Servicii sociale si parteneriatul public privat s

CUPRINS 1.Precizari conceptuale privind serviciile sociale 2. Servicii sociale alternative prin delegarea responsabilitatii de prestare a serviciilor sociale 3. Contractarea serviciilor sociale 4. Procesul de subcontractare 5. Baza legala a concesionarii 6. Monitorizarea procesului de acordare a subventiilor 7.Exemplu de parteneriat public privat in Timisoara 8. 6.Concluzii: 9. Autoevaluarea cursului 10. Bibliografie

Servicii sociale si parteneriatul public privat 1 . Precizari conceptuale privind serviciile sociale In ultimul timp, in Romania se constata o crestere tot mai mare a interesului pentru cooperarea dintre sectorul public si cel privat in domeniul politicilor sociale. Cresterea disponibilitatii si a capacitatii sectorului privat de a prelua o serie de responsabilitati ale sectorului public in domeniul social a avut drept rezultat multiplicarea eforturilor de accelerare a realizarii obiectivelor si proiectelor programate prin reducerea in ansamblu a costurilor si imbunatatirea calitatii serviciilor sociale. Drept punct de pornire in dezvoltarea diverselor forme de parteneriat public privat in domeniul social este chiar unul din cele mai importante principii ale asistentei sociale: parteneriatul social ca mijloc de realizare si evaluare a masurilor de asistenta sociala . De o relevanta deosebita pentru un parteneriat de succes este implementarea acestuia in stricta concordanta cu alte cateva principii ale asistentie sociale: solidaritatea sociala, universalitatea dreptului la asistenta sociala, garantarea accesibilitatii acesteia, flexibilitatea masurilor de asistenta sociala si aducerea lor in concordanta cu necesitatile reale ale persoanei sau ale familiei aflate in dificultate; recunoasterea independentei si autonomiei personalitatii, respectarea demnitatii umane. Asistenta sociala este o componenta a sistemului national de protectie sociala, in cadrul caruia statul si societatea civila se angajeaza sa previna, sa limiteze sau sa inlature efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea sociala a persoanelor si a familiilor aflate in dificultate[1], care prin eforturi si resurse proprii nu sint in stare sa-si imbunatateasca situatia, [2] ajutandu-i sa-si dezvolte propriile capacitati si competente pentru o functionare sociala corespunzatoare integrarii sociale. Ajutorul are in vedere, de regula, o perioada limitata de 1

timp pana cand persoanele in conditii de risc isi gasesc resursele economice, sociale, psihologice, pentru a putea duce o viata normala autonoma. [3]Totodata, scopul asistentei sociale este de a preveni posibila excludere a persoanelor din viata sociala si de a reduce saracia. Intr-un sens mai larg, asistenta sociala se refera la orice beneficiu financiar sau serviciu social noncontributoriu, finantat din taxele si impozitele generale sau din fonduri sociale speciale. Intr-un sens mai restrans, conceptul de asistenta sociala nu include ansamblul de beneficii si servicii sociale universalist-categoriale, definind doar acel ansamblu de institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate si servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor sau comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate. [4] Din aceaasta perspectiva parteneriatele publice private in domeniul social vor contribui la realizarea functiilor pe care le indeplineste asistenta sociala in societatea moderna si care se refera la: [5]identificarea segmentului populatiei ce face obiectul activitatilor de asistenta sociala; diagnoza problemelor socio-umane cu care persoanele vulnerabile sau grupurile cu risc crescut se pot confrunta; identificarea diferitelor surse de finantare a acestor programe de sprijin; dezvoltarea unor servicii indreptate catre prevenirea unor situatii defavorizante. Orice parteneriat public privat va raspunde in cel mai eficient mod nevoii de asistenta sociala a beneficiarului de asistenta sociala, care desemneaza resursele necesare pentru o functionare sociala normala, neacoperite prin efortul persoanei in cauza si care vor include [6]: a) nevoia provenita din lipsa resurselor economice - un nivel de viata sub standardele minime acceptate, lipsa locuintei, lipsa de acces la serviciile de asistenta medicala sau educatie; b) nevoia provenita din limitarea severa a capacitatilor personale de a duce o viata normala dependenta de alcool sau droguri, probleme de integrare in viata de familie, scoala, munca, comunitate, dificultati de relationare cu ceilalti. [7]Serviciile de asistenta sociala intervin in doua tipuri distincte de situatii: in situatiile de urgenta, care combina, in acest caz, resurse financiare de urgenta cu resurse institut 313j98d ionale si umane specializate, precum si in situatii de dificultate cronica, dublate de deficitul de capacitati proprii de depasire a dificultatilor. [8]Prin insasi natura lor, ca un instrument de asistenta individualizata, serviciile de asistenta sociala sunt puternic focalizate, asigurand utilizarea eficienta a resurselor sociale in ajutorarea anumitor grupuri-tinta. [9] Din aceasta perspectiva, serviciile sociale pot fi cu caracter primar si au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala si servicii sociale specializate, ce se adreseaza anumitor probleme particulare ti sunt orientate spre recuperare si reabilitare, reeducare si mediere sociala, consiliere in cadru institutionalizat, in centre de informare si consiliere sau orice alte masuri si actiuni care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala. Serviciile de asistenta pot fi acordate beneficiarilor in mediul lor natural de viata, in familie, in gospodarie, la scoala, la locul de munca sau in institutii specializate de asistenta sociala, centrele de consiliere sau recuperare, care se prezinta ca un loc special protejat, de viata normala, persoanelor ce nu pot, temporar sau permanent, sa isi desfasoare existenta intr-un mediu social natural. [10]Asistenta sociala, ca parte esentiala a protectiei sociale, reprezinta un mod operativ de punere in aplicare a programelor de protectie sociala pentru categoriile mentionate mai sus. Ea asigura astfel, prin serviciile sale specializate, atenuarea partiala a inegalitatii existente. Asistenta sociala, prin natura sa, reprezinta un sistem de servicii sociale prestate de autoritatile publice centrale si locale, ONG-uri si organizatii internationale donatoare. Orice 2

