Sunteți pe pagina 1din 46

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR SPECIALIZAREA: PROCEDEE MODERNE DE PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIA MATERIALELOR

PROIECT DE CERCETARE STIINTIFICA


Analize comparative intre metode moderne de obtinere a materialelor metalice si fabricatia produselor metalice - din punct de vedere al capitalului natural.

INDRUMATOR, Prof.dr.ing. Vasilica Dina

STUDENTI: COPILU GAROFITA PREDA DOINA VICTORIA TACHE GRATIELA LAURA

2012
Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate Page 1

TEMA PROIECTULUI

Detaliere despre metode moderne de turnare in piese finite sau semifabricate

CUPRINS
CAP.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TURNAREA PIESELOR METALICE SI A SEMIFABRICATELOR CAP.2. ISTORICUL TURNARII PIESELOR METALICE CAP.3. PROPRIETATI DE TURNARE ALE METALELOR SI ALIAJELOR CAP.4. PROCESUL TEHNOLOGIC DE TURNAREA A PIESELOR CAP.5. STRUCTURA FORMELOR TURNATE CAP.6. PROCEDEE SPECIFICE DE TURNARE TURNAREA PRIN RETOPIRE ELECTRICA SUB ZGURA PIESE TURNATE ARMATE TURNAREA CONTINUA TURNAREA PRIN EXPULZARE PROGRESIVA ALIAJULUI IN CURS DE SOLIDIFICARE TURNAREA SUB PRESIUNE TURNAREA CENTRIFUGA TURNAREA PRIN ASPIRATIE

CAP.7. REMEDIEREA DEFECTELOR PIESELOR TURNATE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 3

CAP.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TURNAREA PIESELOR METALICE SI A SEMIFABRICATELOR


Turnarea este metoda tehnologica de fabricatie a unei piese prin solidificarea unei cantitati determinate de metal lichid, introdus intr-o cavitate de configuratie corespunzatoare.

Stadiul atins in prezent de civilizatia umana este indisolubil legat de progresele realizate de stiinta in domeniul studiului metalelor. Turnarea reprezinta metoda tehnologica de fabricatie a unei piese prin solidificarea unei cantitati determinate de metal lichid, introdus intr-o cavitate de configuratie corespunzatoare. Turnarea are la baza principiul fizic in virtutea caruia orice lichid ia forma vasului ce il contine. Obtinerea pieselor metalice si a semifabricatelor prin turnarea se realizaeza printrun proces accesibil, cu costuri minime. Proces care poate fi mecanizat si automatizat la scara industriala in vederea realizarea unor piese de geometrie complexa la preturi reduse in raport cu piesele obtinute prin alte metode care, insa prezinta compacitate, structura si o rezistenta mecanica scazuta. Statistic 50 - 70% din totalitatea pieselor utilizate se obtin prin turnare. Dezvoltarea sectorului de turnatorie conduce la micsorarea sectorului de prelucrari prin aschiere , deoarece prin cresterea preciziei de turnare adaosurile de prelucrare devin mai mici si ponderea prelucrarilor ulterioare turnarii scade. Ca urmare a acestor avantaje n ultimle decenii s-a manifestat o tendin continu de extindere a realizrii semifabricatelor prin turnare la o gam ct mai mare de repere realizate din aliaje metalice i n general de cretere a produciei de piese turnate. De asemenea s-a urmrit continuu s se perfecioneze tehnologiile de turnare cu scopul mbunatatirii performanelor pieselor turnate sau a creterii productivitii. Exemplu elocvent n acest sens l constituie nlocuirea tehnologiei de matriare, cu turnarea la producia de arbori cotii sau arbori cu came pentru motoarele de autovehicule i de tractoare, ceea ce a condus la reducerea cu pn la de trei ori a cheltuielilor de producie la aceste repere. n ultimile decenii s-au dezvoltat procedee speciale de turnare care reduc dezavantaje privind rezistenta mecanica prin marirea artificiala a numarului germenilor de cristalizare prin introducerea in masa metalului lichid a unor cantitati mici de substante numite modificatori (Ca, Si, Al, Mg), care micsoreaza dimensiunile grauntilor. mbuntirea performanelor calitative realizandu-se n detrimentul costurilor de fabricaie. De aceea aceste procedee de turnare sunt aplicabile numai n cazuri speciale cnd costurile ridicate se justific.

CAP.2. ISTORICUL TURNARII PIESELOR METALICE.


Metoda de obtinere a pieselor prin turnare este cunoscuta de mult timp, fiind una dintre cele mai vechi ramuri ale tehnicii. Aceasta se explica prin faptul ca desi procesul tehnologic de turnare cere multe cunostinte tehnice, totusi utilajul necesar a putut sa fie accesibil omului inca din cele mai vechi timpuri. Descoperirile arheologice au furnizat date pretioase asupra evolutiei productiei de piese turnate. Cele mai vechi obiecte turnate, provin din Oriental Mijlociu si din India, cu aproximativ 3000 de ani inaintea erei noastre.

Sursa: http://www.mk-technology.com

Exista marturii care atesta ca tehnologia turnarii a fost dezvoltata in China si India. Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate Page 5

Cuptoarele de topire ale epoca timpurie a fierului inlocuiau cuptoarele de ardere din ceramic. Tehnica turnarii prin utilizarea matritelor era stapanita foarte bine inca de la nceput. Erau utilizate matritele din argil i lut, modele de cear, dintr-o singura bucata, precum si matrite permanente din piatra si metal pentru productia de serie a pieselor turnate. Cele mai vechi descoperiri de piese turnate atesta utilizarea nucleelor pentru productia de spatii goale. Unele obiecte de arta pastrate pna in prezent sunt de o maiestrie care uimeste chiar si pe specialistii din zilele noastre.

Sursa: http://istoria-artei.blogspot.ro/

Astfel, ca exemple din cultura universala merita sa fie citata statuia zeitei Atena Promachos a lui Phidias, inalta de 16 m.

Asirienii foloseau bronzul pentru turnarea obiectelor de arta n secolul IX i.e.n., iar chinezii turnau piese din fonta inca din secolul IV i.e.n. Aici se gaseste statuia unui leu inalta

de 6,1 m si lunga de 5,5m, turnata din fonta in anul 974 al erei noastre.Merita sa fie citat in mod special Colosul din Rhodos, statuie uriasa din bronz, care a fost amplasata in portul cu acelasi nume, ce reprezinta pe Helios, zeul soarelui. Statuia, considerata una din cele sapte minuni ale antichitatii a fost naltata ntre anii 292-280 i.e.n. S-a scufundat in mare in anul 224 i.e.n, in urma unui cutremur. Descrierile contemporane ii atribuie o inaltime de circa 32 m, ceea ce este de-a dreptul impresionant, tinnd seama de epoca in care s-a realizat.

Sursa: http: www.langenbergjan.nl%2Flighthouse.html

In anul 1554 a fost turnat in Rusia un tun din fonta cu calibrul de 650 mm, iar in 1620 s-a turnat tunul tar cu o masa de circa 40 t.

