Sunteți pe pagina 1din 42

STUDIU COMPARATIV PRIVIND INTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIEI FINANCIARE IN ROMANIA SI GERMANIA

Cuprins
1. Particularitatile contabilitatii in Germania.............................................................................3 1.1. Scurte consideratii privind reglementarile contabile si fiscale in Germania..................3 1.2. Modalitatea de organizare a contabilitatii.......................................................................5 1.3. Modalitatea de evaluare si prezentare a elementelor din situatiile financiare................7 1.4. Politici si principii contabile...........................................................................................8 2. Prezentarea si analiza comparativa a situatiilor financiare..................................................10 2.1. Modalitatea de intocmire si structura situatiilor financiare potrivit reglementarilor din Romania...............................................................................................................................10 2.2. Modalitatea de intocmire si structura situatiilor financiare potrivit reglementarilor din Germania..............................................................................................................................23 2.3. Analiza comparativ a situaiilor financiare.................................................................26 Capitolul 3. Prezentarea societilor comerciale......................................................................26 3.1. Prezentarea fabricii de mobila Casa Rusu Romania....................................................26 3.2. Prezentarea firmei de mobila Rauch Moebel Germania..............................................33 3.3. Prezentarea situaiilor financiare aferente societilor Casa Rusu Romania i Rauch Moebel Germania.................................................................................................................35

1. Particularitatile contabilitatii in Germania


1.1. Scurte consideratii privind reglementarile contabile si fiscale in Germania Pe continentul european, eforturile de intelectualizare a contabilitii au fost dominate n primele decenii ale secolului al XX-lea de coala german. Autorii germani s-au preocupat de formularea principiilor contabile (Schr i Nicklisch) i au publicat primele cercetri privind contabilitatea n valoare actual (Schmidt). ns cea mai important contribuie rmne legat de numele lui Schmalenbach, care a publicat n 1927 un model de plan contabil-cadru, caracterizat printr-o concepie economic a contabilitii, fluxul informaiilor contabile fiind organizat dup schema circulaiei valorii (bunurilor) n ntreprindere: aprovizionare producie vnzare. Planul contabil-cadru era un model de standardizare a contabilitii firmelor la nivel naional, prin folosirea unei liste-cadru de conturi, contabilitatea costurilor fiind integrat n contabilitatea general. Ideea legat de standardizarea contabilitii firmelor la nivel naional prin intermediul unui plan contabil-cadru va exercita o influen important asupra practicilor naionale de reglementare contabil dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, n special n rile Europei continentale. Exponent al abordrii contabile de tip continental, contabilitatea german a pus i nc mai pune pe primul loc nevoile informaionale ale creditorilor i statului. Principiul prudenei nc guverneaz n recunoatere i evaluare iar aprobarea normelor contabile se realizeaz prin cadru legislativ. Directiva a patra se bazeaz pe articolul 53 al Tratatului de la Roma, fiind un compromis de tip legislativ al raportrii financiare bazate pe costuri istorice i al abordrii bazate pe conceptul de imagine fidel. Acest act normativ ofer posibilitatea alegerii ntre mai multe alternative contabile de rezolvare a diferitelor probleme i acord statelor membre opiuni n ceea ce privete aplicarea ei. Primul proiect al acestei directive a fost publicat n 1974 i a fost influenat de Legea Societilor Comerciale Germane din 1965. Influena german se face simit mai ales prin evaluarea n costuri istorice i prezena prescrierilor specifice privind ntocmirea bilanului i a contului de profit i pierdere. Acest stadiu al Directivei a patra europene avea drept scop obinerea unei imagini ct se poate de sigure asupra ntreprinderilor. Astfel conform Directivei a patra conturile anuale trebuie s satisfac principiile unei contabiliti conform regulilor i s confere o imagine fidel asupra ntreprinderilor. Costul istoric a devenit oficial principala baz de evaluare n contabilitate, celelalte baze fiind considerate derivate ale acesteia. Acest moment orienteaz i deschide

procesul de normalizare contabil ctre piaa de capital dnd prioritate mecanismelor contabile fundamentate pe cutum, n defavoarea celor riguroase i exhaustive. Imaginea fidel devine centrul de greutate al Directivei a patra considerndu-se c celelalte principii deriv i se subordoneaz acestuia. Astfel, directivele europene n materie de contabilitate reprezint un mix sau mai degrab un compromis ntre cele dou curente contabile, un amestec de tradiii contabile care se intercondiioneaz reciproc. Astfel contabilitatea german a parcurs o serie de etape edificatoare n scopul racordrii la sistemele contabile recunoscute la nivel european i internaional. Germania are un sistem contabil continental care are la baza Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene (CEE). Informatia contabila este puternic influentata de forma juridica a evenimentelor si tranzactiilor iar normele si reglementarile fiscale au influenta asupra contabilitatii. Germania este o combinaie de 2 principii: - garantarea libertatii individuale care poate fi restrns doar prin lege - orice act administrativ trebuie s aib o baza legal Reglementarile privind impozitele indirecte n rile membre ale Uniunii Europene, politica fiscal este departe de a fi ctigat consensul tuturor, deoarece nici un stat nu este dispus s renune la dreptul de a ncasa impozite de la cetenii si n modul n care dorete. Pentru a exista o comparabilitate a datelor furnizate de fiecare stat membru privind impozitele a fost creat n anul 1995 Sistemul European de Conturi (European System of Accounts) denumit ESA951, prin care s-a ncercat aducerea la un numitor comun a clasificrii conturilor naionale, i n cadrul lor, a impozitelor i taxelor n Uniunea European. Conform clasificrii ESA95, impozitele indirecte sunt definite ca fiind impozitele legate de producie i importuri. Acestea includ TVA, taxe vamale de import, accize i alte impozite asupra unor servicii specifice (transport, asigurri), impozitele asupra produciei care sunt definite ca fiind impozite ce apar ca urmare a desfurrii unei activiti de producie (licene de afaceri, compensare de TVA n sistemul cu rat uniform etc). Germania a implementat o serie de reforme privind introducerea aa numitelor impozite verzi impozite menite s ajute la protejarea mediului nconjurtor. Principalele reglementri legislative n domeniul impozitrii indirecte1 sunt:
1

Stolojan, Th., Tatarcau, R. Integrarea i politica fiscal contemporan, Editura Infomarket, Braov

La nivelul taxei pe valoarea adugat: A asea Directiv a Consiliului nr. 77/388/CEE din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaiei statelor membre n domeniul impozitelor pe cifra de afaceri sistem comun de TVA; A Treisprezecea Directiv a Consiliului nr. 86/560/CEE din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaiei statelor membre n domeniul impozitelor pe cifra de afaceri modul de rambursare a TVA pentru persoanele impozabile situate n afara teritoriului Comunitii Europene

Directiva Consiliului nr. 91/680/CEE din 21 decembrie 1992 privind anularea frontierelor fiscale; Directiva Consiliului nr. 92/111/CEE din 14 decembrie 1992 privind introducerea msurilor de simplificare n domeniul TVA; Regulamentul Consiliului nr. 1798/2003 din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativ n domeniul TVA.

La nivelul accizelor: Directiva Consiliului nr. 92/12/CEE din 25 februarie 1992 privind msurile generale cum sunt deinerea, micarea i monitorizarea produselor supuse accizrii;

Directiva Consiliului nr. 92/79/CEE din 19 octombrie 1992 privind impozitele asupra igaretelor; Directiva Consiliului nr. 92/80/CEE din 19 octombrie 1992 privind impozitele asupra tutunului fr igarete; Directiva Consiliului nr. 92/83/CEE din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurii accizelor asupra alcoolului i buturilor alcoolice; Directiva Consiliului nr. 92/84/CEE din 19 octombrie 1992 privind nivelul accizelor asupra alcoolului i buturilor alcoolice; Directiva Consiliului nr. 2003/96/CE din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice i a electricitii.