sistem de asistenta trebuie sa fie ajustat la posibilitatile economiei statului propunand sa utilizeze sursele disponibile foarte eficient si odata cu aparitia noilor surse financiare sa dezvolte si noi programe. Astfel, Parteneriatul public privat in domeniul social se va incavdra itnr-o formula logica in sistemul asistentei sociale si va reflecta obiectivele de baza ale acestuia. a) prevenirea sau reducerea dependentei sociale si atenuarea consecintelor acesteia; b) mentinerea unui nivel decent de viata al persoanei sau familiei; c) acordarea unui sprijin suplimentar, temporar sau permanent, prin prestatii si servicii sociale. [11] Deci, politica de asistenta sociala are drept scop orientarea masurilor politice si socioeconomice spre asigurarea de posibilitati egale atat pentru membrii societatii, cit si pentru sistemele institutional-administrative organizate la nivel local si central. Masurile de asistenta sociala se realizeaza prin programe si actiuni personalizate, preventive sau curente, organizate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si de alte organe sau organizatii ale societatii civile Desi serviciile de asistenta sociala raspund nu numai unor probleme locale sau individuale, ci si unor probleme sociale mai generale, avand o determinare structurala la nivelul societatii, baza organizarii acestora o reprezinta comunitatea locala, in timp ce coordonarea acestora la nivel national implica mai degraba asigurarea unor standarde de calitate pentru functionarea lor, a unui caracter sistematic si a unui suport tehnic, eventual si financiar al acestora si elaborarea unei politici sociale coerente in domeniu. Responsabilitatile si deciziile privitoare la organizarea si desfasurarea unor servicii de asistenta sociala revin insa, in cea mai mare parte, datorita gradului lor crescut de discretionaritate, comunitatii locale, asigurand astfel o responsabilitate crescuta la problemele locale si specificul local al unor probleme sociale generale. Serviciile de asistenta sociala trebuie deci sa combine prioritati stabilite la nivel national cu prioritati stabilite la nivel local si regional. Multi specialisti in probleme de administratie publica sustin necesitatea implicarii si responsabilizarii comunitatilor locale in organizarea serviciilor de asistenta sociala prin descentralizarea financiara a acestora. Descentralizarea financiara, ca rezultat al unui proces integrat de descentralizare a unor servicii sociale, are desigur efecte pozitive asupra responsabilizarii si mobilizarii comunitatii locale, dar acest proces trebuie sa reprezinte si o solutie fezabila care sa permita efectiv organizarea si dezvoltarea unor servicii inalt profesionalizate si responsive la nevoile locale. Ele trebuie, in fapt, sa vina in completarea unor masuri sustinute la nivel national, ce le degreveaza de o suprasolicitare, ne-sustenabila adesea doar din resurse locale

2. Servicii sociale alternative prin delegarea responsabilitatii de prestare a serviciilor sociale Parteneriatele publice private in domeniul social cuprind diversede forme de cooperare, generate de dinamismul dezvoltarii sociale, multitudinea particularitatilor, aranjamentelor contractuale si acestea din urma trebuie privite ca o optiune viabila, printre alte modele traditionale existente, in prestarea serviciilor sociale. Obiectivele privind crearea unui sistem de asistenta sociala sunt imposibil de realizat fara contributia si concursul tuturor institutiilor autoritatilor publice centrale si locale, precum si a 3

societatii civile. Atat in tarile industrializate, cat si in tarile in curs de dezvoltare sau in tranzitie a crescut foarte mult, in ultimii ani, interesul pentru dezvoltarea parteneriatului si cooperarii dintre guverne si actori nonguvernamentali. Putem vorbi astfel despre o tendinta globala de reforma a practicilor administrative si de guvernare in cadrul careia sunt reconsiderate rolul statului in societate, precum si modalitatile prin care se pot rezolva probleme ale societatii prin cooperare intersectoriala. In acest context, de o importanta majora este si interactiunea intre nivelul national si cel local al politicilor si distribuirea de responsabilitati intre structuri in dependenta de anumite principii elaborate pornind de la competentele institutionale, de la tipul de suport acordat si de la categoriile de beneficiari. Este necesar sa gandim un mecanism de cooperare flexibil, care va crea un cadrul functional de parteneriate in scopul suportului necesar la dezvoltare a sistemului de asistenta sociala, in care rolul fiecarui actor devine foarte clar si care este cunoscut si inteles de toate partile. Acest lucru este esential pentru procesele de dezvoltare a unui sistem eficient de asistenta si protectie sociala. Situatia cu care se confrunta institutiile publice din domeniul social este una specifica:existenta unor anumite servicii sociale putin eficiente, nu numai datorita numarului redus de personal, calificarii inadecvate a acestuia, dar si imposibilitatii atragerii de personal competent si, de cele mai multe ori, bugete insuficiente. De aceea, in iltimul timp este tot mai mult promovata delegarea responsabilitatii de prestare a anumitor servicii sociale, catre terti. Modaliatile de realizare a acestor delegari pot purta mai multe nume in functie de principiul care guverneaza relatia contractuala. 1. Daca proprietatea asupra furnizarii de servicii ramane in sfera publica si delegarea se realizeaza pe o perioada limitata de timp, relatia poate fi denumita concesionare, prin care intelegem o contributie financiara a celui care a primit in concesiune serviciul respectiv. 2. O alta modalitate contractuala este externalizarea prin care se intelege practic, privatizarea, anumitor servicii sociale, deci trasferul proprietatii serviciului social de la institutia publica catre un furnizor privat. O astfel de relatie introduce in discutie, de regula, notiunea de profit. Privatizarea unor servicii publice implica delegarea de functii, responsabilitati si activitati care au fost traditional realizate de catre sectorul public catre sectorul privat de prestatori. Privatizarea implica ideea ca guvernele renunta la unele sau la toate responsabilitatile legate de anumite competente si functii, fie prin transferarea acestora la organisme neguvernamentale, fie prin permisiunea acordata unor organizatii, profit sau nonprifit, sa exercite aceste functii cu respectarea unor conditii. Aceasta "potrivire functionala" se explica prin faptul ca anumite functii sunt realizate mult mai eficient si efectiv de catre sectorul privat, altele - de catre sectorul non-profit, iar altele - de catre guvern.[12] Pentru luarea deciziei cu privire la privatizare este necesar un cadru strategic care va face referinta la scopurile programului pe care il planificam, sarcinile care trebuie realizate pentru a atinge scopurile programului, capacitatea guvernul de a realiza aceste sarcini, capacitatea de masurare a rezultatelor activitatilor pe care dorim sa le realizam, riscurile implicate, existenta competitiei pentru activitatile pe care le consideram necesare de a fi supuse privatizarii, rezultatul sau impactul asteptat din aceasta activitate. Privatizarea este de putine ori o transmitere completa a autoritatii de la sectorul public la cel privat. De cele mai multe ori, acest fapt este realizat prin contractarea organizatiilor private. 3. Subventionarea activitatilor ONG este realizata prin oferirea subsidiilor acordate de Guvern pentru implementarea diverselor proiecte in baza unui contract. Pentru institutiile publice costul pentru sustinerea ONG care presteaza servicii sociale ar fi mult mai mic decat 4