Sursa: http:ro.wikipedia.org

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 7

In anul 1689 s-a turnat la Rostov renumitul clopot Sisoi, cu masa de circa 32 t, iar mai trziu s-a turnat un clopot de 130 t. Capodopera turnatoriei ruse este Clopotul - tar turnat in anul 1734, care cntareste circa 200 t. In 1782 s-a turnat la Petersburg statuia Calaretul de arama cu inaltimea de 10 m si cu masa de circa 12t,lucrarile necesare pentru pregatirea formei au durat sase ani, iar turnarea si cizelarea, doi ani. Daca tinem seama de faptul ca turnarea unor piese avnd dimensiunile, masa si complexitatea celor descrise reprezinta o problema tehnica foarte complicata chiar si pentru specialistii zielor noastre, rezulta ca meritele inaintasilor nostri sunt cu att mai mari deoarece au realizat aceste capodopere tehnico-artistice in conditii rudimentare, corespunzator stadiului tehnicii din perioada respectiva. Specialistii turnatori din timpurile indepatate au intmpinat greutati att la obtinerea unui aliaj lichid in cantitate si de calitate corespunzatoare, ct si la obtinerea formei necesare pentru turnarea aliajului. La inceput, formele se executau din piatra gresie prin cioplire. Piesele erau simple. Se turnau vrfuri de lanci precum si diverse obiecte de uz casnic. O forma din piatra (gresie) se putea folosi la mai multe turnari fara sa mai fie necesara repararea ei. Mai trziu, pentru turnarea pieselor complicate se executau forme din argila care se uscau. Modelele folosite erau din ceara. inainte de turnare, formele se incalzeau pentru a arde restul de substante organice si a asigura umplerea mai usoara a formei. Ca regula generala, formele mari se pun lnga cuptorul de topire a aliajului, iar turnarea se facea direct din cuptor, prin intermediul unui jgeab care mergea pna la forma. Caracteristice pentru formarea in argila erau productivitatea mica si procesul lung de fabricatie, motiv pentru care se mai numea si metoda lenta de formare.

Sursa: http://www.mk-technology.com

Sursa: http://www.mk-technology.com

Cresterea necesarului de piese turnate in tarile in care industria se dezvolta rapid, ca urmare a noilor descoperiri si a dezvoltarii constructiei de masini (inventarea masinii cu abur etc.) precum si aparitia fontei ca aliaj de turnatorie au facut ca treptat metoda lenta de formare sa nu mai corespunda nici ca productivitate, nici ca pret de cost. Ca urmare a noilor cerinte si conditii create, formarea in argila a fost inlocuita de formarea cu model de amestecuri de formare pe baza de nisip cuartos si argila, asa numita metoda rapida de formare. Trecerea la fabricarea in masa a pieselor, in urma puternicei dezvoltari industriale ulterioare, a determinat aparitia de utilaje de formare si metode de turnare moderne, cum sunt: masinile de format, turnarea in forme metalice statice, turnarea sub presiune si turnarea in forme speciale cu modele fuzibile, turnarea centrifugala in forma. Din cele mai vechi timpuri pana in prezenta turnatoria a fost utilizat pentru a crea opere de arta.

Gieerei-Verlag GmbH, Dsseldorf, Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate Page 9

CAP.3. PROPRIETATI DE TURNARE ALE METALELOR SI ALIAJELOR


Nu putem insa discuta despre turnare fara sa luam in considerare proprietatile metalelor (in stare lichida) care participa la proces, metodele de solidificarea a pieselor turnate, hidraulica turnarii, proprietatile materialelor de formare precum si proiectarea si executia formei de turnare. Dintre proprietatile metalelor in stare lichida in procesele de turnare intervin in mod direct fluiditatea si tensiunea superficiala. Fluiditatea este proprietatea materialului aflat n stare lichid/vscoza de a curge cu uurin i a umple cavitatea de turnare. Fluiditatea depinde de elementele implicate n procesul de turnare. Tensiunea superficial este fora care se manifest tangenial la suprafaa lichidelor datorndu-se interaciunii dintre atomii de la suprafaa lichidului i cei din interiorul lui.
Fluiditatea crete pentru: Redus Ridicat Mic Redus Redus Bun Redus

Elementele procesului Materialul topit

Caracteristicile fizice Vscozitatea Tensiunea superficial Conductibilitatea termic Cldur latent de solidificare Mrimea intervalului de solidificare Gradul de impurificare Conductibilitatea termic Calitatea suprafeelor Temperatura de turnare Viteza de turnare

Forma de turnare

Contracia la solidificare este proprietatea materialelor metalice de a-i micora volumul n timpul solidificrii. Contracia specific este valoarea procentual a contraciei metalului din momentul umplerii formei pn la atingerea temperaturii ambiante.
Valorile contraciei liniare k, pentru aliajele turnate uzuale. Aliajul Fonta cenuie Fonta maleabil Font grafit nodular Oel carbon K[%] 1,00 1,50 1,25 2,00 Aliajul Oel manganos Oel silicios Bronz Sn Bronz Al K[%] 2,50 1,88 1,25 1,50 Aliajul Al-Cu Si-Al Aliaje Mg Aliaje Zn K[%] 1,25 1,00 1,25 1,50

Cea mai raspndit metod pentru determinarea fluiditii este proba spiral. Aliajul se toarn ntr-o form de turnare avnd cavitatea n form de spiral ( cu seciune constant).

Fluiditatea se apreciaz pe baza lungimii poriunii din spiral umplut cu aliaj pn la solidificare. Pentru a termina uor aceast lungime, pe modelul spiralei s-au prevzut repere din 50 n 50 mm.Forma de turnare a probei spiral se ralizeaz conform tehnologiei aplicate formelor temporare din amestec de formare obinuit. Pentru a asigura aceleai condiii de umplere a formei se recomand turnarea prin intermediul unui filtru cu trei orificii de =6mm.Se efectueaz turnarea metalului n form iar dup solidificarea probei se dezbate forma i se fetermin lungimea spiralei , n mm. Se compar lungimea spiralei astfel obinute, cu lungimile altor spirale, obinute anterior, n alte condiii, trgndu-se astfel concluzii privind fluiditatea aliajului turnat n dicersele cazuri considerate.

Utilaj folosit:
Topirea materialelor metalice n laborator se face cu un cuptor cu flacr, basculant. ncrcarea cuptorului se face n proporii mici, n cuptorul prenclzit, astfel nct materialul introdus s nu se oxideze prea mult.

Schema de principiu a cuptorului basculant: 1. Maneta 2. Maneta metalica 3. Captusala refractara 4. Gaura de incarcare 5. Ventil 6. Gaze naturale 7. Aer

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 11

Formule de calcul folosite: Valoarea relativ a volumului retasurii Vret (n %) se calculeaz cu relaia Vret=(Vr/Ve)x100, [%] Unde Vr este volumul absolut al retasurii;Ve este volumul geometric al epruvetei fr retasur. Variaia contraciei liniare final se calculeaz cu relaia: KLS=(Kat/lo)x100 [%] Unde Kat este concentraia absolut; lo este dinstana iniial ntre repere(200mm). La temperatura de turnare, metalele lichide prezinta o vascozitate de 1,5 3 ori mai mare decat a apei. Vascozitatea este influentata de : - temperatura metalului lichid ( in mod normal este de 50 100 K peste temperatura de topire. Limita superioara nu trebuie depasita deoarece riscam arderea elementelor de aliere , cu consecinte asupra caracteristicilor mecanice ale piesei obtinute prin turnare.); - compozitia chimica; Procesul cristalizarii primare a materialului turnat are o importanta hotaratoare pentru calitatea piesei si in primul rand pentru proprietatile mecanice ale acesteia. Cresterea rezistentei mecanice rezulta din micsorarea dimensiunilor grauntilor, conditie care se obtine din marirea artificiala a numarului germenilor de cristalizare prin introducerea in masa metalului lichid a unor cantitati mici de substante numite modificatori (Ca, Si, Al, Mg). Viteza de solidificare se poate defini ca viteza de deplasare a frontului de cristalizare in interiorul masei de lichid topit. Odata cu marirea vitezei de solidificare se imbunatatesc rezistenta si plasticitatea.