1.2. Modalitatea de organizare a contabilitatii Sistemul contabil al Germaniei se bazeaza pe modelul contabil macroeconomic n care contabilitatea firmelor este strns ancorat la politicile contabile naionale, care la rndul lor influieneaz n mod sensibil scopurile propuse i urmrite de agenii economici. Au fost identificate n acest sens : ajustarea( netezirea) veniturilor pentru a se asigura stabilitatea economic n

afaceri; ajustarea cotelor de amortizare pentru stimularea creterii economice a ntreprinderii; crearea de rezerve pentru stimularea investiiilor n curs i pentru promovarea de noi investiii. De asemenea sistemul contabil al Germaniei se bazeaza pe modelul contabil normalizat, presupune o abordare a contabilitii de tip contabilitate uniform, n care aceasta este considerat ca fiind un mijloc foarte important de administrare i control. Acest lucru este realizat ca urmare a uniformizrii nregistrrilor contabile, a prezentrii i publicrii situaiilor financiare anuale, astfel nct informaiile contabile degajate de acestea s poat fi folosite de ctre toi utilizatorii. Contabilitatea normalizat este agreat de guverne, fiind folosit cu succes n planificarea statal. Sisteme de contabilitate

Bazate pe macroeconomie

Bazate pe influena fiscal

Bazate pe codurile comerciale i contabile

Germania
Fig. 1.Sistemul contabil al Germaniei2 Cultura contabil latino-european creat, dezvoltat i promovat de Germania, se caracterizeaz prin: orientarea prioritar spre aprarea intereselor statului; este puternic normat i controlat prin reglementri ce fac parte din aa-zisul "plan de conturi general"; aplic o contabilitate dualist, respectiv n dou circuite (financiar i de gestiune); imaginea fidel este considerat drept obiectiv fundamental al contabilitii financiare, realizat prin conformitate, regulamente i sinceritate;
2

Atanasiu Pop, Contabilitate comparat i aprofundat, Editura Intelcredo, Deva,1996, pag.13

informaia contabil este puternic influenat de aspecte juridice. 1.3. Modalitatea de evaluare si prezentare a elementelor din situatiile financiare Tipul de contabilitate utilizat in Germania este cogestionar-corporativ si presuune un sistem contabil social-democrat, in care factorii de putere sunt: creditorii(bancile), salariatii(sindicatele) si actionarii. Pornind de la nevoia de informare a diversilor factori de putere implicati s-a creat astfel o contabilitate reglementata, statica caracterizata printr-o prudenta excesiva si ale carei informatii sunt facute publice, contabilitate dorita de creditori si de sindicate, dar si o contabilitate dinamica, nereglementata, dorita de actionari si ale carei informatii raman la nivelul intreprinderii. Cheltuielile si veniturile sunt clasificate dupa natura lor, contul de rezultate urmarind interesul salariatilor. Acest tip de contabilitate nu are un plan de conturi national obligatoriu, in schimb la nivel de sectoare de activitate sunt normalizate planuri de conturi ce pot fi moniste sau dualiste, iar n funcie de rolul i obiectivele normalizrii, sistemul contabil utilizat este un sistem bazat pe plan contabil general. Pentru o tara ca Germania, contabilitatea este redusa n mare parte la aplicarea regulilor juridice ce dau substanta Codului de comert. Schimbarile de reglementare nu pot sa apara dect n cazul reinterpretarii principiilor fundamentale ca urmare a jurisprudentei sau n cel al modificarii codului de comert, eveniment care nu poate sa aiba loc dect foarte rar. Mecanismul de reglementare este definit si de natura regulilor. n Germania regulile contabile depind si de forma juridical si de marimea societatii3. Spre deosebire de exemplu de Marea Britanie unde societatea pe actiuni este forma juridica cea mai raspndita, n Germania exista mai multe forme de societatii, fiecare avnd propriile obligatii contabile si fiscale. Bilantul contabil exclude judecatile patrimoniale, este documentul de sinteza care prezinta situatia financiara a firmei. In contabilitatile anglo-saxone, domina principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Complementar rolului sau de a completa informatiile privind compozitia beneficiului, bilantul contribuie la furnizarea bazei informationale privind evaluarea structurii capitalului, calcului ratei de randament si de determinare a lichiditatii si flexibilitatii financiare a intreprinderii.

Atrill, Peter; McLaney, Eddie, Contabilitatea i Finanele pe nelesul tuturor, Ed. Rentrop & Straton, Bucureti, 2006

Modelele de prezentare si de intocmire a bilantului variaza de la o tara la alta. Principalele elemente care diferentiaza prezentarea bilantului in diferite tari sunt: ordonarea activelor si pasivelor, si modul de inscriere a rezultatului in bilant. Ordonarea activelor dupa lichiditatea lor si a pasivelor dupa exigibilitatea acestora constituie o optiune universala. Aceasta optiune este aplicata dupa doua modalitati distincte in diferite tari. In Germania prezentarea bilantului consta in clasarea elementelor de activ in ordinea lichiditatii crescatoare si a elementelor de pasiv in ordinea exigibilitatii crescatoare4. 1.4. Politici si principii contabile Politica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale contabilitatii. Notiunea "conventie" inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. Principiul prudentei aplicat de Germania ocup un loc important n practica de contabilitate i n prezent este recunoscut n mod explicit i n normele contabile. Intr-o prim interpretare, acest principiu i gsete aplicarea la inventarierea elementelor patrimoniale, n tratarea diferenelor favorabile i nefavorabile de valoare. Astfel, dac, de regul diferenele favorabile de valoare trebuie s fie constatate n contabilitate pe seama cheltuielilor. Ins prudena, ca principiu, trebuie s se manifeste pe toat durata exerciiului financiar, ca o atitudine constant a profesionistului contabil. Importana sa variaz sensibil n funcie de particularitile fiecrui sistem n parte avnd un rol principal n Germania. Principii generale contabile aplicate in sistemul contabil german5 se refera la:

Adevr i claritate Utilizarea de o limba curenta nu cu exprimari invechite bilanul trebuie s fie n moneda naional Completitudinea, corectitudinea, clasificate ntr-un mod oportun i corecte Rezumat zilnic de ncasri n numerar i a cheltuielilor Nici o intrare fr a se primi

Diaconu, Gheorghe, Contabilitate internaional. Comparaii i armonizri, ediia a II-a, Ed. Bibliotheca, Trgovite, 2006 5 Feleag, Niculae; Feleag, Liliana, Contabilitate financiar o abordare european i internaional, ediia a doua, vol. I i II, Ed. Economic, Bucureti, 2007

Coninut original al unei intrari nu trebuie s fie ters. (Nu se terge, nici nu se utilizeaza un lichid sau creion corector, nici o tergere dac crile sunt pstrate n format electronic)

Numerotarea tuturor paginilor, nu se lasa linii goale ntre intrri Bilanul contabil i de inventariere la inceput i apoi la fiecare 12 luni inerea corecta de evidene contabile Politicile contabile nu pot fi unitare sau standardizate deoarece ele trebuie s fie

adaptate specificului activitii societii comerciale. Totui, regulile i tratamentele contabile trebuie s fie cele prevzute de Reglementrile contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitilor Economice Europene. Normalizarea, ca proces prin care se elaboreaz reguli, norme de prezentare a documentelor de sintez i se definesc metodele i terminologia contabil aplicabile n totalitate sau parial in Germania are drept obiective: s asigure reglementarea practicilor contabile i astfel s determine ameliorarea contabilitii; s permit utilizatorilor de informaii contabile s ia decizii raionale, pe baza informaiilor contabile; s creeze un climat de ncredere ntre proprietarii de capital i administratorii afacerilor;

s serveasc ca arbitru ntre diferitele pri care particip la viaa economic i, n special, ntre productorii informaiei contabile i auditorii contabili care certific calitatea informaiei asigurnd astfel credibilitatea social a informaiei contabile;

s acorde o anumit protecie auditorului contabil prin limitarea responsabilitilor sale; s permit consolidarea informaiei contabile la nivelul grupurilor de societi; s permit elaborarea de statistici naionale.