cel necesar pentru crearea, organizarea unor servicii proprii. subventionarea de catre administratia publica a activitatilor. Subventionarea poate fi obtinuta prin oferirea anumitor granturi, fie prin incheierea unui contract intre institutii de stat si organizatii neguvernamentale. 4. Prin contractarea de servicii sociale vom intelege ca un serviciu deja existent in organigrama servicilor publice de prestare a servicilor sociale se transfera spre administrare unui furnizor privat in conditia in care intre cei doi intervine un contract prin care toate bunurile mobile si imobile aflate in patrimoniul serviciului social, la data contractarii, raman in proprietatea autoritatii locale care se obliga sa acopere toate costurile directe si indirecte aferente bunurilor respective. Aceasta relatie, denumita si achizitie presupune "cumpararea" de catre institutia publica prestatoare de servicii sociale a unui serviciu social furnizat de un tert. Si aceasta relatie poate duce la aparitia profitului, fie direct, fie prin aparitia unor comisioane de administrare. In acelasi timp, managementul serviciilor sociale, strategiile financiare si de personal trec, pe o perioada de timp mentionata de contract, in administrarea contractantului. Spre deosebire de externalizare, contractarea intretine notiunea de competitie si nu duce la pierderea patrimoniului initial al institutiei publice. Contractarea sociala a ONG-urilor pe picior de egalitate cu firmele private in vederea prestarii unor servicii publice in baza licitatiilor, incurajeaza serviciile sociale de stat de a "cumpara" servicii de la organizatiile neguvernamentale. [13] Daca privatizarea este un proces prin care serviciile publice sunt transferate de la sectorul public la cel privat, in cazul "contractarii" proprietatea ramane in cadrul sectorului public, dar partial trece catre sectorul privat in baza "tenderului competitiv" (CT) . Aceasta e o licitatie competitiva prin care se obtine dreptul de a oferi servicii pentru o anumita perioada de timp. Un argument de baza in favoarea tenderului competitiv sunt economiile si eficienta sporita. Impactul concurentei sporeste eficienta. Numarul mare de licitatori privati sporeste alegerea beneficiarului. .3. Contractarea serviciilor sociale Contractarea serviciilor sociale in locul producerii acestora de catre administratiile publice locale este considerata o formula de succes in aplicarea principiilor parteneriatului publicprivat in domeniul social si reflecta o schimbare a abordarii organizatiilor publice, de la o perspectiva ierarhica la o perspectiva competitiva, de piata, in care rolurile celor doua parti implicate sunt clar separate, drepturile de proprietate explicate. Legat de dezvoltarea aplicarii parteneriatului public-privat in domeniul social, asistam la o crestere a formulelor de contractare sociala.[14] Aceasta reprezinta un proces in care institutiile publice, in loc sa angajeze personal propriu si infrastructura pentru a sustine oferta de servicii sociale identificata ca necesara, sprijina aceste servicii prin contractarea unui agent privat, care va oferi cel mai bun raport calitate-cost in urma unei licitatii. In unele situatii, la licitatie pot participa si institutii publice, dar respectand aceleasi conditii de competitivitate impuse actorilor privati. Contractarea sociala a ONG a fost identificat de catre Elena Zamfir in lucrarea "Politici sociale in Romania"[15], care mentioneaza ca un principiu important, care trebuie promovat pe masura dezvoltarii experientei si a mijloacelor corespunzatoare, il reprezinta incurajarea serviciilor sociale de stat de a "cumpara" servicii de la organizatiile ne-guvernamentale. In loc de a considera ca trebuie sa detina monopolul tuturor serviciilor sociale, autoritatile publice trebuie sa sprijine organizatiile locale sau nationale care pot prelua unele activitati, inclusiv 5

oferind o finantare totala sau partiala a acestora. Argumentele in favoarea separarii organizatiei publice, ca client cumparator de servicii, si organizatiile private, ca producatori si furnizori de servicii, sunt legate de posibilitatea de a distribui responsabilitatile intre diferiti actori prin specificari contractuale precise: responsabilitatea cumparatorului este de a defini cat mai clar ceea ce doreste si de a monitoriza si evalua eficienta si eficacitatea producatorului, respectiv furnizorului, in timp ce responsabilitatea organizatiei contractate este de a produce si furniza serviciul respectiv la standardele impuse; separarea politicului de procesul de furnizare si producere a serviciilor publice: astfel, rolul functionarului public este redefinit, iar cresterea structurilor birocratice ameliorata Contractarea sociala va avea maximum de eficienta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:[16] a. Definirea bunurilor si serviciilor pe care guvernul doreste sa le contracteze. Standardelor de calitate dorite trebuie sa determine care sunt actorii privati care raspund cel mai bine cerintelor prezentate in termenii de referinta ai licitatiei. Termenii de referinta vor include natura serviciului, obiectivele de performanta, criteriile de evaluare, procedurile pentru a rezolva eventuale plangeri si procedurile de terminare sau sistare a contractului. b. Licitatie eficienta la care vor participa un numar suficient de mare de ofertanti de servicii care sa asigure nivelul de competitie necesar. Oferta trebuie sa asigure servicii de calitate la cel mai bun pret, economii la fondurile publice, si acest lucru este posibil numai in conditiile existentei unui numar ridicat de posibili competitori. c. Serviciile contractate sunt "legate" de restul sistemului, ceea ce poate fi asigurat implementarea unui sistem eficient de evaluare, monitorizare si raportare. prin

e. Evitarea monopolului in contractare astfel incat daca sunt propuse spre contractare mai multe tipuri de servicii, este de dorit ca acestea sa nu fie obtinute de acelasi contractor sau de un numar foarte limitat de contractori, ceaa ce va coduce la descurajarea competitiei si drept consecinta la scaderea eficientei sistemului de contractare sociala. Trebuie mentionat ca claritatea obiectivelor in materie de contractare sociala si gradul de dezvoltare a pietei pot asigura succesul unui astfel de tip de practica. Desi in teorie atat stabilirea de parteneriate in domeniul programelor sociale, cat si realizarea de contractare sociala par relativ simplu de realizat, este necesar sa avem inca o conditie de fond indeplinita: un sistem administrativ modern, interesat si activ in materie de reforma si inovatie administrativa. Un sistem de servicii sociale de calitate apare intr-o interactiune complexa de elemente care tin de costuri, de calitatea serviciilor si de principii de echitate. Rolul guvernului trebuie sa ramana determinant in stabilirea obiectivelor si strategiilor de urmat, el fiind acela care modeleaza practica contractarii sociale in beneficiul societatii.[17] 4. Procesul de subcontractare Punem in evidenta conditii de reusita a unui parteneriat public-privat care prezinta procesul de contractare si contractul insusi. Contractarea de servicii sociale, trebuie sa se subordoneze din punct de vedere procedural, cel putin urmatoarelor principii: nediscriminarea, echilibrul, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta utilizarii fondurilor, asumarea raspunderii.

