Sunteți pe pagina 1din 16

INGINERIA ORGANIZĂRII ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII

Cap. 1. Metode de programarea producţiei (continuare)

1. Metoda drumului critic

1.1. Introducere

Este o metodă de programare a execuţiei lucrărilor de construcţii, care se bazează pe teo- ria matematică a grafelor, modelând întreaga tehnologie de execuţie a obiectelor de con- strucţie cu ajutorul unui model matematic denumit graf, a cărui reprezentare grafică se mai numeşte şi grafic reţea.

Un graf este o aplicaţie a unei mulţimi pe ea însăşi prin intermediul unei legi.

x 2 x 3 x 1 x 5 x 4
x 2
x
3
x 1
x 5
x 4

X={x 1 , x 2 , x 3 , x 4 , x 5 } - mulţimea de elemente

U={u(1,2),u(2,3),u(3,4),u(1,4),u(5,2),u(5,3),u(5,4)} – mulţimea arcelor

Γ={X,U} - un graf (după definiţie)

U

- în cazul programării producţiei poate fi tehnologia de execuţie şi principiile de organiza-

re

a

lucrărilor.

Grafele pot să fie neorientate - când legăturile pot fi parcurse în ambele sensuri - , şi pot fi orientate - când legăturile pot fi parcurse într-o singură direcţie. Metoda drumului critic (MDC) foloseşte conceptul de graf orientat.

Avantaje şi dezavantaje ale folosirii MDC :

a) Avantaje :

- reprezintă un model matematic al proiectului care poate fi cu uşurinţă aplicat pe calculator;

- evidenţiază activităţile care condiţionează termenul final;

- ea asigură planificarea (programarea) cea mai economică a tuturor activităţilor unui proiect;

- se poate lucra cu orice fel de mărimi (operaţii, procese de muncă, activităţi, etc.);

- uşurează activitatea de optimizare a resurselor;

- permite reducerea duratei de execuţie cu până la 30 %;

- ea permite optimizarea costului (în anumite variante ale ei);

- poate să lucreze atât cu durate deterministe cât şi cu durate probabiliste;

- permite calculul probabilităţii de înscriere în durata disponibilă.

b) Dezavantaje :

- necesită un timp de pregătire mai lung atât din punct de vedere teoretic cât şi din punct

de vedere al pregătirii propriu-zise a problemei (proiectului);

- se pot face uşor erori sau greşeli adeseori greu sesizabile;

- prezintă un proces iterativ complex.

1.2.

Noţiuni de bază

programarea desfăşurării lucrărilor - stabilirea ordinei de succesiune normal tehnologică

a lucrărilor;

programarea activităţilor - stabilirea termenelor de începere şi terminare a fiecărei activi- tăţi;

METODA DRUMULUI CRITIC

programarea resurselor - stabilirea ordinei şi a datelor de aprovizionare pe şantier a re- surselor;

eveniment - momentul începerii sau terminării unei anumite acţiuni; ele pot fi :

evenimente ale activităţii :

eveniment iniţial - la care începe activitatea;

eveniment final - la care se încheie activitatea;

evenimente ale lucrării :

eveniment iniţial - la care se începe lucrarea;

eveniment final - la care se încheie lucrarea;

eveniment cheie - care separă două subgrafuri şi care prin apariţia lui dă informaţii asupra respectării termenului final;

eveniment decizional - când trebuie să se ia o hotărâre pentru desfăşura- rea în continuare a lucrărilor;

eveniment independent - poate avea loc oricând pe parcursul desfăşurării lucrărilor între evenimentul iniţial şi cel final;

, sau reprezentarea

i
i

Nodul - este reprezentarea grafică a unui eveniment în CPM :

grafică a unei activităţi în MPM;

Activitatea - orice acţiune consumatoare de resurse şi/sau timp;

Arc - o reprezentare grafică a unei activităţi în CPM

i
i
j
j

grafică a unei condiţionări în MPM;

, sau reprezentarea

Graf - reprezentarea matematică a proiectului;

Topologia graficului reţea - este modul de dispunere şi de reprezentare a evenimentelor şi a activităţilor într-un grafic reţea;

Durata activităţii - este consumul de timp necesar executării unei activităţi. Duratele ac- tivităţilor pot fi :

deterministe - atunci când se ştie cu certitudine că ele vor fi executate în anumite durate precis determinate;

probabiliste - atunci când se acceptă că una şi aceeaşi activitate, executată de aceeaşi formaţie de lucru, la momente diferite de timp, poate fi executată în dura- te diferite.

