara i deschide iarna la 26 octombrie. Un sfnt nfrunzete codrul, cellalt l desfrunzete. ntre ei ar fi fost ncheiat un rmag pe via i pe moarte: dac copacii sunt nenfrunzii pe data de 23 aprilie, Smedru l omoar pe Sngiorz i invers, dac pe 26 octombrie codrul este nfrunzit. mai multe informaii, la surs : Ion Ghinoiu, REVISTA CLIPA

sursa : aici

SF. GHEORGHE (Sangiorzul) sau Purtatorul de biruinta Sangiorzul se sarbatoreste din cele mai vechi timpuri, la o luna dupa echinoctiul de primavara si se spune ca el tine cheile cerului si sloboade soarele sa urce in tarie ca sa aduca vara. Peste vechiul zeu al vegetatiei, Cavalerul Trac (protector al cailor, vitelor cu lapte si holdelor semanate), calendarul ortodox l-a suprapus pe Sf. Gheorghe, sfantul razboinic calare pe un cal alb, care a omorat balaurul ce ameninta lumea. Sarbatoarea in sine reprezinta inceputul verii pastorale, al carui sfarsit il va marca ziua Sfantului Dumitru. Sarbatorile celor doi sfinti impart anul in doua anotimpuri simetrice vara pastorala ( 23 aprilie 26 octombrie) si iarna pastorala ( 26 octombrie 23 aprilie). Legenda populara spune ca Dumnezeu a incredintat cheile vremii sfintilor Gheorghe si Dumitru, care de atunci le poarta la brau. Intre cei doi sfinti exista un legamant pe viata si pe moarte: daca padurea nu este infrunzita pe data de 23 aprilie, Samedru il omoara pe Sangiorz. Acelasi lucru se va intampla si cu Samedru daca in ziua de 26 octombrie, Sangiorzul va gasi frunze pe pomi.

O alta legenda ne aminteste ca pe vremea cand Sfantul Gheorghe era om pe pamant, toate apele de baut s-au oprit si nu era decat un singur loc de unde trebuia sa ia apa fiecare familie. Acel loc insa, era pazit de un balaur infricosator, care cerea in schimbul apei cate un suflet. Tot in timpul acela, sosise vremea ca sa dea si imparatul un suflet. El nu avea decat o fata pe care, desi o iubea ca pe lumina ochilor, a gatit-o pentru a i-o trimite balaurului. Dumnezeu, indurandu-se de oameni, l-a trimis pe Gheorghe sa rapuna balaurul. Imparatul, voind sa-l rasplateasca, i-a fagaduit fiica de sotie, dar Sf. Gheorghe a raspuns ca lui nu-i este dat sa se casatoreasca, ci sa-l slujeasca pe Dumnezeu, facand bine pe pamant. De-atunci, oamenii au inceput sa se stropeasca cu apa neinceputa din fantani si izvoare ca sa dezlege belsugul, sa puna crengi de rug la porti, sa unga ferestrele, usile, portile si hornul casei cu usturoi, inchinandu-se lui Dumnezeu si Sfantului Gheorghe, ca sa stavileasca astfel intrarea zanelor care bantuie noaptea. Pentru ca la Sangiorz incepe al doilea sezon al anului pastoral, in aceasta perioada urca oile la munte si are loc masurisul laptelui. Masurisul laptelui este o traditie complexa, dar minutios organizata, care are loc de secole fara nici o modificare. Fiecare familie din

