Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Mecanica si Mecatronica

Identificarea surselor de zgomot

Profesor Comeaga Daniel Masterand Topor Claudia

2012-2013

Intensitatea acustica
In cazul sunetelor se deosebesc dou feluri de intensiti i anume: intensitatea sonor (sau acustic) i intensitatea auditiv. Intensitatea sonor (IS) reprezint energia transportat n unitatea de timp pe unitatea de suprafa de ctre unda sonor. Valoarea acesteia este:

i poate fi exprimat cu ajutorul presiunii sonore maxime astfel:

Aceast relaie arat c intensitatea sonor (IS) este invers proporional cu rezistivitatea acustic a mediului (RS). Este important de notat c intensitatea sonor este o mrime obiectiv, valoarea sa putndu-se determina cu diferite dispozitive experimentale. Exist o valoare minim a intensitii unui sunet de o anumit frecven, care poate fi perceput de om, numit prag de audibilitate, i o valoare maxim, numit prag al senzaiilor dureroase. Aceste valori de prag depind de frecvena sunetului. In Fig. 1 este reprezentat domeniul de percepie auditiv accesibil unei urechi omeneti normale. Datorit gamei de valori largi pentru intensitatea sonor s-a convenit s se defineasc mrimea denumit nivel sonor (NS) prin relaia:

unde este intensitatea sonor de referin, care reprezint intensitatea sonor de pe pragul de audibilitate al sunetului normal ( = 1000Hz). Conform relaiei, nivelul sonor variaz de la 0 la 14. Unitatea de msur a nivelului sonor (NS) este belul (B). In practic se folosete decibelul (1dB = 0,1B) i relaia devine:

Fig. 1 Sunetele audibile au nivelul sonor cuprins ntre valorile 0 i 140 dB Nivelul sonor nu poate depi 191 dB, deoarece n acest caz se produce fenomenul de cavitaie (ieirea din domeniul de elasticitate a aerului), aerul neputnd suporta peste aceast valoare, propagarea undelor elastice. Intensitatea sonor maxim, ce poate fi atins n aer este deci . Intensitatea acustica poate fi masurata in orice camp acustic, adica si la locurile de functionare ale echipamentelor, respectiv in situ. De asemenea, masurarea zgomotului masinilor individual, sau a componentelor lor poate fi facuta in prezenta altor surse acustice radiante, deoarece zgomotul stationar nu contribuie la stabilirea puterii acustice in conditile de masurare ale intensitati. Baza teoretica a masurarilor intensimetrice a fost pusa in anul 1932 de catre H. F. Olson. Din pacate, dificultatile existente la acea vreme in ajustarea si calibrarea echipamentelor intensimetrice au impiedicat dezvoltarea acestei tehnici de masurare acustica. In 1977 F. J. Fahy si J. Y.Chung au aratat, independent unul fata de altul, ca functia intensitate acustica poate fi calculata ca fiind partea imaginara a functiei de transfer obtinuta de la semnalele furnizate de doua microfoane amplasate in apropierea sursei si conectate la un analizor bicanal al transformatei rapide Fourier, in prescurtare FFT. Intensitatea acustica, sau densitatea fluxului de energie acustica, este o marime vectoriala care descrie cantitatea neta si directia curgerii puterii acustice intr-un punct dat in spatiu, exprimata in W/m2. Intensitatea acustica este in mod

normal prezentata ca un nivel in decibeli, dB, nivel raportat la referinfa de 1 pW/m2. Intr-un mediu in care nu exista o propagare acustica, componenta vectorului intensitate acustica in directia r egaleaza produsul dintre presiunea instantanee p si viteza in directia r a particulei in acel punct, bara de deasupra produsului respectiv semnificand medierea sa in timp [5, 6], p fiind densitatea aerului, iar r distanta dintre microfoane.
(1.1)

In relatia (1.1) presiunea acustica este considerata ca media presiunii acustice intre doua microfoane, adica egala cu (pA+ pg)/2, viteza fiind calculata cu relatia (1.2):

(1.2)

Nivelul intensitatii acustice in decibeli, in care I0 = 1 pW/m2, rezulta:

(1.3) Puterea acustica se obtine din intensitatea acustica prin integrarea acesteia pe suprafata a:

(1.4)