Durata de realizare a proiectului - timpul necesar pentru a fi consumat între evenimentul iniţial şi evenimentul final al lucrării;

Rezervă de timp - diferenţa între durata disponibilă pentru o anumită activitate şi durata necesară pentru execuţia activităţii respective;

Drum - o succesiune neîntreruptă de activităţi între două evenimente;

Drum critic - drum de durată maximă între evenimentul iniţial şi evenimentul final al lucrării;

Durata drumului - suma duratelor activităţilor de pe drumul respectiv;

Restricţii - constrângeri de orice fel care limitează libertatea de acţiune a personalului de pe şantier;

restricţii externe - se datorează macrosistemului (cum ar fi : durata disponibilă li- mitată, resurse externe limitate, condiţii speciale de ordin legislativ, normativ, etc., restricţii de personal şi altele);

restricţii interne - sunt proprii sistemului respectiv : limitări de resurse interne (oa-

limitări de fronturi de lucru, limitări şi condiţionări proprii

tehnologiei de execuţie a lucrărilor, condiţii generale de amplasament, limitări de suprafeţe pentru organizare şi altele.

meni, utilaje,

),

INGINERIA ORGANIZĂRII ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII

Aşteptări sau întreruperi tehnologice - activităţi consumatoare de timp care se datorea- ză necesităţii dezvoltării unor transformări calitative existente în lucrare;

Condiţionări - restricţii care stabilesc ordinea de succesiune a unor activităţi;

Activitate fictivă - marchează o anumită condiţionare şi a cărei durată este prin conven- ţie nulă;

Activităţi şi evenimente critice - activităţi şi evenimente situate de-a lungul drumului critic.

Variante ale MDC

- CPM (Critical Path Method);

- MPM (Metra Potential Method);

- PERT (Project Evaluation and Review Tehnique)

- PERT - TIME;

- PERT - COST;

- PERT RESURSE

1.3. Reguli în MDC

a) Reguli generale

- Orice programare se face pe baza unei liste de activităţi;

- Activităţile se desfăşoară de la stânga spre dreapta respectând ordinea normal tehnolo- gică de execuţie a lucrărilor;

- Activităţile trebuie să aibă orientarea generală de la stânga spre dreapta;

- Nodurile se numerotează începând cu cifra 1 (pentru evenimentul iniţial), în continuare

prin şirul numerelor naturale fără lipsuri şi în aşa fel încât pentru orice activitate A ij să avem i<j;

- Se va evita încrucişarea de activităţi.

b) Reguli de folosire optimă a resurselor

- Fronturile de lucru odată create vor fi imediat folosite;

- Se va urmări lucrul formaţiilor avându-se în vedere ca acestea să treacă neîn-trerupt de

la o activitate la alta;

- Se va urmări să nu se planifice (programeze) simultan aceeaşi formaţie în fronturi de lu- cru diferite.

c) Erori

În graficul reţea apar o serie erori, astfel putem avea :

METODA DRUMULUI CRITIC

erori de logică reprezentare greşită reprezentare corectă
erori de logică
reprezentare greşită
reprezentare corectă
erori de topologie

erori de topologie

reprezentare greşită

erori de topologie reprezentare gre ş it ă reprezentare corect ă

reprezentare corectă

erori de topologie reprezentare gre ş it ă reprezentare corect ă

1.4. Elementele de bază ale MDC

a) Fişa de activitate

Pentru fiecare activitate în parte se întocmeşte o fişă tehnologică sau fişă de activitate ca- re conţine următoarele informaţii :

- informaţii privitoare la procesele de muncă ce se comasează în activitate;

- stabilirea tehnologiei de execuţie a activităţii şi resursele necesare;

- durata activităţii;

- condiţiile de execuţie (calitativ şi cantitativ) privind activitatea;

- costurile de execuţie ale activităţii şi dependenţa lor de durată (dacă este cazul);

- consumurile totale de resurse (forţă de muncă pe meserii, materiale şi utilaje pe sor- timente şi tipodimensiuni);

INGINERIA ORGANIZĂRII ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII

- alte informaţii în legătură cu activitatea.

b) Evaluarea parametrilor activităţilor

La întocmirea fişei de activitate trebuie evaluaţi toţi parametrii activităţii. Această evaluare se face după cum urmează:

- cantitatea de activitate se obţine prin comasare şi/sau detalierea proceselor de muncă;

- normele de timp se scot din IND;

- volumul de muncă se calculează cu ajutorul relaţiilor stabilite la metoda Gantt

- resursele se obţin dintr-un proces iterativ de optimizarea relaţiei dintre durate şi re-

surse, ţinând cont şi de limitările introduse de fronturile de lucru respective.

