Planul Marshall a fost primul plan de reconstrucie conceput de Statele Unite ale Americii i destinat aliailor europeni din

Al Doilea Rzboi Mondial. rile care au beneficiat de ajutor n cadrul planului Marshall Pe 5 iunie 1947 ntr-un discurs rostit n Aula Universitii Harvard, secretarul de stat George Marshall anun lansarea unui vast program de asisten economic destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stvili extinderea comunismului, fenomen pe care el l considera legat de problemele economice. La 19 iunie 1947 minitrii de externe francez, (Georges Bidault), i britanic, (Ernest Bevin), semneaz un comunicat prin care invit 22 de state europene s trimit reprezentani la Paris pentru a schia un plan de reconstrucie european. Etichetnd Planul Marshall drept imperialism economic american, Moscova a interzis rilor satelite s participe la Conferina de la Paris. Sovieticii considerau c acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a rilor din sfera sa de influen i la pierderea avantajelor politice i strategice dobndite de Kremlin n Europa Central i de Est la sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Planul Marshall reprezint extensia n domeniul economic a Doctrinei Truman.

Planul Schuman si integrarea european Integrarea europeana propriu-zisa a fost lansata n practica prin Planul Schuman (9 mai 1950) care chema la reconcilierea franco-germana, la constituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otel 949r1720j ului si la nfiintarea unui organism supranational: nalta Autoritate CECO. Prin Tratatul de la Paris (1951) s-a nfiintat prima comunitate economica europeana CECO, formata din 6 state (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) - Europa celor 6 (azi 25). Punnd n comun, sub conducerea unei autoritati supranationale, industria Carbunelui si Otel 949r1720j ului a Frantei si Germaniei a devenit imposibil un razboi ntre cele 2 state. Cele 2 natiuni erau despartite de o rivalitate multiseculara care a generat razboaie pustiitoare: Razboiul de 30 ani (sec.XVII), Razboiul de 7 ani (sec.XVIII), Razboaiele napoleo-niene(1800-1815), Razboiul franco-prusac (1870), Primul Razboi Mondial, Al Doilea Razboi Mondial, Parisul a fost ocupat de 2 ori: n1870 si 1940. si iata ca la exact 5 ani de la ziua victoriei mpotriva lui Hitler (9mai 1950) a demarat procesul reconcilierii istorice franco-germane care a devenit o realitate efectiva, cu forta paradigmatica. De-a lungul ultimelor decenii, un cmp de bataie a fost transformat ntr-una din cele mai prospere zone economice ale lumii, iar cuplul Franta-Germania a devenit motorul integrarii europene. Evident, este un bun model pentru o reconciliere ntre Romnia si Ungaria. Franta si Germania au nteles ca au mult mai mult de cstigat prin reconciliere dect prin conflict, si ca n acest fel si servesc mai bine interesul national. Nu trebuie nsa uitat ca nceputurile integrarii s-au produs n conditiile Razboiului Rece, pentru a crea un bloc economic care sa sustina organizatia militara a NATO (creata n 1949) si a avut loc sub umbrela americana. Paradoxal, Stalin a fost cel mai mare unificator al Europei

Occidentale. Jean Monnet, eminenta cenusie a acestui proces integrationist spunea: "arile noastre sunt prea mici pentru lumea n care traim", subliniind ca nu pot face fata singure amenintarii ruse la adresa securitatii lor si nici concurentei americane si japoneze, fapt valabil si astazi. Este interesant de remarcat ca marii fauritori ai Comunitatii Europene, parintii fondatori ai Europei uniteproveneau tocmai din zonele disputate, aflate n litigiu ntre aceste state, din regiunea Lotharingiei: astfel Robert. Schuman (ministrul de externe al Frantei) era din Alsacia Lorena, Konrad Adenauer (cancelarul Germaniei) era din Kln (fusese primar), Jean Monnet era din Cognac, Paul Spaak era prim-ministru n Belgia, Alcide de Gasperi prim-ministru al Italiei era originar din Tirol. Sediile institutiilor europene au fost stabilite n aceleasi zone: Consiliul Europei la Strasbourg capitala Alsaciei, al CECO la Luxemburg, al Comunitatii Economice Europene (UE) la Bruxelles, Tratatul de la Maastricht semnat n Olanda - tocmai pentru a marca unificarea europeana exact n regiunile generatoare de conflict n trecut. n plus, parintii Europei au fost cu totii oameni politici democrat-crestini. R. Schuman a fost beatificat de Biserica Catolica (Fericiti facatorii de pace), Congresul de la Haga (1948) a fost inaugurat sub binecuvntarea papei. n scopul nfaptuirii idealului Statelor Unite ale Europei, Jean Monnet a conceput o metoda pragmatica, functionalista, de integrare pe sectoare, mai nti n plan economic. Statele sau nteles negustoreste, urmarindu-si propriile interese economice, si cautnd sa obtina un profit material concret. Procedura s-a dovedit profitabila, si statele au prosperat, fapt ce a determinat adncirea si extinderea integrarii de-a lungul ultimelor decenii