Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizarea lui Allan si Mircea Euclid Allan este un tanar inginer englez, atras de exotismul Indiei, se angajeaza la o societate

de canalizare a deltei in Calcutta.Rational si lucid, tanarul este interesat in primul rand sa avanseze din punct de vedere profesional nu sa se implice intr-o relatie de iubire, de aceea reactiile lui initiale fata de Maitreyi sunt defensive. La inceput, Allan are orgoliul apartenentei la o rasa superioara, dupa cum el insusi marturiseste :,,Pe santier eram singurul stapan, pentru ca eram singurul alb." Allan este un reprezentant al culturii occidentale, rationalista si deductiva. Inteligent si sensibil, animat de dorinta de cunoastere, Allan se integreaza usor in lumea exotica a Indiei unde traieste o experienta totala: spirituala, intelectuala si erotica. Prin Maitreyi, Allan descopera dragostea si prin dragoste patrunde in sufletul Indiei. La inceputul relatiei celor doi, Allan se dovedeste un observator rece, lucid: ,, Maitreyi mi se parea mandra si dispretuitoare." Tot timpul el analizeaza si cantareste fiecare gest al frumoasei si fascinantei Maitreyi, formuleaza ipoteze si isi cenzureaza trairile: Ma intrebam, mai ales, daca e stupida ca toate celelalte fete sau daca e, intr-adevar, simpla ca o primitiva, asa cum imi inchipuiam eu ca sunt indienele. Incetul cu incetul, Allan se simte tot mai atras de Maitreyi, de tot ceea ce era miraculos in fiinta ei: "Intimitatea aceasta cu o indianca e ceva nemaipomenit. Nici eu nu stiam cum s-o sfarsi. Ma turbura, ma fascineaza, dar nu sunt indragostit. Ma amuz numai" Chiar si atunci cand are dovada deplina a iubirii pe care i-o poarta Maitreyiei , Allan continua sa-si puna intrebari, sa fie suspicios cu privire la autenticitatea sentimentelor ei: ,,Oare Maitreyi n-a actionat ca o hipnotizata, ca un automat, de cand m-a sarutat intaia oara? Si spontaneitatea, vastitatea dragostei ei fata de mine nu sunt oare simple caderi, acte determinate de constiinta ei barbara, superstitioasa? " Prin introspectie, este evidentiat zbuciumul personajului, ce pana in finalul romanului este dominant de incertitudinea iubirii ce i-o purta Maitreyiei. Asadar romanul se termina cu un ultim gand: "Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei." In romanul Dragostea nu moare, Allan este acum Mircea Euclid. Eroina il descrie spunand : Am observat ca purta ochelari cu lentile groase, parul sau era moale, fata patrata, fruntea boltita, pometii obrajilor ososi si buzele delicate. Pe langa infatisarea fizica, la fel ca si in Maitreyi, Mircea este descris de catre protagonista ca un om inteligent si sensibil, despre care spunea ca : avea o pasiune deosebita pentru cunoastere , astfel

incat curiozitatea si interesul acestuia pentru cultura si obiceiurile indiene este justificata : Pentru lectii, asterneam intotdeuna rogojina, deoarece stiam ca era dornic sa stea pe podea alaturi de mine. Voia sa fie ca noi si ii placea noutatea. . Mircea Euclid(Eliade) este descris indirect si de catre mama Maitreyiei spunand ca : Euclid este un baiat bun, politicos, linistit, la locul lui. Totodata este si neincrezator : Mircea a zambit si a spus cu ironie : -Cum poate o fetiscana ca tine sa scrie poeme filozofice ? Cu toate acestea, eroina lui Eliade este indignata de mesajele ce s-au transmis prin romanul lui Eliade spunand ca ; Acum trebuie sa ma rafuiesc cu Mircea. Aceasta ne da de inteles ca dragostea pe care protagonistul i-o purta, nu era atat de mare, astfel ajungand sa transmita idei false dar si adevarate care au insemnat o parte importanta din viata amandurora scriindu-le numai pentru bani : De ce nu ai scris adevarul, Mircea ? Numai adevarul nu era de ajuns ? Ai scris pentru bani ? Da, pentru asta ai facut-o, acesta este specificul Occidentului, unde cartile se vand pentru voluptate, nu pentru dragoste. Desigur aceste aspecte provin din perspectiva unei persoane ce a fost inconjurata intreaga ei viata de traditii, obiceiuri si simboluri, astfel putem privi romanul lui Eliade ca un omagiu adus iubitei sale, Maitreyi, si prin care s-a dorit ca amintirea ei sa dainuie dealungul trecerii timpului.