Principiul nediscriminarii urmareste crearea unui cadru competitiv pentru atragerea si obtinerea celor mai bune rezultate de pe piata serviciilor sociale prin interzicerea discriminarii potentialilor participanti in cadrul procedurii de contractare de servicii sociale si trebuie sa permita oricarui ofertant acces egal. Aplicarea principiului tratamentului egal urmareste realizarea unui cadru bazat pe incredere, corectitudine si impartialitate pe tot parcursul derularii procedurii de atribuire a contractului de servicii sociale. In conformitate cu principiul recunoasterii reciproce, autoritatea contractanta are obligatia de a accepta documente echivalente celor cerute de legislatia din Romania, emise de organisme stabilite in alte state ale Uniunii Europene. In aplicarea principiului transparentei, informatia relevanta va fi oferita in mod coerent si la timp tuturor partilor interesate prin metode de comunicare eficiente, asigurarea" vizibilitatii" regulilor, oportunitatilor, proceselor, claritatea documentelor elaborate pe parcursul derularii procesului de contractare. Principiul transparentei sporeste increderea potentialilor candidati in autoritatea contractanta, fapt ce conduce la participarea acestora in numar mare si cu oferte optime in cadrul procedurilor de contractare. Principiul eficientei utilizarii fondurilor sau " valoare pentru banii investiti" semnifica cantitate scontata contra unei calitati considerate corespunzatoare, platind un pret considerat corespunzator, la momentul oportun si in locul oportun. Principiul confidetialatii urmareste nedezvaluirea de catre autoritatea contractanta a unor informatii pe care furnizorul privat de servicii sociale le precizeaza ca fiind confidentiale, in masura in care, in mod obiectiv, dezvaluirea acestor informatii ar prejudicia interesele legitime ale furnizorului privat de servicii sociale, in special in ceea ce priveste secretul comercial si proprietatea intelectuala. Principiul cresterii calitatii serviciilor presupune obtinerea de catre autoritatea contractanta a unor servicii mai bune din punct de vedere calitativ decat cele existente in prezent. Aplicarea acestui principiu este conditionata de aplicarea principiilor enuntate mai sus, deoarece cresterea calitatii serviciilor nu poate fi obtinuta decat in masura in care atribuirea contractului catre furnizorul privat de servicii sociale este efectuata in conditii de transparenta si cu respectarea principiilor concurentiale. Principiul echilibrului intre sarcinile impuse prin contract si obligatiile ulterioare solicitate, solicita sa nu fie impuse furnizorului sarcini care exced cadrului legal sau pot sa devina impovaratoare pentru furnizorul privat de servicii. Conventiile de parteneriat se refera la cadrul de cooperare stabilit in urma negocierilor intre institutia publica ( autoritatea subcontractanta) si furnizorul privat cu privire la scopul organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale acordate de catre furnizorii implicati in parteneriat. Asfel, conventiile de parteneriat reflecta programele locale de acordare a serviciilor sociale prin intermediul furnizorilor publici de servicii sociale specializate si de proximitate la nivelul consiliilor judetene si locale si vor cuprinde: responsabilitatile partenerilor de la nivel local si central sociale; sursele de finantare si estimarea nivelului acestora; resursele umane implicate in acordarea serviciilor sociale; 7 implicati in furnizarea serviciilor

modalitatile de sanctionare a incalcarii prevederilor conventiei. Crearea fondurilor de resurse care sa fie administrate de catre structurile centrale si utilizate pentru asigurarea sustinerii financiare a proiectelor de dezvoltare propuse de catre organizatiile neguvernamentale si sprijinite de catre APL poate fi considerat un punct de pornire al parteneriatelor publice private. Totodata, este importanta elaborarea unui set de reguli si principii calauzitoare pentru utilizarea resurselor disponibile in baza catorva principii: a) principiul co-finantarii. Unele mijloace trebuie sa fie asigurate de catre insasi organizatiile neguvernamentale din surse extrabugetare; b) principiul stimularii si asigurarii durabilitatii proiectelor demarate in parteneriate, dat fiind ca sustinerea financiara extrabugetara de cele mai multe ori este de scurta durata si nu reprezinta un subsidiu permanent; c) proiectele trebuie sa contribuie la unele prioritati identificate si stipulate in prealabil de catre autoritatile centrale in baza strategiilor guvernamentale (cum ar fi, dezvoltarea alternativelor institutiilor sociale); d) crearea capacitatilor partenerului privat ,spre exemplu, prin instruirea personalului disponibil si are capacitatea necesara sa presteze servicii in cadrul parteneriatelor; e) elaborare unor principii de selectare a partenerului privat viabilitatea financiara a organizatiei; care vor avea in vedere

(f) elaborarea mecanismelor de monitorizare adecvata a partenerului privat implicat si organizarea controlului financiar asupra utilizarii corecte a finantarilor primite de la bugetul local sau central.Un factor important este de a antrena insusi sectorul organizatiilor neguvernamentale in procesul de elaborare a standardelor de colaborare cu orgamizatiile partenere. Prin contractare de servicii se va avea in vedere transferul dreptului si obligatiei de administrare a serviciilor destinate protectiei unei categorii de beneficiari precum si a responsabilitatii privind acordarea serviciilor sociale de la organele administratiei publice locale catre furnizorii privati acreditati care actioneaza pe riscul si raspunderea lor in interesul beneficiarului, in vederea cresterii calitatii serviciilor. Procesul de contractare, reglementat de lege evidentiaza: modul in care se deruleaza managementul parteneriatului public parivat; procesul de evaluare a cererilor de contractare de servicii de asistenta sociala; procedurile de derulare a proiectelor; standardele de performanta si criteriile de evaluare a furnizorului privat; procedurile de lucru cu administratia publica si cu cea privata. Procesul de contractare trebuie sa inceapa prin definirea unui cadru pentru parteneriatul public-privat. In acest scop cateva preconditii inter-relationale sunt necesare pentru folosirea adecvata a acestor forme alternative, precum ar fi: 5. LEGISLAIE Cadrul legislativ in sprijinirea relatiilor contractuale intre domeniile public si privat; Parteneriatul public privat (PPP) este un contract ntre sectorul public i cel privat, 8