CAP.4. PROCESUL TEHNOLOGIC DE TURNAREA A PIESELOR METALICE SI A SEMIFABRICATELOR


Numrul i succesiunea operaiilor care intervin n procesul de fabricaie a pieselor turnate depinde de natura aliajului care se toarn i de tipul procedeului de formare turnare. Procedeul de turnare cel mai rspndit n industria constructoare de maini este procedeul de turnare n forme pierdute, compactate prin ndesare mecanic, cunsocut sub denumirea de turnare in forme crude. Acest procedeu este aplicabil in condiii economice la turnarea oricror piese inidiferent de mrime, serie, configuraie i aliaj, avnd cel mai larg domeniu de aplicare. In figura alaturata este prezentat schematic fluxul tehnologic general al materialelor ntr-o astfel de turntorie i succesiunea operaiilor care compun acest flux tehnologic.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 13

Procesul tehnologic de obinere a pieselor turnate n forme crude cuprinde trei fluxuri tehnologice i anume: - fluxul tehnologic de preparare a amestecurilor de formare i de realizare a formelor; - fluxul tehnologic de topire (elaborare) a aliajelor lichide (n vederea turnrii n forme); - fluxul tehnologic de dezbatere i curire a pieselor turnate; Procesul tehnologic de obinere a formelor pierdute este cunoscut sub denumirea de formare i cuprinde urmtoarele grupuri de operaii: - prelucrarea materialelor de formare brute n vederea preparrii amestecurilor de formare; - prepararea amestecurilor de formare; - execuia formelor i a miezurilor; - asamblarea i asigurarea formelor n vederea turnrii. Procesul tehnologic de topire i elaborare a aliajelor lichide prezint particulariti diferite de la un aliaj la altul, n funcie de natura cuptoarelor utilizate i a materiilor prime. Acest proces tehnologic cuprinde n principiu operaiile de pregtire i dozare a ncrcturii metalice i auxiliare destinate elaborrii i topirii aliajelor, - topirea i corectarea compoziiei chimice i a temepraturii arajei i turnarea propriu-zis n forme. Procesul tehnologic de dezbatere, curire i control a pieselor turnate, cuprinde dezbaterea pieselor din forme dup solidificarea i rcirea lor, ndeprtarea reelelor de turnare, a maselotelor i pregtirea n vederea livrrii, conform condiiior tehnice i a prescripiilor din desenul de pies turnat. Aceast prelucrare urmrete tratamentul termic n vederea corectrii structurii i detensionrii, curirea suprafeelor, ajustarea, remedierea defectelor de suprafa i eventual vopsirea. In cazul turnrii n forme permanente procesul de realizare a formelor este diferit. Formele se realizeaz prin operaii de turnare, prelucrare prin achiere, sau prin electroeroziune, operaii care se execut de obicei n sculrii, n afara turntoriei propriuzise. In turnatorie se realizeaz numai operaiile de pregtire a formelor n vederea turnrii i eventual de execuie i asamblare a unor miezuri n formele permanente. De aceea n cazul turnrii n forme permanente fluxul tehnologic de obinere a pieselor turnate care se desfoar n turnatoria propriu-zisa cuprinde numai procesul de topire-turnare i procesul de dezbatere-curire a pieselor turnate. De asemenea la turnarea n forme permanente a unor aliaje neferoase este posibil ca fluxul tehnologic de dezbatere i curire s fie mai simplu, unele operaii nefiind necesare. Deoarece procesul tehnologic de obinere a pieselor turnate care se desfoar n turntorii este foarte complex, iar operaiile sunt foarte diferite, turntoriile sunt organizate n general pe ateliere n funcie de specificul operaiilor. Principalele ateliere care intr n componena unei turntorii sunt: atelierul de preparare a amestecurilor de formare, n care se executa operaiile de prelucrare a materialelor brute de formare i de miezuire; atelierul de miezuire, n care se execut miezurile; atelierul de formare, n care se execut i se asambleaz formele propriu-zise;

atelierul de arjare, n care se realizeaz pregtirea i dozarea materialelor destinate topirii i elaborrii aliajelor lichide; - atelierul de topire-turnare; - atelierul de dezbatere, n care are loc dezmembrarea formelor n vederea extragerii pieselor turnate; Este posibil ca n unele turntorii, n funcie de specificul produciei, unele dintre aceste ateliere s lipseasc. De asemenea n cazul turnrii n forme metalice lipsete atelierul de formare i atelierul de miezuire. -

Model de turnare prin injectie

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 15

Ciclul de fabricatie al unei piese turnate cuprinde urmatoarele etape : 1. Proiectare tehnologica. Este etapa cea mai importanta, de ea depinzand succesul intregului ciclu de fabricatie. Acum se concepe dimensiunea normativa a procedeului tehnologic , succesiunea fazelor , ca si echipamentul tehnologic de formare si miezuire. 2. Confectionarea modelului, cutiilor de miezuri, rame de formare (constituie echipamentul tehnologic). 3. Executarea cavitatii formei. Specificitatea fiecarui procedeu tehnologic de turnare consta in modul de obtinere a cavitatii formei , restul etapelor fiind comune, indiferent de procedeul tehnologic de turnare adoptat. 4. Elaborarea materialului topit. 5. Turnarea propriu-zisa. 6. Constituirea piesei turnate. 7. Dezbatere. Consta in extragerea piesei turnate constituite din cavitatea formei. Daca forma este durabila , atunci dezbaterea se reduce la deschiderea formei si extragerea piesei turnate. Daca forma este temporara , extragerea piesei turnate presupune distrugerea acesteia. 8. Indepartarea retelei de turnare. Se realizeaza prin taierea canalelor de alimentare , prin taiere fie cu flacara de gaze , fie prin aschiere. 9. Curatare. Consta in indepartarea particulelor aderente la suprafetele piesei turnate. Operatia se poate realiza prin sablare cu alice, cu jet de apa sub presiune , manual sau in tobe rotative. 10. Controlul tehnic de calitate (C.T.C.). Presupune verificarea dimensionala , a calitatii suprafetei , a compozitiei chimice , a caracteristicilor mecanice , a structurii , a masei. Orice abatere de la valorile nominale indicate in documentatia de executie este considerata defect. Efectele pieselor turnate sunt standardizate. 11. Remedierea defectelor de turnare. 12.Tratament termic primar. Urmareste atat eliminarea tensiunilor interne ce apar in timpul solidificarii si racirii , cat si obtinerea unei structuri cu graunti fini , urmare a recristalizarii Varietatea mare a procedeelor de turnare este conditionata de modul de obtinere a cavitatii formei turnate, restul etapelor fiind identice. Diferenta dintre diferitele procedee tehnologice de turnare consta in principal in modul de generare a cavitatii formei, restul etapelor fiind aceleasi, indiferent de procedeul tehnologic utilizat.