Masurarea intensitatii acustice


Intensitatea acustica este media in timp a produsului dintre presiunea si viteza particulei. Desi presiunea poate fi masurata simplu cu un microfon, stabilirea vitezei particulei in acel punct este mai dificila si pentru aceasta se procedeaza la masurarea sa indirecta prin gradientul presiunii, adica masura in care presiunea instantanee se modifica cu distanta. Cu ecuatia lui Euler, este posibil sa se masoare gradientul de presiune folosind doua microfoane foarte apropiate si care permit aprecierea vitezei particulei. Deoarece gradientul presiunii este o functie continua, cu o evolutie lenta in spatiu, prin asezarea apropiata a doua microfoane se obtine aproximarea gradientului presiunii prin considerarea diferentei de presiune dintre microfoane, care se imparte la distanta dintre acestea, conform metodei de aproximare prin diferente finite. In practica, gradientul de presiune poate fi aproximat prin masurarea presiunilor Pa si Pb, in doua puncte foarte apropiate, A si B, procedandu-se apoi la impartirea diferentei presiunilor pB - pA, la distanta de separare dintre transductoare r, rezultand astfel viteza estimata a particulei in directia r, asa cum se prezinta in relatia (1.3). Aceasta aproximare este valabila atata vreme cat distanta r este mult mai mica decat lungimea de unda, X. Sonda de masura intensimetrica este formata din doua microfoane aflate la o distanta relativ mica unul fata de altul, iar masurarea gradientului de presiune se face pe linia ce uneste centrele microfoanelor. O a doua sursa de eroare in stabilirea cu precizie a intensitati acustice o reprezinta diferenta de faza dintre semnalele de la intrarile microfoanelor A si B. O metoda relativ simpla pentru a elimina o posibila diferenta de faza intre cele doua intrari ale semnalelor provenite de la cele doua microfoane consta in considerarea intensitatii medii a doua masurari, una in pozitia data, iar cea de-a doua realizata cu cele doua microfoane in poziti interschimbate. Ideea de baza a tehnicii de comutare este de a interschimba acele parti ale cailor de masura care pot conduce la diferente de faza. Cu acest procedeu se obtine urmatoarea relate de aproximare a erorii:

(2.1)

in care: r- este distanta dintre microfoane; k - numarul de unda (k = X/c), cu X, lungimea de unda a semnalului considerat; c - viteza de propagare a sunetului in aer. In Fig. 2 se prezinta distana dintre microfoanele din trusele Brttel & Kjaer de masura ale intensitatii, ca si domeniile de frecventa ce pot fi analizate pentru a se obtine o exactitate de 1 dB.

Fig. 2

Din relatia 1.4 se observa ca eroarea datorata diferentei de faza este independenta de frecventa si distanta dintre microfoane, in practica ea devenind neglijabila. In prezent se folosesc trei tipuri de instrumente pentru calculele intensimetrice, bazate pe metoda celor doua microfoane: -instrumente analoge, portabile, la care intensitatea se masoara pentru o banda larga, spre exemplu pe liniar, ponderata A, sau in octave (analizorul intensitatii acustice 4433 Brel & Kjaer); -analizoare cu dublu canal, de tipul transformatei rapide Fourier, FFT, in care intensitatea se calculeaza din partea imaginara a functiei spectrului de transfer dintre cele doua semnale (metoda se aplica pentru benzi inguste de frecventa si pentru semnale stationare, spre exemplu analizorul 2034 Brel & Kjaer); -echipamente ce aplica tehnici digitale, care permit evaluarea intensitatii prin utilizarea unui set de filtre standardizate de octava sau de treime de octava, in timp real. Determinarea intensitatii acustice foloseste o metoda directa, ce se aplica cu instrumente analoge sau numerice, precum si o metoda indirecta, numai cu instrumente numerice.

La metoda directa calculul componentei I se face cu relatia:

(2.2)

Fig. 3 prezinta schema echipamentului 3360 Brel & Kjaer pentru determinarea directa a intensitatii acustice in care se folosesc filtre de treime de octava cu frecvenfe cuprinse intre 3,2 Hz $i 10 kHz. Presiunea acustica este considerata ca fiind media presiunilor in punctele A si B, iar viteza este calculata conform relatiei (1.3).

Fig. 3

Metoda indirecta se bazeaza pe proprietatile analizorului transformatei rapide Fourier, (FFT), care poate calcula intensitatea acustica in direcfia r ca parte imaginara a spectrului de transfer al semnalelor provenite de la cele doua microfoane.

