Sunteți pe pagina 1din 65
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

PROIECT LA INVESTIȚII

Evaluarea unui proiect de investiții la Transgaz S.A.

BUCUREŞTI

2013

Cuprins

Prezentarea generală a societăţii

3

Analiza diagnostic

4

Diagnostic juridic

4

Diagnostic comercial

8

Analiza SWOT

11

Diagnosticul resurselor umane

12

Diagnosticul mediului

16

Diagnosticul tehnic

17

Diagnosticul financiar

21

Analiza echilibrului financiar

24

Analiza performanţei financiare

26

Pragul de rentabilitate

28

Principalele rate de rentabilitate

29

Analiza fluxurilor financiare

35

Analiza Cash-Flow-ului disponibil (CFD)

36

Studiu de fezabilitate privind investiţia

37

Prezentarea proiectului de investiţii

37

Metodologia cercetării

39

Analiza investiției în mediu cert

39

Analiza investitiei in mediu incert

45

Analiza de sensibilitate

45

Tehnica scenariilor

59

Concluzii

64

Bibliografie

65

2

Transgaz S.A.

Prezentarea generală a societăţii

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A. a fost înființată în aprilie 2000, este o societate comercială pe acțiuni, companie a statului , fiind operatorul tehnic al sistemului national de transport gaze naturale din România. Transgaz asigură servicii de înaltă calitate, răspunde de funcţionarea în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecie a mediului înconjurător și are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru transportul,tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale, cercetareaproiectarea in domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei romane, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin statut. Societatea este partener în proiectul conductei Nabucco și are o capacitate totală de transport de 30 de miliarde m³ de gaze naturale și de o rețea de conducte de 13.000 km. În viitorul apropiat, Transgaz va deveni un operator de transport gaze pe piața internațională , perfecționându-și sistemul de operare , un sistem național de transport reabilitat , beneficiind de un management ridicat conform standardelor internaționale. Compania este în permanență dezvoltare , viziunea acesteia înglobând dorința de atingere a performanței, responsabilitate față de populație, competitivitate și condiții de siguranță deplină. Misiunea Transgaz prevede numeroase obiective precum implementarea unui management participativ în toate domeniile de acțiune, modernizarea sistemului național de transport gaze și dezvoltarea relațiilor cu țările învecinate. Obiectul principal de activitate al Transgaz este transportul de gaze naturale, activitate prestata in regim de monopol natural si care este un serviciu public de interes national. Transgaz asigura legatura intre producatorii de gaze (ex. Romgaz, Petrom, gaze din import etc.) si distribuitorii de gaze (ex. GDF SUEZ Energy Romania, E.ON Gaz Romania etc.). Totodata, Transgaz asigura transportul international de gaze care tranziteaza teritoriul Romaniei.

3

Sursa: www.distrigaz.ro Principalii participanti pe piaț a gazului natural din România sunt: producă torii (SNGN

Sursa: www.distrigaz.ro Principalii participanti pe piața gazului natural din România sunt: producătorii (SNGN Romgaz, Petrom, Amtomco Energy LLC New York), importatorii (Distrigaz Sud, E.ON Gaz Romania, Termoelectrica, Wirom, s.a.), furnizorii (Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Petrom, SNGN Romgaz, Congaz, s.a), operatorul S.N.T. Transgaz, distribuitorii (Distrigaz Sud, E.ON Gaz Romania, Petrom, s.a.), operatorii de înmagazinare subterană (SNGN Romgaz, Depomures, Amgaz), consumatorii eligibili și consumatorii captivi.

Analiza diagnostic

Diagnostic juridic

Structură acționariat "Transgaz" S.A. este organizată şi funcţionează ca o societate comercială pe acţiuni, în temeiul prevederilor Legii nr. 31 /1990, privind societăţile comerciale, republicată şi a Statutului său de organizare şi funcţionare aprobat prin H. G. nr. 334 /2000.

Acţiuni în direcţia privatizării În baza prevederilor Memorandumului nr. 20 /6365 /E.B. /20.05.2004, s-a aprobat programul guvernamental "O piaţă puternică - dezvoltarea pieţei de capital" în care s-au stabilit

4

măsurile, precum şi termenele de realizare a acestora, pentru agenţii economici din portofoliul MEC - OPSPI, nominalizaţi pentru oferta publică iniţială primară listarea pe piaţa de capital. "Transgaz" S.A. Mediaş a fost propusă pentru listarea pe piaţa secundară de capital cu un pachet minoritar de acţiuni, conform H. G. nr. 881 /03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale aflate în portofoliul MEC, pentru anul 2004 şi H.G. nr. 1329 /19.08.2004 privind mandatul instituţiei publice implicate şi aprobarea strategiei de privatizare prin ofertă publică a unor societăţi. În acest sens, "Transgaz" S.A. a elaborat un program propriu de măsuri cu termene privind "Procesul de listare şi ofertă publică", care a fost avizat în şedinţa Consiliului de administraţie din data de 01.07.2004 (H.C.A. nr. 8 /01.07.2004) şi aprobat în şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor din 01.07.2004 (Hotărârea A.G.A. nr. 5 /01.07.2004). Ca urmare a înfiinţării S.C. Fondul Proprietatea S.A., şi a listării la bursă, structura acţionariatului s-a modificat după cum urmează:

   

Număr

Acţionar

Nr. acţiuni

Cota de

Drepturi

participare

de vot

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

 

73,5097

 

8.654.917

%

8.654.917

S.C. FONDUL PROPRIETATEA S.A.

 

14,9876

 

1.764.620

%

1.764.620

PERSOANE FIZICE

751.730

6,3847 %

751.730

PERSOANE JURIDICE

602.577

5,1179 %

602.577

TOTAL

11.773.844

100 %

 

5

Sursa: www.distrigaz.ro Îmbinând în mod eficient în cursul anilor experienţa profesională cu devotamentul, TRANSGAZ

Sursa: www.distrigaz.ro

Îmbinând în mod eficient în cursul anilor experienţa profesională cu devotamentul, TRANSGAZ este astăzi unul dintre actorii importanţi şi competitivi ai scenei energetice naţionale şi internaţionale. În contextul noii politici energetice europene, TRANSGAZ are în vedere atât creşterea siguranţei energetice – prin asigurarea capacităţilor de transport al gazelor naturale în scopul satisfacerii cererii de consum din economia naţională, sporirea eficacităţii prin modernizarea Sistemului de Transport al gazelor naturale (SNT), asigurarea compatibilităţii operării acestuia în corelare cu sistemele de transport similare europene şi creşterea flexibilităţii în operarea SNT cât şi implementarea principiilor de dezvoltare durabilă prin modernizarea sistemelor de odorizare a gazelor naturale, dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi proiectare în domeniul transportului de gaze naturale, instituirea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente componentelor din SNT. Capitalizarea bursieră a Transgaz se cifrează la jumătatea lunii aprilie 2010 la aproximativ 741,8 mil.Є iar Transgaz este astăzi unul dintre emitenţii activi ai pieţei de capital din România, acţiunile sale tranzacţionânduse pe piaţa reglementată a BVB la categoria I.

6

EVOLUŢIA ACŢIUNII TGN IN PERIOADA 20082010

EVOLUŢIA ACŢIUNII TGN IN PERIOADA 2008 ‐ 2010 SIGURANŢA ENERGETICĂ: Sursa: www.distrigaz.ro accesul tertilor la

SIGURANŢA ENERGETICĂ:

Sursa: www.distrigaz.ro

‐ 2010 SIGURANŢA ENERGETICĂ: Sursa: www.distrigaz.ro accesul tertilor la SNT în condiţii transparente şi

accesul tertilor la SNT în condiţii transparente şi nediscriminatorii în limitele capacitatilor de transport si cu respectarea regimurilor tehnologice; asigurarea capacităţilor de transport pentru satisfacerea cerinţelor de consum din economia naţională; reabilitarea si modernizarea SNT si a conductelor de tranzit internaţional al gazelor naturale; Proiectul Nabucco în vederea diversificarii surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi a rutelor de transport gaze naturale; interconectarea SNT cu sistemele similare de transport gaze naturale din ţările vecine şi cresterea capacităţii transfrontaliere de transport gaze naturale; implementarea sistemului de comandă şi achiziţie date SCADA; implementarea regulamentelor comunitare privind piata internă a gazelor naturale

comunitare privind piata internă a gazelor naturale SANATATE Susț inerea în continuare prin sprijin financiar
comunitare privind piata internă a gazelor naturale SANATATE Susț inerea în continuare prin sprijin financiar
comunitare privind piata internă a gazelor naturale SANATATE Susț inerea în continuare prin sprijin financiar
comunitare privind piata internă a gazelor naturale SANATATE Susț inerea în continuare prin sprijin financiar
comunitare privind piata internă a gazelor naturale SANATATE Susț inerea în continuare prin sprijin financiar
comunitare privind piata internă a gazelor naturale SANATATE Susț inerea în continuare prin sprijin financiar

SANATATE Susținerea în continuare prin sprijin financiar a investitiilor Spitalului Municipal Medias si acordarea de ajutoare sociale financiare pentru solutionarea unor cazuri medicale fie ale salariaților, ale rudelor acestora sau celor care solicită sprijin în acest sens.