 

1.5.

Exemplu de grafic reţea

Canalizare

 

- Lista de activităţi este :

Umplutură din pământ Tub beton Beton egalizare Pat balast Nr. Denumire VM e d Obs
Umplutură din pământ
Tub beton
Beton egalizare
Pat balast
Nr.
Denumire
VM
e
d
Obs
crt.
1
Săpături mecanice
-/7
-/1
7
2
Săpături manuale
49/-
7/-
7
3
Pat balast
24/-
4/-
6
4
Beton egalizare
48/16
6/2
8
5
Montare tub
20/5
4/1
5
6
Monolitizare
12/6
4/2
3
7
Umpluturi mecanice
-/4
-/1
4
0
0
7
7
14
19
8
Nivelare platforme
Săp.
S
ăp.
-/3
-/1
3
1
2
3
mec. 7
man. 7
Fictivă
2
-
Graficul reţea este :
Aşteptare
0
Pat
9
9
15
19
4
5
balast 6
Fictivă
Aşteptare
2
0
24
25
Beton
Mont.
6
11
11
8
egaliz 8
7
tuburi 5
Fictivă
19
19
0
33
33
37
37
40
40
3
Aşteptare
Căm viz
Umplu-
Nive-
Mono-
12
13
14
9
10
22
22
8
turi
4
lări
4
litiz.
3
Ra
0
25
25
11
31
33
6

1.6. Metoda drumului critic - varianta CPM

a) Termenele evenimentelor

Determinarea evenimentelor critice se face cu ajutorul calculului termenelor evenimentelor.

METODA DRUMULUI CRITIC

Evenimentele au două termene :

- termenul minim - t

- termenul maxim - t

i 0 , este momentul cel mai devreme la care un eveniment poate avea loc;

1 , este momentul cel mai târziu la care un eveniment trebuie să aibe loc.

i

i

Rezerva de timp a evenimentului - R , este intervalul de timp dintre momentul la care eve- nimentul poate avea loc şi momentul la care evenimentul trebuie să aibă loc : R = t -t

e

i

e

1

i

0

i

Termenele evenimentelor se înscriu în căsuţele nodurilor :

Evenimentele critice sunt acelea pentru care re- zervele de timp sunt nule. Mulţimea evenimentelor critice - ECR- se poate descrie prin relaţia : ECR={E(i) | R =0 , i=1, ,n}

i

e

descrie prin rela ţ ia : ECR={E(i) | R =0 , i=1, ,n} i e Calculul

Calculul termenelor evenimentelor se face cu aju- torul algoritmului Ford-Fulkerson şi în mod diferit, după cum se calculează termenele mi- nime sau maxime.

Calculul termenelor minime se face pe drumul cel mai lung între evenimentul iniţial al lucrării şi evenimentul considerat, în baza relaţiei :

t

0

i

[td ]

0

hi

=+

max

h

= 1 , i

1

h

,

i = 2 n

,

Calculele făcându-se pentru activităţile A hi care există.

Calculul termenelor maxime se face cu ajutorul relaţiei :

t

1

=

min

i ji

=+ 1 ,

n

[

t

1

j

d

ij

]

,

=− 1 2

in

,

n

,

L

,

321

,

,

Scăzându-se din termenul maxim al evenimentului final al lucrării durata drumului cel mai lung dintre evenimentul considerat şi evenimentul final al lucrării.