cu scopul de a ndeplini un proiect sau serviciu care tradiional este ndeplinit de ctre sectorul public. Parteneriatul Privat Public recunoate c ambele sectoare - cel public i cel privat, au anumite avantaje unul fa de altul n performarea unor sarcini specifice. Actele normative pe baza crora se pot realiza parteneriate publice private n Romnia, n domeniul serviciilor sociale sunt: Legea nr. 215/2001, privind administraia public local Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 68/2003, privind serviciile sociale, modificat i completat prin O.G. nr. 86/2004; privind serviciile sociale care prevede contracte de servicii i contracte de parteneriat. Legea 34/1998 privind acordarea unor subvenii asociaiilor i fundaiilor romne cu personalitate juridic, care nfiineaz i administreaz uniti de asisten social ce instituie finanarea serviciului social pe baza unui cost mediu lunar al beneficiarului Legea 350/2005 privind regimul finanrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activiti nonprofit de interes general este o lege cadru ce promoveaz o procedur aplicabil tuturor formelor de finanare a entitilor nonprofit din bani publici; OG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii; Schimbari organizationale in cadrul autoritatilor publice, centrand atentia asupra rolului beneficiarului si transferand raspunderea pentru deciziile publice; Reglementari financiare in sprijinul unei intelegeri mai bune a costurilor reale ale serviciilor; Noi forme de management al serviciilor, licitarea si monitorizarea contractului; Mediul de piata, cu mecanismele sectorului privat si consecintele lui.

Aici vom insista mai intai asupra pregatirii cadrului legal, economic si institutional inaintea demararii procesului de contractare. 1.) Conform cadrului legislativ romanesc, administratia publica colaboreaza atat la nivel central cat si la nivel local cu acele organizatii care au capacitatea sa contribuie la solutionarea problemelor comunitatii. Puterea legislativa a adoptat o serie de acte normative care reglementeaza finantarea organizatiilor neguvernamentale din domeniul social, precum si cooperarea administratiei cu acestea. Astfel, Legea nr. 34 / 1998, privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 29 din 27 ianuarie 1998, precum si Normele Metodologice de punere in aplicare a legii mentionate [18] au urmarit punerea in practica a obiectivelor generale ale Guvernului Romaniei, precum si a obiectivelor specifice in domeniul asistentei sociale, respectiv: "Se va asigura un cadru legal, institutional si financiar, in vederea eficientizarii de servicii de asistenta sociala prin participarea organizatiilor societatii civile si de cult la punerea in aplicare a masurilor de asistenta sociala". Actul legislativ urmareste dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala, in vederea protejarii mai eficiente a segmentelor de populatie vulnerabila si evitarii excluderii sociale a acestora, oferind un suport financiar, in baza unei conventii, acelor asociatii si fundatii care ofera servicii de calitate.[19] Noua legislatie afirma cresterea sprijinului guvernamental in domeniul serviciilor sociale, ca o recunoastere a rolului pe care organizatiile neguvernamentale il pot ocupa in acest sens.

2). Pentru a asigura un parteneriat public privat de succes se cer operate modificarile corespunzatore in cadrul institutional in sensul acordarii unor imputernicirii exclusive in elaborarea si implementarea politicilor de parteneriat public privat, avand drept punct de pornire principiile de organizare administrativa in domeniul furnizarii serviciilor sociale. a. Autoritatea nationala responsabila de elaborarea politicilor privind parteneritele publice private in domeniul social este Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, principalele atributii si responsabilitati fiind: elaborarea legislatiei in domeniu si urmarirea aplicarii ei de institutiile administratiei publice, precum si de catre partenerii societatii civile; elaborarea planurilor si programelor specifice pentru dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale la nivel national; identificarea prioritatilor de dezvoltare a serviciilor sociale; elaborarea metodologiei si procedurilor de evaluare, monitorizare si control a serviciilor sociale, precum si a procedurei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale; asigurarea prin programe de interes national a finantarii serviciilor sociale de la bugetul de stat; elaborarea si aprobarea criteriilor obligatorii de organizare si functionare a institutiilor de asistenta sociala; elaborarea si aprobarea modelele contractelor de acordare a serviciilor sociale, precum si a standardelor obligatorii de calitate la care se atribuie serviciile sociale; exercitarea controlului de furnizare a serviciilor sociale; identificarea surselor interne si externe de finantare destinate dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale. Nivelul de organizare locala trebuie determinat ca unul optim in vederea unei adaptari eficiente a serviciilor sociale la problemele locale, in care resurselor financiare, materiale si umane existente sa fie utilizate eficient. Astfel, in functie de tipul de serviciu de asistenta sociala si de echilibru intre rezolutie si fezabilitate financiara, nivelul de organizare a acestuia poate varia de la nivelul cel mai 'de jos', spre exemplu, consiliile locale, trecand prin nivelul judetean sau regional, pana la nivelul cel mai general, cel national.[20] Astfel , la nivel local autoritatea competenta pentru proiectele de parteneriat public privat este adminstratia publica locala, consiliile locale - organele deliberative ale administratiei publice locale si care au obligatia de a dezvolta si a diversifica gama serviciilor sociale in functie de nevoile identificate. In realizarea obiectivelor proprii, autoritatile administratiei publice locale: contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; au obligatia de a implica comunitatea in identificarea, prevenirea si solutionarea la nivel local a problemelor sociale; identifica si evalueaza situatiile care impun furnizarea de servicii sociale in functie de nevoile specifice comunitatii; organizeaza, finanteaza si sustin serviciile sociale cu caracter primar acordate la nivel local; asigura administrarea de competente si resursele financiare necesare functionarii serviciilor sociale organizate la nivel local; promoveaza parteneriate cu alti furnizori de servicii sociale; controleaza din punct de vedere administrativ serviciile sociale acordate la nivel local. c. Serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivel judetean are responsabilitatea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale specializate, in functie de nevoile sociale 10