CAP.5. STRUCTURA FORMELOR TURNATE


Partile componente ale formelor de turnare sunt: reteaua de turnare; cavitatea formei; maselotele; Reteaua de turnare - reprezinta ansamblul canalelor care servesc la introducerea metalului lichid in forma. Ea are ca scop sa asigure umplerea rapida a formei fara distrugerea acesteia si sa favorizeze racirea uniforma si dirijata a piesei turnate.

1 = gura palniei 2 = piciorul palniei 3 = canalul colector de zgura 4 = canalele de alimentare

Fig. Reteaua de turnare Elementele componente ale retelei de turnare sunt : 1) Gura palniei de turnare - usureaza introducerea metalului lichid in cavitatea formei preluand o parte din socul vanei de metal topit. Din punct de vedere constructiv gura palniei se executa sub forma de palnie tronconica, cupa sau bazin. 2) Piciorul palniei de turnare - este un canal vertical, tronconic, care face legatura intre gura palniei si colectorul de zgura. El se executa cu sectiunea tronconica variabila, descrescatoare inspre punctul de alimentare. 3) Colectorul de zgura - are rolul de a retine zgura, impuritatile si de a asigura patrunderea linistita a metalului in canalele de alimentare. Pentru a se retine zgura colectorul trebuie sa aiba o lungime mare ca sa permita ridicarea la suprafata a impuritatilor. 4) Canalele de alimentare - (unul sau mai multe) fac legatura intre colectorul de zgura si cavitatea formei. Sectiunea transversala a acestora poate fi dreptunghiulara, triunghiulara sau trapezoidala si mai rar circulara. Calitatea unei piese turnate depinde in mod esential de corectitudinea dimensionarii si executiei retelei de turnare. Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate Page 17

Modelul, realizat din lemn (tei, brad), metal (aliaj de Al, bronz, alam, font cenuie, oel),mase plastice, ipsos sau ciment, permite obinerea cavitii formei, are forma piesei i este supradimensionat, inndu-se seama de coeficientul de contracie al metalului i adaosurile de la prelucrrile ulterioare prin achiere. Modelele sunt prevzute cu nclinri ale suprafeelor, care s le permit scoaterea uoar din form, sunt alctuite din dou pri simetrice prevzute cu cepuride ghidare i cu mrcile pentru miezuri. Modelele se vopsesc, respectndu-se un cod al culorilor:rou pentru fonte, albastru pentru oeluri, galben pentru aliaje neferoase, negru pentru zona miezului. Proiectarea retelei de turnare impune: 1) Stabilirea locului de alimentare cu metal a cavitatii formei turnare directa; turnare laterala; turnare indirecta cu sifon; 2) 3) 4) stabilirea schemei de amplasare a canalelor; determinarea duratei de turnare; calculul sectiunii elementelor retelei;

Trebuie avut in vedere faptul ca reteaua de turnare se inlatura dupa turnare si deci o retea de turnare voluminoasa conduce la un indice de utilizare a metalului scazut , in timp ce o retea de turnare subdimesionata poate conduce la inghetarea metalului topit si deci la obtinerea unor piese incomplet turnate.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 19

Cavitatea formei - asigura obtinerea piesei turnate la configuratia si dimensiunile dorite. Proiectarea geometriei cavitatii formei este o problema fundamentala in tehnica turnarii. Cavitatea formei trebuie sa reziste presiunii dinamice a jetului de metal lichid. Maselotele - rezervoare de metal lichid, amplasate corespunzator sub forma de prelungiri ale piesei turnate. Rolul lor principal consta in alimentarea cu metal lichid a cavitatii formei pe durata racirii si solidificarii, in vederea compensarii contractiei volumetrice. Cavitatea formei se umple cu metal lichid cu volum specific corespunzator temperaturii de turnare, mai mare cu 312% decat volumul specific al metalului la temperatura mediului ambiant. Deci fara luarea unor masuri imediate va apare un deficit de material sub forma de goluri de contractie numite retasuri. Pentru combaterea retusurilor trebuie asigurata solidificarea dirijata a pieselor turnate prin: asezarea partii groase a pieselor in sus; corecta dimensionare si amplasare a maselotelor;

Problema retasurilor se pune in special la materialele cu coeficienti de contractie ridicati: otel, fonte

Maselotele au urmatoarele dezavantaje:creste consumul de metal (35-50%) si maresc consumul de manopera pentru inlaturarea lor;

CAP.5. PROCEDEE SPECIFICE DE TURNARE


Varietatea extrem de mare a procedeelor de turnare utilizate in prezent este legata de volumul productiei, caracterul productiei, numarul de repere, marimea seriei de fabricatie. Dupa durabilitatea formei (numarul de turnari ce se pot efectua cu aceeasi forma) procesele de turnare se clasifica in : 1. 2. 3. forme temporare; forme semipermanente; forme permanente;

II. Dupa fortele care actioneaza asupra metalului topit procesele de turnare se clasifica in : 1. 2. 3. statica centrifugala sub presiune

Turnarea n forme temporare din amestec de formare obinuit.

DESCHIS

INCHIS

n figura de mai sus se prezint o form temporar din amestec de formare obinuit. Cavitatea de turnare are configuraia piesei care se toarn. Miezul sprijinit pe mrcile determin configuraia interioar a piesei Reeaua de turnare servete la introducerea metalului sau aliajului lichid n form, iar canalele de aerisire i rsufltorile sunt necesare pentru evacuarea gazelor. Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate Page 21

DESCHIS

INCHIS

Materiale folosite cel mai des la confecionarea modelelor sunt:lemnul sau metalul(aliaje de aluminiu, bronz, font). Mai rar se folosesc: gipsul, masele plastice, cimentul. Pentru a le proteja de umiditate i a le masca, modelele se vopsesc n culori convenionale de identificare. Astfel pentru piesele din font se folosete culoarea roie, pentru piesele din oel albastru, iar pentru neferoase culoarea galben.

Miezurile sunt utilizate pentru a obine configuraia interioar a pieselor turnate i se pot folosi miezuri permanente sau temporare. Turnarea n forme coji cu modele uor fuzibile. Specific pieselor realizate prin acest procedeu de turnare este absena planului de separaie, datorit faptului c nu este necesar demularea(modelul este extras din cavitatea formei prin lichefiere, de aceea procedeul este denumit turnarea cu modele pierdute). Procedeul are o mare accesibilitate, deoarece el nu necesit maini sau utilaje specifice.Exemple de piese tipice a fi obinute prin acest procedeu sunt: piese de mecanic fin pentru maini de scris i de cusut, mecanisme de arme, instrumente medicale, piese de tehnic dentar, piese pentru calculatoare, palete de tur bin, ghiduri de und, came, clichei, roi dinate, prghii.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 23

Turnarea n forme permanente(cochile) fr suprapresiune. Formele permanente utilizate pentru turnarea aliajelor prin cdere liber poart uzual denumirea de cochile.Cochilele pot fi n construcie monobloc, cnd sunt destinate realizrii pieselor cu configuraie simpl, care pot fi extrase din form pe la unul din capete(lingouri mici, semifabricate) sau asamblate, dup un plan de separaie, cu miezuri demontabile. Cochilele se confecioneaz din materiale care pt prelua ocuri termice alternative i care au o stabilitate bun la coroziunea exercitat de topiturile metalice.Pe lng materialele clasice(fonte perlitice, feritice, oeluri nalt aliate cu Cr,Ni,V),la confecionarea cochilelor se pot folosi i materiale nemetalice precum grafitul i materialele metaloceramice. O soluie distinct este utilizarea aliajelor pe baz de aluminiu, la care suprafeele active se pot acoperi cu straturi dure refractare metaloceramice de Al2O3.