Principiul de substana economic asupra formei Prin includerea principiului de substana economic6 asupra formei abordarea economic va avea o importan major n domeniul de aplicare a reglementrilor contabile n conformitate cu ntregul Codul comercial german, n viitor. In conformitate cu motivele
6

www.deloitte.com

invocate n susinerea legii, aspectul crucial al principiului integralitii n temeiul dreptului comercial german este n primul rnd proprietatea legala. Pentru datorii, acest principiu este limitat n msura n care acestea sunt necesare s fie prezentate de ctre partea care are obligaia legal. Recunoaterea opionala a activelor fixe necorporale n loc de interzicerea din contabilitate pentru activele fixe necorporale generate intern, a fost introdusa o opiune cu privire la capitalizarea costurilor de producie suportate n dezvoltarea unui activ fix necorporal generat intern. Un activ trebuie s fie capitalizat daca i numai dac, activul poate fi clasificat, cu o fiabilitate adecvat ca un activ n sensul dreptului comercial german, i anume c este utilizabil n dreptul su propriu n conformitate cu standardele general acceptate. Msurarea la valoarea just Msurarea la valoarea just trebuie s se bazeze pe preul pietei determinat pe baza unei piae active (de exemplu, preul uor i disponibil n mod regulat disponibil la un schimb de sotcuri, de la un comerciant sau un grup industrial). n cazul n care preul piata nu poate / nu mai fi determinat, valoarea just trebuie s fie obinuta prin metode de evaluare general acceptate (de exemplu, compararea cu alte tranzacii). n cazul n care valoarea just poate nu poate fi stabilit n mod credibil, instrumentele trebuie s fie evaluate la cost.

2. Prezentarea si analiza comparativa a situatiilor financiare

2.1. Modalitatea de intocmire si structura situatiilor financiare potrivit reglementarilor din Romania. Gradul de integrare al economiilor naionale n economia mondial difer mult pe ri i grupe de ri i este determinat de nivelul de dezvoltare economic a acestora, precum i de gradul de diversificare i specializare a produciei lor materiale. Procesul de integrare a relaiilor economice interstatale i n ultim instan globalizarea, presupune ridicarea unor restricii, armonizarea unor reglementri care s favorizeze dezvoltarea schimburilor comerciale, extinderea cooperrii multilaterale, transferul de tehnologii, perfecionarea i accesibilitatea sistemului financiar-valutar internaional. Ca orice component a sistemului economic, i contabilitatea a trebuit s suporte schimbri i adaptri la noua tendin de globalizare, de armonizare i integrare, ncercnd

s se adapteze att la schimbrile regionale, generate de integrarea i adaptarea Romniei n UE, ct i la schimbrile de la nivel internaional. Inc de la nceput trebuie precizat particularitatea sistemului de contabilitate din Romnia, comparativ cu cel din UE, i anume faptul c politica fiscal este inclus n sistemul legislativ naional, deci are un caracter obligatoriu, n timp ce n alte state membre ale UE n cazul marilor corporaii acestea au adoptat standardele internaionale n afara propriului lor sistem legislativ, specific, iar sistemul contabil practicat n ntreprinderile mici i mijlocii respect reglementrile din directivele europene. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2010, operatorii economici aplic Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte component a Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009. Odat cu intrarea n vigoare a acestor reglementri a fost abrogate Ordinul ministrului finanelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificrile i completrile ulterioare. Astfel, fiecare ntreprindere are obligaia s ntocmeasc situaii financiare semestriale i anuale, care includ: bilanul, contul de profit i pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu situaia fluxurilor de numerar i trezorerie, politici contabile i note explicative. La baza ntocmirii situaiilor financiare ale ntreprinderilor se afl nou principii i reguli contabile ce trebuie respectate de ctre toi agenii economici dup cum urmeaz : Principiul continuitii activitii acesta presupune ca ntr-un viitor previzibil , ntreprinderea i continu n mod normal funcionarea, fr a intra n imposiblitatea continurii activitii. n cazul n care administratorii unei ntreprinderi au avut cunotin de unele elemente de nesiguran referitoare la anumite evenimente care pot afecta capacitatea acesteia de a-i continua activitatea este necesar consemnarea lor n note explicative. Principiul permanenei metodelor contabile practicate modificrile politicii contabile sunt permise doar dac acestea sunt cerute de lege sau de un standard contabil legiferat, iar n acest caz este necesar menionarea lor n note explicative . Principiul prudenei valoarea oricrui element trebuie s fie determinat pe baza principiului prudenei, care are n vedere urmtoarele aspecte : A) n stabilirea valorii unui element din contabilitate se iau n considerare numai profiturile realizate pn la data ncheierii exerciiului financiar;

B) n nregistrrile contabile efectuate se ine seama de toate obligaiile previzibile , precum i de pierderile poteniale care au luat natere ntre data ncheierii exerciiului financiar i data ntocmirii bilanului contabil; C) Se va ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor, chiar dac rezultatul exerciiului financiar este profit sau pierdere. Principiul independenei exerciiului financiar presupune luarea n considerare a tuturor veniturilor i cheltuielilor corespunztoare exerciiului financiar pentru care se putea face raportarea complet a rezultatelor activitii ntreprinderii .

Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de pasiv impune stabilirea valorii totale corespunztoare unei poziii din bilan, care se va determina separat pentru fiecare element individual de activ sau de pasiv.

Principiul intangibilitii bilanul contabil de deschidere a unui exerciiu financiar trebuie s corespund cu bilanul contabil de nchidere a exerciiului precedent , cu excepia coreciilor impuse de aplicarea prevederilor din IAS 8.

Principiul necompensrii valorile elementelor ce reprezint active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezint pasive, cu excepia compensrilor ntre active i pasive admise prin standardele Internaionale de contabilitate.

Principiul prevalenei economicului asupra juridicului informaiile prezentate n situaiile financiare ale ntreprinderilor trebuie s reflecte realitatea economic a evenimentelor i tranzaciilor efectuate i, nu numai forma lor juridic.

Principiul pragului de semnificaie elementele care au valori semnificative ntr-un exerciiu financiar trebuie prezentate distinct n cadrul situaiilor financiare, iar componentele cu valori semnificative, care au aceeai natur se nsumeaz, nefiind necesar prezentarea lor separat. Trebuie menionat c de la cele nou principii contabile prezentate mai sus sunt

permise abateri numai n cazuri excepionale i acestea se vor detalia n notele explicative cu precizarea motivelor care au generat aceste abateri , precum i cu efectuarea unei evaluri a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderilor ntreprinderii . Contabilitatea se ine n limba romn i moneda naional. Contabilitatea operaiunilor efectuate n valuta se ine att n moneda naional, ct i n valut. Pentru necesitile proprii de informare, entitile pot opta pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale i ntr-o alt moned. Cursul utilizat pentru conversia n moneda naional a

situaiilor financiare anuale ntocmite ntr-o alt moned este cursulde schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil pentru data bilanului. Persoanele juridice care ntocmesc situaii financiare anuale individuale potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene ntocmesc i prezint fie situaii financiare anuale, fie situaii financiare anuale simplificate. Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei criterii: - total active: 3.650.000 euro; - cifra de afaceri net: 7.300.000 euro; - numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50. Acestea ntocmesc situaiile financiare anuale care cuprind: - bilan; - cont de profit sau pierdere; c) situaia modificrilor capitalului propriu; d) situaia fluxurilor de numerar; e) note explicative la situaiile financiare anuale. Societile comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat ntocmesc situaii financiare anuale dezvoltate (cu cinci componente), chiar dac nu depesc limitele a dou din cele trei criterii de mrime prevzute de reglementri. Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de mrime prevzute ntocmesc situaii financiare anuale simplificate care cuprind: a) bilan prescurtat, b) cont de profit i pierdere, c) note explicative la situaiile financiare anuale simplificate. Persoanele juridice care ntocmesc situaii financiare anuale simplificate au posibilitatea ca, opional, s ntocmeasc situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de numerar. O entitate care a ntocmit situaii financiare anuale simplificate (cu 3 componente) va ntocmi situaii financiare anuale dezvoltate (cu cinci componente) numai dac n dou exerciii financiare consecutive depete limitele a dou dintre cele trei criterii prevzute la art. 3 alin. (1) din Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009.