identificate. Principalele atributii in domeniul serviciilor sociale ale serviciului public de asistenta sociala organizat la nivel judetean sunt: pune in practica planurile si strategiile nationale din domeniul serviciilor sociale; elaboreaza planuri si programe judetene in vederea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, in functie de nevoile semnalate si identificate la nivel local; evalueaza activitatile desfasurate de furnizorii de servicii sociale in cadrul programelor subventionate de la bugetul local al judetului; coordoneaza metodologic si monitorizeaza activitatea institutiilor publice si private care au responsabilitati si atributii in domeniul serviciilor sociale; incheie contracte si conventii cu alti furnizori de servicii sociale. c) Din punct de vedere al cadrului economic trebuie stabilite foarte calr sursele de finantare a proiectelor propuse pentru parteneriat public privat in asistenta sociala, care vor adopta mecanisme bune de finantare a ONG-urilor, cea ce va asigura o cooperare pozitiva intre aceste doua sectoare. Traditional, serviciile sociale se finanteaza din bugetul de stat; bugetul local al judetului; bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, donatii, sponsorizari sau alte contributii din partea persoanelor fizice ori juridice din tara si din strainatate; fonduri externe rambursabile si nerambursabile; contributia persoanelor beneficiare. In scopul sustinerii proiectelor de parteneriat public privat, asociatiilor si fundatiilor cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala si care sunt utilizate in exclusivitate pentru acordarea de servicii de asistenta sociala, vor fi subventionate de la bugetul de stat, sau, dupa caz, de la bugetele locale, in functie de aria de acoperire a beneficiarilor. a. De la bugetul de stat[21] se aloca fonduri pentru: finantarea, cofinantarea sau, dupa caz, subventionarea programelor de servicii sociale de interes national; finantarea sau cofinantarea infiintarii, organizarii si functionarii unor institutii specializate de asistenta sociala; Bugetul de stat va acoperi subventia, daca organizatia are unitati de asistenta sociala in mai multe judete sau activitatile se adreseaza unor beneficiari din mai multe judete sau daca intro unitate de asistenta sociala sunt beneficiari din mai multe judete. b. De la bugetele locale se aloca[22] fonduri pentru: finantarea serviciilor sociale organizate de autoritatile administratiei publice locale sau cofinantarea serviciilor sociale realizate de autoritatile administratiei publice locale in parteneriat cu alti furnizori; subventionarea serviciilor sociale realizate de furnizori acreditati, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa prevada in bugetele proprii fonduri necesare pentru asistenta sociala. Finantarea serviciilor sociale din sursele publice se face pe principiul concurentei si al eficientei. Furnizorii de servicii sociale, publici sau privati, au acces nediscriminatoriu la sursele publice de finantare, in conditiile legii. Subventiile sunt folosite in completarea veniturilor proprii si a celor primite (donatii, sponsorizari), deoarece nivelul acestora acopera numai o parte a cheltuielilor privind serviciile oferite. Furnizorii de servicii sociale acreditati privati pot acorda servicii sociale in baza contractelor incheiate cu institutiile publice, in conditiile legii.

11

D) Calitatea unui parteneriat public privat va depinde in foarte mare masura de calitatea contractulu. Prin contract de servicii sociale vom intelege actul juridic ce reprezinta acordul de vointa al celor doua parti, incheiat intre serviciul public de asistenta sociala, in calitate de autoritate contractanta si un furnizor privat acreditat de servicii sociale, in calitate de furnizor. Contractul va cuprinde, in principal, serviciile sociale oferite, costurile acestora, drepturile si obligatiile partilor. Principiile esentiale trebuie sa ramana echilibrul contractului intre parti si garantia realizarii serviciului public. Cel mai important lucru in analiza proiectelor, care este evaluarea riscurilor, limitarea lor si impartirea celor care nu pot fi circumscrise. 2. 3. Etapele procesului de subcontractare Procesul de contractare se realizeaza in cateva etape consecutive, toate fiind la fel de importante, iar subminarea importantei uneia din ele poate genera dificultati de diferita natura in implementarea contractului. 2.3.1 Etapa 1 Evaluarea optiunilor pentru un parteneriat puiblic privat eficient. La aceasta etapa, administratia publica locala, in baza politicilor si criteriilor guvernului local, identifica serviciile care se potrivesc cel mai mult pentru a fi implementate prin intermediul parteneriatului public privat, precum si identifica cel mai potrivit partener privat. In acest se realizeaza un studiu de oportunitate care va avea drept scop evaluarea managementului serviciilor exsitente in scopul identificarii domeniilor neacopeite si dezvoltarii unor servii noi saupentru imbunatatirea celor existente. Prin acest studu trebuie sa se atinga cel putin urmatoarele repere: inventarierea standardelor serviciilor existente in raport cu nevoile beneficiarilor; estimarea costurilor necesare intretinerii unui serviciu; evaluata necesitatea si posibilitatea de transfera beneficiarul unui serviciu public catre unul privat si costurile acestui transfer, inclusiv cele sociale. In final, studiul de oportunitate trebuie sa identifice cele mai potrivite servicii care ar putea fi obiectul unor eventuale pertaneriate publice private. Etapa 2 - Pregatirea pentru prestarea serviciilor sau a proiectului prin intermediul PPP implica pregatirea pentru un parteneriat de succes. Activitatile vor include definirea exacta a serviciului ce urmeaza a fi prestat, selectarea metodelor preferate de a alege un partener privat in baza criteriilor de evaluare, care vor fi definite si determinate, precum si a beneficiarului serviciului si stabilirea strategiei de comunicare sau implicare publica. 1). Definirea serviciului ce urmeaza sa fie prestat In contextul Legii nr. 34 / 1998 si a Hotararii Guvernului nr. 539 / 1998 modificata si completata prin Hotarirea Guvernului nr. 800 /1999 serviciile de asistenta sociala propuse pentru subventionare de catre ONG sunt oferite in doua modalitati distincte: a) La sediul unitatii de asistenta sociala: Centre care ofera cazare: camine / azile de noapte, respectiv un complex de servicii in cadrul unui loc special protejat oferit acelor beneficiari care nu au posibilitatea sa traiasca temporar sau permanent in mediul social natural; centre de zi / centre sociale / centre de resocializare, respectiv un complex de servicii, fara cazare pe timpul noptii, in conformitate cu programul unitatii, oferit acelor beneficiari care se deplaseaza / sunt deplasati la sediul centrului. b) La domiciliul beneficiarului, respectiv un complex de servicii oferit beneficiarilor in vederea prevenirii institutionalizarii, de tipul: servicii de menaj; servicii pentru igiena beneficiarului; servicii de insotire; servicii de petrecere a timpului liber; servicii care ofera hrana la domiciliu; 12