(2.2)

Aceasta este forma uzuala a intensitati acustice calculata prin metoda indirecta, cea mai utilizata azi, la care rezultatele finale se obtin printr-o unitate de procesare a datelor. Calibrarea echipamentului de masurare Unul dintre avantajele utilizarii tehnicii celor doua microfoane este usurinta cu care pot fi calibrate microfoanele aplicand un pistofon (spre exemplu 4220 Bruel & Kjaer), care asigura un nivel al presiunii acustice de 124 dB, cu referinta

de 20 Pa pentru frecventa de 250 Hz. Pentru masurarile intensimetrice, referinta pentru puterea acustica este de 1 pW/m2, astfel aleasa incat o unda plana ce se propaga liber sa aiba un nivel al presiunii acustice de 0 dB, care corespunde la 0 dB pentru nivelul intensitatii acustice, asa cum se arata in relatiile 3.1 si 3.2.

(2.3)

Pentru cazul p = 20pPa si, deoarece p c 400 kg/m2 s, rezulta:

(3.2) Barometrul care face parte din trusa pistofonului poate fi utilizat pentru a tine seama de corectia corespunzatoare presiunii atmosferice, notata cu pamb, presiunea de referinta, p0, fiind de o atmosfera. Corectia presiunii ambientale fiind data in relatia (3.3). Deoarece si temperatura este diferita de temperatura de referinta de T0 = 20C, iar densitatea aerului este invers proportionate cu temperatura absoluta T, rezulta si termenul corectiei de temperatura, relatia (3.4). Lp= 1 0 l g (pamb/ p0)2= 2 0 l g (pamb/p0) (3.3)

(3.4) Aceste corectii sunt in general mici, spre exemplu pentru o temperatura de 40C si o presiune ambientala de 750 mbar, cum avem in Mexico City, capitala Mexicului, la 2300 metri deasupra nivelului marii, corectia este de numai 0,1 dB.

Aplicatiile intensitatii acustice


Determinarea puterii acustice Aceasta este una dintre principalele aplicatii ale masurarilor intensimetrice. Determinarea puterii acustice prin masurari ale intensitatii acustice se executa prin considerarea unei suprafete care inglobeaza sursa, intensitatea descriind puterea care trece prin acea suprafata conform relatiei 4.1. Localizarea surselor acustice O alta importanta aplicatie a intensitatii acustice este localizarea surselor acustice sau detectarea scaparilor acustice". O prima metoda prevede parcurgerea cu sonda de masura, in punctele de pe suprafata de masura, cat mai aproape fata de aceasta, urmarindu-se diferentele. Atunci cand apare o suprafata cu o mare intensitate acustica, spectrul poate fi inregistrat, iar investigarea poate continua.

Fig. 4 Gama sunetelor naturale, adica ntinderea ca nivele deintensitate, ct si ca banda de frecvente este foarte mare

Localizarea surselor de zgomot prin intensimetrie


Intensitatea sunetului este un instrument versatil pentru amsura magnitudinea i direcia propagarii sunetului ntr-un anumit cmp. Tehnica de msurare este utilizat pentru o varietate de aplicaii, cum ar fideterminarea puterii acustice, de absorbia i transmisia sunetului. Intensitatea sunetului este definit ca rata de fluxul de energie acustica pe unitatea de suprafa i se msoar n W/m2.

Fig. 5 Energia acustic este n mod normal, denumita putere acustic - msurat n W [watt] - i este definita ca energia acustica transmisa prin aer radiat de o surs. Presiunea sunetului - msurat n pascali [Pa] - este definit ca variatia presiunii aerului datoratasunetului suprapus pe presiunea static. Intensitatea sunetului este calculata ca produsul dintre presiunea sunetului i viteza particulelor. n timp ce presiunea sunetului poate fi uor de msurat

direct, viteza particulei este de obicei determinat de o aproximare a unei diferente finite.

Localizarea i msurarea surselor de zgomot


Aa cum am artat anterior, utiliznd echipamente de msurare a intensitii acustice este posibil localizarea surselor de zgomot,diagnosticarea echipamentelor prin cartografiere acustic i determinarea puterii acustice a unei surse de zgomot. Poziia sursei de zgomot este perpendicular pe sonda de intensitate atunci cnd intensitatea msurat are valoarea minim, aa cum arat figura de mai jos:

Fig. 6

Masurarea unei surse


Pentru msurarea intensitii unei surse de zgomot sonda trebuie ndreptat ctre surs:

Fig.7

Sistem portabil de masurare intensitate acustica (BZ 7233 - 2270G )


Sistem portabil de masurare intensitate acustica care ofer msurtori de sunet de intensitate pentru localizarea sursei de zgomot, calcule de putere acustic i cartografierea zgomotului.