sat isi duce turmele de capre si de oi la o strunga de langa sat, unde pastorii angajati din vreme le mulg. Laptele obtinut este masurat, pentru a sti cata branza i se cuvine fiecarei familii in acel sezon. Multe sunt credintele si superstitiile legate de Sangiorz: - gunoiul din ziua aceasta se pune la radacina pomilor ca sa rodeasca bine - cine se spala in dimineata aceste zile cu roua, toata vara va fi sanatos si nu-i vor iesi pete pe obraz - o piele de sarpe, jupuita de Sf. Gheorghe si purtata noua zile la gat, se crede ca te fereste de friguri - e bine sa te cantaresti de Sf. Gheorghe, pentru ca atunci nu se mai lipeste de tine nici un farmec - de Sf. Gheorghe sa nu dai nimic din casa ca-ti dai norocul - daca in ziua de Sf. Gheorghe va fi roua multa sau ceata, e semn de an bogat - sprinten iute, harnic si indemanatic la lucru in decursul anului poate fi doar acela care este urzicat in aceasta zi - fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos Tot acum este vremea potrivita pentru a incheia contracte: Sf. Gheorghe tocmeste si Sf. Dumitru plateste, zice taranul referindu-se la vechile tocmeli

ce le incheiau in aceasta perioada stapanii stanelor cu ciobanii si vacarii. In Bihor, s-a pastrat traditia ca, in aceasta zi, sa se formeze turmele, sa se desparta mieii de oi si sa se tocmeasca pastorii. Batranii mai povestesc ca de Sangiorz ard comorile ingropate prin paduri, iar cei care le vad luminand pot merge sa le caute a doua zi. Pe valea Crisului Repede se obisnuieste ca, de Sangiorz, sa se impodobeasca portile si usile grajdurilor cu crengi cu ghimpi, ca sa alunge strigoii care fura mana laptelui. Forma cea mai arhaica a sarbatorii o reprezinta Sangiorzul din zona Muntilor Apuseni, unde o ceata de feciori organizeaza un adevarat scenariu al carnavalului de primavara, in care tinerii, imbracati in verdeata, stropesc si ii urzica pe sateni, canta si joaca, in scopul stimularii magice a fortelor creatoare din natura (V. Butura Cultura spirituala romaneasca).

Cavalerul trac

Zeul venerat de vechile populatii balcanice Muzeele din Romania adapostesc in salile lor de istorie veche numeroase sculpturi, tablite sau basoreliefuri ce infatiseaza un cult religios mai putin cunoscut al geto-dacilor: cultul Cavalerului trac. Specialistii sunt de parere ca este vorba despre un tanar zeu al tracilor balcanici si danubieni, reprezentat adesea calare, in scene de vanatoare.

Atributele si originea zeului sunt incerte, ele sunt mai degraba rezultatul unui sincretism cultural, datorat patrunderii romane in teritoriile din Balcani. In siturile din Romania s-au descoperit cel putin 200 de vestigii ce atesta existenta cultului Cavalerului trac. Istoricii recunosc ca, in multe dintre provinciile colonizate de romani, exista o religie pagana, Cultul Cavalerilor Danubieni, ce-si avea originile in cultul Cavalerului trac, o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace. Cercetatorul Mihail Rostovtev este de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta o contopire a Cultului lui Mithras cu cel al Cavalerului trac. In mitologia persana, Mithras este zeul luminii, numele lui insemnand Soarele nebiruit. Cultul lui Mitra (Mithras) a fost introdus de regele persan Artaxerxes II (405-362 i.Hr.) si s-a raspandit si in exteriorul Iranului ajungand in Imperiul Roman in anul 100 d.Hr., prin intermediul soldatilor, cultul fiind unul exclusiv pentru barbati. Patrunzand si in Dacia dupa cucerirea traiana din 106 d.Hr., cultul lui Mitra s-a intersectat cu cel autohton, Cultul Cavalerului trac. Desigur, multe reprezentari ale Cavalerului trac se regasesc si in provinciile vecine, populate de traci. Ca urmare, toti marii cercetatori ai practicilor pagane sunt de acord ca aceste religii aduse de romani sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii. In multe scene sculptate pe tablite sau pe basoreliefuri, descoperite in Dobrogea, Oltenia, Transilvania, acesta este infatisat in preajma unei Mari Zeite care primeste un Zeu Cavaler ce calca sub copitele calului un dusman invins. Cercetatorii sustin ca imaginea Cavalerului trac a fost preluata ulterior de iconografia crestina pentru a-l reprezenta pe Sfantul Gheorghe. Dinspre paganism spre crestinism Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul si imaginatia unor cercetatori si istorici, precum: Teohari Antonescu, Iozef Hampel, Mihail Rostovtev, Franz Cumont, Em. Grigoras, Dumitru Tudor, Mircea Dogaru si altii. Unul dintre cei mai avizati specialisti ai acestei religii este istoricul Dumitru Tudor care, in 1937-1938, si-a sustinut teza de doctorat pe aceasta tema, iar in 1976, la Leiden (Olanda) i s-a publicat o lucrare monografica in doua volume. El afirma ca, deoarece absolut toate tablitele de marmura, piatra sau metal care-i infatiseaza pe acesti eroi redati calare