Utilajul folosit este identic cu cel utlizat la determinarea unor proprieti ale metalelor i aliajelor n stare lichid. Aplicabilitate Condiia esenial pentru aplicarea acestui procedeu o reprezint asigurarea unei durabiliti corespunztoare a matrielor (cochilelor). n acest scop temperatura de turnare a aliajului din care se toarn piesele trebuie s fie mai mic dect temperatura de topire a formei. Din aceast cauz turnarea n forme metalice se aplic n special pentru turnarea pieselor din aliaje neferoase cu perei relativ groi. Formele se realizeaz din aliaje feroase (font sau oel) sau chiar din aliaje neferoase avnd refractaritate corespunztoare. n practic cel mai des se toarn piese din aliaje pe baz de aluminiu i pe baz de cupru. Se pot turna piese propriu zise cu geometrie relativ simpl (cu numr redus de miezuri) (capace, prghii, buce, roi, supori, blocuri, etc.) sau semifabricate (bare, tuburi, plci etc.).

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 25

Avantaje i dezavantaje tehnologice si economice Acest procedeu neconvenional de turnare prezint mai multe avantaje tehnicoeconomice care decurg din caracterul permanent al formei de turnare. Principalele avantaje sunt urmtoarele: excluderea operaiilor de formare, cu toate aspectele legate de acestea n ceea ce privete consumul de materiale, ct i manopera, investiii n utilaje de preparare a amestecurilor de formare i pentru execuia formelor, suprafee destinate formrii i depozitrii materialelor i formelor, etc.; calitate superioar a suprafeelor pieselor turnate; precizie dimensional mai ridicat a pieselor turnate cu implicaie privind reducerea adaosurilor de prelucrare i reducerea costurilor prelucrrilor ulterioare; utilizarea mai raional a caracteristicilor intrinseci de rezisten ale aliajelor ca urmare a finisrii structurii prin mrirea vitezei de rcire dup turnare; indice de scoatere total mai bun a aliajelor la turnare i prelucrare ca urmare a reducerii volumului reelelor de turnare i a adaosurilor de prelucrare; asigurarea unor condiii de microclimat mai bune n atelierele de turnare i reducerea polurii mediului nconjurtor zonal, ca urmare a reducerii considerabile a cantitii de gaze degajate la turnare; reducerea procentului de rebut la turnare ca urmare a eliminrii defectelor de genul incluziunilor de amestec de formare i sufluri de natur exogen; productivitate ridicat; posibiliti de mecanizare i automatizare. Procedeul implic ns i dezavantaje urmtoarele dezavantaje: care limiteaz extinderea lui. Menionm

cost ridicat al matrielor care face ca procedeul s fie economic numai n cazul unor producii de serie; rezistena mare a formei care se opune contraciei piesei la rcire dup solidificare i care poate s determine apariia unor defecte de genul fisurilor; fluiditate mic a aliajelor lichide n cazul turnrii n forme metalice ca urmare a conductibilitii termice mari a formei de turnare.

TURNAREA PRIN RETOPIRE ELECTRICA SUB ZGURA


Este un procedeu special utilizat pentru mbuntirea calitii oelurilor turnate. Schema de principiu a procedeului este prezentat n figura alaturata :

Pentru amorsarea arcului electric se aeaz pe fundul cristalizorului un flux electroconductor i exoterm n proporie de 0,05-0,06% din masa lingoului, apoi un amestec pentru zgur. Se coboar electrodul pn la contactul cu stratul de amestec i se amorseaz arcul electric cu puterea maxim a transformatorului. Se formeaz datorit arderii amestecului exoterm, zgura lichid cu temperatura mai mare dect cea de topire a oelului. n continuare zgura acioneaz ca o rezisten ohmic, producnd cldur. Cu tot consumul ridicat de energie electric (1200-2000 kWh/t) acest procedeu seutilizeaz pentru c proprietile fizico-mecanice ale oelurilor care se obin sunt mult superioare oelurilor iniiale. Electrozii, prin topire sub zgur, dau natere la o baie metalic ce ajunge n cristalizor. Cristalizorul care este confecionat din cupru, este izolat de lingou sau piesa turnat prin intermediul unui film foarte subire de zgur care se solidific ntre cele dou. Retopirea i turnarea sub zgur duce la eliminarea maselotelor, rolul lor fiind jucat de ctre baia metalic ce se formeaz continuu sub stratul de zgur.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 27

Funcie de mrimea i complexitatea piesei turnate ntlnim: retopire n cazul turnrii unor lingouri de diferite dimensiuni, cnd o instalaie poate fi monofilar, bifilar sau plurifilar. retopire n cazul pieselor profilate cnd electrodul este coaxial cu piesa i cavitatea piesei este umplut direct cu oel lichid. retopire n cazul cnd piesa de diferite profile se obine parial sau total prin curgerea oelului lichid din spaiul de topire n cavitatea piesei. Procedeul REZ se utilizeazpentru realizarea pieselor cave din domeniul aviaiei, construciei de vagoane, industriei chimice, unde se cer proprieti fizico-mecanice deosebite i sigurane n exploatare s fie maxim. Pentru obinerea cavitii se utilizeaz un dorn conic din cupru i rcit cu ap. Electrozii pot fi cilindrici i dispui n spaiul dintre cristalizor i dorn, sau sub form de tub.

PIESE TURNATE ARMATE


Sunt piese care ntr-o construcie unitar cuprind componente din dou sau mai multemetale sau aliaje cu proprieti diferite. mbinarea se poate realiza fie prin introducerea unor piesede metal i turnarea aliajului lichid peste acestea, fie prin turnarea succesiv n aceeai form a dou aliaje lichide. Armarea se poate face prin mbinare mecanic sau prin contopire superficial. mbinarea mecanic se realizeaz ca urmare a contraciei metalului sau aliajului lichid solidificat i a apariiei forelor de frecare ntre acestea i inserii. mbinarea prin contopire superficial se bazeaz pe difuzia reciproc a elementelor celor dou aliaje n straturile superficiale. Apare o zon de tranziie ntre cele dou metale sau aliaje.

