Sunteți pe pagina 1din 6

Contract POSDRU/108/2.

3/G/79820 Titlu: CALIFICARE pentru dezvoltare profesional n contextul societii bazate pe cunoatere Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

Structurarea suprafetei comerciale.Utilaje si instrumente de masurat si cintarit Suprafata totala a magazinului este formata din spatii destinate activitatii de vnzare si spatii n cadrul carora au loc activitatile de sustinere a vnzarii propriu - zise. Ca regula generala, se va repartiza ct mai mult spatiu pentru vnzare. Suprafata de vnzare variaza n functie de tipul si marimea magazinului; ntr-un magazin universal de exemplu, suprafata de vnzare reprezinta cca 65% din suprafata totala n timp ce un magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spatiu de sustinere a vnzarii. Suprafata comerciala se poate diviza n functie de marimea si profilul magazinului, vechimea cladirii, modul de realizare a constructiei (unul sau mai multe niveluri) 1. Sala de vnzare, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor; 2. Spatiul pentru rezerva de marfuri destinat pastrarii stocurilor; 3. Spatii auxiliare, dupa caz, n functie de profilul magazinului: spatii pentru primirea, dezambalarea si receptionarea marfurilor; spatii pentru depozitarea temporara a ambalajelor; spatii pentru efectuarea operatiunilor de retusat si calcat confectii, tricotaje, palarii, reparatii bunuri de folosinta ndelungata; sali pentru prezentari de moda; spatii pentru diverse alte activitati; spatii anexe sanitare si sociale (vestiare pentru personal, dusuri, camere pentru repaus si masa); - birouri; spatii tehnice - centrale termice, de ventilatie si conditionare a aerului, centrala telefonica, de radioficare, televiziune cu circuit nchis, hidrofor, statie de pompare-evacuare a apei uzate, ncaperi pentru trolii de lifturi, dulapuri - tablouri electrice, spatii pentru presarea ambalajelor din hrtie si carton; ghene pentru ventilatie, ncalzirea aerului, conducte de alimentare cu apa, colectarea de ape uzate, cabluri electrice si telefonice; goluri pentru lifturi, scari rulante, benzi transportoare, tobogane etc. 1. Sala de vnzare

O importanta deosebita pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o are forma, marimea si naltimea salii de vnzare. n mod practic exista o mare diversitate de forme ale salii de vnzare. Sunt preferate formele patrate si dreptunghiulare datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a cumparatorilor, de amplasare a mobilierului si utilajelor, de stabilire a celor mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor. Pentru evitarea furturilor este indicat ca la proiectarea salilor de vnzare sa se evite locurile ascunse sau cu vizibilitate redusa, n acest sens forma patrata a salii de vnzare fiind cea mai indicata. Forma alungita a salii mpiedica organizarea autoservirii (se lungesc fluxurile de circulatie a cumparatorilor, personalului si marfurilor, se resimte nevoia organizarii a doua linii de case de marcat etc), n special daca sala de vnzare este segmentata de casa scarilor sau de stlpi portanti ai blocului de locuinte. Proiectarea magazinelor cu proportii optime ale salilor de vnzare este posibila n cladiri independente. n ceea ce priveste naltimea salii de vnzare, aceasta va fi de 3,0-3,5 m. Pentru salile de vnzare cu o suprafata de sub 1.000 mp este indicata, n masura posibilitatilor, montarea de plafoane false care sa reduca din naltimea excesiva a ncaperilor. Sala de vnzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure n timpul zilei vizibilitatea pna n cele mai ndepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor expuse cu distingerea fara efort a ntregii palete coloristice a produselor. 2. Spatiul pentru rezerva de marfuri se dimensioneaza la cca 25-40% din suprafata comerciala a unitatii tinndu-se cont de o multitudine de factori: - specificul marfurilor comercializate (sezonalitatea si frecventa cererii, complexitatea sortimentala a grupelor de marfuri, tipul productiei bunurilor); volumul marfurilor ce urmeaza a fi receptionate, pastrate si pregatite pentru vnzare; frecventa aprovizionarii cu marfuri si durata de stocare a marfurilor; formele de vnzare practicate si modul de etalare a marfurilor n sala de vnzare; capacitatea de ncarcare cu marfuri a mobilierului;

Amplasarea spatiilor pentru rezerva de marfuri vizeaza reducerea la minimum a distantei ce trebuie sa fie parcursa de marfa de la locul de receptie, la locul de depozitare si, de aici, n sala de vnzare, evitarea interferentelor dintre fluxul marfurilor si cel al cumparatorilor, eliminarea oricaror posibilitati de degradare si sustragere a marfurilor. Localizarea spatiilor pentru rezerva de marfuri se va face conform urmatoarele principii: - amplasarea ct mai aproape de sala de vnzare, de preferinta n legatura directa cu aceasta;

- comunicarea directa cu rampa de ncarcare-descarcare si receptie a marfurilor, n cazul magazinelor dotate cu astfel de rampe; - amplasarea n vecinatatea spatiilor destinate receptiei marfurilor; - amplasarea ct mai aproape de ascensor, la magazinele cu doua sau mai multe niveluri.