Fig.8

Sonometrul 2270 cu modulul intern BZ 7233 si sonda de intensitate tip 3654 poate masura intensitatea acustica conform IEC 61043 Utilitate si functii: - aplicatie interna software pentru determinare putere acustica - aplicatie software identificare surse de zgomot - cartografiere acustica - Detectarea scurgerilor - acustica cladirii adiacente Caracteristici - 1/1- i 1/3-octave analize - Gam de frecvene: 50 Hz-10 kHz folosind un spatiu de 12 mm - msurarea indicatorilor de calitate - Msurarea suprafeei cu pn la 15 15 segmente - fotografice, metadate textuale, i adnotri verbale - manager de date vizual ce ine evidena msurtorilor i a datelor - Numrul hartii suprapus pe o imagine a obiectului de msurare - Export n software-ul de cartografiere Sistemul portabil este alimentat de baterie pentru masuratori intensitate a sunetului pentru locaia surs de zgomot i calcule de putere acustic. Acesta include cele 2 canale portabile Analizorul de tip 2270 (care ncorporeaz sonometru), Software-ul pentru masurarea intensitatii sunetului BZ-7233 i o sonda Sonda de intensimetrie Tip 3654. Acest sistem include un analizorul portabil cu o carcas rezistent la intemperii, o sonda cu geam, o tij de extensie un mner, un adaptor pentru calibrarea intensitatii sunetului Tide tip 4231, o msur de band i cti. Setul poate contine, de asemenea, accesorii optionale, cum ar fi un calibrator de sunet, calibrator pentru intensitatea sunetului i baterii de rezerv.

Beneficii - libertatea de a merge oriunde - msurtori rapide - indicatori de calitate ce asigur date valide - Navigare uoar a rezultatelor cu hart fotografic hidroizolata - Obineinerea rezultatelor la faa locului --

Software
BZ5503 - Measurement Partner Suite - soft inclus pentru transfer date la PC din 2250/2270

Fig. 9

Aplicatia permire descarcarea datelor din sonometru, crearea de arhiva pe PC, vizualizarea masuratorilor si redarea audio a zgomotului masurat, si exportul datelor in diferite alte aplicatii Bruel & Kjaer (Evaluator, Predictor-Lima, Protector) sau in format xls. Transferul de date se poate face prin cablu USB, transfer direct de pe cardul SD al sonometrului, sau prin retea LAN sau wireless.

Measurement Partner Suite se livreaza automat cu orice sonometru 2250/2270 achizitionat si este aplicatia ce ama moderna de vizualizare, arhivare si post-procesare pentru profesionistii din domeniul acusticii si vibratiilor, astfel proiecta incat ofera cel mai scurt drum de la masurare la raportul final. Configuratia standard ofera arhivare date, vizualizare, export precum si intretinere pentru soft si sonometru si comanda la distanta pentru sonometru. Sunt disponibile module optionale: logging (inregistrare) si spectrum (analiza spectrala) care maresc functionalitatea aplicatiei Measurement Partner Suite. Aceste module pot fi comandate pe baza de subscriptie preplatita astfel incat pot fi utilizate doar atunci cand este nevoie de ele. Caracteristicile aplicatiei Measurement Partner Suite
-

descarcare date, vizualizare, arhivare intretinere si setare sonometru comanda la distanta sonometru prin USB, LAN, wireless post-procesare si export al datelor masurate Export al adnotarilor (note, audio, imagini) 'Pack and go' pentru fisiere prin email Vizualizare coordonate GPS in Google Maps Corectarea zgomotului de fond conform standardelor n vigoare Redarea nregistrrilor de 16 i 24 bit Afiarea curbelor de zgomot Cz.

Difuzorul

Fig. 10 Difuzor n cutie de rezonan (box) Difuzorul este un dispozitiv n care energia electric de audiofrecven de la ieirea receptorului radio, TV sau amplificatorului se transform n sunet. Aceast transformare se face prin mai multe sisteme i anume:electromagnetic, electrodinamic, piezoelectric i electrostatic. Constructiv, difuzorul are o parte fix, carcasa, care susine partea mobil. Descriu mai jos cum funcioneaz fiecare sistem de difuzor.