servicii de consiliere; etc. (gama serviciilor variaza in functie de profilul beneficiarilor si de nevoile acestora). Unitatea de asistenta sociala, infiintata si administrata de catre o asociatie neguvernamentala este forma organizata prin care se ofera servicii de asistenta sociala, in conformitate cu statutul asociatiei / fundatiei in subordinea careia functioneaza, pentru beneficiarii asistati la sediul unitatii sau la domiciliul acestora. Unitatea de asistenta sociala dispune de resurse materiale, financiare si umane adecvate serviciilor pe care le ofera. Este foarte important ca reprezentantii asociatiilor sau fundatiilor sa determine, daca unitatea de asistenta sociala, pentru care se solicita subventia, se incadreaza in conditiile impuse prin actele normative; daca serviciile prestate sunt incluse in categoria serviciilor de asistenta sociala; daca au capacitatea de a-si asuma responsabilitatea gestionarii unor surse bugetare. 2). Definirea metodelor si determinarea criteriilor de evaluare a partenerului privat. Modelele contractuale, deosebit de atractive prin eficienta, diversificarea serviciilor, precum si multitudinea ONG prestatoare de servicii sociale care se vor arata interesate de licitatia anuntata de catre Autoritatea contractanta, solicita capacitate sporita de management de evaluare a potentialelor parteneri in baza criteriilor anuntate atat din partea agentiilor guvernamentale care finanteaza implementarea in regim privat serviciile de asistenta sociala, precum si din partea furnizorului de servicii. Capacitatea administrativa a Autoritatii contractante, in procesul de selectare a partenerului privat, trebuie sa dezvolte competitia, standarde si indicatori de performanta, atat din punct de vedere al organizarii serviciului, cat si a prestarii directe. Furnizorii de servicii sociale pot urmatoarele conditii: contracta servicii sociale daca indeplineasc cumulativ

sa fie persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial, constituite potrivit legii; sa prezinte garantii de solvabilitate financiara ; au desfasurat sau desfasoara activitati similare celor scoase la licitatie ; dispun de resurse umane si materiale necesare derularii contractului incheiat cu consiliul judetean, consiliul local; sunt acreditati in conditiile legii; daca pot demonstra faptul ca servicile de calitate propuse pentru prestare corespund standardului de calitate. A) In calitatea de partener privat subventionat in baza prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala sunt selectate asociatiile neguvernamentale si fundatiile. Serviciile de asistenta sociala se preteaza foarte bine la contractare de catre ONG si fundatii, dat fiind ca exista deja alternative pe piata, create de catre acest tip de organizatii private, in special nonprofit, care ofera diverse tipuri de servicii. In cazul serviciilor sociale, organizatiile nonprofit sunt parteneri ideali pentru stat deoarece, prin misiunea si forma lor de organizare, raspund cel mai bine nevoilor agentiilor guvernamentale si beneficiarilor de servicii sociale. Fiind organizatii nonprofit, ONG-urile nu sunt orientate primordial catre realizarea de profit pentru actionari, sunt guvernate de structuri de conducere pe baza de voluntariat si nu au tendinta de a exploata informatia asimetrica de pe piata, exclusiv in interesul propriu. In foarte multe aspecte misiunea organizationala si scopurile, grupurile tinta vizate sunt asemanatoare cu cele ale organizatiilor publice. 13

Astfel, conform Legii pentru persoane juridice( Asociasii si Fundatii) nr. 21 / 1924, publicata in Monitorul oficial nr. 27din 6 februarie, 1924 asociatia neguvernamentala este definita drept conventie civila, prin care mai multe persoane pun in comun, in mod permanent, contributia lor materiala, cunostintele si activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu urmareste foloase pecuniare sau patrimoniale, iar Fundatia este actul prin care o persoana fizica sau juridica constituie un patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul sau propriu, care este destinat unui scop ideal, de interes obstesc. Furnizorii de servicii sociale pot contracta servicii sociale daca sunt acreditati in conditiile legii si daca pot demonstra faptul ca servicile de calitate propuse pentru prestare corespund standardului de calitate. B) Standardul de calitate este definit ca fiind acoperirea si solutionarea nevoilor identificate ale beneficiarului prin resurse materiale si financiare adecvate, precum si cu personal specializat[23]. Serviciile sociale prestate de institutia publica sau de cea privata, implicit ONG trebuie sa corespunda standardelor elaborate de catre autoritatea guvernamentala. Prin Standardele obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate, furnizate in sistem public, privat si parteneriat public-privat vom intelege in sens restrans toate acele reglementari legale referitoare la conditiile minime de adecvare pe care trebuie sa le indeplineasca un furnizor de servicii sociale in prestarea acestora. Astfel , standardele trebuie sa acopere mai multe arii de interventie. 1. Furnizorii de servicii sociale, denumiti in continuare FSS, au drept obiectiv eficientizarea proceselor de organizare si functionare interna a furnizarii serviciului. In acest scop FSS stabileste obiective valabile pe o anumita perioada, isi dezvolta o procedura de informare in ceea ce priveste procesul de furnizare a serviciilor, are proceduri de evaluare a utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare pentru acordarea serviciilor, inovatii in modul de administrare si furnizare a serviciului. Rezultatele inovatiilor sunt impartasite anual celorlalti furnizori de servicii din domeniu, prin diverse modalitati de comunicare: reuniuni anuale, mijloace de comunicare scrisa sau electronica. 2. Fiecare FSS isi propune apararea, promovareasi respectarea drepturilor beneficiarilor. Acest angajament este evident in toate etapele organizarii si dezvoltarii serviciilor. In acest scop, regulamentul de organizare si functionare respecta si sustine drepturile fiecarui beneficiar la egalitatea de sanse si de tratament, participarea egala a acestuia la procesul de furnizare a serviciilor. Fiecarui beneficiar i se respecta demnitatea, dreptul la autodeterminare, dreptul la intimitate personala in fiecare moment al furnizarii serviciilor, autonomia in gestiunea propriilor bunuri, confidentialitate. Fiecare beneficiar are intocmit un plan de interventie si, dupa caz, un plan de asistenta si ingrijire, care valorifica intregul potential uman al acestuia si este conform proiectului de viata si a nevoilor. Rezultatele planului de asistenta si ingrijire sunt monitorizate si evaluate in mod frecvent si sistematic. Exista proceduri de masurare a satisfactiei beneficiarilor cu privire la conditiile in care se acorda serviciul si referitoare la inregistrarea, medierea si solutionarea reclamatiilor depuse de beneficiari. 3. FSS functioneaza in baza unui cod etic care promoveaza respectarea demnitatii beneficiarului, prin care se protejeaza beneficiarii impotriva unor eventuale riscuri si se promoveaza ideea de justitie sociala. In acest scop, FSS are un cod etic care sustine respectul pentru demnitatea beneficiarilor, care este adus la cunostinta personalului, beneficiarilor si este imbunatatit ori de cate ori este nevoie, are proceduri de confidentialitate cunoscute de personal, dispune proceduri de acces la informatii si documente privind beneficiarii, cunoscute de personal si de alti parteneri implicati in furnizarea serviciilor, evaluate in plan intern de catre personalul desemnat si in plan extern de catre institutiile competente, conform legislatiei in vigoare. FSS are proceduri de inregistrare a reclamatiilor, 14