7

MEDIU Cu totii ne dorim o viata sanatoasa si un mediu curat si de aceea ne preocupa tot ceea ce este în jurul nostru!Obiective:

Sustinerea financiara prin parteneriatele încheiate de ONG-uri, cu scoli sau institutii publice pentru proiecte de protectie a mediului înconjurator si amenajare de spatii verzi;

Sprijinirea proiectelor de ecologizare initiate de administratia publica locala Medias precum si pe cele initiate de alte primarii din tara, acolo unde Transgaz are unitati. Prin toate obiectivele propuse în ceea ce privește responsabilitatea socială corporativă precum și prin acțiunile de sponsorizare și donații întreprinse, SNTGN TRANSGAZ SA se

angajează în mod etic și contribuie prin practica afacerilor transparente și responsabile la dezvoltarea sustenabila a economiei și la coeziunea sociala, îmbunatatind în acelasi timp, atât calitatea vietii salariatilor si a familiilor acestora cât si a comunitatilor locale si a societatii în care își desfașoară activitatea. Pentru activitatea de tranzit international se negociaza acorduri bilaterale intre statul roman si alte state pe o perioada de timp limitata:

• Contractul cu Bulgargaz este scadent la 31 decembrie 2011 si nu include clauze de prelungire;

• Contractul incheiat in 1987 cu Gazprom Export, scadent la 31 decembrie 2011,

contine o clauza de prelungire pe perioade succesive de 5 ani, daca nici una din parti

nu renunta la contract cu 4 ani inainte de scadenta.

• Cel de al doilea contract cu Gazprom, incheiat in 1999 si scadent in 2023 contine de asemenea aceeasi clauza de prelungire mentionata mai sus.

Diagnostic comercial

Clienți Transgaz Transgaz Mediaş (TGN) a încheiat la data de 28 iunie 2011 mai multe contracte importante de transport al gazelor naturale cu cei mai mari consumatori din România care totalizează peste un miliard de lei (circa 300 mil. euro). Cele patru firme care au semnat cu Transgaz au o contribuţie de circa 80% la afacerile companiei.

8

"Contractele sunt încheiate pe un an gazier care începe la 1 iulie, aşadar contractele au fost încheiate pe perioada 01.07.2011-01.07.2012. Având în vedere faptul că tarifele de transport gaze naturale practicate de Transgaz nu s-au schimbat de la 1 septembrie 2009, valoarea insumată a contractelor este aproximativ egală cu cea a contractelor semnate anterior cu aceiaşi clienţi", au precizat reprezentanţii Transgaz. În 2010, cel mai bun an pentru profitabilitatea Transgaz, afacerile transportatorului de gaze naturale s-au cifrat la 1,3 mld. lei (311 mil. euro). Transgaz va furniza servicii de transport de gaze pentru grupul Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, în valoare de 229 mil. lei (54,3 mil. euro). Cel mai mare contract semnat de transportatorul de gaze la aceeaşi dată este cu E. ON Energie România Târgu-Mureş şi se ridică la 396,1 mil. lei (93,9 mil. euro). GDF Suez Energy România va plăti către Transgaz în calitate de utilizator al sistemului de transport suma de 282,4 mil. lei (66,9 mil. euro). Electrocentrale Bucureşti a semnat pe un an un contract în valoare de 118,8 mil. lei (28,2 mil. euro). Printre clienţii importanţi ai Transgaz din primul semestru al acestui an se mai numără Gazprom Export, OMV Petrom Gaz, Azomureş Târgu-Mureş, Bulgargaz EAD, Electrocentrale Galaţi şi Conef Gaz - trader de gaze deţinut de ruşii de la Alro Slatina. Compania nu a făcut publice şi restul contractelor semnate în acest an cu aceşti clienţi.

Compania nu a făcut publice şi restul contractelor semnate în acest an cu aceşti clienţi. Sursa:

Sursa: www.distrigaz.ro

9

Concurența Punctele tari ale emitentului includ: transportul de gaze naturale in Romania este monopol, Transgaz fiind singurul operator de transport;

Relaţii cu investitorii Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA Mediaş a fost admisă la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti în urma derulării în perioada 26 noiembrie – 7 decembrie 2007 a ofertei publice iniţiale primare de vânzare acţiuni, iniţiată în conformitate cu prevederile Hg nr.1329/2004 modificată prin HG nr.708/2005.Este cea de-a doua mare companie din domeniul utilităţilor, aflată în portofoliul statului român şi care în îndeplinirea obiectivelor cuprinse în programul"O piaţă puternică – dezvoltarea pieţei de capital", a oferit public acţiuni reprezentând 10% din capitalul majorat, respectiv 1.177.384 acţiuni. Profilul de activitate şi statutul de monopol natural în domeniu, poziţia deţinută pe piaţa energetică în general şi pe piaţa gazelor naturale în special, profilul financiar robust au fost doar câteva din atuu-rile pentru care compania a prezentat atractivitate şi credibilitate în faţa investitorilor, fapt ce a contribuit la realizarea unui IPO de succes, succes ce a scris istorie pe piaţa de capital din România. IPO-ul Transgaz a fost o premieră! Şi aceasta datorită faptului că a avut cea mai mare valoare a acţiunilor puse în vânzare, respectiv 226 milioane lei (~ 65 milioane Є), cea mai mare cerere de acţiuni din istoria României, oferta fiind suprasubscrisă pe total de peste 28 de ori şi primul IPO din istoria BVB căruia i-a fost ataşat un nou instrument financiar numit "drepturi de alocare".Tranzacţionarea la BVB sub simbolul TGNRO1, a drepturilor de alocare ataşate acţiunilor nou emise a început la data de 19 decembrie 2007 şi s-a încheiat la data de 18.01.2008, respectiv cu trei zile înainte de începerea tranzacţionării cţiunilor.Tranzacţionarea la BVB a acţiunilor Transgaz a început în data de 24.01.2008 şi se derulează la categoria I sub simbolul TGN. Capitalul social al SNTGN Transgaz SA s-a majorat în urma IPO-ului cu valoarea celor 1.384.956 acţiuni, din care 207.572 au reprezentat acţiuni subscrise de SC Fondul Proprietatea SA în exercitarea dreptului de preferinţă iar diferenţa de 1.177.384 au fost acţiunile oferite public.

10

Majorarea capitalului social a fost aprobată de Consiliul de Administraţie în exercitarea atribuţiilor delegate acestuia de Adunarea Generală a Acţionarilor, în conformitate cu dispoziţiile art.14 alin.5 lit.c din Actul Constitutiv actualizat şi a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului, iar CNVM a eliberat Certificatul de Inregistrare al Valorilor Mobiliare

nr.3371/9.01.2008.

Şi pentru că, listarea la BVB a acţiunilor companiei reprezintă o deschidere către acţionarii săi şi către instituţiile pieţei de capital,Transgaz va urmări asigurarea legală şi transparentă a cadrului de comunicare şi dialog, oferind în acest sens şi în conformitate cu cerinţele şi termenele legale de raportare, acces egal tuturor acţionarilor la o informaţie reală, corectă, suficientă şi publică la momentul oportun. Toate informatiile necesare investitorilor si actionarilor, conform legislatiei si reglementarilor în vigoare, vor fi transmise institutiilor pietei de capital, CNVM si BVB, si vor fi publicate pe site-ul companiei.

Puncte tari/Oportunități

Analiza SWOT

Compania deține monopolul pe piața transportului de gaze naturale în Romania;

Metodologia de stabilire a venturilor de tip plafon generează un nivel stabil al veniturilor obținute din activitatea de transport al gazelor naturale;

Profitabilitatea ridicată rezultată în urma activității de tranzit de gaze;

Grad mic de îndatorare. Puncte slabe/Amenințări

Contractele de tranzit încheiate în prezent au o valabilitate limitată, iar cursul de schimb poate influența câștigurile pe aceasta filieră a activității;

Profitabilitatea poate fi afectată în cazul în care costurile din activitatea de transport depășesc costurile recunoscute de Autoritatea de Reglementare;

Posibilitatea redusă de îmbunătățire a profitabilității.