si pe zeita tutelara s-au descoperit in orase sau in castre, unde, alaturi de putinii cetateni veniti chiar din metropola Imperiului, Roma, se gaseau colonisti de cele mai diferite etnii si, evident, dupa instituirea sistemului de toleranta de catre Hadrian, participau la viata cetatii si dacii, numai acest cosmopolitism si regim de toleranta a permis aparitia noului cult - Cavalerii Danubieni - al carui fundament este traco-dacic. In ariile din Balcani si mai ales din Dacia, cultul este atestat din secolele II-III. Exista si argumente, afirma istoricul Dumitru Tudor, care dovedesc faptul ca acest Zeu tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar, deoarece apare mai tarziu reprezentat pe stele funerare, iar in iconografia locala este pastrat ca Sf. Gheorghe. Pe monumentele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare, insotit de un altar si de pomul vietii (pom pe care se incolaceste un sarpe), calaretul avand o lance in mana. Cavalerul este astfel un simbol al nemuririi si al victoriei binelui asupra raului si mortii. Aceasta semnificatie sau interpretare simbolica arata o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism. Ofensiva zeitatilor romane si crestine Religia Cavalerilor danubieni a fost denumita de multe ori in trecut ca fiind a Cabirilor (protectori ai navigatiei in lumea frigiana), a Dioscurilor (in mitologia greaca, protectori ai corabierilor), a Calaretului traco-mitriac. Format initial din credintele popoarelor de pe valea Dunarii, a stat la baza aparitiei cultului Cavalerilor Danubieni, afirma specialisti, raspandit cu precadere pe teritoriul tuturor provinciilor romane, Dacia, Moesia (provincie romana antica, situata in regiunile statelor Serbia, Bulgaria si Romania; geografic, era cuprinsa intre Marea Neagra la est, Muntii Balcani si Muntii Sar la sud, raul Drina la vest si fluviul Dunarea la nord), Dalmatia si Panonia (acum, Croatia - fosta Iugoslavie si Ungaria). Istoricii subliniaza faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor romani. Tot ei mai spun ca geto-dacii nu ciopleau chipul zeului lor, de aici influenta romana, pentru ca, mai tarziu, acest cult a fost reprezentat pe tablite, in piatra si in metal de catre mesterii colonisti. Din pacate, cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului. Apoi, cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat, vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari, canonizati ulterior (Sf. Gheorghe, Dumitru, Theodor, Arhanghelii Mihail si Gavril). Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza, spun istoricii, in Sf. Gheorghe, razboinicul calare. In calendarul popular, Sf.Gheorghe este sarbatorit si cinstit la 23 aprilie, fiind considerat zeul vegetatiei, protectorul naturii inverzite, al vitelor si al oilor. Calaretii lui Burebista Dupa unele ipoteze emise de o serie de specialisti, acest zeu simboliza calaretii getului Burebista si ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis, simbol al libertatii si vitejiei razboinicilor, precizeaza istoricul Paul Stefanescu. Nu se cunoaste care era denumirea oficiala a acestui zeu local si