Regulă practică :

- termenele minime ale evenimentelor se calculează de la stânga la dreapta, de-a lungul

tuturor drumurilor posibile între evenimentul iniţial al lucrării şi evenimentul respectiv, ale-

gând durata drumului de lungime (durată) maximă,

- termenele maxime se calculează de la dreapta spre stânga, scăzând din termenul maxim

al evenimentului final al lucrării, duratele tuturor drumurilor posibile dintre evenimentul res-

pectiv şi evenimentul final, alegând valoarea cea mai mică astfel obţinută. În general, prin convenţie :

0

t

1

= 0

şi

t

1

n

=

0

t

n

Simpla cunoaştere a evenimentelor critice nu este însă suficientă pentru a afla care este drumul critic. Pentru aceasta este necesar să se cunoască rezervele de timp ale activi- tăţilor, care - la rândul lor - cer cunoaşterea prealabilă a termenelor activităţilor.

b) termenele activităţilor

INGINERIA ORGANIZĂRII ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII

INGINERIA ORGANIZ Ă RII Ş ANTIERELOR DE CONSTRUC Ţ II S ă presupunem c ă d

Să presupunem că d ij t

0

j

1

t

i

.

Activitatea A ij poate fi amplasată într-una din cele 4 poziţii caracteristice, notate în figură

. Dacă activitatea este situată în poziţia fini :

cu

, care reprezintă o evaluare optimist ă , se pot de- ă o evaluare optimistă, se pot de-

:

1 ,
1
,
2
2

,

3
3

,

4
4

ij

- termenul minim de începere, T

=

t

0

i

ij 0 - termenul minim de terminare, T =+ t din , = 11, −
ij
0
- termenul minim de terminare, T
=+
t
din
,
=
11,
,
j
=
2,
n
mt
i
ij
Dacă activitatea este situată în poziţia
fini :
, care reprezintă o evaluare normală, se pot de-
2
ij
1
- termenul normal de începere, T
= t
i

ij

nt

- termenul normal de terminare, T

=+

i

t

1

d

ij

,,11 ,

i

=

n

j

=

2,

n

Dacă activitatea este situată în poziţia , care reprezintă o evaluare normal-pesimistă (intermediară), căci în această poziţie ea nu afectează producerea evenimentului j la mo- mentul t ,se pot defini :

0

j

ij

- termenul intermediar de începere, T

ij

- termenul intermediar de terminare, T

it

=

t

=

0

j

t

d

i j

0

j

,,11 ,

=−

i

n

j

=

2,

n

4 , care reprezint ă o evaluare pesimist ă deoarece 4 , care reprezintă o evaluare pesimistă deoarece

Dacă activitatea este situată în poziţia

presupune că s-au produs toate evenimentele "negative" care au putut provoca întârzierea

ei, se pot defini :

-

-

ij

termenul maxim de începere, T termenul maxim de terminare, T

M î

ij

M t

=

t

=

1

j

t

d

i j

1

j

,,11 ,

in

=−

j

=

2,

n

Cele 4 poziţii caracteristice în care poate fi situată activitatea definesc, în acelaşi timp, 4 tipuri de programe, şi anume :

- dacă toate activităţile din graficul-reţea încep la termenul minim de începere se

obţine un program minorant;

- dacă toate activităţile din graficul-reţea încep la termenul lor normal de începere se obţine un program normal;

METODA DRUMULUI CRITIC

- dacă toate activităţile din graficul-reţea încep la termenul lor intermediar de înce- pere se obţine un program intermediar;

- dacă toate activităţile din graficul-reţea încep la termenul lor maxim de începere, se obţine un program majorant.

c) rezervele de timp ale activităţilor

Se definesc 4 rezerve de timp ale activităţilor :

- Rezerva totală, R t ij - arată cu cât poate fi prelungită durata unei activităţi, în cadrul unui program minorant, consumând rezerva de timp a evenimentului final al activităţii respecti- ve şi - prin aceasta - a tuturor celorlalte activităţi din graf :

RT

R

ij

ij

M t

Td

−−

0

ij

ij

⎛ i = 1 , n − 1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎝ j = 2
⎛ i =
1
,
n
1
j
=
2
,
n

t

ij

=

=−−

t

ttd

j

i

ij

1

- Rezerva liberă,

minorant, fără a afecta rezervele de timp ale evenimentelor următoare :

R

ij

l

- arată cu cât poate fi prelungită durata activităţii, într-un program

RTTd

=−−

l

ij

it

0

0

Rttd

l

=−−

j

i

ij

ij

ij

ij

ij


,

⎛ i = 1 , n − 1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎝ j = 2
i
=
1
,
n
1
j
=
2
,
n

- Rezerva intermediară,

gram normal, fără a afecta rezervele de timp ale evenimentelor precedente actvităţii :