11

Diagnosticul resurselor umane

Încă de la înfiinţarea S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş prin H.G. nr. 334 din 28 aprilie 2000 privind reorganizarea Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz" S.A, Direcţia organizare resurse umane a asigurat, cum era şi firesc, îndeplinirea sarcinilor rezultate din strategia şi programele societăţii privind: administrarea personalului; administrarea drepturilor salariale; gestiunea personalului; calculul costurilor cu personalul; formarea şi perfecţionarea profesională. Exploatarea S.N.T. este efectuată de către personalul muncitor, organizat în formaţii de lucru, respectiv sectoare şi regionale, constituite conform Normelor de structură şi a organigramelor aprobate de Consiliul de Administraţie. Având în vedere că, potrivit H.G. nr. 334/2000 art.8 - S.N.T.G.N. “Transgaz”- S.A. este operatorul tehnic al S.N.T. şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate şi siguranţă, societăţii îi revine obligaţia asigurării cu personal calificat a tuturor capacităţilor de producţie şi în special a SRM-urilor, indiferent de proprietar. Dimensionarea forţei de muncă în cadrul Transgaz se face având în vedere particularităţile şi specificul activităţilor prin care trebuie asigurată siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi continuitatea livrărilor de gaze indiferent de cantităţile de gaze vehiculate în întreaga perioadă a anului. Deşi S.N.T. s-a dezvoltat în mod semnificativ, numericul de personal a avut o evoluţie aproximativ constantă. Pentru ridicarea calificării profesionale a salariaţilor, societatea are întocmite programe de instruire şi perfecţionare a acestora, care se realizează prin Centrul de instruire şi formare profesională propriu, precum şi în colaborare cu furnizori de formare profesională autorizaţi.

Perfecţionarea personalului Obiective urmărite:

creşterea performanţelor individuale;

valorificarea capacităţilor şi stimularea potenţialului uman;

dinamica activităţii societăţii;

actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază,

12

precum şi în ocupaţiile înrudite;

asimilarea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne;

schimbarea calificării, determinată de restructuarea societăţii, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă.

Acţiuni specifice:

prin centrul propriu de instruire şi formare profesională în baza planurilor anuale aprobate de Consiliul de Administraţie;

institute de învăţământ superior (masterat, cursuri postuniversitare);

furnizori de formare profesională.

Protecţia socială a angajaţilor Obiective urmărite:

crearea unui cadru propice dezvoltării activităţii pentru angajaţii companiei;

Acţiuni specifice:

îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

certificarea echipamentelor;

înlăturarea cauzelor care pot genera incidente tehnice periculoase;

sistem de salarizare stimulator.

La data de 31 decembrie 2011, Transgaz înregistra un număr de 4.962 angajaţi cu contract individual de muncă, din care 4.936 pe perioadă nedeterminată şi 26 pe perioadă determinată. Evoluţia numărului de angajaţi al societăţii în perioada 2009-2011 este prezentată în tabelul de mai jos:

13

Sursa: www.transgaz.ro Evoluţia structurii personalului pe categorii de studii releva interesul societăţii de a

Sursa: www.transgaz.ro Evoluţia structurii personalului pe categorii de studii releva interesul societăţii de a acoperi nevoile de personal prin angajarea de specialişti cu înaltă calificare, precum şi calificarea personalului existent.

de specialişti cu înaltă calificare, precum şi calificarea personalului existent. Sursa: www.transgaz.ro 14
de specialişti cu înaltă calificare, precum şi calificarea personalului existent. Sursa: www.transgaz.ro 14

14

Sursa:www.transgaz.ro În domeniul formarii şi perfecţionării continue a salariaţilor, în cursul anului 2011 au fost

organizate cursuri de formare profesională şi perfecţionare cu formatori interni pentru 1.382 angajaţi, în meserii specifice domeniului de activitate al societăţii. În aceeaşi perioadă, un număr de 643 salariaţi au participat la cursuri organizate cu formatori externi. La 31 decembrie 2011, gradul de sindicalizare al forţei de munca era de 98.83%, din totalul de 4.962 salariaţi, 4.904 fiind membri de sindicat. Există 4 organizaţii sindicale la care sunt înscrişi angajaţii Transgaz, şi anume:

Sindicatul “Transport Gaz” Mediaş;

Sindicatul Liber SNTGN TRANSGAZ SĂ Mediaş;

Sindicatul Cercetare Tehnologie “CERTEH” Mediaş;

Sindicatul Profesional “Metan” Mediaş.

Raporturile dintre angajator şi angajaţi sunt reglementate prin Contractul colectiv de muncă la nivelul societăţii, precum şi prin contractele individuale de munca ale salariaţilor.

Conducerea executivă a companiei Transgaz este formata din :

Ioan RUSU - Director General Gabriela MAREȘ-Director General Adjunct Ilie LAŢA-Director General Adjunct Ioan ŞTEFĂNESCU -Director Departament Economic Ion TĂTARU-Director Departament Dezvoltare Vasile FLOREA-Director Departament Operare Florin COSMA-Director Departament Exploatare Marius Vasile LUPEAN-Director Direcţia Contabilitate Angela MATEŞ-Director Direcţia Organizare Resurse Umane Adrian BUCUR-Director Direcţia Calitate-Mediu, Prevenire şi Protecţie Elisabeta GHIDIU-Director Direcţia Strategie şi Management Corporativ Gheorghe STOIA-Director Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii Ioan RĂU-Director Direcţia Echilibrare Comercială Gheorghe Marius STROIA-Director Direcţia Operator Piaţă Gaze Bucureşti Olga IDU-Director Direcţia Juridică

15

Mihai PĂTÎRNICHE -Director Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale Dumitru MARIN-Director Direcţia Buget, Finanţe Alexandru ŞAI-Director Direcţia Măsurare şi Calitate Gaze Naturale Vasile MEDEŞAN -Director Direcţia Siguranţă şi Prevenire Tudor Gabriel BOUARIU -Director Direcţia Achiziţii Publice şi Contractări Ioan Tudor TOMOŞ -Director Sucursala Mediaş

Diagnosticul mediului

"TRANSGAZ" S.A. este operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător.

Misiunea Transgaz

Implementarea managementului participativ în toate domeniile de acţiune al Transgaz;

Armonizarea reglementărilor specifice cu legislaţia UE în domeniul gazelor naturale;

Elaborarea unor proiecte de acte normative şi acţiuni de susţinere a acestora tip lobby;

Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea SNT pe principalele direcţii de consum;

Interconectarea SNT cu sistemele de transport ale ţărilor învecinate.

Obiective strategice Siguranţa energetică

Asigurarea capacităţilor de transport pentru satisfacerea cerinţelor de consum din economia naţională:

Reconsiderarea şi reabilitarea SNT;

Dezvoltarea şi modernizarea SNT;

Dezvoltarea tranzitului de gaze naturale realizarea pe teritoriul României a unor capacităţi de tranzit integrate în coridorul de transport al gazelor din regiunea Marii Caspice spre vestul Europei;

Interconectarea SNT cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine, în baza

16

unor acorduri/convenţii interguvernamentale;

Implementare SCADĂ;

Implementarea prevederilor codului reţelei.

Dezvoltare durabilă

Modernizarea sistemelor de odorizare a gazelor naturale;

Reducerea impactului proceselor tehnologice asupra mediului înconjurător;

Reducerea consumurilor tehnologice;

Cercetare ştiinţifică şi proiecte în domeniul transportului gazelor naturale.

Implementarea de programe de responsabilitate socială în vederea creşterii gradului de coeziune socială.

Competitivitate

Modernizarea SNT pentru asigurarea compatibilităţii operării acestuia în corelare cu sistemele de transport europene în vederea integrării în piaţa unică europeană;

Creşterea flexibilităţii în operarea SNT în conformitate cu evoluţia pieţei de gaze;

Creşterea eficienţei energetice prin recuperarea potenţialului de detenta a gazelor naturale şi a energiei conţinute în gazele arse;

Creşterea eficienţei economice în condiţiile operării unui sistem de transport echilibrat şi competitiv;

Diversificarea şi consolidarea, în cadrul stabilit la nivel european, a relaţiilor de colaborare cu ţările de tranzit al gazelor naturale;

Instituirea zonelor de protecţie şi siguranţa aferente conductelor din SNT.

Diagnosticul tehnic

"TRANSGAZ" S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale şi cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei române, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin Actul Constitutiv. "TRANSGAZ" S.A. poate desfăşura complementar şi alte activităţi conexe pentru

17

susţinerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu statutul propriu, dar nu poate achiziţiona gaze din producţia internă sau din import. TRANSGAZ deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate. Din totalul veniturilor realizate în 2011, circa 17% sunt realizate în valută, din activitatea de tranzit internaţional de gaze.

valută, din activitatea de tranzit intern aţional de gaze. Sursa:www.transgaz.ro Sursa: raport anual 2012 Transgaz 18

Sursa:www.transgaz.ro

valută, din activitatea de tranzit intern aţional de gaze. Sursa:www.transgaz.ro Sursa: raport anual 2012 Transgaz 18

Sursa: raport anual 2012 Transgaz

18

Capacitatea de transport şi tranzit a gazelor naturale este asigurată prin reţeaua de conducte şi racorduri de alimentare cu diametre cuprinse între 50 mm şi 1200 mm, la presiuni cuprinse între 6 bar şi 40 bar, cu excepţia tranzitului internaţional (54 bar). Exploatarea SNT se face prin intermediul a 9 exploatări teritoriale de transport şi o exploatare teritorială de tranzit, compuse la rândul lor din 9 subsisteme regionale de transport gaze naturale.

