Sunteți pe pagina 1din 6

apiterapie cursul 2 1.

- POLENUL PRODUS APICOL Pe linga nectar albinele culeg si depoziteaza in celulele fagurilor polenul provenit de la diferite specii de plante, polen ce constituie hrana proteica si destinata, in special, asigurarea cresterii puietului. Polenul reprezinta elementul fertil, celula masculina a florii ce se afla gazduita in stamina. Graunciorii de polen au formei morfologice caracteristice fiecarei plante, rotunzi, cu excrescente, ornamentatii, acestea constituind un element de recunoastere. Mierea contine, de exemplu, grauncioare de polen a caror identificare serveste la stabilirea florilor din care provine. Marimea grauntelor de polen are dimensiunea de aprox. 10 50 microni, dar sunt si cazuri cind grauntele de polen, de exemplu cele ale polenului din familia cucurbitaceelor, cind poate ajunge la diametrul de 200 microni. Grauncioarele de polen pot fi izolate sau grupate si dupa forma, marime si poate stabili identificarea plantei din care provine, lucru important pentru prepararea medicamentelor apifitoterapice. In interior, grauntele de polen are o masa de citoplasma in care se afla: nucleul vegetativ si nucleul generativ (spermatogen). Polenul are o mare diversitate de culori: alb, galben, mustar, maro, albastru, violet, portocaliu, nuante de la roz la rosu, de verde, gri. In citoplasma polenului se acumuleaza materii de rezerva foarte diferite. Din punct de vedere chimic polenul contine: 3 3 4% apa 4 7,5 40% zaharuri reducatoare 5 0,1 19% zaharuri nereducatoare 6 22% amidon si alte glucide (glucoza, zaharoza, dextrine, celuloza) 7 7 35% proteine 8 10% aminoacizi liberi 9 14% lipide (lecitina, cholesterol, acizi grasi) Deci polenul are o compozitie extrem de complexa si acesta se refleca in folosirea lui in componenta unro medicamente apifitoterapice. Cantitatea de proteine din polen variaza de la o specie la alta, polenul arborilor fructiferi fiind mai bogat in proteine.

Aminoacizii identificati in polenul cules de albine : histidina, triptofanul, metionina, valina, cistina, ariginina, acid glutamic, etc. Polenul mai contine peptone, fermenti ca fosfataze, amilaze si investaze, vitamine (vit.C, biotina, vit.H, E, B, B1, B6, B5 acid pantoteic si vit.B3 acid nicotinic). De asemeni, in componenta polenului mai intra saruri ale elementelor: potasiu, fosfor, siliciu, sodiu, sulf, cupru, fier, aluminiu, magneziu, mangan, clor, bariu, argint, aur, zinc, arsen, paladiu, vanadiu, iridiu, plumb, molibden, crom, cadmiu, strontiu. Prin compozitia sa, polenul prezinta proprietati nutritive, biostimulatoare. Din punct de vedere al valorii calorice polenul reprezinta un aliment care se situeaza la nivelul alimentelor curente de origine vegetala (fainuri, boabe leguminoase). Ca aliment se administreaza in doze de 15 35 g zilnic asigurind organismului necesarul de aminoacizi actionind ca un accelerator de crestere. Polenul contine si rutina, deci este un flavono-glicozid, avind actiune asupra permeabilitatilor capilarelor si asupra timpului de coagulare a singelui. Polenul recoltat de albine este superior celui recoltat direct de pe flori de catre om, prin diverse metode. De semnalat ca unele persoane pot fi alergice la polen. Studiile microbiologice effectuate au demonstrate ca polenul prezinta o activitate antibiotica fata de un numar mare de specii bacteriene: stafilococ auriu, bacilul Coli, Proteus, Salmonella. Polenul este depozitat sub forma de pastura in celulele fagurilor. Polenul este adesea amar si de aceea se consuma amestecat cu miere sau zahar. Se administreaza in caz de: 10 surmenaj 11 anemie 12 convalescenta dar si oamenilor sanatosi. Inainte de a consuma pollen se va consulta un medic. Se recomanda alternarea curelor de polen cu perioade de repaus. Folosit in lotiune capilara (1 lingurita/100 g apa) polenul suprima matreata, face ca parul sa fie matasos, lucios. Prin cercetarile efectuate s-a demonstrat ca factorul antibiotic este fermentabil si ca poate fi extras cu eter, alcool 96 grade sau cu apa la temperatura de fierbere.

EFECTELE CLINICE ALE POLENULUI In clinica umana polenul are efecte ce pot fi clasate in 3 categorii: a) actiune reglatoare a functiilor intestinale la bolnavii suferinzi de constipatie sau de diaree cronica rezistenta la antibiotice si de asemenea da rezultate interesante in colite ; b) la copiii anemici polenul provoaca o crestere rapida a cantitatii de hemoglobina din singe; c) polenul determina o crestere rapida in greutate si o revenire a fortelor in convalescenta fiind un energizant important. Polenul, ca orice produs dietetic sau medicament poate fi comercializat sub diferite forme de prezentare: POLEN GRANULAT Granularea o face chiar albina prin metoda de granulare umeda. Ea acopera grauncior cu grauncior cu agglutinantul de care dispune si care este de 2 feluri: solutie hidrosolubila si solutie liposolubila. Prezentarea pe piata se face dupa uscarea in mod corespunzator a ghemotoacelor rezoltate pina ajunge la un grad de umiditate de 10%. Forma de prezentare este in borcane de sticla cu dop rodat. Depozitarea se va face la o temperature de 12 gr.C. POLEN PULBERE Polenul se transforma in pulbere industrial, prin adaugarea unei substante auxiliare, bioxid de siliciu 1 2%. Se obtin pulberi degajate care aluneca usor, insensibile la caldura si umiditate. POLEN COMPIRMAT Este o forma cu mare raspindire pe piata. POLEN CAPSULE Umplerea capsulelor se face mecanic. 2.- PASTURA In timpul zborului albina culege grauncioarele de polen cu trompa umectata, cu o picatura de nectar regurgitate si le depoziteaza in scobiturile (cosuletele) aflate pe tijele picioarelor dinapoi. Acest polen este repus de albine in stup, in celule, in forma de gramajoare afinate. Dupa depunere albinele tinere prelucreaza polenul, il farimiteaza, apoi il indeasa cu capul in interiorul celulei, il batatoresc bine comprimindu-l, il transfera in alta celula peste alt polen depozitat anterior.