R i

- arată cu cât poate fi prelungită durata activităţii, într-un pro-

ij

Td

−−

1

ij

ij

,

⎛ i = 1 , n − 1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎝ j = 2
i
=
1
,
n
1
j
=
2
,
n

ij

RT

R

ij

ij

M t

i

ij

=

=−−

i

ttd

j

i

1

- Rezerva independentă (sigură), R s ij - arată cu cât poate fi prelungită durata unei activi- tăţi fără a afecta rezervele de timp ale evenimentelor din graf, în cadrul unui program nor- mal :

RTTd

R

= −−

ij

ij

ij

=−−

s

ij

s

it

ttd

j

i

0

1

ij

ij

,

⎛ i = 1 , n − 1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎝ j = 2
i
=
1
,
n
1
⎝ j
=
2
,
n

Activităţile care au toate rezervele de timp nule sunt activităţi critice. Activităţile care au rezervele de timp independente (sigure) negative sunt activităţi subcritice.

d) Programe şi domenii de programare

Aşa cum s-a arătat mai sus în MDC sunt 4 tipuri de programe posibile. Ca urmare se pot trasa patru histograme ca în figura de mai jos care definesc două domenii de programare

( Dp ), şi anume :

- optim, desfăşurat între programul normal şi cel intermediar;

- bun, între programul minorant şi programul normal, respectiv între programul in- termediar şi programul majorant.

INGINERIA ORGANIZĂRII ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII

INGINERIA ORGANIZ Ă RII Ş ANTIERELOR DE CONSTRUC Ţ II e) grafe În execu ţ ie

e) grafe

În execuţie se recomandă ca histograma reali- zărilor să se găsească în domeniul optim, mai rar în domeniile bune, ştiind că dacă histograma realizărilor se ridică deasupra programului minorant vom termina lucrările prea devreme, iar dacă histograma coboară sub programul ma- jorant în mod sigur lucrările nu se vor mai ter- mina la termenul fixat.

În MDC se cunosc mai multe categorii de grafe :

graf rigid - în care toate activităţile sunt critice;

graf nerigid - în care numai o parte din activităţi sunt critice. Grafurile nerigide au posi- bilităţi de măsurare a nivelului de rigiditate cu ajutorul a trei indicatori care în acelaşi timp constituie şi indicatori de calitate ai programării execuţiei cu MDC :

coeficientul densităţii, C d , care este raportul dintre suma duratelor activităţilor şi suma duratelor activităţilor + rezervele de timp ale evenimentelor :

C

d

=

d ij

i

,

j

i

,

j

(

d ij

+

i

R e

)

, C d 0,85

coeficientul complexităţii, C c , care este raportul între numărul de activităţi şi

N total activităţi

numărul de evenimente : C

c

numărul total de activităţi:C r

=

=

N total evenim.

coeficientul relaţiilor, C r , care este raportul dintre numărul de activităţi critice şi

N total activit. crit.

,

N total activităţi

Cc 1,5.

, C r 0,70.

subgraf - este un graf din care s-au eliminat anumite activităţi şi eventual unele eveni- mente. Cel mai important este subgraful monitor, cu ajutorul căruia se urmăreşte execu- ţia pe parcurs şi se pot determina la fiecare etapă dorită, atât durata necesară în conti- nuare până la terminarea lucrărilor cât şi probabilitatea ca acestea să se termine în ter- menul prescris.

f) respectarea duratelor prescrise

Orice lucrare are o durată disponibilă, D d , măsurată din momentul în care lucrarea poate să înceapă şi momentul când aceasta trebuie să se termine. Prin graficul reţea noi deter- minăm o D p care în general este diferită de D d (D p D d ), de aceea vom avea o rezervă fi- nală de timp R FT = D p -D d .

Dacă R FT > 0 P > 0,5 (probabilitatea de a termina lucrările la timp). Se cere ca R FT > 0, iar D p < D d .