Date tehnice privind principalele imobilizări aflate în proprietatea societăţii

imobilizări aflate în proprietatea societăţii Sursa: raport anual 2012 Transgaz Veniturile activităţii

Sursa: raport anual 2012 Transgaz

Veniturile activităţii de exploatare realizate în perioada 2009-2011 se prezintă astfel:

activităţii de exploatare realizate în perioada 2009 - 2011 se prezintă astfel: Sursa: raport anual 2012

Sursa: raport anual 2012 Transgaz

19

Comparativ cu anul precedent, veniturile din exploatare sunt mai mari datorită :

- Creşterii cantităţilor de gaze naturale transportate;

- Creşterii altor venituri din exploatare cu 32 555 mii lei, determinată, în principal, de încasarea unor amenzi şi penalităţi. Principalele servicii oferite de societate:

- Activitatea de transport al gazelor naturale;

- Activitatea de tranzit internaţional al gazelor naturale;

- Alte activităţi cu o contribuţie marginală la cifra de afaceri a societăţii.

În vederea menţinerii capacităţii de transport a S.N.T. în condiţii de eficienţă, randament şi securitate, programul de mentenanţă al S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A., prevede şi lucrări de curăţire a cavităţii interioare a conductelor, operaţiuni foarte complexe, de o mare responsabilitate şi cu grad ridicat de risc. În perioada lunilor iunie – august 2008, astfel de lucrări de curăţire (godevilare), au fost realizate pe conductele magisterale de tranzit ce traversează teritoriul românesc prin zona Dobrogei spre ţările de pe culoarul balcanic, Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia, folosindu-se echipamente de curăţire proprii, apoi echipamente de inspecţie şi diagnosticare ale unei firme specializate. Cu această ocazie, pentru prima dată în sistemele de transport gaze naturale din zona de est a Europei, s-a folosit un echipament denumit “Active Cleaning” specializat pentru îndepărtarea “Prafului Negru” termen ce desemnează depunerile din interiorul conductelor, în special ale oxizilor şi sulfaţilor de fier, impurităţi care pot genera fenomene de coroziune şi implicit de uzură asupra pereţilor conductelor iar prin antrenarea lor de fluxul de gaze, pot afecta echipamentele aflate în instalaţiile tehnologice de filtrare şi măsurare. Derularea şi urmărirea acestor operaţiuni de către personalul de specialitate al Departamentului, al Serviciului de resort cât şi al specialiştilor străini, au asigurat încheierea cu succes a curăţirii şi diagnosticării, rezultatele obţinute confirmând integritatea conductei, a capacităţii sale de transport nemodificate, oferind de asemenea informaţii detaliate privind toate caracteristicile tehnice ale acesteia.

20

Date tehnice privind principalele mijloace fixe aflate în proprietatea societăţii

mijloace fixe aflate în proprietatea societăţii Sursa: www.transgaz.ro Diagnosticul financiar BILANŢ (În

Sursa: www.transgaz.ro

Diagnosticul financiar

BILANŢ (În valori nete)

Activ

2009

2010

2011

Active imobilizate

2.956.719.655

3.275.070.816

3.402.786.965

Imobilizări necorporale

496.083.022

497.791.432

11.296.624

Imobilizări corporale

2.441.455.964

2.731.187.567

3.323.009.903

Imobilizări financiare

19.180.669

46.091.817

68.480.438

Active circulante

476.824.992

558.979.824

684.878.301

Stocuri

34.955.150

27.654.123

43.247.769

Clienţi

235.753.742

318.160.782

357.256.587

Alte creanţe exploatare

9.549.835

15.558.276

9.612.398

Investiţii financiare pe TS

0

171.851.407

255.607.046

Disponibilităţi

196.566.265

25.755.236

19.154.501

21

Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate

1.340.719

1.540.861

1.371.954

Total Activ

3.434.885.366

3.835.591.501

4.089.037.220

Pasiv

2009

2010

2011

Capitaluri proprii

2.363.368.738

2.586.426.275

3.262.877.964

Datorii>1 an

527.448.777

564.224.722

75.147.643

Datorii<1an

336.853.787

357.177.874

358.127.194

Furnizori

112.327.235

154.522.365

133.649.611

Alte datorii exploatare

165.106.858

159.503.227

171.261.309

Credite de trezorerie

59.281.631

38.942.605

50.230.970

Provizioane

31.286.516

31.249.312

42.427.376

Venituri în avans

175.927.548

296.513.318

350.457.043

Total Pasiv

3.434.885.366

3.835.591.501

4.089.037.220

Cont de profit şi pierdere

 

2009

2010

2011

Cheltuieli de exploatare

874.867.226

899.269.259

961.793.267

Cheltuieli cu MP şi materiale

176.011.417

158.443.002

161.140.055

Cheltuieli cu personalul

224.549.127

250.644.153

303.199.187

Cheltuieli cu amortizarea

127.557.350

135.266.706

163.318.194

Cheltuieli cu provizioane de exploatare

9.130.682

7.818.207

15.917.248

Alte cheltuieli de exploatare( impozite, taxe, vărsăminte)

124.925.289

151.782.676

147.983.324

Cheltuieli cu active cedate

508.608

2.053.044

2.190.792

Cheltuieli financiare

22.319.167

26.336.116

39.451.411

22

Cheltuieli cu dobânzile

12.645.100

 

5.462.109

9.269.198

Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar

9.674.067

 

20.874.007

30.182.213

Cheltuieli extraordinare

 

0

 

0

 

0

Cheltuieli totale

897.186.393

 

925.605.375

1.001.244.678

   

2009

 

2010

2011

Venituri din exploatare

1.220.014.804

 

1.342.933.371

1.404.364.126

Cifra de afaceri

1.187.350.293

 

1.312.997.932

1.343.321.806

Producţia stocată

     

Venituri din reluarea proviz de exploatare

7.519.622

 

7.855.411

4.739.183

Venituri din cedarea activelor

 

0

 

0

-716.324

Venituri financiare

38.453.094

 

34.176.525

59.141.024

Venituri din dobânzi

34.717.805

 

14.836.179

18.719.668

Venit din diferenţe de curs valutar

3.735.189

 

19.340.175

40.399.080

Venituri extraordinare

 

0

 

0

 

0

Venituri totale

1.258.467.898

 

1.377.109.896

1.463.505.150

Profit brut

361.281.505

 

451.504.521

462.260.472

Impozit pe profit(16%)

57.805.041

 

72.240.723

73.961.676

Profitul net

303.476.464

 

379.263.798

388.298.796

Cont de profit şi pierdere(clasificare după CV şi CF)

 
   

2009

 

2010

 

2011

 

CA(incl celelalte venituri)

 

1.258.467.898

 

1.377.109.896

1.463.505.150

23

CV exploatare(44,5%)

560.018.215

612.813.904

651.259.792

CF exploatare(fără Amo şi Provizioane)

187.835.046

164.244.449

161.480.246

Amortizări şi Provizioane

136.688.032

143.084.913

179.235.442

Dobânzi

12.645.100

5.462.109

9.269.198

Profit brut

361.281.505

451.504.521

462.260.472

Impozit pe profit

57.805.041

72.240.723

73.961.676

Profit net

303.476.464

379.263.798

388.298.796

 

BILANŢ

PERMANENT

 

2009

2010

2011

 

2009

2010

2011

IMO

2.956.719.655

3.275.070.816

3.402.786.965

CPR

2.363.368.738

2.586.426.275

3.262.877.964

ACRn

-65.902.140

-124.419.819

-64.761.358

DTL

527.448.777

564.224.722

75.147.643

AE

2.890.817.515

3.150.650.997

3.338.025.607

AE

2.890.817.515

3.150.650.997

3.338.025.607

Analiza echilibrului financiar

Situaţia Netă = Activ total-Datorii totale-Provizioane-Venituri în avans=CPR Fondul de Rulment = CPR+ DTL- IMO Fondul de Rulment propriu = CPR- IMO Fondul de Rulment străin = DTL Nevoia de Fond de Rulment = Stocuri+Creante-Datorii din exploatare=(ACR-Atrezorerie)- (DCR-Ptrezorerie) Trezoreria Netă = FR-NFR = Active trezoreri-Pasive trezorerie

 

2009

2010

2011

SN

2.363.368.738

2.586.426.275

3.262.877.964

FR

-65.902.140

-124.419.819

-64.761.358

FRp

-593.350.917

-688.644.541

-139.909.001

FRs

527.448.777

564.224.722

75.147.643

NFR

-203.186.774

-283.083.857

-289.291.935

TN

137.284.634

158.664.038

224.530.577

24

TN

137.284.634

158.664.038

224.530.577

Situaţia netă reflecta activul neangajat în datorii; este o imagine contabilă a averii acţionarilo,r se identifica sub aspectul mărimii cu capitalurile proprii.Se poate observa că în toţi cei 3 ani, situaţia netă are valori pozitive şi este crescătoare, ceea ce reflecta o stituatie financiară favorabilă. Fondul de rulment reflectă echilibrul pe termen lung al întreprinderii. Fondul de rulment mai este denumit şi capitalul de lucru net (Net Working Capital = NWC), acesta reprezentând sursa permanentă de finanţare a întreprinderii. În situaţia noastră, putem observa că fondul de rulment este negativ, ceea ce înseamnă că avem dezechilibru financiar pe termen lung.

