Mian Kunbera sa nascut tn 1929, in Cehoslovacia In 1975 s-a stabilit in Frante. OPERE ALE LUI MILAN KUNDERA Inbiri caraghionse, nuvele Vitae in alta parte, roman Valsul de adio, roman Cartea rtsulé ia uitarii, roman rsuportabila uswratate a fintei, roman Nemurirca, roman Serise in franceza: Jacques si stapinal stu, One in tei act, Arta romani Testamente trad Lemarea, roman Identitaica, roman ignoranta, roman Cortina, esew in sapte parti nei Denis Diderot DESPRE OPERA LUI MILAN KUNDERA Maria Nemcova Banerjee, Paradovuri terainale Kvetoslay Chvatik, Laat nomanescd a fai Mila Kundera MILAN KUNDERA JACQUES SI STAPANUL SAU OMAGIU LUI DENIS DIDEROT iN TREI ACTE Traducere din franceza de PETRE BOKOR HUMANITAS ————Coperta (OANA DRAGOMIRESCU MARDARE Deserierea CIF a Bibliotesii Nationale a Romaniei KUNDERA, MILAN Jacques 8 stapanal su: omagia lui Denis Diderot fn tel acte Milan Kundera; trad Pete Bokor,~ ‘Bucuresti: Humanitas, 2008 ISBN 975.973 50.19044 | ko, Petre tod) 211923221351 MILAN KUNDERA JACQUES FT SON MARTRE © Milan Kundera, 1981 © Milon Kundeco, 1998, pentru peezenta elite {© Frangois Ricard, 181, pentru pestfats (rice adaptare a prezente ler, inditenent de form este senza (© HUMANITAS, 2008, pentru prezenta versiune romsinease3 EDITURA HUMANITAS Pata Presei Libere 1, 013701 Bucusesti. Romania te 021/408 8 5, fax 2/408 83 5] ‘wsewihumanitas ‘Comenei CARTE PRIN POSTA: tl /fa4 21/311 25 30 CPCE—CP 1, Bucuresti ‘email: epp@humanitas co ‘wovweibearlehumanitro Cuprins Introducere tao variatiune ......000066 7 JACQUES $I STAPANUL SAU .. 25 Variatiuni la arta variatiunilor de Frangois Ricardo. cic ieee eee Transcripfia dic .....0. 0.0022 200.. 133 Nota autorului cu privire Ia istoria piesei .137Introducere la o variatiune 1 Cand in 1968 rusii au cotropit mica mea pattie, toate cartile mele au fost interzise si totodata mi s-a luat orice posibilitate lega- 1a de a-mi mai castiga painea. Foarte multe persoane au vrut si ma ajute: intr-o zi, m-a vizitat un regizor si mi-a propus sa scriu, sub semnatura lui, o adaptare teatrala dupa Idiv- tul lui Dostoievski. Am tecitit cartea si am inteles ca n-as, putea face treaba asta nici daca as muri de foame. Ma dezgusta acel univers de gesturi excesive, de profunzimi obscure, de senti- ‘mentalism agresiv. Inexplicabil, m-a napadit deodata un sentiment de nostalgie fata de Jacques fatalistul. »Neai prefera un Diderot in loc de Dos- toievski2” El nu prefera, dar eu nu ma puteam eli- bera de aceasta dorinta bizara; pentru a petrece cat mai mult timp in tovarasia lui Jacques ja stapanului sau, am inceput sa 7