Amenajarea salii de vnzare consta n asigurarea echipamentului comercial, stabilirea fluxurilor de circulatie a clientilor, implantarea raioanelor de vnzare, prezentarea marfurilor. Echipamentul comercial este format din mobilier si utilaje comerciale. Echipamentul serveste la desfasurarea celor mai multe din activitatile din magazin, usurarea muncii lucratorilor, folosirea optima a suprafetei de vnzare, etalarea unei cantitati ct mai mari de marfuri. Durata de utilizare a echipamentului comercial variaza ntre 5 si 10 ani, n functie de tip, calitatea materialelor si intensitatea deteriorarii. Echipamentul comercial se poate uza fizic sau moral, ambele forme necesitnd nlocuirea. Echipamentul uzat moral nu mai corespunde comercializarii optime a marfurilor, si cerintelor de rentabilitate si productivitate a activitatii comerciale. Un exemplu elocvent este cel al caselor de marcat clasice care n ultima perioada de timp au fost nlocuite n totalitate nu numai datorita uzurii fizice ci si faptului ca nu mai corespund cerintelor unei gestiuni moderne. Casele de marcat moderne sunt echipamente performante multifunctionale reunind un numar mare de caracteristici tehnico functionale: sistem de citire a codurilor de bare, cntar electronic, ceas /calendar ncorporate n masa terminalului, sertar pentru bani (cu deschidere automata la nchiderea bonului), imprimanta termica, afisaj alfanumeric pentru client, display LCD, rulare automata a rolei, hrtie copiativa sau dublu autocopiativa si functionare n regim de imprimanta fiscala cu memorarea sumelor in memorie, jurnal elecronic, interfata de conectare la PC, autonomie electrica si control automat al procesului de ncarcare a bateriei, citor de carduri, e-button, posibilitati de memorare a unui variabil de coduri de produse n regim de lucru magazin sau restaurant, posibiltati nregistrare a unui variabil de cumparaturi pe bon, posibilitate lucru simultan a unui numar mare de operatori cu nume si parola, eliberare numar multiplu de bonuri de casa, memorie fiscala energoindependenta pentru rapoarte zilnice "Z", posibilitati de emitere rapoarte zilnice fiscale pe articole, pe subgrupe de marfuri, pe operatori, pe grupe fiscale, pe conturi nencheiate (deschise), operare cu numere ntregi si fractionare reduceri si adaosuri procentuale, programate sau libere, acceptare diverse modalitati de plata (tichete, card, CEC, numerar), imprimare si vizualizare sume intermediare, corectare (stergere) nscrieri gresite nainte de nchiderea bonului, calcularea restului, blocare n caz de functionare incorecta. 3

Mobilierul comercial este format din ansamblul elementelor materiale utilizate pentru expunerea marfurilor: - dispozitive de perete: rafturi, dulapuri, cuiere, sertare, casete; - gondole pentru prezentari libere cu rafturi, dulapioare, gratare; - containerele speciale si alte tipuri de recipienti, cum ar fi: cutii, cosuri; - stenderele (suportii din bare metalice) pentru expunerea articolelor de mbracaminte pe umerase sau prinse cu inele, crlige etc; - mese, scaune. Tendinta actuala este de a se renunta la unele dintre aceste piese care ascund marfurile si creaza bariere ntre marfuri si cumparatori Cerinte pentru proiectarea si folosirea mobilierului comercial: - proiectarea unor linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de specializare pentru anumite grupe de marfuri (confectii, ncaltaminte, marochinarie, menaj, etc) care sa puna n valoare caracteristicile si destinatia marfurilor; - realizarea unui mobilier comercial usor, ieftin, multifunctional, cu mare capacitate de preluare a marfurilor att pe orizontala, ct si pe verticala; - dispunerea mobilierului astfel nct sa permita folosirea intensiva a spatiilor comerciale, pe orizontala si verticala, respectiv un grad optim de ncarcare a salii de vnzare cu marfuri. n acest sens se prevede ca magazinele sa realizeze un grad de ocupare a suprafetei cu mobilier ntre 25 - 35 % n functie de profilul unitatii, forma de vnzare; - stabilirea naltimii pieselor de mobilier n asa fel nct sa se realizeze un echilibru ntre nevoia de a expune un volum ct mai mare de marfuri si aceea de a prezenta ct mai atragator fronturile de vnzare. Exceptnd rafturile de perete, pentru asigurarea vizibilitatii marfurilor din interiorul salii de vnzare se va urmari ca naltimea pieselor de mobilier sa nu depaseasca cota de 1,65 m. - mobilarea salii de vnzare se va face n strnsa dependenta cu caile principale de circulatie. Se apreciaza ca fiind optima aranjarea dreptunghiulara a frontului de expunere a marfurilor spre calea principala de circulatie. - asigurarea unei orientari usoare a clientilor prin aranjarea pieselor de mobilier n linie dreapta, circulara sau semicirculara, avndu-se n vedere eliminarea posibilitatilor de formare a unor zone ascunse, necontrolabile. - dimensionarea optima a rndurilor purtatorilor de marfuri: lungimea acestora se va situa ntre 5 -10 m; 4