Fondul de rulment are două componente: Fondul de rulment propriu (FRp) şi Fondul de rulment străin (FRs). Fondul de rulment propriu pune în evidenţă măsura în care echilibrul financiar se asigura pe seama capitalurilor proprii, respectiv gradul de autonomie şi independenta financiară. Deoarece fondul de rulment propriu este negativ în toţi cei 3 ani, sursele proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi imobilizările, de aceea firma este nevoită să apeleze la datorii pe termen lung. Fondul de rulment străin se identifica permanent ca mărime cu valoarea datoriilor financiare pe termen lung. Având în vedere că acesta este pozitiv pe toată durata analizată putem concluziona că firma apelează la datorii cu exigibilitatea mai mare de un an.

Nevoia de fond de rulment este negativă, fapt favorabil deoarece stocurile şi creanţele sunt integral acoperite de datoriile pe termen scurt, firma are o gestiune eficientă a activităţii financiare caracterizată prin vânzarea stocurilor şi creanţe mici încasate repede. De asemenea, firma având un trend de creştere din 2009 până în 2011 datorită creşterii elementelor bilanţiere putem afirma că Transgaz se află într-o situaţie favorabilă în ciuda valorii negative obţinute.

Trezoreria Netă reprezintă rezultatul întregului echilibru financiar şi reflectă interacţiunea dintre echilibru pe termen lung şi cel pe termen scurt. Valoarea pozitivă a indicatorului în cele trei exerciţii financiare succesive ne sugerează că întreprinderea va genera fluxuri pozitive de numerar din operaţiunile efectuate, acesta fiind scopul final al activităţii unei companii, alături de obţinerea de profit din activitatea curentă. Transgaz are posibilitatea de a plasa rentabil aceste disponibilităţi pentru a-şi întări poziţia pe piaţă.

25

Analiza performanţei financiare

Marjele de acumulare anglo-saxone

Fiecare marjă de acumulare reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de

acumulare după deducerea diferitelor categorii de cheltuieli. Principalele marje de acumulare utilizate în analiza performanţei financiare sunt:

1. Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

2. Excedentul brut al exploatării (EBITDA)

3. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT)

4. Profitul înainte de impozit (EBT)

5. Profitul net (RN)

6. EBIT- Imp profit=RN+ Dob

7. EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ)

 

2009

2010

2011

MCV=CA-CV expl

698.449.683

764.295.992

812.245.358

EBITDA=MCV-CF expl( fără AMO şi PROVIZ)

510.614.637

600.051.543

650.765.112

EBIT= EBITDA- AMO şi PROZIV

373.926.605

456.966.630

471.529.670

EBT=EBIT-Ch dobânzi

361.281.505

451.504.521

462.260.472

RN=EBT-Imp profit

303.476.464

379.263.798

388.298.796

EBIT- Imp profit=RN+ Dob

316.121.564

384.725.907

397.567.994

EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ)

314.098.348

383.851.969

396.084.923

Din marja asupra cheltuielilor variabile urmează să se acopere cheltuielile fixe, iar ceea ce rămâne să constituie capacitatea brută de autofinanţare a dezvoltării întreprinderii. Faptul că marjă asupra cheltuielilor variabile este pozitivă înseamnă că există un excedent privind cifra de afaceri în raport cu cheltuielile variabile, adică firma obţine profit din activitatea desfăşurată.

26

Excedentul brut al exploatării exprimă rezultatul brut al exploatării înainte de aplicarea politicilor specifice întreprinderii de amortizare, de îndatorare şi de impozitare. Cum EBITDA>0

înseamnă că firma a înregistrat un profit brut al exploatării de 510.614.637 lei, 600.051.543 lei,

650.765.112 lei, iar activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-un surplus

monetar. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit exprimă potenţialul contabil de remunerare a acţionarilor cu dividend şi a creditorilor cu dobânzi. Faptul că EBIT>0 înseamnă că avem un potenţial contabil de remunerare atât a acţionarilor cât şi a creditorilor în valoare de 373.926.605 lei în 2009, 456.966.630 lei în 2010, iar în 2011 avem 471.529.670 lei. Profitul înainte de impozit reprezintă rezultatul activităţii curente (de exploatare şi

financiară). Cum EBT>0 în toţi cei 3 ani rezultă că avem un profit din activitatea curentă de

361.281.505

lei, 451.504.521 lei şi 462.260.472 lei, deci se poate spune că firma este

performantă.

Profitul net - acest rezultat exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii investite, acesta urmând să se distribuie sub formă de dividend în raport cu numărul de acţiuni. Faptul că RN>0 pe toată perioada analizată înseamnă că firma Tranzgaz S.A. a înregistrat profit net.

Relaţia EBIT- Imp profit=RN+ Dob Reprezintă performanţa exploatării activului economic dar şi a îndatorării cu efecte fiscale benefice. În cazul nostru performanţa exploatării activului economic are o valoare de 316.121.564 lei (2009), 384.725.907 lei (2010) şi 397.567.994 lei (2011).

Relaţia EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ) exprimă capacitatea activelor întreprinderii de a genera în exploatare rezultate pentru cei ce aduc capitaluri, indiferent de modul de finanţare a întreprinderii. De asemenea, acest rezultat face comparabile întreprinderile între ele din perspectiva capacităţii lor tehno-economice şi nu ca urmare a unor politici sfecifice de finanţare. La Tranzgaz S.A. avem o capacitate a activelor de a genera în exploatare rezultate pentru cei ce aduc capitaluri de 314.098.348 lei, 383.851.969 lei şi 396.084.923 lei.

27

Capacitatea de autofinanţare (CAF)

reflectă forţa financiară a unei întreprinderi, garanţia

securităţii şi independenţei acesteia. Ea indică potenţialilor investitori că întreprindera este capabilă să utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori, mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare dar şi nivelul riscului de neplată.

Capacitatea de autofinanţare

CAF = RN-Venituri nemonetare + Cheltuieli nemonetare = RN - (Venituri din reluare provizioane + Venituri din cedare active) + (Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli cu provizioane de exploatare + Cheltuieli cu active cedate).

 

2009

2010

2011

RN

303.476.464

379.263.798

388.298.796

Venituri nemonetare

7.519.622

7.855.411

4.022.859

Cheltuieli nemonetare

137.196.640

145.137.957

181.426.234

CAF

433.153.482

516.546.344

565.702.171

Faptul că CAF>0 înseamnă că Tranzgaz S.A. a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a creditorilor.

Pragul de rentabilitate

Rata marjei asupra costului variabil: MCV% = MCV/CA

CA aferentă pragului de rentabilitate: CAprag = CF/MCV%

 

2009

2010

2011

CA (inclusiv celelalte venituri)

1.258.467.898

1.377.109.896

1.463.505.150

CF

337.168.178

312.791.471

349.984.886

MCV

698.449.683

764.295.992

812.245.358

MCV%

55,50%

55,50%

55,50%

CA prag

607.510.231

563.588.237

630.603.399

28

Pragul de rentabilitate reprezintă acel nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul net este nul. Studiile din economia dezvoltată apreciază situaţia firmelor în raport cu pragul de rentabilitate astfel:

- instabilă, când CA se afla deasupra PR cu mai puţin de 10 puncte procentuale

- relative stabilă, când CA este deasupra PR cu maxim 20 %

- confortabilă, când CA depăşeşte punctul critic cu peste 20 %

Transgaz S.A. se încadrează în cel de-al treilea caz deorece cifra de afaceri depăşeşte pragul de rentabilitate cu peste 40% în toţi cei 3 ani (48,27% în 2009, 40,93% în 2010 şi 43,09% în 2011)

Principalele rate de rentabilitate

Ratele de marjă

1. Rata marjei brute = EBIT(1-T)/CA

2. Rata marjei nete = PN/CA

 

2009

2010

2011

CA

1.187.350.293

1.312.997.932

1.343.321.806

EBIT(1-T)

314.098.348

383.851.969

396.084.923

PN

303.476.464

379.263.798

388.298.796

RATA MJ BRUTĂ

26,45%

29,23%

29,49%

RATA MJ NETĂ

25,56%

28,89%

28,91%

Rata marjei brute măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiară, politica de investiţii, de incidenta fiscalităţii şi a elementelor extraordinare. Valoarea ridicată a acestei rate reflecta posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a echipamentelor întreprinderii. În anul 2010, faţă de anul 2009 rata de marjă brută a înregistrat o creştere de 2,78%, pe când în anul 2011 faţă de 2010 s-a înregistrat o creştere de doar 0,25 puncte procentuale.