nici in ce constau cultul sau, ceremoniile si ritualurile - venerarea sa efectuandu-se in cel mai mare secret, constituind probabil si o forma de opunere fata de puterea de la Roma. Cunoasterea cultului se rezuma in prezent la studierea si interpretarea a circa 226 de reprezentari ale zeilor intruchipati pe tablitele de piatra (114), de metal (95), de teracota (4) si pietre gravate (13). Nu s-a pastrat nici un fel de mentiune literara in privinta cultului si nici un fel de inscriptie care sa-i mentioneze numele. Cultul Cavalerilor Danubieni a fost, din punct de vedere al continutului si al bogatiei in simboluri si obiecte de cult, cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectiva pe teritoriul Daciei, subliniaza cercetatorii. Nu exista monumente religioase din secolele II-IV care sa ne fi transmis un mai mare numar de simboluri si obiecte de cult decat reprezentarile Cavalerilor Danubieni, spun ei. Raspandit in Dacia, in Panonia, Dalmatia si Moesia, cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfarsitul secolului al IV-lea, fiind absorbit de crestinism a carui biserica oficiala, organizata de acum la scara intregului Imperiu, merge pe drumul batatorit de preotii pagani ai diverselor culte ale Romei, absorbind si integrand toate cultele si zeitatile locale. Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta, in cadrul bogatei colectii de antichitati romane, o interesanta placa votiva ce-i reprezinta pe asanumitii Calaveri (Calareti) danubieni. Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular, pe la inceputul secolului al XX-lea, si provine din Transilvania, locul exact al descoperirii ramanand insa necunoscut. Multe astfel de tablite exista in muzeele de istorie din Braila, Alba, Constanta S.A. Maria Oprea

Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac

Silueta Daltuita a "Cavalerului Trac" sta de veghe la capatul unui cimitir de langa "Pestera Mosului"( Manastirea Cetatuia Negru-Voda), in care se afla cateva cruci pe care nu stau scrise decat nume, fara sa se precizeze momentul trecerii in vesnicie. Cea mai spectaculoasa imagine, incrustata in stanca, celebrul si misteriosul "Cavaler Trac", avea un cult raspandit din Carpati pana la Marea Mediterana. Cavalerul trac este un tanar zeu al tracilor balcanici i danubieni, reprezentat calare pe cal, adesea in imprejurari cinegetice, identificat de catre grecii antici cu zeul Heron. In tara noastra s-au gasit cel putin 200 de imagini de epoca, atestand cultul Cavalerului

Trac. Unii cercetatori sustin ca imaginea a fost preluata din iconografia crestina, si il reprezinta pe Sfantul Gheorghe.

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac Termeni atestai (12): Atribute i titluri ale Cavalerului Trac
Posted in Uncategorized cu etichete apollo, atribute divine, cavalerul trac, limba tracic, religia tracilor, TERMENI ATESTAI on octombrie 5, 2009 by zalmoxe

Dei mi-am propus s inventariez doar termenii atestai pentru spaiul daco-moesic, am adunat i cteva dintre cele mai uzuale atribute i titluri ale divinitii cu diverse nume i atribute numit convenional Cavalerul Trac. La cam toate elementele discutate n seciunea Termeni Atestai, lacunele bibliografice sunt, deocamdata, foarte mari, ele sunt cu att mai pregnante aici, literatura de specialitate din Bulgaria fiind foarte greu accesibil. Atrag de asemenea atenia asupra faptului c nu toi aceti termeni provin din limba trac. 1) Termen: KARABASMOS 2) Sursa prim: 2a) izvorul: diverse inscripii dedicate Cavalerului Trac, de asemenea Apollo Karabasmos 2b) epoca: sec. I d. Hr IV d. Hr 2c) limba de transliterare: alfabet grec; alfabet latin 3) Grafiere: (Eroi Karabasmo) (IGBulg IV, 2134) , (CCET I, 85), etc 4) Funciune: atribut divin (?) 5) Observaii: Atribut al unei diviniti cu diverse nume i atribute (aa numitul Cavalerul Trac). 7) Bibliografie: - Nora Dimitrova, Inscriptions and iconography in the Monuments of the Thracian Rider, n Hesperia, vol. 71, nr. 2, (Apr-Iun 2002), p. 209-299 1) Termen: MANIMAZUS 2) Sursa prim: 2a) izvorul: diverse inscripii dedicate Cavalerului Trac 2b) epoca: sec. I d. Hr IV d. Hr 2c) limba de transliterare: alfabet grec; alfabet latin 3) Grafiere: (Eeroi Manimazoi)IGBulg I, 78) 4) Funciune: atribut divin (?) 5) Observaii: Atribut al unei diviniti cu diverse nume i atribute (aa numitul Cavalerul Trac). n opinia lui G. Mihailov, acest monument provine de lng un sanctuar dedicat lui Apollo Karabasmos. 6) Bibliografie: - Nora Dimitrova, Inscriptions and iconography in the Monuments of the Thracian Rider, n Hesperia, vol. 71, nr. 2, (Apr-Iun 2002), p. 209-299 1) Termen: PROPULAIOS 2) Sursa prim: 2a) izvorul: diverse inscripii dedicate Cavalerului Trac 2b) epoca: sec. I d. Hr IV d. Hr 2c) limba de transliterare: alfabet grec; alfabet latin 3) Grafiere: (Eroi Propulaiou)(CCET I 80-95) 4) Funciune: atribut divin (?)