METODA DRUMULUI CRITIC

Dacă R FT < 0 se foloseşte unul din următoarele procedee (în ordinea descrescândă a po- sibilităţilor) :

- folosirea rezervelor de timp ale activităţilor necritice prin lungirea duratelor acesto- ra şi transferarea resurselor astfel economisite la activităţile critice sau subcritice;

- mai multe resurse (dacă aceasta este posibil);

- prevederea mai multor activităţi paralele cu modificarea corespunzătoare a grafi-

cului reţea; - introducerea "scării tehnologice", - a activităţilor de aşteptare sau întreruperilor tehnologice :

ăţ ilor de a ş teptare sau întreruperilor tehnologice : - separarea activit ăţ ilor în

- separarea activităţilor în părţi componente (descompunere pe faze) :

sau

ilor în p ă r ţ i componente (descompunere pe faze) : sau - execu ţ

- execuţia cu schimburi prelungite (ştiindu-se că randamentul individual al muncii scade foarte mult spre sfârşitul programului de lucru);

- lucrul în mai multe schimburi.

g) construcţia practică a graficului reţea

Realizarea MDC este un proces iterativ complex care poate fi rezolvat corespunzător nu- mai dacă se respectă următorul algoritm :

1. studiul temeinic al proiectului de execuţie (PE);

2. determinarea elementelor, subansamblelor şi ansamblelor;

3. comasarea activităţilor în paralel cu întocmirea fişelor de activitate;

4. întocmirea listei de activităţi;

5. echilibrarea dintre resurse şi durate (în lista de activităţi);

6. întocmirea graficului reţea primar (care reprezintă interfaţa dintre programator şi lucrare) în care nodurile nu se numerotează, iar pe arce se înscriu denumirile acti- vităţilor;

INGINERIA ORGANIZĂRII ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII

7. studiul graficului reţea primar şi eliminarea erorilor de logică, reprezentare şi de folosire optimă a resurselor;

8. întocmirea graficului reţea secundar (interfaţa dintre om şi calculator) în care no- durile se numerotează iar pe arce se înscriu duratele activităţilor;

9. calculul termenelor evenimentelor;

10.calculul rezervelor de timp ale activităţilor; 11.eliminarea rezervelor de timp negative; 12.determinarea drumurilor critice şi subcritice; 13.verificarea încadrării în durata disponibilă, dacă aceasta este satisfăcută se trece la punctul 14, dacă nu, ne întoarcem la punctul 6 folosind una dintre căile reco- mandate pentru încadrare în durata prescrisă. 14.întocmirea graficului calendaristic.

h) optimizarea

De obicei graficul reţea nu se realizează niciodată direct în mod optim şi chiar dacă el se încadrează în durata disponibilă există încă probabilitatea de optimizare pe unul sau mai multe din următoarele criterii :

1. scurtarea duratelor de execuţie;

2. reducerea costurilor totale de execuţie;

3. reducerea necesarului total de forţă de muncă (a vârfurilor);

4. asigurarea unui ritm de aprovizionare cât mai uniform;

5. lucrul în lanţ parţial sau total;

6. reducerea cheltuielilor de organizare;

7. reducerea necesarului de cadre de conducere;

8. reducerea consumurilor energetice (lucrul pe timp de noapte,

).

i) probabilitatea înscrierii în durata disponibilă

Programele întocmite cu durate deterministe au o probabilitate reală de reproducere în practică în condiţiile concrete de pe şantiere de 12 % ÷ 25 %.

Acest lucru poate fi remediat prin folosirea generalizată a programelor probabiliste a căror acurateţe creşte odată cu determinarea cât mai precisă a coeficientului de pesimism, k p , şi cu determinarea unor R FT optime.

Duratele probabiliste ale activităţilor se calculează ca la metoda GANTT, acestora fiindu-le asociate şi abaterile medii pătratice ale duratelor.

Se consideră că duratele activităţilor constituie mulţimi disjuncte şi drept urmare dispersia totală a termenului final sau duratei totale de execuţie, D p , este egală cu suma dispersiilor activităţilor de pe drumul critic. Dacă notăm cu σ ij abaterea medie pătratică a activităţii i-j, şi cu Var ij varianţa (dispersia) activităţii i-j, atunci :

Var ij = (σ ij ) 2 . Dispersia termenului final este :

Var TF

=

i

,

Var ij

j

cr

Dacă există mai multe drumuri critice (L) atunci :

METODA DRUMULUI CRITIC

Var TF

=

1

max

≤≤

l

L

i

,

Var ij

j

cr l

Cunoscând dispersia termenului final, Var TF , şi rezerva finală de timp, R FT , se poate calcu- la valoarea variabilei normale întâmplătoare, Z :

D d − D p R FT Z = = σ TF Var TF =
D d
− D p
R FT
Z =
=
σ TF
Var TF
= Var TF
σ TF

Dacă se cunoaşte Z atunci din tabelul de probabilităţi (dat la metoda GANTT) se poate

alege (determina) probabilitatea înscrierii în durata disponibilă (P).

