28.1082 Timsoora MINISTERUL EDUCATIE! $I. INVATAMINTULUI ye Prof. dr. ing. VIOREL MICLOSI Sef lucr. dr. ing. LUCIAN SCOROBETIU Sef lucr. ing. MIRON JORA | Sef lucr. ing. LIVIUS MILOS BAZELE PROCESELOR DE - SUDARE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA Bucuresticraves a fst anata gaprobati de Caletivele Iie protest le acute de Tenneogia const {ior de masist st Biroune Exective ale Seoatlar de In Unverstide in Brayow al Galatta Testi tele pettenice dn Bucunet Tinian Coondotor: prot. de, ing. Vs MICLOSI rok de ing. Vea fet luer de ing. 1, SCORCHETIU: exp. 2 2 fet lier fog. Ml AORA: om. 1 8 et Tocr. tng, 1. MILO: ep. 4 pot. 2 Tsheap. 8 Redacter: Ing: DOINA ADEA Teoredator: SANDA. DUMITRASCU CGoperta: VICTOR. WEGEMANN INTRODUCERE Lucrarea ,,Bazele proceselor de sudare™ trateaza notiunile fundamentale necesare Intelegerii procesclor care at loc la imbinarea sau Incdrearea, prin sudare a diferitelor piese din aliaje, eroase sau neferoase, destinate construc liek de masini gi se tdreseazA studentilor de la specislizarea Utilajul $i teh Rologia sudarii" precum gi specialistilor sudort din indust Chnoasterea si cereetaiea procesetor de sudare, la nivelul posibilitatilor stiinffice si tebnice actuale, a condus ta. periectionarea si diversificarea ontinué s) procedestor de. sudare Astfel, s-au oblinut rezultate deosebite la corcetarea fragilitatii datorati hidrogenului, nitrurilor, sulurilor ete., precum si asupra fenomenului ruperii Inthraiate ‘Au fost puse bazele stintifice si s-au aplicat la sear industrial, procede- fle de sudate in medin protector de gaze (COs, Ar, amestec de gaze), proce- ele de sudare cu jet de plasma, eu fascicul de electron, cv Taser, eu ultra sunete, eu are rotitor, prin frecare, prin difuzie ete Cunoseindu-se tot mai profund structura intima a materiei si procesele care au loc in urma preluerarii aliajelor prin diferite procedee tehnotogice, sa ajuins la sudarea ‘cu sucees @ camierclor eu combustie ale reactoarelot termonucleare, a elementelor: Instalajilor anexe ale centralelor. termont cleare, care Tunctioneaza la parametei sever! de exploatare; rachetelor $1 avioanelor; satelillor artficili; instalatiilor petrochimice.expuse mediilor corozive; vehieulelor feroviare eu greutate proprie redusd st sigurantii de circulatie la viteze mari; vehiculelor Futiere; Vaselor petroliere de mare ¢apa citate; podurilor rutiere si feroviare eu deschidere mare ete, Actualele procedee de sudare permit Imbinarea nedemontabila celor mai diferite materiale, Incepind cu masele macromoleculare si ajungind la cele mai complexe aliaje sau materiale eu proprietii speciale In tara noastri, unde aproximativ 40% din productia de ofel este con- sumatit pentru construclit sudate, sau obfinut suecese importante in folo~ sirea procedeclor de sudare. Astiel, s-au realizat minerallere si petroliere de capacitate ridfcata, instalatille termocentralelor de la Borzesti, Ludus. Igalnifa, Bucuresti-Sud, Rovinari, instalaile hidrocentralelor de pe Arges, Bistrita, Lotru ete., sistemul hidroenergetie de la Portile de Fier eu turbine de 190 MVA, vagoane de 250 t cu 20 axe si de 150 t eu 10 axe, locomotive lectrice si Diesel-electrice, autovehicule rutiere si tractoare, podul peste Dundre de la Giurgenf, unde s-afolosit ofelul,,PD* elaborat special la Resita, sudat de catre specialist uzinei Boesa gi care este o realizare grandioasi pe plan mondialDe ssemenea, s-au realizat: potile sudate ale ecluzelor de Ia sistemul hhidroenergetic de 1a Portile de Fier, care sint cele mai mari din lume (ope- ratia de sudare a fost efectuata la gantierele navale de le Galati); instalatile