O entitate care a depit limitele a dou din cele trei criterii i a ntocmit situaii financiare anuale dezvoltate, va ntocmi situaii financiare anuale simplificate numai dac, n dou exerciii financiare consecutive, nu depete limitele a dou dintre cele trei criterii prevzute la art. 3 alin. (1) din Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009. Prin dou exerciii financiare consecutive se nelege exerciiul financiar precedent celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale i exerciiul financiar curent, pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale. Ca urmare, pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale, ncadrarea n criteriile de mrime prevzute de reglementrile contabile se efectueaz la sfritul exerciiului financiar, pe baza indicatorilor determinai din situaiile financiare ale exerciiului financiar precedent celui de raportare i a indicatorilor determinai pe baza datelor din contabilitate i a balanei de verificare ncheiate la finele exerciiului financiar curent, utilizndu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil la data ncheierii exerciiului financiar. Situaiile financiare anuale ntocmite de persoanele juridice conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene sunt auditate potrivit legii. Fac obiectul auditului statutar i situaiile financiare anuale ntocmite de persoanele juridice de interes public, astfel cum sunt definite potrivit legii, precum i societile comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, astfel cum este definit de legislaia n vigoare privind piaa de capital. Situaiile financiare anuale sunt supuse aprobrii adunrii generale a acionarilor sau asociailor, potrivit legislaiei n vigoare. Situaiile financiare anuale trebuie nsoite de o declaraie scris de asumare a rspunderii conducerii entitii pentru ntocmirea acestora potrivit prevederilor art. 30 din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, i Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene. Pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale ale exerciiului financiar 2010, ncadrarea n criteriile de mrime prevzute la pct. 3 alin. (1) din Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene, se efectueaz la sfritul exerciiului financiar, pe baza indicatorilor determinai din situaiile financiare anuale ale exerciiului financiar 2009 i a indicatorilor determinai pe baza datelor din contabilitate i a balanei de verificare ncheiate pentru exerciiul financiar 2010.

1. Bilantul Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune: respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului; respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat. Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii. Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le indeplineste: 1) functia de generalizare a datelor contabilitatii; 2) functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare; 3) functia previzionala. Bilanul se ntocmete pe baza datelor din contabilitatea curent ,pus de acord cu rezultatele inventarierii. Ca urmare la nchiderea exerciiului elementele de activ,se evalueaz i se reflect n bilan la valoarea contabil net ( valoarea de intrare dup deducerea amortizrii i provizioanelor pentru deprecieri cumulate) iar elementele de pasiv de natura datoriilor la valoarea de intrare ( contabil ) pus de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru evaluarea elementelor din situaiile financiare anuale sunt utilizate reguli de baz i reguli alternative, n conformitate cu prevederile reglementrilor contabile. Formatul bilantului in Romania este urmtorul: A. Active imobilizate I. Imobilizri necorporale 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare

bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii; puse de acord cu inventarul.

3. Concesiuni, brevete, licente, mrci comerciale, drepturi si active similare, dac acestea au fost achizitionate cu titlu oneros 4. Fondul comercial, n msura n care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros 5. Avansuri si imobilizri necorporale n curs de executie II. Imobilizri corporale 1. Terenuri si constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 4. Avansuri si imobilizri corporale n curs de executie III. Imobilizri financiare 1. Actiuni detinute la entittile afiliate 2. mprumuturi acordate entittilor afiliate 3. Interese de participare 4. mprumuturi acordate entittilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare 5. Investitii detinute ca imobilizri 6. Alte mprumuturi B. Active circulante I. Stocuri 1. Materii prime si materiale consumabile 2. Productia n curs de executie 3. Produse finite si mrfuri 4. Avansuri pentru cumprri de stocuri II. Creante (Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) 1. Creante comerciale 2. Sume de ncasat de la entittile afiliate 3. Sume de ncasat de la entittile de care compania este legat n virtutea intereselor de participare 4. Alte creante 5. Capital subscris si nevrsat III. Investitii pe termen scurt 1. Actiuni detinute la entittile afiliate

2. Alte investitii pe termen scurt IV. Casa si conturi la bnci C. Cheltuieli n avans D. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an 1. mprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentndu-se separat mprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile 2. Sume datorate institutiilor de credit 3. Avansuri ncasate n contul comenzilor 4. Datorii comerciale - furnizori 5. Efecte de comert de pltit 6. Sume datorate entittilor afiliate 7. Sume datorate entittilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurrile sociale. E. Active circulante nete/datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an 1. mprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentndu-se separat mprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile 2. Sume datorate institutiilor de credit 3. Avansuri ncasate n contul comenzilor 4. Datorii comerciale - furnizori 5. Efecte de comert de pltit 6. Sume datorate entittilor afiliate 7. Sume datorate entittilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurrile sociale H. Provizioane 1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare 2. Provizioane pentru impozite 3. Alte provizioane I. Venituri n avans J. Capital si rezerve I. Capital subscris

1. Capital subscris vrsat 2. Capital subscris nevrsat II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve 1. Rezerve legale 2. Rezerve statutare sau contractuale 3. Alte rezerve V. Profitul sau pierderea reportat() VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar Formatul bilantului prescurtat este urmtorul: A. Active imobilizate I. Imobilizri necorporale II. Imobilizri corporale III. Imobilizri financiare B. Active circulante I. Stocuri II. Creante (Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) III. Investitii pe termen scurt IV. Casa si conturi la bnci C. Cheltuieli n avans D. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an E. Active circulante nete/datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri n avans J. Capital si rezerve I. Capital subscris (prezentnd-se separat capitalul vrsat si capitalul nevrsat) II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat() VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar 2. Contul de profit si pierdere Veniturile i cheltuielile unui exerciiu financiar sunt raportate n contul de profit i pierdere. Potrivit reglementrilor contabile, acestea sunt definite astfel: a) veniturile - constituie creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub form de intrri sau creteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor; b) cheltuielile - constituie diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari. Cheltuielile unitii patrimoniale reprezint sumele pltite sau de pltit pentru consumul de materii prime i materiale, pentru lucrrile executate i serviciile prestate de teri, plata personalului i a altor obligaii legale sau contractuale, amortizarea imobilizrilor, valoarea contabil a activelor cedate, distruse sau disprute, precum i provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care afecteaz activele ntreprinderii. Formatul contului de profit si pierdere este urmtorul: 1. Cifra de afaceri net 2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei n curs de executie 3. Productia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizat 4. Alte venituri din exploatare 5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile b) Alte cheltuieli externe 6. Cheltuieli cu personalul: a) Salarii si indemnizatii b) Cheltuieli cu asigurrile sociale, cu indicarea distinct a celor referitoare la pensii 7. a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale si imobilizrile necorporale b) Ajustri de valoare privind activele circulante, n cazul n care acestea depsesc suma ajustrilor de valoare care sunt normale n entitatea in cauz

8. Alte cheltuieli de exploatare 9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct a celor obtinute de la entittile afiliate 10. Venituri din alte investitii si mprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinct a celor obtinute de la entittile afiliate 11. Alte dobnzi de ncasat si venituri similare, cu indicarea distinct a celor obtinute de la entittile afiliate 12. Ajustri de valoare privind imobilizrile financiare si investitiile detinute ca active circulante 13. Dobnzi de pltit si cheltuieli similare, cu indicarea distinct a celor privind entittile afiliate 14. Profitul sau pierderea din activitatea curent 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinar 18. Impozitul pe profit 19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 20. Profitul sau pierderea exercitiului financiar 3. Situatia modificarilor capitalului propriu Situaia modificrilor capitalului propriu reprezint o component separat a situaiilor financiare ale ntreprinderii, prezentnd detaliat toate variaiile pe care capitalurile proprii le-au suferit pe perioada unui exerciiu financiar. Pe baza informaiilor furnizate de acest document se poate analiza capacitatea de meninere a capitalului i profitul sau pierderea ntreprinderii. Astfel, situaia modificrilor capitalului propriu prezinta modificarile capitalului propriu intre inceputul si sfarsitul unui exercitiu financiar. Structura exemplificativa a situatiei modificarilor capitalului propriu este urmatoarea: Capital subscris Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezerve statutare sau contractuale Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare Alte rezerve Actiuni proprii Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau

Sold C

pierderea neacoperita Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data IAS mai putin IAS 29 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene Rezultatul exercitiului financiar Repartizarea profitului

Sold D Sold C Sold D Sold C Sold D Sold C

Sold D Sold C Sold D

Prezentarile cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie sa fie insotite de informatii referitoare la: - natura modificarilor; - tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul; - natura si scopul pentru care au fost constituite rezervele; - orice alte informatii semnificative. Modificarile capitalului propriu se prezinta pentru cele doua exercitii financiare, precedent si curent. 4. Situatia fluxurilor de trezorerie este un document financiar util n explicarea variaiei patrimoniului ntreprinderii n cursul exerciiului, oferind informaii privind modul n care au fost finanate i cum au fost utilizate resursele financiare. Fluxurile de trezorerie sunt analizate n funcie de natura activitii: - de exploatare; - de investiie; - de finanare. Aceasta situatie a fluxurilor de trezorerie cuprinde: I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE Incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii Incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri Plati in numerar catre furnizori de bunuri si servicii Plati in numerar catre si in numele angajatilor, plati efectuate de angajator in legatura cu personalul Taxa pe valoarea adaugata platita

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate platite Numerar generat de exploatare Dobanzi incasate Dobanzi platite Impozit pe profit platit Fluxuri de numerar nete din activitati de exploatare II.FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE INVESTITII Incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung Incasari si plati in numerar din alte activitati de investitii Platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung Dividende incasate Fluxuri de numerar nete din activitati de III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE FINANTARE Incasari din imprumuturi pe termen lung/rambursari Incasari din imprumuturi pe termen scurt/rambursari Plati pentru operatiunile de leasing financiar Dividende platite Fluxuri de numerar nete din activitati de finantare Efectele variatiei ratei de schimb aferente numerarului si echivalentelor de numerar Fluxuri de numerar Numerar si echivalente de numerar la inceputul perioadei Notele explicative conin informaii suplimentare, relevante pentru necesitile utilizatorilor n ceea ce privete poziia financiar i rezultatele obinute. Trebuie prezentate ntr-o manier sistematic, fiecare element semnificativ al bilanului s fie nsoit de o trimitere la nota care cuprinde informaii legate de acel element. n cadrul situaiilor financiare se vor prezenta urmtoarele note explicative: 1. Active imobilizate 2. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 3. Repartizarea profitului 4. Analiza rezultatului din exploatare 5. Situaia creanelor i datoriilor 6. Principii, politici i metode contabile

7. Aciuni i obligaiuni 8. Informaii privind salariaii, administratorii i directorii 9. Exemple de calcul i analiz a principalilor indicatori economico-financiari 10. Alte informaii. 2.2. Modalitatea de intocmire si structura situatiilor financiare potrivit reglementarilor din Germania Germania are ca principal crez al politici statale stabilitatea monedei, respectarea cu strictete a costurilor istorice fiind de altfel si natura contabilitatii sale. Astfel rezulta ca in contextul economic german nu exista o presiune externa puternica privind publicarea informatiilor financiare, obligatiile contabile de baza fiind adresate intreprinderilor mici, obligatiile suplimentare revenind intreprinderilor mari. Codul de comert clasifica societatile de capitaluri in mici, mijlocii, mari in functie de anumite praguri, astfel ca obligatiile contabile sunt definite in functie de forma si marimea societatilor de capitaluri. Sub 50 de salariati intreprinderile sunt mici, intre 50-250 mijlocii si peste 250 mari. Societatile cotate la bursa indiferent de marimea lor sunt asimilate societatilor mari si nu beneficiaza de scutirile acordate societatilor mici si mijloci. Regulile contabile ale Codului de comert nu implica un plan de conturi normalizat si cu caracter general, dar sunt elaborate pe ramuri sau sectoare profesionale. Impozitarea pe profit se face plecand de la diferenta intre bilantul de inchidere al exercitiului si bilantul de deschidere. Se merge pe primordialitatea contabilitatii asupra fiscalitatii dar se intocmeste un bilant pentru fiscalitate si altul pentru contabilitatea financiara. In Germania principiile sunt numite conform regulilor si se structureaza astfel: 1) Principiul imaginii fidele este obiectivul fixat societatilor de capitaluri 2) Principiile generate de intocmirea documentelor de sinteza: - principiul exactitatii si obiectivitatii conform caruia situatile financiare trebuie sa contina informatii verificabile; - principiul integralitatii conform caruia trebuie sa se tina cont de toate operatiile care sunt atasabile activitatii intreprinderii; - principiul peridiocitatii inventarului si conturilor anuale. 3) Principii generale de prezentare din care: - principiul permanentei metodelor se utilizeaza atunci cand se rectifica o eroare sau cand apare o modificare in contextul economic.

4) Principii generale de evaluare aplicabile tuturor comerciantilor: - principiul identitatii, in America se numeste principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; - principiul continuitatii exploatarii; - principiul evaluarii separate a elementelor - principiul prudentei care se refera la cele mai mici valori pentru elementele de activ si cele mai mari valori pentru elementle de pasiv, la imparitatea operatiilor adica luarea in calcul a riscurillor previzibile si a pierderilor probabile si la beneficiul realizat care este singurul luat in calcul.; - principiul independentei exercitiilor; - principiul costurilor istorice Situatiile financiare in Germania In Germania bilantul poate sa aiba numai forma tabelara (de cont) obligatia de a prezenta un bilant intreg revine marilor societati. Se impun inainte de bilant prezentarea suitei de analize prin care se delimiteaza perimetrul bilantului. Inscrierea elementelor in bilant, pentru activ se prezinta posturile bilantiere in ordinea crescatoare a lichiditatii iar datoriile in ordinea crescatoare a exigibilitatii. Fondul comercial constituie o exceptie in sensul ca justifica inscrierea in activ deoarece are un caracter rezidual, este neidentificabil. Motivul inscrierii in bilant in Germania il reprezinta obligatia fiscala de a imobiliza orice bun economic. O datorie trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa corespunda unei obligati prezente sau vitoare, sa antreneze o cheltuiala economica si sa fie masurabila. Contul de profit si pierdere este un document de sinteza care reflecta evolutia rezultatelor economico-financiare ale firmelor, in sistemul contabil german se publica sub forma unei liste dupa natura cheltuielilor si veniturilor si dupa functiile lor. Trebuie sa puna in mod distinct in evidenta influenta relatiilor cu intreprinderile legate asupra veniturilor si cheltuielilor cu caracter financiar. In sistemul german contul de profit si pierdere se prezinta minimal si cel mai des sub forma de lista dupa natura cheltuielilor si veniturilor astfel: 1. Cifra de afaceri 2. Variatia de stocuri de produse finite si de productie neterm 3.Lucrari executate de intreprindere pentru sine 4.Alte venituri din exploatare

5.Consumuri de materiale 6. Cheltuieli de personal 7.Amortizari si provizioane pentru depreciere 8.Alte cheltuieli de exploatare 9.Venituri din participatii 10.Venituri din alte titluri 11.Alte dobanzi si veniturib asimilate 12. Provizioane pentru deprec imob fin si a titl de plasament 13.Dobanzi si cheltuieli asimilate 14. Rezultatul activitatii ordinare 15.Venituri extraorinare 16.Cheltuieli extraordinare 17. Rezultat extraordinar 18. Impozit asupra rezultatului 19. Alte impozite 20.Rezultatul exercitiului (beneficiu sau pierdere) Se disting trei mari categorii de venituri: - venituri si cheltuieli cu caracter de exploatare(1-8) - venituri si cheltuieli financiare(9-13) - venituri si cheltuieli extraordinare(15-17) Se prevede un rezultat al activitatii ordinare si un reultat al activitatii extraordinare. Anexele la bilant contin patru mari categorii de informatii:

principiile contabile - complemente de informatii relative la posturile bilantiere; - complemente de informatii relative la contul de profit si pierdere; - diverse informatii relative la societate.