Se recomandă ca P să fie minim 0,84 (84 %).

j) exemplu

Nr.

Denumire

VM

e

d

Obs

crt.

1

Săpături mecanice

-/7

-/1

7

 
 

2 Săpături manuale

49/-

7/-

7

 
 

3 Pat balast

24/-

4/-

6

 
 

4 Beton egalizare

48/16

6/2

8

 
 

5 Montare tuburi

20/5

4/1

5

 
 

6 Monolitizare

12/6

4/2

3

 
 

7 Cămin vizitare

32/8

4/1

8

 
 

8 Racorduri canale

30/-

5/-

6

 
 

9 Umpluturi mec.

-/4

-/1

4

 
 

10 Nivelări platf.

-/3

-/1

3

 
  10 Nivel ă ri platf. -/3 -/1 3   - graficul re ţ ea -

- graficul reţea

ri platf. -/3 -/1 3   - graficul re ţ ea - calculul rezervelor de timp

- calculul rezervelor de timp ale activităţilor. Se face într-un tabel, după cum urmează :

Nr.

Denumire

Cod

i-j

t i 0 - t i

1

t j 0 - t j

1

d

 

R

 

R

 

R

 

R

 

Observaţii

crt.

ij

t

l

i

s

1

Săpături mecanice

 

A 1-2

0-0

7-7

7

0

0

0

0

critică

2

Săpături manuale

 

B 2-3

7-7

14-19

7

5

0

5

0

 

3

Pat balast

 

C 4-5

9-9

15-19

6

4

0

0

0

 

4

Beton egalizare

 

D 6-7

11-11

19-19

8

0

0

0

0

critică

5

Montare tuburi

 

E 7-8

19-19

24-25

5

1

0

1

0

 

6

Monolitizare

 

F 9-10

22-22

25-25

3

0

0

0

0

critică

7

Cămin vizitare

 

G 10-12

25-25

33-33

8

0

0

0

0

critică

INGINERIA ORGANIZĂRII ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII

Nr.

Denumire

Cod

i-j

t i 0 - t i

1

t j 0 - t j

1

d

 

R

 

R

 

R

 

R

 

Observaţii

crt.

ij

t

l

i

s

8

Racorduri canale

 

H 10-11

25-25

31-33

6

2

0

2

0

 

9

Umpluturi mec.

 

I 12-13

33-33

37-37

4

0

0

0

0

critică

10

Nivelări platf.

 

J 13-14

37-37

40-40

3

0

0

0

0

critică

Drumul critic este format din activităţile : A- B(parţial) - C(parţial) - D - E (parţial) - F- I- J.

- transpunerea în graficul calendaristic de tip GANTT

I- J. - transpunerea în graficul calendaristic de tip GANTT 1.7. MDC - varianta PERT Este

1.7. MDC - varianta PERT

Este un grafic reţea obişnuit (CPM) în care se introduc următoarele completări :

- în lista de activităţi se calculează şi dispersiile activităţilor;

- pe arcele graficului reţea secundar se înscriu nu numai duratele activităţilor ci şi dispersiile acestora

- căsuţele nodurilor se completează cu încă două compartimente :

0

se completeaz ă cu înc ă dou ă compartimente : 0 v i v i 1

v i

v i 1 - este dispersia termenului maxim al evenimentului respectiv;

- este dispersia termenului minim al evenimentului respectiv;

Calculul lui t i 0 şi t i 1 se face ca la MDC varianta CPM, adică folosind algoritmul Ford-Fulkerson. Pentru calculul dispersiilor se procedează în mod asemănă- tor ca la calculul termenelor minime de producere a evenimentelor, atât pentru calculul lui v i 0 cât şi pentru calculul lui v i 1 , cu ajutorul relaţiilor de mai jos :

METODA DRUMULUI CRITIC

0 ( 0 )[ v = max v + Var ki , i = 2
0
(
0
)[
v
= max
v
+
Var ki
,
i
=
2
,
m
]
i
k
1
≤ ≤−
k
i
1
1
(
1
)[
v
= max
v
+
Var ij
,
i = m −
1
,
1
]
i
j
i
+≤ ≤
1
km
Dispersiile termenelor minime se calculează la fel ca şi
termenele minime ale evenimentelor, iar dispersiile
termenelor maxime se calculează ca şi cum graficul ar
fi "privit în oglindă", respectiv de la termenul final spre

evenimentul iniţial.