29

exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit şi de a rezista

concurenţei. Acesta a urmat acelaşi trend crescător ca şi marja brută, având o creştere de 3,33% în 2010 faţă de 2009, şi de doar 0,02% în 2011 faţă de anul 2010.

Rata marjei nete

Rata de rentabilitate economică – ROA

ROA = EBIT(1-T)/AE0 = EBIT(1-T)/CA*CA/AE0

 

2009

2010

2011

CA

1.187.350.293

1.312.997.932

1.343.321.806

PN

303.476.464

379.263.798

388.298.796

AE

2.890.817.515

3.150.650.997

3.338.025.607

CA/AE

42,82%

45,42%

42,64%

EBIT(1-T)/CA

26,45%

29,23%

29,49%

ROA

11,33%

13,28%

12,57%

Rata de rentabilitate economică exprima eficienta activului economic. Aceasta reflectă capacitatea firmei de a degaja o acumulare brută sau neta prin capitalurile angajate de această activitate. Valoarea ROA pe perioada analizată evidenţiază faptul că activul economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care să asigure autofinanţarea creşterii economice a firmei şi remunerarea acţionarilor.

Rata de rentabilitate financia- ROE

ROE=PN/CPR0

 

2009

2010

2011

PN

303.476.464

379.263.798

388.298.796

CPR0

2.363.368.738

2.586.426.275

3.262.877.964

ROE

13,87%

16,05%

15,01%

30

Rata rentabilităţii financiare exprima corelaţia dintre venitul acţionarilor şi capitalul investit în firma de către aceştia.

În anul 2010 faţă de anul 2005 se o constata o creştere a ROE cu 2,18%, ceea ce duce la o situaţie favorabilă pentru firmă, însă în anul 2011 faţă de 2010 are loc o uşoară scădere a ratei de rentabilitate financiară cu 1,03%.

Rata dobânzii Rdob

Rdob = Dob1(1- Ʈ) / DTL0

   

2009

 

2010

 

2011

 

Dob(1-Ʈ)

 

10.621.884

 

4.588.172

 

7.786.126

DTL

 

527.448.777

 

564.224.722

 

75.147.643

Rdob

 

1,82%

 

0,87%

 

1,38%

Tranzgaz S.A. are cheltuieli cu dobânzi şi comisioane anuale foarte mici.

Rate de rotaţie

Durata rotaţie stocuri = Stocuri/CA *365 zile

 

Durata rotaţie clienţi = Creanţe/CA *365 zile

Durata rotaţie furznizori = Furnizori/CA *365 zile

Coeficient rotaţie imobilizări = CA/Active Imobilizate

 

Coeficient rotaţie active totale = CA/Total Activ

 
   

2009

 

2010

2011

CA

1.187.350.293

1.312.997.932

1.343.321.806

Stocuri

34.955.150

27.654.123

43.247.769

Clienţi

235.753.742

318.160.782

357.256.587

Furnizori

112.327.235

154.522.365

133.649.611

Active imobilizate

2.956.719.655

3.275.070.816

3.402.786.965

31

Active totale

3.434.885.366

3.835.591.501

4.089.037.220

   

2009

 

2010

 

2011

Durata rotaţie stocuri

11

zile

8 zile

12

zile

Durata rotaţie debite-clienti

73

zile

89

zile

98

zile

Durata rotaţie furnizori

35

zile

43

zile

37

zile

Coeficient rotaţie imobilizări

0,4016

0,4009

0,3948

Coeficient rotaţie active totale

0,3457

0,3423

0,3285

Durata de rotaţie a stocurilor a fost mai mică în 2010 faţă de 2009, ceea ce înseamnă că stocurile se transforma în lichidităţi într-o perioadă mai mică de timp, situaţie favorabilă pentru întreprindere. Nu acelaşi lucru îl putem spune comparând anii 2010 şi 2011, deoarece observăm că a avut loc o creştere a numărului de zile în care stocurile pot fi transformate în lichidităţi, situaţie nefavorabilă pentru companie.

Viteza de rotaţie a debitelor-clienti indica eficacitatea societăţii în colectarea creanţelor sale. Compania Transgaz S.A. prezintă o situaţie nefavorabilă de-a lungul celor 3 ani, deoarece se poate observa că numărul de zile creşte în fiecare an.

Durata de rotaţie a furnizorilor este în creştere în anul 2010 faţă de anul 2009 şi în scădere în 2011 faţă de 2010; însă putem observa că este mult mai mică decât durata de încasare a creanţelor. Se recomanda accelerarea ritmului de încasare a debitelor clienţi astfel încât să fie corelate cu ritmul platii datoriilor pe termen scurt; în caz contrar întreprinderea risca să nu-şi poată onora datoriile scadente.

Coeficientul de rotaţie al imobilizărilor exprima numărul de rotaţii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficienţa managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora. Valoarea obţinută în anul 2009: 0,40 exprimă eficacitatea managementului activelor imobilizate prin obţinerea unei cifre de afaceri de 1.187.350.293 lei, generată de o cantitate de active imobilizate în valoare de 2.956.719.655 lei. În anii următori observăm că toate aceste valori au crescut uşor.

32

Coeficientul de rotaţie al activelor totale evaluează eficienta mangementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societăţii.

Ratele de solvabilitate

Solvabilitatea patrimonială = CPR/Total Pasiv ≥ 33%

Gradul de îndatorare = DTL/AE ≤ 50%

Levierul de îndatorare = DTL/CPR ≤ 100%

 

2009

2010

2011

AE

2.890.817.515

3.150.650.997

3.338.025.607

Total pasiv

3.434.885.366

3.835.591.501

4.089.037.220

Dobânzi

12.645.100

5.462.109

9.269.198

CPR

2.363.368.738

2.586.426.275

3.262.877.964

DTL

527.448.777

564.224.722

75.147.643

Solvabilitate patrimonială

68,80%

67,43%

79,80%

Gradul de îndatorare

18,25%

17,91%

2,25%

Levier

22,32%

21,81%

2,30%

În toţi cei 3 ani se poate observa că solvabilitatea patrimonială este mai mare decât limita de 33% şi de asemenea se poate constata doar o uşoară scădere în 2010 faţă de 2009

Gradul de îndatorare exprima în ce măsură firma îşi finanţează activele prin fonduri împrumutate şi este recomandat ca acesta să nu depăşească limita de 50%, condiţie ce este respectată pe toată perioada analizată, în 2011 înregistrându-se chiar un procent foarte mic de doar 2,25%.

Levierul de îndatorare este subunitar în toţi cei 3 ani şi are un trend descrescător, în 2011 ajungând la o valoare mică, ceea ce arata un grad de îndatorare scăzut şi faptul că angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu şi lung sunt garantate de capitalurile proprii. Firma poate apela în continuare la credite bancare pentru a-şi realiza volumul de resurse băneşti necesare continuării activităţii, deoarece are posibilitatea să le ramburseze din capitalul său propriu.

33

În urma analizării tuturor celor trei indicatori de solvabilitate putem afirma că firma Transgaz S.A. nu a avut probleme de solvabilitate în perioada 2009-2011.

Ratele de lichiditate

Rata curentă de lichiditate = ACR/DCR > 1

Rata rapidă de lichiditate = (ACR-Stocuri)/DCR ≥ 0,8

Rata imediată de lichiditate = (Disponibilităţi+InvestiţiiTS)/DCR

 

2009

2010

2011

ACR

476.824.992

558.979.824

684.878.301

DCR

336.853.787

357.177.874

358.127.194

Stocuri

34.955.150

27.654.123

43.247.769

Investiţii pe TS

0

171.851.407

255.607.046

Disponibilităţi

196.566.265

25.755.236

19.154.501

Rata curentă de lichiditate

1,42

1,56

1,91

Rata rapidă de lichiditate

1,31

1,49

1,79

Rata imediată de lichiditate

0,58

0,55

0,77

Rata curentă de lichiditate reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma într-un timp scurt în lichidităţi pentru a achita datoriile curente. Aceasta este pe întreaga perioadă analizată mai mare decât limita de 1 şi prezintă un trend crescător ceea ce sugerează o îmbunătăţire a lichidității. Rata rapidă de lichiditate reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate în creanţe de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece dintre activele cirulante sunt cel mai puţin susceptibile de a deveni rapid numerar. Ratele din cei 3 ani sunt mai mari decât limita de 0,8 ceea ce înseamnă că firma nu a avut probleme cu stocurile, iar trendul pe care aceasta îl prezintă este unul crescător ceea ce sugerează o situație din ce în ce mai bună a lichidității rapide Rata imediată de lichiditate prezintă valori bune, înregistrându-se doar o mică scădere în 2010. Firma Transgaz nu a întâmpinat dificultăți din punctul de vedere al lichidității, toate ratele calculate prezentând un trend crescător şi fiind în limitele normale.

