P00z wa ‘yolooovaad I$ yolovaia vanuas NYWY.LYAN] NII Inavud 1 TUVALLINGAG 3d aTANSWWXA OULNAd LYOENS-WATAORRND SIDODVdadOHISd ARILIANG VLNVISNOD ARLLDANG SHOYOTAD+ youvosied aise opps plasm 2Te arexdepe op 20) roluapodxa e rsd erloury 01d yzvomuacoe geioeds 9p emyeiony. “> petoos‘orussfomau dus" 2p peux penoriouny earns seu LEG “sTeuIpraNe ¥S aferuooqonUt ‘oanoape ‘taoiomonozaes ‘9p xojdusoo saaosd un aiso 1 Inyrusrus8:0 zojamoysisqns ‘sojoueas0 8 wremionns wanfrpagsap prvazia “sory oymMoJsmen) —porSojorg peaDyOuzap ‘Raeijonzop 9[8 Lnfoam Yan syesuSplAD ing. -nusdord Anvieo oytoads un no ‘gieZoqouy uyind reur nos yur meu pyeuoriouny aimirn © puyuazesdar mppeis aicooyy ‘pers ap sunisooons on mud Fewoztfeor 2s 90 xojdwioo sonoid un pyutzoidai pasmqoazag sqemidosuos ureyumog “T ANVIL MAYLIOAZAG VIOOTONISA 30 TINGWATAT IMogny £007 "ZO ZO ‘npeg “wap no ua (HEUANDe Bp IpINggISap suessDoU SjeaWeYOdUICD 16 See ‘onemge eaxeyoazap Rquad a[eziyul ueuLoy Inssooud uy meziepads giusysise al-npunsyo “goDepIP eae) ngUed gzeajdo ase> Huspmys oyun 1§ ezeesoupe as easepny “wezyeuosied '§ wefuenu ‘meMuBENP ay RS BINGeR aes yoReWe|goId e aiepioge ap exelueW ‘aeypypeds ‘seysienlp ‘oyeyxe|duos ‘ay JeZUBIIeLED nuawop uN puly ‘giupasucD uy quns euoffesnps neque up aye auienas:l@, particularizati in structurarea rea conduitei persoanei in raport ou inge ale mediului social, educa trea man este 0 evolu bio-psino-socill sub Srnate organi; uncial, sensei, peren, i fectiv si atitudinal- comportament eeu as ‘ toriu care contribuie la individului ca fe umand exist interactiune $i ntre cele trei forme de dezvi umana exist si ‘unitate functionald, si nu o dependent univocd si simultana. _ — it c& deavoltarea (cresteres) biologict cunoaste pusee si incatinst pe percursul ontogenezei pani in joral varstei de 14-15 ani jar dezvoltarea psihicd nu inceteazi odati cu ie ete individului, nu este determinaté in mod at nich eo de cresterea biologicl pe parcursul ontogenezei, ci depinde Im mare mAsurd de activitatea eului subiectului si de interactiunile acest viata socio-cultural ‘ete de remareat fptul c& dezvoltarea psihicd a um mu este s mensional, ci plurimodali, discontinua, vunidimensi pi ae persoanei cu mediul so« stadial, ca urmare a interactiuni Bt volutia, psihog pasagere . in. evolutia psi lurmatoarele condifii si caracteris egrate Intr-un sistem ware se integreaza in cele la pregitirea, inchegarea i area relativa a fimetiilor, proceselor si insusirilor psibice ale Nofiunea de stadiu desemmeazi un ansé psihice “bine conturate si di cercetitorului/educatorului sid nasterea sa). Delimitarea specificului stadiilor dezve In departajarea stadiilor dezv sti Ja baza clasificdrii stadialitati, punctul de vedere al cercetdtorului asupra diferitelor componente si aspecte a procedura experimental concreti care conduce modul in care sunt concepute acumulirile finléuntrul fiecdrui stadiu si trecerile de la un st Leontiev exist doud tipuri de crit dezvoltarii psihice: ) activititile si sistemele de relafii pe care desfasoaré subiectul uman de-a lungul evolutiei sale ontogenetice 51 b) structurile psihice concrete adugate de fiecare nou stadiu de dezvoltare psibica, La prima vedere, s-ar plirea ci ‘este vorba doar de criteriul cronologic, al varstei, in realitate impérjirea in stadii are la bazi profundele transformAri biologice, organice, fiziologice si psihologice care se petrec in cadrul fiecirei categoni de varst Identificarea si determinarea stadiilor de dezvoltare psihicd au 0 ‘mare relevanté pentru cunoasterea profilului psihol acelasi stadiu stadiilor dezvol activitatea pred rolul subiectului in sistemul relagiilor interpersonal varsta sa cronologicé / si biologicé. Pe baza acestot lite urmatoarele stadit de dezvoltare psihici: stadiul prenatal (0- stadiul copilului mic (nou ndscutului ~ de ta 0 la 1 an); copi anteprescolar scolar mic (6I7 /-adolescentei ( senectutea, Dezvoltarea psibicd nu este nici un proces déterminst filogenetic (prin zestrea ereditara a. speciei intasilor) si nici un proces determinat din afar, de mediu gi educatie, ci un proces sui-generis, unic cu legititi interme proprii. Ca urmare a activitifii eului, a interactiunilor jin fara sa, subiectal permanent si concomitent: recepfioneazi gi selecteaz, acceptd gi respinge, achi codifics si decodifick influenfel educative si mesajele sociocultural Toate interventiile si influer sunt filteate 5m ate (mijlocite) de activit