Particularitati ale contabilitatii in Germania 1. Activele imobilizate nu se pot reevalua in Germania, costul istoric este foarte important. 2. Stocurile de marfuri nu figureaza in mod distinct fiind regrupate cu stocurile de produse finite. Se admite evaluarea acestora prin diferite metode, cea mai des utilizata fiind metoda costului mediu ponderat. In masura in care principile contabile sunt respectate se pot utiliza

si FIFO sau LIFO. In Germania fiscalitatea admite fara conditii metodele CMP si LIFO celelalte sunt admise numai in masura in care sunt justificate de realitatea operatiilor. 3. Creantele incerte sunt evaluate la valoarea lor probabila tinand cont de perspectivele de incasare in viitorii doi ani. 4. Creantele si datoriile exprimate in monede straine sunt convertite la cursul curent in vigoare la data desfasurarii operatiilor care le-au generat. In contabilitatea germana nu exista "Diferente de conversie-A/P". 5. Fondul comercial imobilizat este amortizat pentru cel putin un sfert din valoarea sa, imobilizarea lui fiind facultative. 2.3. Analiza comparativ a situaiilor financiare Am considerat ca fiind oportun comparaia Romniei n domeniul contabilitii cu Germania, deoarece, pe de o parte, aceasta posed o lunga tradiie n contabilitate (cadrul legislativ n materie de contabilitate este asigurat n Germania n principal de Codul Comercial German n vigoare de la data de 10 mai 1897), iar pe de alt parte, este stat membru UE nc de la nfiinare. Contabilitatea celor dou ri europene pot fi definite ca: una cu ndelungat tradiie n contabilitate care a influenat ntregul sistem contabil european i care nu va renuna uor la particularitile ce decurg dintr-un exces de prudenialitate (i care vor exista datorit drepturilor de opiune existente n directivele europene); cealalt, marcat pentru o jumtate de secol de economia supercentralizat ce i-a influenat major modelul de contabilitate i raportare contabil, dar care n ultimii 21 ani a parcurs un proces autentic de armonizare i mai recent de conformare la cerinele europene n domeniul contabilitii.

Capitolul 3. Prezentarea societilor comerciale


3.1. Prezentarea fabricii de mobila Casa Rusu Romania Compania si-a inceput activitatea in 1994 ca retailer de mobila, in scurt timp devenind unul dintre cei mai mari importatori si dealeri de mobilier din Romania. In 2000, conducerea a fost preluata de Cristian Rusu, iar in 2005 s-a realizat o prima investitie intr-o unitate de productie mobila din PAL. In 2004 se finalizeaza centrul logistic de unde se distribuia marfa la peste 200 de magazine din tara. In 2005 se realizeaza prima investitie in activitatea de productie de mobilier din pal, valoarea investiei ajungand la 3,5 milioane euro iar in 2007 se demareaza proiectul pentru a doua fabrica de mobila cu o capacitate de productie de 5 ori mai mare decat prima fabrica.

In 2009, cand piata a inceput sa cada, firma a decis sa investeasca in Casa Rusu, reteaua proprie de magazine iar in 2010 se finalizeaza proiectul primei fabrici de mobilier tapitat din cadrul grupului cu o investitie de 1,5 mil euro. Fabrica are o capacitate de 2 000 de seturi de mobilier tapitat( canapele, coltare, paturi si mic mobilier). In prezent, in fabricile Rus Savitar lucreaza cca 400 de persoane. In acest sens s-au achizitionat 4 linii de productie total automatizate care reprezinta varful tehnologiei in productia de mobilier din pal din Europa, una dintre aceste linii fiind unica in Europa de Est. Valoarea investitiei se ridica la 11 milioane euro. In 2008 se finalizeaza proiectul celei de-a doua fabrici, aceasta devenind functionala in septembrie 2008 cu o capacitate de productie de 15 000 garnituri de mobilier pe luna. In momentul de fata compania Rus Savitar este ca marime al doilea producator de mobilier din pal din Romania, cu o capacitate totala de productie de 18 000 de garnituri de mobilier din pal/luna si 2 000 de seturi de mobilier tapitat/luna, activitatea de productie si logistica desfasurandu-se pe o suprafata de 100 000 mp. Firma nu are exporturi, iar directorul general afirma ca firma ca ar putea sa fie interesat de piata externa. Actionarii, sotii Dorica si Iordache Rusu (care detin fiecare 40% din actiuni) si fiii Cristian si Raimond Rusu (10% din actiuni fiecare), analizeaza si posibilitatea ca in noiembrie sa faca primul pas in afara tarii prin deschiderea unei unitati la Budapesta. In 2009, Rus Savitar a avut o marja a profitului de 8-10%, la jumatate comparativ cu cea din 2008. Rus Savitar a inregistrat pentru anul 2010 o cifra de afaceri de 22 mil. euro, in crestere cu 10% comparativ cu nivelul din 2009. Acest nivel al afacerilor incadreaza compania in top zece jucatori din piata locala de mobila. Magazine Casa Rusu reprezinta divizia de retail a companiei Rus Savitar si se doreste a fi puntea de legatura directa dintre producator si clientul final, fara intermediul altor comercianti si dealeri. Astfel clientul beneficiaza de preturi mult mai bune la mobilier prin eliminarea adaosurilor pe care comerciantii si dealerii le practica. Pe langa magazinele Casa Rusu deja existente, in Timisoara(3 magazine), Sibiu, Cluj Napoca, Deva, Pitesti, Brasov si Bucuresti urmeaza in urmatoarea perioada extinderea retelei cu inca cinci unitati. Magazinele au suprafete intre 1500- 4000 mp. Produse 1. Bucatarii Lavinia

Mira

Masa de bucatarie

2. Camere de zi Pedro

Infinity C 3. Camere de tineret Cara

Dormitor Ibiza 4. Dormitoare Raul

5. Mobilier Office 6. Mic mobilier 7. Tapiterii

Coltar Floryda

Clienti si competitori Mobila Casa Rusu se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, avand un sortiment de mobila foarte divers, cu solutii pentru toate gusturile, preturile si orice varsta. Clientii firmei sunt atat persoane fizice, cat si persoane juridice - care beneficiaza de cateva avantaje, de reduceri in cazul comenzilor mari, de avantajele colaborarii firmei cu un numar de banci, care faciliteaza platile. Unele sortimente de mobila, se adreseaza unor categorii de varsta cuprinse ntre 1-10 ani, 16-20 ani i ntre 25-50 ani, dar orice persoana, indiferent de varsta sau gusturi, isi poate gasi solutia de care are nevoie, pentru mobilarea dormitorului. Transportul mobilierului de la furnizori catre reteaua de magazine se realizeaza cu ajutorul mijloacelor de transport propii. De asemenea, pentru toti clientii sai, ,,Casa Rusu asigura transportul la domiciliu al mobilierului cumparat cu ajutorul mijloacelor de transport aflate in dotarea fiecarui magazin. Parcul auto al firmei cuprinde: 25 autoturisme si 12 camioane. Rus Savitar livreaza si catre reteaua de bricolaj Dedeman, dar si catre mai multe hipermarketuri, insa numarul acestor contracte a scazut. Livrarile catre Dedeman s-au situat anul trecut la circa 5 mil. euro. Concurenta In retailul de mobila, o piata de sub 1 mld. euro anual, Casa Rusu se pozitioneaza pe segmentul scazut de pret. Principalii jucatori din industria de mobila sunt: a) MOBEXPERT este principalul concurent, fiind o companie producatoare de mobilier de birouri si pentru casa. Infiintat in urma cu 17 ani grupul Mobexpert este liderul pietei de mobilier din Romania, avand o cifra de afaceri in 2009 de 115 milioane de euro, plasanduse astfel intre primele 12 intreprinderi europene din industria mobilei. Numai in Bucuresti si in orasele mari, Mobexpert detine 18% din piata de mobilier de casa si 30% din cea a mobilierului de birou. Ambele divizii sunt lider pe pietele de profil din Romania.. b) IKEA este de asemnea un concurent serios. Primul magazin a fost deschis in Romania la inceputul anului 2007 si comercializeaza produse de mobilier si accesorii. Grupul suedez incearca sa testeze piata din Romania incercand strategia pretului inalt, introducand preturi mult mai mari decat magazinele din alte tari, bazandu-se pe faptul ca serviciile si produsele oferite sunt unice in Romania si magazinul deschis in Bucuresti este primul din acest lant.