industriei noastre chimice, care coatin multiple elemente din ofeluri inalt aliate, sudate; instalajiile platformelor de foraj marin, precum si multe alte onstructif importante din. industre, Pe linia refolosirii pleselor uzate si a economisisii de materiale, procede- ele de sudare sint tot mai mult folosite la reconditionarea prin’ tncdreare 4 onganelor de masini eu rol functional important (arbori cotii, fusuci ete). recum si a diverselor plese de masisi-unelte si utilaje, ceea ee are ea urmaie Teaducerea acestora Ia acelasi parametri de utiizare, intr-un timp seurt si la costuri reduse, Aceste realiziri ne situeazd printre {rile eu industeie avansata si confirma importanta pe eare o prezint& tehnalogia sudari la noi in tari, ‘Tehnologia sudiril este economied, efieient’, reduce greutatea proprie a construcfllor, asigura o durabilitate si o rezistent’ corespunzdtoare soli citgrilor In fara noastra se acord’io important deosebita cereetarii in domentul sudarii, contribuindu-se la aplicares si dezvoltarea acestei tehnici pentr care sint necesari specialisti sudori de inaltA clasi, care si fle capabii, sa aplice tehnologii moderne, si elaboreze echipamente, utilaje si dispozitive adeevate, si conduct procese de fabricalie si s8 organizeze controlul calitatit imbindrilor sudate 1. bazeLe rizice ALE REALIZARM MoNOLITISMULUL 1A su )ARE 1.1, SUDAREA GA PROCES TOPOCHIMIC Teoriile moderne referitoare la structura metalelor aflate in stare solid’ considera ci acestea sint formate diutr-o refea de joni pozitivi $i un gaz elec- tronic ce se poate deplasa, cu anumite restriei, in interioral corpului. Intee oni se exercitd forte de interactiune ~ de natura grevitafionalé, magnetic’ sau electrics — care pot fi de atractie sau de respingere. Ga efect al acestet interactiuni energetice rezultA distributia spatialé ordonata a ionilor ce for- meaza refeaua is a metalelor. Gazul electronic interaetionear eu joni relelei printre care se deplaseaza fara a aven insa posiblitatee pardsirt corpulul. Explicajia consti tn prezenta pe suprafafa corpului a unei’ bariere de potential a carei energie este superioari energie! gtzului electronic. Existenja ordinié riguroase de dispunere a ionilor precum si interactiunea acestora cu gazul electronic, determink proprietajile fizice si mecanice carce- teristice corpurilor metalice. Sudarea metatelor, ea procedew de asamblare nedemontabitd, realizeazi tmbindri prin stabilirea unei legdturi Intre refelele eristaline ale’ elementelor ce formeazt structura sudatd Stabilirea unei astfel de legaturi prin simpla suprapunere, in. conditi normale de presiune si temperatura, a doud suprafele apartiaind nor corpuri metalice identice din punctul de vedere al eomporitie! chimice, este ‘imposibil de realizat. Cauzele sint numeroase gi se vor enuuera elteva, con= siderate a {i mat importante: iii contactului intre toate punctele ce apartin K supratetes ‘xistenla pe suprafejele metalelor a unui strat nemetalie format din: oxid (exceptie fac metalele nobile), molecule de ser adsorbit, particule de prat ionizate, molecule de apa ete,; existenta barierelor de potential pe suprafetele corpurilor metalice ce impiedic& formarea legiturilor intre retelele eristaline. Rezulta c& pentru a se putea objine o imbinare monolitick intre cele ous compuri este necesara indeplinirea succesiva a urmatoarelor condi — apropierea suprafetelor de imbinat 1a 0 distant comparabilé cu para- mmetrul refelef cristaline, distan{a la care devine posibilé stabilires interac: ‘iunll energetice; — stabilirea interactiunii energetice Intee io fintnd suprafetetor. refelelor cristaline apar-