- folosirea la maximum a suprafetei peretilor pentru prezentarea marfurilor; n acest scop, naltimea rafturilor laterale poate ajunge pna la 220-240 cm. Utilaje de prezentare si desfacere a marfurilor: - utilaje de baza ale salii de vnzare: case de marcat, mijloace de transport; - utilaje specifice sectorului nealimentar: aparate pentru ncercat si verificat articolele electrocasnice, baterii, becuri, aparate de masura, standuri de ncercari, pupitre pentru auditii muzicale, masini pentru calcat, refrisat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii, tesaturi, perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat etc; - utilaje specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice, masini pentru taiat, cntarit, ambalat, marcat. Casele de marcat sunt echipamente de baza ale salii de vnzare, prin intermediul lor realizndu-se ncasarea contravalorii marfurilor. Procesul de preluare a banilor trebuie sa se deruleze ct mai operativ si corect, cumparatorii apreciind buna functionare a magazinului si dupa felul n care se desfasoara acesta. Organizarea ncasarii pretului marfurilor consta n stabilirea numarul necesar de case de marcat si amplasarea acestora. Numarul caselor de marcat n diferite tipuri de magazine trebuie sa asigure continuitatea procesului de ncasare si sa prentmpine aglomerarile. Amplasarea caselor de marcat are n vedere respectarea anumitor cerinte: circulatia clientilor trebuie sa se desfasoare nestnjenit, astfel nct sa nu se ajunga la aglomerari; fluxul clientilor sa nu se intersecteze n fata caselor de marcat; clientii vor fi ndrumati n asa fel nct toate casele de marcat sa fie solicitate n mod uniform; casierul trebuie sa poata supraveghea de la locul sau o parte a salii de vnzare; n cazul vnzarii prin autoservire toate casele vor fi grupate ntr-un loc; exceptii sunt posibile atunci cnd sala de vnzare (sau raionul) are mai multe iesiri care trebuie sa fie deschise.

Mijloacele de transport n interiorul magazinului sunt reprezentate de diverse echipamente manevrate manual sau automatizat care au rolul de a transporta unitati de ncarcata variabile pe anumite distante, n conditii de protectie a marfurilor, reducnd efortul fizic al lucratorilor si crescnd productivitatea muncii. Unitatile comerciale n functie de marimea lor si specificul marfurilor pot fi dotate cu echipamentele prezentate n tabelul Nr. Mijloc de transport 1. Lisa Caracteristici usor manevrabila; Posibilitati de utilizare n toate locurile de vnzare si n special n unitati mici si mijlocii 5

pe distante mici de transport deplasament manual prin tragere mpingere, transporta greutati 100 300 kg 2. 3. Carucior platforma Carucior cu brat idem, transporta greutati idem pna la 100 kg suprafata ncarcaturii de 500 mm, greutate proprie cca 20 idem kg; transporta greutati de pna la 150 kg. idem

4.

5.

Carucior - lada cu pereti deplasament manual prin laterali tragere mpingere; transporta greutati 300 1000 kg Carucior lada cu perete usor manevrabil, multiple posibilitati de utilizare; lateral rabatabil dimensiuni 770 / 550 / 950 mm; transporta greutati de pna la 150 kg Carucior cu talpa nalta

magazine mari si mijlocii; poate fi utilizat ca mijloc de transport, depozitare, vnzare

6.

lungimea talpii de 450 mm; n magazine pentru transportul transporta greutati de pna lazilor cu bauturi la 150 kg dimensiuni 750 /450 /600 mm ridicare si deplasarea mecanica a marfurilor; latime culoar de circulatie cca 1700 mm; greutate proprie cca 700 kg, distanta la sol 40 mm; transporta greutati ntre 650-2000 kg deplasament manual prin mpingere; transporta greutati pna la 500 kg n locurile de vnzare pentru marfuri care trebuie deplasate (electrocasnice) n magazine de foarte mari dimensiuni si n depozite pentru distante mari de transport; necesita podea fara denivelari

7.

Masa cu role

8.

Electrotranspaleta

9.

Transpaleta manuala

n magazine si locuri de vnzare de mari dimensiuni, pe distante de transport mai mari si complicate

S-ar putea să vă placă și