Avantajele pieselor turnate armate sunt: -creterea duritii i sporirea rezistenei la uzur; -posibilitatea prevenirii ruperii fragile i a coroziunii; -economia de metale deficitare; -reducerea consumului de manoper pentru prelucrarea mecanic i a preurilor pieselor turnate. La piesele turnate din aliaje sau metale neferoase nu se poate obine o cretere local a duritii i a rezistenei la uzur, prin utilizarea rcitorilor. Armturile se pot executa din bronz n locul unde se vor executa filetri, n cazul pieselor turnate din aliaje de aluminiu. Volantele din aluminiu se pot arma n butuci cu buce din oel sau font. n cazul pieselor turnate din font, inseriile din oel se vor plasa n planurile solicitate la ntindere i ct mai departe de axa neutr a piesei. La piesele din oel, inseriile din font se vor poziiona n zonele supuse la compresiune. n vederea armrii se impun condiii severe privind pregtirea suprafeei armturilor i nclzirea lor prealabil. Prin degresare se elimin formarea suflurilor i a straturilor de aer lasuprafaa de separaie ntre cele dou aliaje. Prenclzirea la 500-700C prentmpin apariia de crpturi datorit contraciilor diferite ale celor dou aliaje. Prin armare se pot obine piese cu canale interioare pentru rcire. La piese din aliaje de aluminiu se utilizeaz evi din oel, mai ales inoxidabil. Pentru evi cu diametru mare nclzirea se face cu nclzitoare plasate n interiorul lor. La evi cu diametru mic se utilizeaz nclzirea prin contact. Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate Page 29

Utilizarea suporilor pentru miezuri constituie, de asemenea, armare . Masa suporilor trebuie calculat nct s nu se topeasc naintea solidificrii aliajului turnat

Suprafeele suporturilor de miez se acoper cu straturi de protecie prin: metoda galvanic, cositorire, alitare sau acoperire cu o vopsea pe baz de aluminiu.

TURNAREA CONTINUA
Spre deosebire de toate procedeele de turnare prezentate anterior la turnarea continua introducerea de metal lichid in cavitatea formei si extragerea piesei turnate se efectueaza simultan fara intrerupere. Aceasta este un procedeu tehnologic de mare productivitate prin care se obtin piese de lungimi mari in raport cu sectiunea , cum ar fi barele si tevile. Instalatiile pentru turnare continua au ca element esential cristalizatorul. Aceasta este o forma metalica cu pereti subtiri, racita intens prin circulatia apei. Cavitatea formei se obtureaza cu o placa, care prin constructia ei va constitui un dispozitiv de prindere al capatului solidificat al produsului. Metalul lichid se solidifica in contact cu peretii raciti. Dupa solidificare el este tras prin intermediul placii de baza si al unui sistem de role care-i imprima o miscare continua cu o viteza corespunzatoare. Problema principala o constituie corelarea vitezei de racire cu cea de tragere. Cristalizatorul se construieste din cupru si se acopera cu grafit pe suprafetele active. Procedeul se aplica mai ales la obtinerea semifabricatelor din aliaje neferoase. Datorita tensiunilor interne ce sunt introduse de regimul de racire fortata se aplica un tratament termic de detensionare.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 31

1 = cristalizor ; 2 = cavitatea formei ; 3 = placa de baza ; 4 = role antrenare ; 5 = piesa turnata Fig.Schema de obtinere a pieselor prin turnare continua

Aplicabilitate Procedeele de turnare continu se aplic pentru turnarea pieselor (produselor) metalice cu geometrie simpl, avnd seciune constant i lungime mare comparativ cu seciunea. Prin acest procedeu se pot realiza bare (cu seciune rotund, ptrat, semirotund, hexagonal, triunghiular, oval, etc.) tuburi, evi, srme, benzi, table. Se aplic att aliajelor neferoase, ct i aliajelor feroase (n special oelurilor). Se pot obine semifabricate (brame, sleburi, agle, tuburi) care sunt destinate unor prelucrri ulterioare prin deformare plastic, sau prin achiere sau produse (piese) finite care nu mai sufer alte prelucrri (tuburi de canalizare, evi, profile, srm, benzi tabl). Avantaje i dezavantaje economice Turnarea continu este caracterizat printr-o productivitate foarte ridicat. n cazul oelului turnarea continu se cupleaz cu instalaii degrosisoare de mare capacitate (laminoare) nlocuind turnarea lingourilor. n acest fel se elimin toate cheltuielile legate de turnarea lingourilor (turnarea de lingotiere, renclzirea lingourilor, pierderile de metal prin ardere la renclzirea lingourilor, construcia de cuptoare pentru nclzirea lingourilor, consum de combustibil pentru nclzirea lingourilor, utilizarea de maselote i pierderea de metal prin utarea maselotelor, obinerea de sufluri i microretasuri n lingouri, etc. Prin asigurarea solidificrii dirijate se elimin formarea de retasur, iar indicele de scoatere a aliajului se apropie de 100%.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 33

TURNAREA PRIN EXPULZARE PROGRESIVA A ALIAJULUI IN CURS DE SOLIDIFICARE

Turnarea prin expulzare este caracterizat prin curgerea continu a aliajului lichid n raport cu crusta solidificat, datorit presrii mecanice de ctre semiforma mobil. Schema de principiu a instalaiei de turnare prin expulzare este prezentat n figura alaturata.

Este singurul procedeu de turnare la care seciunea jetului de aliaj este mai mare dect seciunea medie a peretelui piesei

Operaiile tehnologice sunt: pregtirea ansamblului formei de turnare (curire, vopsire, prenclzire cu rezistene electrice, montarea miezurilor,...); turnarea aliajului lichid n alimentatorul central inferior de mare capacitate; nceperea deplasrii semiformei mobile, umplerea cavitii amprentei prin expulzarea progresiv a aliajului; mbinarea straturilor solidificate de pe suprafeele ambelor semiforme, eliminarea surplusului de faz solid i terminarea solidificrii piesei turnate; extragerea piesei turnate i pregtirea formei pentru un nou ciclu.

Specifice acestui procedeu de turnare sunt inexistena pierderilor hidraulice la curgerea aliajului i solidificarea care are loc n condiii dinamice. Procesul de curge n dou etape: formarea crustelor la suprafeele semiformelor i mbinarea acestor cruste. Prin acest procedeu se toarn piese cu suprafee deosebit de mari (4-6 m2)i grosimi mici,cu nervuri de rigidizare Micarea fazei lichide fa de crusta solidificat modific nu numai procesul de curgere ci i cinetica solidificrii i eliminrii impuritilor nemetalice. Are loc o modificare a cmpului de temperatur i o superfinisare a structurii, cu obinerea unor cristale echiaxiale deosebit de mici, deoarece se produce o rupere mecanic a vrfurilor dendritelor n curs de solidificare de jetul de aliaj lichid. Ca urmare a vitezelor diferite a jeturilor de aliaj lichid, incluziunile de gaze i zgur intr ntr-o micare de rotaie, deprtndu-se de peretele piesei, unde are loc solidificarea i fiind eliminate prin deversare. Acest proces are loc numnai n cazul curgerii laminare.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 35