5) Observaii: Atribut al unei diviniti cu diverse nume i atribute (aa numitul Cavalerul Trac). 6) Bibliografie: - Nora Dimitrova, Inscriptions and iconography in the Monuments of the Thracian Rider, n Hesperia, vol. 71, nr. 2, (Apr-Iun 2002), p. 209-299 1) Termen: VETESPIOS, OUETESPIOS 2) Sursa prim: 2a) izvorul: diverse inscripii dedicate Cavalerului Trac 2b) epoca: sec. I d. Hr IV d. Hr 2c) limba de transliterare: alfabet grec; 3) Grafiere: (Eroi Vetespiou) (KDP 755 la Petric-Kalesi) (Eroi Ouetespioui) (BIAB 8, 1934, 459 la Marcianopolis 4) Funciune: atribut divin (?) 5) Observaii: Atribut al unei diviniti cu diverse nume i atribute (aa numitul Cavalerul Trac). 7) Bibliografie: - Dimitri Detschew, Die Thrakische Sprachreste, p. 56 1) Termen: AULARCHENOS 2) Sursa prim: 2a) izvorul: diverse inscripii dedicate lui Apollo 2b) epoca: sec. I d. Hr IV d. Hr 2c) limba de transliterare: alfabet grec; 3) Grafiere: (Aularkhenou) (ADB 153 la Asardzik; ADB 154 la Devna; KDP 498 la Karnobat; KDP 916 la Stara-Zagora; KDP 919; BIAB 7, 1932-1933, 384 la Coklevo) 4) Funciune: atribut divin (?) 5) Observaii: Atribut al lui Apollo (?) 6) Bibliografie: - Dimitri Detschew, Die Thrakische Sprachreste, p. 34 1) Termen: PUROUMEROULAS 2) Sursa prim: 2a) izvorul: diverse inscripii dedicate lui Apollo 2b) epoca: sec. I d. Hr IV d. Hr 2c) limba de transliterare: alfabet grec; alfabet latin 3) Grafiere: (Kuriou Puroumeroul(a) ) (KDP 812 la Plovdiv) (Eroui Purmer(oula) (KDP 293 la Garmen) ((Erou P)urmeroula) (KPD 375 la Golema-Breznica) (Purmeroula Mukhapaibes Eukhen) (KDP 608 la Ljublen) (Theou Megalou Purmeroula) (BIAB 12, 1938, 288 nr. 10 la Kovacevo) (Eroui Purumerula) (KDP 603 la Ljublen)

(sancto Pirmer(ulae)) (KDP 602 la Kovanlak) 4) Funciune: atribut divin (?) 5) Observaii: Atribut al unei diviniti cu diverse nume i atribute (aa numitul Cavalerul Trac). 6) Bibliografie: - Dimitri Detschew, Die Thrakische Sprachreste, p. 386-387 (..deocamdat, urmeaz s fie aduse mult mai multe referine aici)