În graficul PERT v i 1 =v m 0 dacă nu, înseamnă s-au produs greşeli de calcul. Graficul PERT necesită un volum suplimentar de lucru, dar el conduce la două concluzii importante :

- calculându-se sumele dispersiilor activităţilor se determină rapid probabilitatea de înscriere în durata disponibilă;

- evenimentele pentru care v i 0 v i 1 se vor produce cu maximum de probabilitate în

intervalul t i 0 ÷t i 1 , orice devansare faţă de t i 0 înseamnă un câştig definitiv de timp la termenul final, orice întârziere faţă de t i 1 înseamnă o întârziere irecuperabilă la termenul final.

Exemplu de grafic reţea în PERT :

ă la termenul final. Exemplu de grafic re ţ ea în PERT : Anul ş colar

INGINERIA ORGANIZĂRII ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII

1.8. Metoda drumului critic - varianta MPM

Este o variantă a MDC în care apar următoarele diferenţieri :

- activităţile se reprezintă pe nod şi nu pe arc;

- arcele reprezintă condiţionările activităţilor;

- potenţialele reprezintă cuantumurile volumelor de muncă ce trebuie realizate pen- tru a atinge diferite faze de execuţie;

Condiţionările sunt de patru feluri :

a) "început-început" - t ij îî

feluri : a) "început-început" - t i j î î A i A j t ij
A i A j t ij îî
A
i
A j
t ij îî

b) "început-sfârşit" - t ij îs

ij îî b) "început-sfâr ş it" - t i j î s A i A j
A i A j t ij îs c) "sfârşit-început" - t ij sî A i
A i
A j
t ij îs
c) "sfârşit-început" - t ij sî
A i
A j
t ij sî

d) "sfârşit-sfârşit" - t ij ss

A i A j t ij ss
A i
A j
t ij ss

În general din cele patru tipuri de condiţionări se folosesc cu preferinţă condiţionările "în- ceput-început" şi "sfârşit-început".

Reprezentarea activităţilor se face pe nod, o modalitate de reprezentare fiind următoarea :

i t d i mî t mt i i i t Mî R t i
i
t
d i
t mt i
i
i
t
R t i
t Mt i

i - termenul minim de începerea activităţii i ; - termenul minim de terminarea activităţii i ;

t Mî i - termenul maxim de începerea activităţii i ;

t

t

i

t Mt i - termenul maxim de terminarea activităţii i ;

d i

R t i - rezerva totală de timp a activităţii i ;

i - codul activităţii ;

- durata activităţii i ;

Condiţionările pot fi nule, pozitive sau negative, după caz.

METODA DRUMULUI CRITIC

a) condiţionare "sfârşit-început"

CRITIC a) condi ţ ionare "sfâr ş it-început" t t j mî j Mt = max

t

t

j

j

Mt

= max

1

≤≤ i j

1

= min

j +≤ 1 k

Prin convenţie :

(

t

i

mt

+

n

(

t

k

t

n

mt

= t

t

n

Mt

ij

t

)

,

jk

t

j =

mt

t

j

)

,

t

j =

t

+

j

Mt

d

j

d

j

b) condiţionare "început-început"

d − j d j b) condi ţ ionare "început-început" j t mî t j Mî

j

t

t

j

=

=

1

max

≤≤ i j

1

(

t

j

min

1

+≤ ≤

kn

i

+

k

t

t

)

î î

ij

,

t

î î

jk

t

,

j

mt

j

=+

t

d

j

j

t Mt

=

j

t Mî

+

1.9. Graficul calendaristic

,

d

j

=

j ,

1

,

n

Prin convenţie :

t

n

mî

=

n

t

Este un grafic obişnuit tip GANTT în care se face transpunerea tuturor activităţilor reale din graficul reţea după următoarele reguli :

graficul calendaristic are atâtea coloane câte unităţi de timp sunt prevăzute în du- rata calculată pe graficul reţea;

se alege programul minorant;

se alege o legendă a activităţilor critice, subcritice şi necritice;

rezervele de timp se prevăd în continuarea activităţilor;

folosindu-se rezervele de timp se poate face optimizarea resurselor.