c) KIKA Retailerul austriac de mobil si decoratiuni interioare i-a propus dezvoltarea unei reele de opt magazine n Romnia, devenind asfel un important concurent pt IKEA. d) Fiind o companie care in urma cu sapte ani comercializa exclusive bucatarii, Innova acopera o parte considerabila de stiluri modern pentru mobilier (classic, mobilier pentru bucatarii, mobila de sufragerie, mobila de lux etc). Imaginea Innova este strans legata de Minotti, unul dintre furnizorii importanti, iar designerul Rodolfo Dordoni este numele din spatele obiectelor care se bucura de atata succes. e) Elvila - este in prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii si comercializarii mobilei din Romania. Are magazine de mici dimensiuni, dar de cativa ani a inceput sa investeasca in suprafete mari. f) Staer prin numarul mare de puncte de desfacere g) Neoset - a intrat pe piaa romana n anul 1991 cu primul magazin, iar prima fabric Neoset din Romnia s-a deschis n anul 1999. In prezent Neoset Romania foloseste francize in15 magazine din Romanaia. h) Parisot Este unul dintre cei mai importani investitori francezi n industria mobilei din Romnia. i) Sortilemn - Este unul dintre principalii productori de mobilier de pe piaa local, estimeaz pentru acest an o cifr de afaceri de 35 milioane euro, nivel similar cu cel raportat anul trecut. Reprezentanii Sortilemn spun c in n viitor compania se va axa exclusiv pe exporturi, renuntnd s mai vnd produse pe piaa intern Pozitionarea produselor societatii comparativ cu cea a concurentei Compania va avea o gama variata de produse si un raport calitate-pret foarte bun. Firmele producatoare de mobilier cu care se vor semna contracte de colaborare vor produce mobila din PAL si MDF, la preturi mult mai mici decat ale concurentei. Buna comunicare, preturile reduse, respectarea contractelor si a termenelor de finalizare si interesul de a satisface clientul vor fi principalele atuuri. Analiza SWOT Puncte forte:

Societatea beneficiaz de un management modern. Locatie, se afla localizata in orasa cu o populatie ridicata. Ocupa pozitia de importanta la nivel national pe piata produselor de mobilier. Gama diversificata de produse usor de asamblat si la preturi acesibile.

Calitatea produselor, servirea cat si livrarea mobilei in pachte usor de transportat. Societatea ofera produse la preturi atractive si la o calitate ridicata Aspect comercial modern. Sisteme de promovare inovatoare. Forta de munca specializata. Buna organizare in distributie. Cultura organizationala puternica

Puncte slabe: Compania nu opereaza pe piata externa Dorinta de a se optine venituri mari in timp scurt Concurenta unor firme cu traditie pe pietele noi

Oportunitati: Extinderea firmei si in alte regiuni din Europa Primirea unor benificii guvernamentale pentru a se extine in noi zone oferind

asfel noi locuri de munca Negociere a furnizorilor si a dsitribuitorilor, pentru a conduce la preturi mai atractive Mediu stabil economic Extinderea in tari cu un nivel de trai ridicat ar asigura un venit mai ridicat Acesul la forta calificata in zonele noi de desfacere

Amenintari : Fluctuaiile monedei naionale fa de moneda EURO sau DOLAR. Legislatia restrictiva

3.2. Prezentarea firmei de mobila Rauch Moebel Germania Scurt istoric In anul 1897 - Wendy, un tanar de 25 de ani a fondat o companie de tmplrie mica in Baden-Wuerttemberg Freudenberg,. Acolo el a produs in cea mai mare parte mic mobilier. In anul1970 pieele europene pe care intra firma sunt Frana, rile de Jos i Belgia, care urmeaz s fie dezvoltate. Cota de export ajunge rapid de ordinul a 20%. In cativa ani fabrica s-a extins cu circa 50.000 m . Noua fabrica continua sa creasca si sa se dezvolte. In 1973 numarul de angajati s-a dublat. Rauch are acum mai mult de 700 de

angajati. Anul 1977 aduce deschiderea unui sediu in Freudenberg pentru clientii sai din Germania si strainatate. Firma cumpr fabrica de mobil din ara vecin, Brgstadt Zengel. La aceast locaie are loc productia de dormitoare n furnir din lemn real. In 1989 aria de producie se extinde de la 50.000 mp la 65.000 mp avand acum o suprafata foarte mare iar in1994 colecia complet de mobilier Rauch devine "Blue Angel". Toate sistemele de vopsele sunt convertite la solubile n ap, vopsele ecologice. In anul1999 compania cu condiiile de pia n schimbare de pe piaa principal, lanseaz cele trei sectoare de cont i ambalaj i extinde capacitatea sa in piata Bibart .2006 aduce o contribuie activ la protecia mediului cu un nou incinerator ecologic i chip de CO2 neutru. Prin aceast unitate formata din 3 sisteme, administrare, expoziie i benzin Rauch este alimentat cu energie termic. Pentru prima dat n 2008,este prezentat publicului conceptul Rauch , la targul international de mobila din Koln. In 2009 are loc transferul complet al tuturor actiunilor companiilor din Mastershausen Steffen AG, precum i integrarea n grupul Rauchm deschiderea muzeului Rauch Origine si Prezent si extinderea zonei de productie in Brgstadt la 10.000 mp. Produse Firma Rauch este impartita in mai multe parti , Michael Stead devenind presedintele consiliului. Biroul principlal este in Baden, Freudenberg. Rauch produce in Mastershausen toate lucrarile de mobilier pentru Marca Steffen. Marca, cu gama sa larga de produse (dulapuri, paturi si mobilier ocazional) are facilitatea de fabricatie in Burgstadt. Piata Bibart este sediul de plante PAL al companiei, toate produsele Rauch fiind fabricate din lemn de inalta calitate. Pentru fabricarea produselor Rauch, este folosit doar lemn din padurile proaspete acest lucru fiind distins de certifivat PEFC pentru silvicultura durabila. Grupul Rauch este format din : Rauch mobilier Grupa GmbH n Freudenberg Mbelwerke Mastershausen GmbH Mastershausen Mbelwerke Brgstadt GmbH Brgstadt Angajaii Rauch sunt aproximativ 700 care sunt instruiti in cele 25 de locuri de formare ale firmei. Principalele piete de export sunt in Europa de Vest i rile vecine din Europa de Est (Austria, Frana, Marea Britanie, rile Benelux),cota de export fiind de circa 38%. Mai mult de 500.000 m de PAL sunt produse anual la fabrica din piaa Bibart i vndute pentru producatorii de mobilier si usi. Rauch lucreaz exclusiv la comand. Sunt

nregistrate n fiecare zi circa 2.500 de contracte i editate. Firma are o zon de producie de 200.000 mp. Sunt inregistrate urmatoarele livrri pe an: 8000000 pachete de mobila din aproximativ 9000 de rute de livrare cu camioane pentru client. Calitate i Mediu Compania Rauch este o firma care produce mobilier de inalta calitate - produsa in Germania. Materialele sunt de inalta calitate, de bun execuie, functionalitate si durabilitate pentru client, fiind asigurate principalele cerine pentru o piesa de mobilier. Ca productor acorda atenie si altor factori - securitate, economie i o vedere responsabil a mediului. Acesta este scopul firmei si numai n acest mod se creeaz o calitate durabila. Firma are in verdere intreg procesul de fabricatie, de la prima idee pana la dezvoltare si livrare. Ceritificarile firmei Rauch:

Blue Angel - Datorit procesului de producie ecologic i economic, utilizarea resurselor naturale Golden M - Pentru produsele vandute cu amnuntul, care au proprieti deosebit de bune, astfel nct clientul poate fi sigur c a cumprat mobilier de calitate care il va nsoi pentru muli ani.