34

Analiza fluxurilor financiare

Analiza Cash-Flow-rilor întreprinderii (CF)

CF = CFgestiune + CFinvestitii + CFfinantare = ∆TN

CF = CF gest + CF inv + CF fin

117.923.455

21.379.404

65.866.539

CFgest = RN + Amortizări & Provizioane nete Venituri financiare - ∆ NFR – Profit cesiunea imobilizărilor

 

2009

2010

2011

Proviz nete = Ch proviz - Ven proviz

1.611.060

-37.204

11.178.065

NFR

-38.287.462

-79.897.083

-6.208.078

Profit cesiune imobilizări = Ven active cedate - Ch active cedate

-508.608

-2.053.044

-2.907.116

CFgest

432.987.850

562.266.902

512.769.225

Cash-Flow-ul este pozitiv şi are o valoare suficient de mare ca să acopere restul plăţilor.

CFinv = Venituri financiare + Profit cesiune imobilizări - ∆ Imobilizări brute

 

2009

2010

2011

Imob nete

 

275.483.751

318.351.161

127.716.149

Imob brute = ∆Imob nete + Amo&Proviz

     

nete

404.652.161

453.580.663

302.212.408

CFinv

-366.707.675

-421.457.182

-245.978.500

Cash Flow-ul de investiţii este negativ ceea ce înseamnă că firma investeşte.

 

CFfin = ∆ CPR – RN + ∆ DTL

 

2009

2010

2011

CPR

175.359.394

223.057.537

676.451.689

DTL

-57.435.939

36.775.945

-489.077.079

CFfin

-185.553.009

-119.430.316

-200.924.186

35

Analiza Cash-Flow-ului disponibil (CFD)

Acest cash-flow este utilizat pentru determinarea valorii întreprinderii privită ca un portofoliu de investiţii şi exprimă capacitatea întreprinderii de a rambursa capitalul investit în ea şi de a remunera acest capital cel puţin la rata normală de rentabilitate pentru riscul asumat.

CFD după origine = CF gestiune - Creştere economică

 

2009

2010

2011

CFgest origine = EBIT(1-Ʈ) + Amo&Proviz nete

443.266.758

519.081.471

570.581.182

CFgest destinaţie = RN + Dob(1-Ʈ) + Amo&Proviz nete

443.266.758

519.081.471

570.581.182

ACRn

-157.560.296

-58.517.679

59.658.461

Creştere economică = ∆ Imob brute + ∆ACRn

247.091.865

395.062.984

361.870.869

CFD origine

196.174.893

124.018.487

208.710.313

CFD după destinaţie = CFD acţionari + CFD creditori

 
 

2009

2010

2011

CFD acţionari = RN - ∆CPR

128.117.070

156.206.261

-288.152.893

CFD creditori = Dobânzi(1-Ʈ) - ∆DTL

68.057.823

-32.187.773

496.863.205

CFD destinaţie

196.174.893

124.018.487

208.710.313

36

Studiu de fezabilitate privind investiţia

Prezentarea proiectului de investiţii

Transgaz SA doreşte să construiască o nouă conductă de transport gaze Turnu-Măgurele – Corabia. Cei 27,1 km de reţea, cât are conducta de transport, vor fi realizaţi de S.C. T.M.U.C.B. S.A. Bucureşti, urmând ca reţeaua de distribuţie să fie pusă în practică de firma S.C. WIROM Gas S.A.

Conducta de transport gaze naturale contribuie la dezvoltarea infrastructurii de gaze din România fiind un factor esenţial pentru încălzirea celor nu mai puţin de 28 de obiective social - culturale, 2.500 de apartamente şi 6.700 de locuinţe individuale din Corabia, ceea ce ar duce la scăderea cheltuielilor actuale de încălzire a instituţiilor aflate în administrare cu 50%.

Rezervoarele supraterane pot fi izolate termic cu materiale incombustibile sau acoperite cu pământ (rezervoare supraterane acoperite). Rezervorul suprateran cu pereţi dubli neacoperit va fi montat obligatoriu în cuve de retenţie prevăzute în vederea protejării împotriva împrăştierii necontrolate din rezervoare a produselor petroliere ca urmare a unor neetanşeităţi sau cauze accidentale. Depozitul este prevăzut cu o unitate de recuperare a vaporilor pentru emisia controlată a hidrocarburilor, sistem de colectare a apei uzate, sistem de protecţie împotriva

incendiilor prevăzut cu dispozitive automate de alarmare și avertizare ȋn caz de incendiu,sistem automat de control și administrare a procesului tehnologic și al ȋntregii activităţi din depozit. Rezervorul se va echipa cu:

- indicator de nivel local şi/sau cu transmisie automată a nivelului la sistemul managerial al staţiei, cu semnalizare a valorilor minime şi maxime; - limitator de umplere;

- supape de respiraţie, prevăzute cu opritor de flacără;

- orificii de luat probe şi pentru efectuarea măsurătorilor, de tip etanş, cu bucşe din

materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare;

- robinete de izolare pe conductele de alimentare, respectiv pe conducta de livrare spre

pompele de distribuţie;

- traseu pentru transvazarea produselor dintr-un rezervor în altul, în caz de avarie sau

incendiu; - sisteme de captare şi scurgere la pământ a electricităţii statice şi după caz a

descărcărilor electrice;

37

- racord pentru sistemul de recuperare al vaporilor. Investiţia iniţială, în valoare de 18.000.000 lei, va fi finanţată din fonduri proprii. Proiectul se va realiza pe o durată de 3 ani, amortizandu-se liniar. Durata ACRn este de 18 zile.

Anul

2009

2010

2011

CA

1,187,350,293.00

1,312,997,932.00

1,343,321,806.00

∆%CA

-

0.11

0.02

∆%CA

 

medie

 

6.45%

Am considerat că CA fără proiectul de investiții va crește cu 6 %, iar rata de creștere a CA după adoptarea proiectului va crește cu 3 puncte procentuale mai mult astfel:

CA farapr

1,423,921,114.36

CA cu pr

1,464,220,768.54

CA pr

40,299,654.18

Cheltuielile variabile reprezintă 40 % din CA şi sunt formate din:

-Cheltuieli cu materii prime şi materiale

-cheltuieli cu personalul - direct productiv (55 %)

- indirect productiv ( 45 %)

-cheltuieli cu apa si energia

-alte cheltuieli exploatare

Cheltuielile fixe în valoare de 6,044,948.13 RON fără Amortizare şi Provizioane şi sunt formate din:

-cheltuieli cu personalul indirect productiv

-cheltuieli cu protectia mediului

38

Metodologia cercetării

Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de 3 ani, metodologia cercetării fiind asigurată de directorul de proiect şi cercetătorii cu experienţă, alături de membrii colectivului de lucru implicat în proiect.

Responsabilul de proiect va stabili metodologia de lucru, elaborând proceduri pentru utilizarea cercetărilor specifice, conform tematicii şi obiectivelor proiectului.

Activităţile de management sunt prevăzute la fiecare etapă, pe întreaga perioadă şi vor urmări desfăşurarea corectă a proiectului, atât din punct de vedere al concretizării acestuia, cât şi din punct de vedere financiar.