Sub influenta fermentilor eliberati din celulele acum rupte ale polenului precum si a fermentilor din saliva albinei, polenul sufera o usoara fermentare. Produsul realizat se numeste de acum incolo pastura. Datorita prezentei mierii fermentatia se opreste si pastura se conserva. Pastura este considerata piinea albinelor. Consumul anual al unei familii de albine (regina sau matca, albine si trintori) este de circa 18 25 kg. Continutul de proteine al pasturii este mult mai mare decit al polenului. In terapeutica pastura a fost folosita cu success in anemia hipocroma ducind la ameliorari si chiar si insanatosiri. In hepatita acuta pastura duce la o actiune pozitiva manifestata la nivelul unor structuri ale ficatului. Pastura intra in compozitia unro medicamente apifitoterapice cum sunt: 13 FOBIGEL T suspensie 14 ANEMOSISTAN T 15 CIPLOMENT T tablete 16 PROTIL 17 BOSTAT T tablete Dozele terapeutice au fost stabilite dupa testari de laborator. Compozitia pasturii: 18 proteine 19 lipide 20 glucide 21 vitamine 22 microelemente: fie, cobalt, fosfor Rezultatele clinice ale tratamentului cu polen si pastura, concluzii: 1.- Pe 10 bolnavi de hepatitca cronica evolutiva, la tratamentul cu polen grunji raportul albumine/globuline a devenit supraunitar dupa 90 180 zile de tratament. La administrarea numai cu pastura modificarea similara a intervenit dupa 30 zile. 2.- La administrarea de polen si pastura s-a observat o crestere semnificativa a hemoglobinei. 3.- Leucocitele au crescut semnificativ numai la loturile care au primit pollen in grunji, iar la loturile care au primit pastura variatia numerica a fost nesemnificativa. 4.- Glicemia a fost influentata numai la loturile carora li s-a administrat pastura.

LAPTISORUL DE MATCA Laptisorul de matca este produsul secretat de albine de catre glandele pentru puieti. Evaluarea calitativa a laptisorului de matca se face dupa acidul apntotenic aflat in cantitate mari in acest produs. Cantitatea totala de substanta biologic active in laptisorul de matca este foarte variata in functie de provenienta, modul de pastrare produsului. In compozitia laptisorului de matca s-a identificat prezenta aminoacidului globulinic, cunoscut sub denumirea de gama globulina. Gama globulina constituie cea mai mare parte a proteinelor care iar parte la lupta antibacteriana, antivirala, antitoxica. Descoperirea gamei globuline in laptisorul de matca semnaleaza identificarea unui aminoacid de mare valoare. In grupul proteic al laptisorului de matca se gaseste un acid aminat denumit gelatina, component fundamental al colagenului, element integrant si a carui deteriorare este caracteristica si evidenta la batrinete. Orice fiinta umana are virsta colagenului sau. In compozitia laptisorului de matca se intilnesc multe dintre elementele de care are nevoie organismul, fapt pentru care acest produs constituie atit aliment cit si medicament revitalizator al celulelor vii. Tot in compozitia laptisorului de matca gasim: polivitamine, multiminerale, pluriaminoacizi, gama globulina, deci elemente de cea mai mare insemnatate pentru tratamentul imbatrinirii. Se stie ca in perioada de batrinete se reduc functiile psiho-fizice si ca acest stadiu constituie un factor carcinogenetic larvar, fapt pentru care trebuie aplicata o profilaxie timpurie a acestor decaderi organice. Trebuie sa recurgem la elemente cu evidenta actiune revitalizanta, unul dintre acestea fiind laptisorul de matca. Prin injectarea unui lot de indivizi cu laptisor de matca zilnic 5.c 10 zile s-a inregistrat o activitate a mecanismelor de aparare a organismului, o revitalizare a trofismului celular. In stare patologica rezultatele au fost promitatoare. Se poate spune ca solutia de laptisor de matca constituie o medicatie completa, mai ales a batrinilor. Laptisorul de matca are si efect antivirotic, dar numai in cantitate mare. De asemenea, se utilizeaza in dermatologie si cosmetica in: 23 cicatrizarea plagilor cauzate de arsuri 24 boli ca seborea, acneea 25 ca bioactivator cutanat Deoarece stimuleaza metabolismul cellular si normalizeaza secretia glandelor sebacee, tonifica pielea, amelioreaza hidratarea si elasticitatea pielii, se justifica includerea lui in numeroase preparate cosmetice.