TURNAREA SUB PRESIUNE


Se foloseste la turnarea pieselor mici, cu pereti subtiri, complexe, pentru a evita inghetarea materialului topit in forma se recurge la presarea acestuia sub actiunea unei forte exterioare. Pentru invingerea rezistentei opuse curgerii metalului lichid in reteaua de turnare se aplica presiuni de pana la 5 000 atmosfere. Viteza de alimentare a matritei cu metal lichid variaza de la 0,5 m/s la 150 m/s. Una dintre problemele tehnologice ale procedeului consta in eliminarea porilor (mai nou s-a incercat vidarea matritei). Matritele se confectioneaza din oteluri aliate. Masinile folosite sunt prese hidraulice (orizontale sau verticale). Matrita este calda ca si camera de compresie (uneori poate fi si rece). Dozarea materialului se face prin cantitatea de metal lichid cu care se alimenteaza matrita. Dezbaterea se face automat cu aruncator. Aplicabilitate. Turnarea la presiune ridicat permite s se obin piese cu dimensini foarte precise i cu o netezime a suprafeelor foarte ridicat, ceea ce face ca piesele turnate prin acest procedeu s poat fi utilizate direct fr operaii ulterioare de finisare. Procedeul de turnare este limitat la turnarea pieselor din aliaje neferoase cu temperatur mic de turnare (aliaje pe baz de Al, Sn, Pb, Zn) i de mase relativ mici i mijlocii (pn la 150 kg/buc.). Datorit vitezei foarte mari de umplere a amprentei piesei din form acest procedeu permite s se toarne piese cu perei foarte subiri (chiar sub 1 mm) i reprezint singura posibilitate de obinere a pieselor cu perei cu grosime mic i suprafa mare. Datorit costului ridicat al matrielor procedeul este rentabil numai la producie de serie mare. Avantaje economice i tehnologice Acest procedeu de turnare prezint mai multe avantaje tehnico-economice care decurg din viteza mare de umplere a formei de turnare i din caracterul permanent al formei de turnare. Principalele avantaje sunt urmtoarele: excluderea operaiilor de formare, cu toate aspectele legate de acestea n ceea ce privete consumul de materiale i manoper; calitate superioar a suprafeelor pieselor turnate; precizie dimensional foarte ridicat a pieselor turnate cu implicaii privind reducerea costurilor prelucrrilor ulterioare;

asigurarea unor condiii de microclimat mai bune n atelierele de turnare ca urmare a reducerii considerabile a cantitii de gaze degajate la turnare; productivitate ridicat; posibiliti de mecanizare i automatizare; posibilitatea turnrii unor piese cu perei foarte subiri. Procedeul implic ns i dezavantaje urmtoarele dezavantaje: care limiteaz extinderea lui. Menionm

cost ridicat al matrielor care face ca procedeul s fie economic numai n cazul unor producii de serie; rezistena mare a formei care se opune contraciei piesei la rcire dup solidificare i care poate s determine fisurarea pieselor; tendin mare de apariie a suflurilor exogene n piesele turnate ca urmare a turbulenei mari la umplerea formei i a imposibilitii de evacuare a aerului din form n timpul de umplere foarte scurt; investiii mari n instalaii de turnare specializate; aplicabilitate limitat la o gam restrns de aliaje i la piese cu configuraii relativ simple (cu perei subiri, uniformi i cu numr mic de miezuri).

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 37

Fig. Instalatie de turnare sub presiune

TURNAREA CENTRIFUGA
Procedeul se caracterizeaza prin faptul ca in timpul turnarii si solidificarii metalului, forma de turnare este antrenata in miscare de rotatie in jurul unei axe verticale sau orizontale. Exista posibilitatea ca prin rotirea suficient de rapida a formei, combinata cu racirea metalului lichid, sa se obtina un corp cilindric gol, avand o grosime neuniforma a peretelui. Prin acest procedeu se toarna piese de revolutie cu inaltime mica si diametru mare. De asemeni se pot turna piese mici in afara axei de rotatie. Piesele obtinute prin acest procedeu tehnologic sunt compacte fara defecte de turnare. In cazul rotatiei in jurul unei axe orizontale a unei forme partial umplute cu metal lichid se pot distinge trei situatii caracteristice in functie de turatia n: n=n1 metalul lichid este imobil; n=n2>n1 metalul lichid este antrenat prin frecare de catre forma in rotatie; n=n3>n2 metalul este supus miscarii de rotatie impreuna cu forma de turnare tubulara;

Turnarea centrifugala cu ax orizontal se aplica la obtinerea pieselor tubulare cu lungimi mari si grosimi mari. Formele de turnare folosite sunt metalice dar pot fi captusite cu amestec de formare. Cele necaptusite se protejeaza prin acoperire cu vopseluri refractare. Dezbaterea pieselor este posibila datorita conicitatii interioare a formei. Turnarea se face in forme incalzite. Principala problema tehnologica este cea a dozarii materialului , dozajul fiind singurul mod de a asigura grosimea peretelui piesei turnate. Aplicabilitate Procedeele de turnare centrifugal se aplic pentru turnarea pieselor din aliaje metalice (feroase sau neferoase) cu geometrie simpl fr miezuri. De obicei se toarn piese cilindrice tubulare (buci cilindrice, tuburi de canalizare, evi). Se pot turna ns i materiale nemetalice (bazalt). n acest scop se aplic procedeul de turnare cu ax de rotaie orizontal n forme metalice sau n forme combinate.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 39

Se pot obine ns i piese mici cu configuraii compacte. n acest caz se aplic procedeul de turnare centrifugal cu ax de rotaie vertical, n forme pierdute (din nisip) alimentate prin reele de turnare. n absena unei instalaii specializate se poate utiliza ca platform de turnare rotativ masa unui strung carusel. Avantaje i dezavantaje tehnologice i economice Turnarea centrifugal prezint urmtoarele avantaje: piesele turnate au o compactitate mare, fr sufluri, fr incluziuni de zgur sau din amestec de formare i au o structur fin; asigur productivitate mare (n cazul turnrii pieselor tubulare n forme permanente sau n forme combinate); consumul de aliaj lichid este mult mai mic (indicele de utilizare a aliajului lichid mult mai mare) datorit lipsei reelelor de turnare i a maselotelor, acestea ne mai fiind necesare; se pot reduce adaosurile de prelucrare pe suprafeele exterioare; suprafaa ocupat de instalaiile de turnare este foarte redus, exist posibilitatea turnrii unor piese bimetalice, se pot turna materiale nemetalice cu densitate redus n condiii de compactitate superioar; se reduce considerabil procentul de rebut. Toate aceste avantaje conduc la o reducere considerabil a costului pieselor turnate centrifugal n raport cu cel al pieselor turnate prin procedee clasice (de 3-6 ori). Turnarea centrifugal prezint ns i unele dezavantaje care limiteaz aplicabilitatea acestui procedeu n industrie. Dintre acestea menionm: aplicabilitatea n condiiile avantajelor menionate, este limitat la piese care au simetrie de rotaie i anume la piese tubulare cilindrice; apare tendin de segregare mai ales la aliajele cu interval mare de solidificare, tendin de formare a unor cruste dure la exteriorul pieselor n cazul turnrii n forme metalice.