Made in Germania - Materiale de nalt calitate, utilizarea unor tehnologii avansate i miestria - pentru mai mult de 110 de ani, numele de Rauch pentru mobila de calitate fiabila i durabila, fabricata n Germania.

Woodmax - Cherestea din lemn-chip cu titlul de "antipoluant". Acoperiri sunt folosite de firma doar cu ap i acoperiri UV.

Caracteristici de calitate Calitatea este prioritatea firmei. Prin urmare, firma se asigura ca toate produsele sunt testate cu atenie nainte de punerea n aplicare. 3.3. Prezentarea situaiilor financiare aferente societilor Casa Rusu Romania i Rauch Moebel Germania n cazul societii Rauch Moebel bilanul aferent anului 2008 i 2009 se prezint n felul urmtor: ACTIV Active imobilizate-total Imobilizri necorporale Imobilizri corporale 31.12.2009 (euro) 20.800.800 11.239.800 6.547.000 31.12.2008 (euro) 19.850.000 11.400.000 6.780.000

Imobilizri financiare Active circulante-total Stocuri Creane clieni Alte active circulante Total PASIV Capitaluri proprii Capital Rezerve Rezultat Datorii Imprumuturi Venituri constatate in avans Total

10.889.000 8.326.000 4.800.000 5.840.000 2.589.000 29.126.800 31.12.2009 1.512.000 13.600.000 5.200.000

10.000.000 8.839.400 4.950.000 5.990.000 3.145.000 28.689.400 31.12.2008 1.527.000 12.900.000 5.430.000

6.160.000 6.700.000 6.580.000 7.320.000 4.800.000 4.990.000 25.200.000 25.935.000 Tabel 1. Bilantul societatii Rauch Moebel

Din bilantul firmei Rauch Moebel putem trage urmatoarele concluzii referitoare la evolutia activelor si pasivelor. In anul 2009 fata de anul 2008 activele imobilizate au crescut cu 950.800 euro adica o crestere de 1,05 ori (cu 4,8%). In anul 2009 activele circulante au scazut cu 5,8 procente iar in ceea ce priveste totalul pasivului firma a inregistrat o scadere fata de anul 2008 cu 2,83%. Contul de profit i pierdere se prezint n felul urmtor: 2009 Cifra de afaceri Venituri financiare Alte venituri din exploatare Venituri totale Cheltuieli totale Profitul sau pierderea bruta Profit Pierdere Impozit pe profit Profitul net al exercitiului financiar 21.500.00 0 41.500 200.000 22.400.00 0 17.315.000 2008 20.400.000 41.400 180.000 22.280.000 18.120.000

3.280.000 300.000 2.980.000

2.580.000 190.400 2.389.600

Tabel 2. Contul de profit si pierdere al societatii Rauch Moebel Germania Dup cum se poate observa din Contul de profit i pierdere Rauch Moebel Freudenberg a nregistrat o scadere a profitului net n anul 2009 fa de anul 2008 cu aproximativ 4,3% iar cifra de afaceri a nregistrat o cretere cu 5,4% n anul 2009 fa de anul 2008. In ceea ce privesc impozitele pe venit acestea au crescut in anul 2009 fata de 2008 cu 57,6% adica de 1,6 ori iar veniturile totale au crescut fata de perioada anterioara cu 0,5%.
25000000

20000000

15000000

Profitul net Cifra de afaceri Datorii

10000000

5000000

0 2008 2009

Evolutia cifrei de afaceri, profitului net si datoriilor totale pentru anii 2008-2009

n cazul societii Casa Rusu bilanul aferent anului 2008 i 2009 se prezint n felul urmtor: ACTIV Active imobilizate-total Active circulante-total Stocuri Creante Casa i conturi la bnci PASIV Cheltuieli n avans Datorii-total Venituri n avans Provizioane Capitaluri-total Capital social subscris vrsat 31.12.2009 (euro) 22.574.000 8.461.000 4.987.000 5.312.000 5.910.000 31.12.2008 (euro) 21.587.000 9.181.000 5.126.000 5.657.000 6.286.000

274.000 312.000 5.230.000 8.574.000 514.000 590.000 25.124.000 23.254.000 3.542.000 3.542.000 Tabel 3. Bilantul societatii Casa Rusu

La nivelul firmei Casa Rusu din Romania putem observa urmatoarele: activele imobilizate in anul 2009 s-au modificat fata de anul 2008 cu 4,6 procente in crestere in timp de activele circulante au cunoscut o descrestere in anul 2009 mai exact cu 720.000 euro, reprezentand o scadere cu 7,8% fata de anul precedent.

Contul de profit i pierdere se prezint n felul urmtor: 31.12.2009 (euro) 20.000.000 23.920.000 16.980.000 1.687.200 21.12.2008 (euro) 18.000.000 21.587.500 17.880.000 1.454.400

Cifra de afaceri net Venituri totale Cheltuieli totale Profitul sau pierderea brut Profit Pierdere Profit sau pierdere exerciiului financiar Profit Pierdere

1.258.300 1.047.700 Tabel 4. Contul de profit si pierdere al societatii Casa Rusu

Daca analizam putin si situatia contului de profit si pierdere putem spune ca cifra de afaceri neta a crescut cu 11,1% in anul 2009 fata de anul 2008. Profitul exercitiului financiar ai firmei prezentate din Romania a crescut cu 20% fata de anul 2008.

2009

V enituri totale Cheltuieli totale

2008

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

Evolutia veniturilor si cheltuielilor totale in perioada 2008-2009 a firmei Casa Rusu din Romania. Realizand o comparatie intre situatiile financiare ale celor doua firme, cea din Romania si cea din Germania putem spune ca in ceea ce privesc activele imobilizate ambele firme au inregistrat o crestere in 2009 fata de 2008, firma Rauch Moebel cu 4,8% iar Casa Rusu o crestere ceva mai mica cu 4,6 procente. Stocurile la ambele firme au scazut la Firma Rauch Mobel cu 150.000 euro pe cand la Casa Rusu cu 139.000 euro, deci cu un procent asemanator 3% fata de 2,7%.

Datorii Rauch Moebel 8000000

7000000

6000000

5000000

4000000

3000000

2000000 2008 2009

Evolutia datoriilor Rauch Moebel 2008-2009

Datorii Casa Rusu

8000000

6000000

4000000

2000000 2008 2009

Evolutia datoriilor Casa Rusu 2008-2009 Se observa ca datoriile firmei Casa Rusu au inregistrat o scadere semnificativa in anul 2009 cu 39% mai putine datorii fata de anul 2008. Si Rauch Moebel a inregistrat o scadere a datoriilor acestea modificandu-se de 0,9 ori adica cu 8% mai putin.

26000000

22000000

18000000

CA Germania Ca Romania

14000000

10000000 2008 2009

Evolutia CA pentru firmaRauch Moebel Germania si Casa Rusu Romania in perioada 2008 2009 Deci, putem afirma ca CA a ambelor firme a crescut insa la firma Rusu cresterea in anul 2009 este mai mare cu 11,1 procente in comparatie cu 5,4% fata de anul 2008. Am extras din contul de profit si pierdere si veniturile totale si le-am analizat in comparatie si astfel am ajuns la concluzia ca in 2009 fata de 2008 veniturile totale ale firmei romanesti au crescut cu 10,8% fata de firma germana la care acestea au crescut cu 0,5%. Cheltuielile totale ale ambelor firme s-au redus, Casa Rusu a redus cu 900.000 euro iar Rauch Moebel cu 805.000 euro. In procente acest lucru semnifica la Casa Rusu scadere cu 5% iar la Rauch Moebel cu 4,7%.

2009

Profitul net Rauch Moebel Profitul net Casa Rusu

2008

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

Evolutia profitului net ale ambelor firme

Profitul unul dintre cele mai important elemente ale contului de profit si pierdere a evoluat in felul urmator: in timp ce firma Rauch Meobel a cunoscut o crestere mai mare a profitului in perioada analizata 2008-2009, in 2009 inregistrand o crestere cu 25% Casa Rusu a inregistrat o crestere de 20%.