Analiza investiției în mediu cert

Ipotezele de la care s-a pornit analiza proiectului de investiții sunt :

Investiția inițială este de 18.000.000 RON ce se amortizează liniar pe o perioadă de 3 ani (Amo anuală =6.000.000 RON);

Durata investiției este de 3 ani (n=3);

Investiția se realizează din resurse proprii, din autofinantare, deci cheltuielile dobânzilor sunt nule (Dob=0);

Se consideră că nu se mai fac alte investiții suplimentare (∆Imo brute=0);

Se estimează că investiția va aduce companiei o creștere a cifrei de afaceri de 9 % pe an ce se menține constantă pe perioada investiției;

Cheltuielile variabile reprezintă 40% din CA;

Cheltuielile fixe în valoare de 6,044,948.13 RON rămân constante pe toată durata proiectului;

Prețul de vânzare al investiției după 3 ani este estimat la 9.000.000 RON;

Rata de actualizare k=20% pe care am determinat-o astfel:

39

Deter k

   

CAPM

   

indice beta

0.76

 

Rata fara risc

12.67%

 

Prima de risc=Rm-Rf

10%

 

k=costul capitalului propriu = Rf+(Rm-Rf)*Beta

20.27%

Aprox k=20%

Rentabilitatea cerută de acționari ROE=15%;

Cota de impozit

Pentru calculul CFD am folosit următoarele formule:

;

unde:

(

)

(

)

Pentru fundamentarea CA din anul 2012 am considerat următoarele:

Anul

2009

2010

2011

CA

1,187,350,293.00

1,312,997,932.00

1,343,321,806.00

∆%CA

-

0.11

0.02

∆%CA

 

medie

 

6.45%

Am considerat că CA fără proiectul de investiții va crește cu 6 %, iar rata de creștere a CA după adoptarea proiectului va crește cu 3 puncte procentuale mai mult astfel:

CA fara pr

1,423,921,114.36

40

CA cu pr

1,464,220,768.54

CA pr

40,299,654.18

Pentru fundamentarea duratei ACRnete am considerat următoarele:

An

2009

2010

2011

Durata

     

ACRnete

21

35

18

Medie

 

24.67

Am considerat durata ACRnete pentru proiectul de investiții de 20 de zile.

Calculul CFD al proiectului de investiții pe perioada 2012-2014

Element\AN

2012

2013

2014

CA

40,299,654.18

43,926,623.06

47,880,019.13

-CV(40% din CA)

16,119,861.67

17,570,649.22

19,152,007.65

-CF

6,044,948.13

6,044,948.13

6,044,948.13

-Amo

6,000,000.00

6,000,000.00

6,000,000.00

-Dob

0.00

0.00

0.00

PB

12,134,844.38

14,311,025.71

16,683,063.35

PN

10,193,269.28

12,021,261.59

14,013,773.22

Cfgestiune

16,193,269.28

18,021,261.59

20,013,773.22

-∆Imo brute

0.00

0.00

0.00

-∆ACRnete

2,236,630.81

201,296.77

219,413.48

=CFD

13,956,638.47

17,819,964.82

19,794,359.73

Calculul ACRnete:

 

Element\An

2011

2012

2013

2014

 

ACRnete

0

2236630.807

2437927.58

2657341.062

41

Calculul valorii reziduale:

Pret de

 

vanzare

9,000,000.00

∆ACRn+1

2,657,341.06

VR

4,902,658.94

Calculul indicatorilor specifici mediului cert:

Io

CFD1

CFD2

CFD3+VR

VAN

RIR

RIRM

IP

-

18,000,000.00

13,956,638.47

17,819,964.82

24,697,018.67

20,297,763.81

77.15%

52.35%

1.13

k

20%

ROE

15%

Termenul de recuperare Anul CFD CFDactualizat CFDcumulat

2012

13956638.47

11,630,532.06

11,630,532.06

2013

17819964.82

12,374,975.57

24,005,507.63

2014

19794359.73

11,455,069.29

35,460,576.92

VR

4,902,658.94

2,837,186.89

38,297,763.81

   

18,000,000.00

TR= 1 an +

   

185.29

TR= 1 an + 186 zile

 

<3 ani

Rezultatele proiectului de investiții:

VAN

20,297,763.81

>0

42

RIR

77.15%

>20%=k

RIRM

52.35%

>15%=ROE

IP

1.13

>0

TR

1 an si 186 zile

<n=3

Interpretarea rezultatelor:

VAN-Valoarea actualizată netă a invetiției

Acest criteriu presupune utilizarea unei anumite rate de actualizare și compararea fluxurilor financiare viitoare cu capitalul investit inițial. Pentru determinarea valorii actualizate nete se folosește următoarea formulă :

(

)

(

)

(

)

(

)

(

)

unde:

- valoarea netă a cash-flow-ului disponibil din anul i; - investiţia iniţială; k- rata de actualizare; n - numărul de ani. Van-ul investiției noastre s-a calculat în Excel cu ajutorul funcției ,,=NPV()’’ și a rezultat o valoarea pozitivă de 20,297,763.81 , ceea ce înseamnă că proiectul de investiții este rentabil pentru că aduce un plus de valoare companiei.

RIR-Rata internă de rentabilitate Rata intrenă de rentabilitate este acel factor de actualizare pentru care VAN =0 și se determină ca soluție a ecuației:

(

)

(

)

RIR se poate determina prin aproximare cu ajutorul relației:

RIR =

(

)

43

În Excel RIR se poate calcula cu ajutorul funcției ,,=IRR()’’, iar în cazul nostru am obținut un procent de 77.15% care este mai mare decât rata de actualizare , fapt ce ne indică că proiectul de investiții este rentabil.

RIRM-Rata internă de rentabilitate modificată RIRM consideră reinvestirea fluxurilor financiare la costul capitalulul și nu la proiectul de investiții analizat. Se poate calcula cu ajutorul formulei:

RIRM =

(

)

unde

viitoare. În Excel RIRM se poate calcula cu ajutorul funcției ,,=MIRR()’’, iar în cazul nostru am obținut un procent de 52.35% care este mai mare decât rentabilitatea cerută de investitori, fapt ce ne indică că proiectul poate fi acceptat.

= rata de rentabilitate specifică firmei la care pot fi reinvestite cash flow-urile

IP-Indicele de profitabilitate Indicele de profitabilitate arată care este câştigul obţinut pentru o unitate monetară investită. Se calculează după formula:

IP =

(

)

(

)

=

Proiectul de investiții are un IP de 1.13 care este mai mare decât 0 , deci proiectul este rentabil.

TR-Termenul de recuperare Termenul de recuperare exprimă numărul de ani de recuperare prin cashflow-urile anuale, a sumei alocate pentru efectuarea investiţiei. Se calculează astfel:

(

)

(

)

unde m este anul pentru care suma CFD actualizate pentru primii m ani < , iar suma CFD actualizate pentru primii (m+1) ani > .

44

TR

este

de

1

an și 186 de zile și este mai mic decât durata investiției, deci

proiectul este rentabil și din privința acestui criteriu.

Analiza investitiei in mediu incert

Analiza de sensibilitate

Analiza de sensibilitate este o tehnică modernă de evaluare a proiectelor de investiții ce ia în considerare faptul că valoarea indicatorilor de performanță ai unui proiect de investiții este determinată de mai mulți factori. În cazul proiectului nostru de investiții am identificat patru factori ce pot influența valoarea indicatorilor de performanță si anume: modificarea cifrei de afaceri, modificarea cheltuielilor variabile, modificarea cheltuielilor fixe și modificarea duratei ACRnete.

Modificarea CA cu 10 %

Scenariu optimist: CA crește cu 10 %

Element\An

2012

2013

2014

CA

44,329,619.60

48,319,285.36

52,668,021.04

-CV

17,731,847.84

19,327,714.14

21,067,208.42

-CF

6,044,948.13

6,044,948.13

6,044,948.13

-Amo

6,000,000.00

6,000,000.00

6,000,000.00

-Dob

0.00

0.00

0.00

PB

14,552,823.63

16,946,623.09

19,555,864.50

PN

12,224,371.85

14,235,163.40

16,426,926.18

Cfgestiune

18,224,371.85

20,235,163.40

22,426,926.18

-∆Imo brute

0.00

0.00

0.00

-∆ACRnete

2,460,293.89

221,426.45

241,354.83

=CFD

15,764,077.96

20,013,736.95

22,185,571.35

45

Element\An

2011

2012

2013

2014

ACRnete

0.00

2,460,293.89

2,681,720.34

2,923,075.17

Pret de vanzare

9,000,000.00

∆ACRn+1

2,923,075.17

VR

4,636,924.83

I0

2012

2013

2014

VAN

RIR

RIRM

IP

-18000000

15,764,077.96

20,013,736.95

26,822,496.18

24,557,437.95

88.50%

57.77%

1.36

k

20%

ROE

15%

Termenul de recuperare

 

Anul

CFD

CFDactualizat

CFDcumulat

2012

15,764,077.96

13,136,731.64

13,136,731.64

2013

20,013,736.95

13,898,428.43

27,035,160.07

2014

22,185,571.35

12,838,872.31

39,874,032.38

VR

4,636,924.83

2,683,405.57

42,557,437.95

   

18,000,000.00

 

TR=1an+

   

125.97

TR=1an si 126 de zile

   

VAN

24,557,437.95

>0

RIR

88.50%

>20%=k

RIRM

57.77%

>15%=ROE

IP

1.36

>0

TR

1 an si 126 zile

<n=3

46

Scenariu pesimist: CA scade cu 10%

Element\An

 

2012

 

2013

 

2014

 

CA

36,269,688.76

39,533,960.75

43,092,017.22