Fig. Schema turnarii centrifugale

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 41

TURNAREA PRIN ASPIRATIE


Prin acest procedeu, care utilizeaz depresiunea att la umplerea formei (cristalizorului) ct i la solidificarea aliajului, se obin piese cilindrice pline sau cave, de tipul barelor, bucelor dinaliaje de aluminiu, bronzuri, oeluri aliate i inoxidabile.

n urma depresiunii create, aliajul lichid 1, din creuzetul 2, este aspirat n cristalizorul 3, care cu ajutorul unui mecanism poate fi ridicat sau cobort dup dorin. Cristalizorul este pus n legtur cu pompa de vid 4, prin intermediul conductei flexibile 5 pe care sunt montate un robinet cu trei ci 6, un regulator de presiune 7, un vacuummetru 8 i unrezervor de vid 9. Dup scufundarea captului cristalizorului pe o anumit adncime n baia de aliaj lichid, se racordeaz la instalaia de vid. Aliajul urc n cristalizor i sub aciunea pereilor reci ai acestuiancepe solidificarea. Cristalizorul se confecioneazdin oel sau cupru rcit cu ap. Cilindrul de vid permite efectuarea unor depresiuni n cristalizor la intervale relativ scurte de timp, cu viteze mari de aspiraie.Realizarea pieselor cave se poate face cu utilizarea unor miezuri

CAP.7. REMEDIEREA DEFECTELOR PIESELOR TURNATE

Prin defect al unei piese turnate se intelege orice abatere de la forma, dimensiunea, masa, aspectul exterior, compactitatea, structura, compozitia chimica sau proprietatiile fizico-chimice ale aliajelor turnate. Conform STAS782-79 defectele pieselor turnate se simbolizeaza printr-un caracter alfanumeric format dintr-o litera si trei cifre. Litera indica categoria de baza a defectului. Prima cifra indica grupa defectului. A doua cifra indica subgrupa defectului, iar a treia cifra este specifica fiecarui defect. De exemplu B122 este simbolul suflurilor de colt. Clasificare : A= excrescente metalice; B= goluri; C= discontinuitati, crapaturi; D= defecte de suprafata; E= piesa turnata incomplet; F= dimensiuni sau configuratii necorespunzatoare; G= incluziuni si defecte de structura; H= compozitia chimica,proprietati chimice si mecanice necorespunzatoare. Metode de remediere se impart in 3 categorii. 1. Metode de remediere cu materiale metalice a pieselor turnate din fonta si aliajelor neferoase grele. 2. Metode de remediere cu materiale feroase si conditii impuse pentru piesele turnate din otel. 3. Remedierea pieselor turnate cu materiale nemetalice. Printre metodele de remediere enumeram: metalizarea, supraturnarea, sudarea, lipirea tare, doparea, bucsarea, pastilarea, impregnarea, chituirea.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 43

CONCLUZII
Dezvoltarea economica durabila se poate realiza numai prin accelerarea reformelor in sensul consolidarii mecanismelor pietei, bazate pe raportul dintre cerere si oferta, astfel incat acestea sa devina principalul instrument de alocare a resurselor si, implicit, de reducere a rolului statului. Analizarea rolului inginerilor in conceperea si realizarea reformelor, a strategiilor de dezvoltare ale diverselor sectoare si subsectoare economice devine extrem de importanta in aceasta etapa a dezvoltarii economico-sociale a tarii. Evolutia oricarui specialist in mediul concurential specific economiei de piata, nu se poate produce decat in conditiile acumularii si insusirii unor informatii in timpul instruirii scolare, transformate ulterior, in instrumente de valorizare profesionala. Vietuind intr-un mediu dinamic si chiar agresiv, inginerii si-au insusit cunostinte economice care le-au asigurat cererea pe piata fortei de munca in aceasta etapa de tranzitie continua pe care o strabate societatea romaneasca. Inginerii i tehnologii din industria constructoare de maini au urmrit n permanen s amelioreze calitatea pieselor turnate. Unul dintre defectele care apare frecvent la piesele turnate l constituie retasurile cauzate de contracia aliajelor lichide la solidificare. Una dintre metodele de eliminare a retasurilor concentrate din piesele turnate const n utilizarea rcitorilor. Obinerea pieselor metalice prin turnare prezint urmtoarele avantaje: se pot obine piese cu orice configuratie; se pot obine piese cu orice mas i orice dimensiuni ( de la ordinul miligramelor pn la ordinul sutelor de tone); cantitatea de pan rezultat la prelucrarea prin achiere a pieselor turnate este n general mai mic dect la prelucrarea pieselor obinute prin alte procedee; se poate aplica n condiii economice la orice serie de fabricaie; costul de fabricaie al pieselor turnate este mai sczut dect al pieselor obinute prin alte procedee de prelucrare. Ca urmare a acestor avantaje n ultimle decenii s-a manifestat o tendin continu de extindere a realizrii semifabricatelor prin turnare la o gam ct mai mare de repere realizate din aliaje metalice i n general de cretere a produciei de piese turnate.

De asemenea s-a urmrit continuu s se perfecioneze tehnologiile de turnare cu scopul mbunatatirii performanelor pieselor turnate sau a creterii productivitii. Exemplu elocvent n acest sens l constituie nlocuirea tehnologiei de matriare, cu turnarea la producia de arbori cotii sau arbori cu came pentru motoarele de autovehicule i de tractoare, ceea ce a condus la reducerea cu pn la de trei ori a cheltuielilor de producie la aceste repere. Obinerea pieselor prin turnare implic i unele dezavantaje dintre care cele mai semnificative sunt urmtoarele: - rezistena mecanic a pieselor turnate este mai scazut comparativ cu aceea a pieselor obinute prin deformare plastic; - rugozitatea suprafeelor pieselor turnate este n general mai mare dect n cazul semifabricatelor obinute prin alte tehnologii; - precizia dimensional a pieselor turnate este n general mai scazut dect a pieselor obinute prin alte procedee; - tehnologiile de turnare sunt mai poluante i determin condiii de microclimat grele la locul de munc, avnd impact ecologic negativ asupra zonei de amplasare a turntoriilor. n ultimile decenii s-au desvoltat procedee speciale de turnare care reduc aceste dezavantaje.mbuntirea performanelor calitative s-a realizat n detrimentul costurilor de fabricaie. De aceea aceste procedee de turnare sunt aplicabile numai n cazuri speciale cnd costurile ridicate se justific. Un rol important n realizarea tehnologiilor de turnare l are utilajul tehnologic utilizat n procesul de formare i turnare. Prin utilaj tehnologic n cazul tehnologiilor de turnare se ntelege complexul de dispozitive tehnologice i verificatoare (modele, cutii de miez, rame de formare, verificatoare) cu ajutorul crora se obin i se asambleaz formele n vederea turnrii. Proiectarea proceselor tehnologice de turnare cuprinde proiectarea ntregului set de dispozitive tehnologice necesare realizrii procesului tehnologic precum i stabilirea planului de operaii i a normelor de control pentru procesul tehnologic i pentru calitatea pieselor turnate.

Metode moderne de turnare in piese finite si semifabricate

Page 45

BIBLIOGRAFIE

1. Cl.Stefanescu, DM Stefanescu-Indreptar pentru Turnatori, Ed.tehnica 1972 2. Dr.Ing. Carmen Dumitru Echipamente si tehnici de control al calitatii pieselor turnate, curs POSDRU, Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca. 3. Ctan Dorin Inginerie mecanic, curs, Brasov, 1997 4. G. Barbu Tehnologia Turnarii- Indrumar de proiectare,Ed Tehnopress 5. R.Herman- Aplicaii specifice n tehnologia materialelor-Ed. Politehnica, 2009 6. Internet: www. Google.com www.custompartnet.com www.mk-technology.com autospeed.com www.ustudy.in