Sistemul electromagnetic
Difuzorul bazat pe acest sistem este o construcie simpl care se bazeaz pe aciunea cmpului magnetic alternativ. Se compune dintr-un magnet permanent care ntre cei doi poli are montat o bobin prin care circul un curent de audiofrecven emis de amplificator. Prin mijlocul bobine se gsete montat, circulnd liber, o lamel elastic de oel care la un capt este cuplat de o membran n form de plnie (poate pentru anumite cerine s fie i plan). Datorit curentului de audiofrecven i sub aciunea cmpului magnetic alternativ, lamela vibreaz antrennd membrana difuzorului emind sunete. Cu toate c acest tip de difuzor are o sensibilitate bun, caracteristica de redare a frecvenelor este foarte proast i cu distorsiuni mari. Nu se mai folosete, el a fost difuzorul nceputurilor.

Sistemul electrodinamic

Fig. 11 Seciune printr-un difuzor electrodinamic: Se pot vedea bobina, membrana, suspensia (sau fluture) i cadrul metalic al difuzorului n acest sistem gsim dou tipuri constructive: cu magnet permanent i cu electromagnet sau cu excitaie (necesit un montaj care s asigure o tensiune de c.c. pentru bobina electromagnetului). Constructiv sunt asemntoare. Magnetul permanent sau electromagnetul dezvolt un cmp magnetic circular n care se monteaz o bobin legat rigid de o membran fixat n parte de sus a carcasei metalice, iar la nivelul legturii cu bobina de un element numit fluture, care stopeaz ieire complet din cmp a bobinei. Curentul electric de audiofrecven care trece prin bobin, creeaz n jurul acesteia un cmp magnetic alternativ care prin interaciune cu cmpul magnetic permanent al magnetului sau electromagnetului produce o for ce deplaseaz bobina pe vertical. Acest tip de difuzor se caracterizeaz printr-o caracteristic de frecven bun i larg i o gam larg a puteriilor radiate. Puterea lor este de la civa fraciuni de watt i zeci i sute de wai.

Sistemul piezoelectric
Principiul de funcionare: pe armturile elementului piezoelectric se aplic tensiunea alternativ de audiofrecven. Elementul ncepe s oscileze mecanic n aceeai frecven. Oscilaiile sunt transmise membranei fixate rigid de elementul piezoelectric, care produce vibraii sonore. Acest tip de difuzoare se preteaz pentru redarea frecvenelor audio superioare peste 8000 Hz. Puterea lor este oarecum limitat de rezistena mecanic a elementului piezoelectric.

Sistemul electrostatic

Fig. 12 Schema unui difuzor electrostatic Acest tip de difuzor se poate compara cu un condensator. Este constructiv compus dintr-un electrod fix i un electrod mobil (se pot numi fiecare i armtur). Sunt confecionai dintr-o pelicul dielectric foarte subire, metalizat pe una din pri. ntre cei doi electrozi se aplic o tensiune continu care creeaz cmpul electric iniial. La aplicarea tensiunii alternative de audiofrecven, armtura mobil va vibra, producnd sunete. Calitatea redrii n domeniul frecvenelor nalte este mult mai bun fa de sistemul electrodinamic, ajungnd s redea sunete pn la 20 kHz. Pentru o bun sonorizare difuzorul trebuie montat ntr-un sistem acustic.

Pentru a obine o deplasare liniar a armturii mobile (n funcie de tensiunea aplicat) se pot folosi doi electrozi fici n loc de unul singur, ca n figura alturat. n acest caz, pentru a putea emite sunete efectiv, electrozii fici trebuie s fie nite plci perforate sau grile de srm.

Frecventa propie
Frecvena proprie a unui difuzor este cea mai joas frecven pe care acesta poate s o reproduc. Ea este cu att mai mic cu ct suprafaa membranei este mai mare si cu ct este mai mare amplitudinea (ondulaia) ei (a membranei).

Bibliografie

http://cadredidactice.ub.ro/mihaelalazar/files/2011/03/cap4sunet.pdf http://www.etc.tuiasi.ro/esa/lab1.pdf http://idd.univ-ovidius.ro/tutorials/cursuri/fim/ing12/cap5.pdf http://www.envi.ro/?view=news&action=viewnews&newsid=263 http://www.envi.ro/index.php?view=news&action=viewnews&newsid=282 http://www.bksv.com/Products/handheld-instruments/sound-level-meters/soundlevel-meter-kits/sound-intensity-2270-g.aspx http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=67&tabid=160 http://ro.wikipedia.org/wiki/Difuzor