nemultumirilor si propunerilor beneficiarilor, cunoscute de catre beneficiari, iar personalul competent are obligatia de a raspunde oricarei reclamatii formulate de catre beneficiari. 4. FSS asigura accesul persoanelor la servicii printr-o abordare comprehensiva, sistemica, integrata a satisfacerii nevoilor beneficiarului, asigura un continuum de furnizare a serviciilor, prin care este valorificata contributia tuturor actorilor: beneficiarii, comunitatea locala, societatea civila. Implicarea tuturor partenerilor se face pe parcursul intregului proces, actionandu-se in echipe multidisciplinare sau in cooperare cu alti furnizori de servicii sociale: de la planul de interventie pana la evaluarea complexa si oferirea serviciilor. Planul de interventie si planul de asistenta si ingrijire are un set de indicatori pentru monitorizarea procesului de integrare sociala si de reabilitare a indivizilor. 5. FSS dezvolta servicii centrate pe persoane in functie de nevoile beneficiarilor si de nevoile identificate in comunitate, implica beneficiarul ca membru activ al echipei serviciului furnizat, respecta contributia fiecarui individ prin angajarea lui in autoevaluare, respecta feedbackul si evaluarea facuta de beneficiar si valorile emise de acesta, respecta obiectivele serviciului furnizat. 6. FSS promoveaza participarea beneficiarilor la toate nivelurile de organizare si furnizare a serviciului, precum si in cadrul comunitatii, sustin si dezvolta participarea sociala a beneficiarilor, incluziunea sociala si se consulta in acest sens cu foruri, grupuri, organizatii reprezentative care militeaza pentru educatia civica, respectarea sanselor egale, eliminarea barierelor in procesul de insertie sociala. In acest scop FSS creeaza proceduri de implicare a beneficiarilor in stabilirea politicii si a strategiilor privind serviciile sociale, in activitatile derulate in cadrul serviciului, in procesul de luare a deciziilor, in procesul dezvoltarii de programe, evaluarea si administrarea serviciului primit. 7. FSS coopereaza in vederea organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale, prin incheierea de parteneriate, pentru a crea un continuum in furnizarea serviciilor sociale, un sistem eficient si transparent care vine in intampinarea dificultatilor si riscurilor la care sunt expusi cetatenii. Parteneriatele se incheie intre furnizorii publici de servicii sociale, intre furnizorii publici si cei privati si intre furnizorii privati. In acest scop FSS promoveaza o politica de parteneriat bazata pe nevoile si asteptarile beneficiarilor si resursele disponibile. Partenerii coopereaza in vederea organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale, prin incheierea de conventii de parteneriat si de contracte de acordare a serviciilor sociale. Functionarea, impactul si durabilitatea parteneriatelor sunt monitorizate si evaluate in mod regulat de catre toti furnizorii de servicii implicati. 8. FSS este centrat pe rezultate in beneficiul persoanelor asistate si al comunitatii. Impactul serviciilor este monitorizat, masurat si este un element important al unui proces continuu de imbunatatire a calitatii, transparenta si responsabilizare. In acest scop, FSS defineste un set clar de indicatori masurabili pentru intrarile in sistem (resursele umane, materiale si financiare care sunt utilizate pentru organizarea si dezvoltarea serviciului), pentru procedurile de primire a beneficiarilor, pentru desfasurarea si rezultatele proceselor de furnizare a serviciilor, utilizeaza indicatori de masurare a performantei organizationale atat pe baza rezultatelor financiare (cresterea bunurilor, a capitalului, fluxul de capital, investitii, stocuri, profituri etc.), cat si pe baza rezultatelor nonfinanciare (numarul furnizorilor de servicii, numarul beneficiarilor, calitatea vietii, rezultatele serviciilor oferite etc.). Obiectivele politicilor stabilite de catre furnizorii de servicii sociale se masoara si se evalueaza sistematic impreuna cu beneficiarii si cu membrii personalului. 9. FSS vin in intampinarea nevoilor sociale ale comunitatii, folosind intr-un mod eficient resursele de care dispun pentru dezvoltarea si imbunatatirea continua a serviciilor. Formarea 15

initiala si continua a personalului, adoptarea unei strategii de marketing si comunicare adecvata, valorificarea feedbackului primit din partea finantatorilor, a beneficiarilor si a reprezentantilor acestora, a actorilor implicati sunt folosite ca modalitati de imbunatatire continua a calitatii serviciilor sociale. In acest scop, FSS are proceduri sistematice pentru imbunatatirea calitatii serviciilor si monitorizarea continua a implementarii schimbarilor necesare in baza indicatorilor de evaluare a organizarii si furnizarii serviciilor. C) Furnizorii de servicii sociale, parti ale convensiei de parteneriat public privat, pot organiza si acorda servicii sociale numai daca sunt acreditati in conditiile legii.[24] Este acreditat furnizorul, care: este constituit in conditiile legii; are prevazute in actul de infiintare scopurile si obiectivele, precum si acordarea de servicii sociale; scopurile si obiectivele urmarite respecta principiile fundamentale ale drepturilor omului, legislatia nationala si actele internationale aplicabile; durata de functionare, conform actului de infiintare, ii permite dezvoltarea serviciilor sociale pentru care solicita acreditarea; are posibilitatea de a sustine material sau demonstreaza capacitatea de a atrage resursele financiare necesare acordarii serviciilor sociale pentru care solicita acreditarea; dispune de personal cu pregatire profesionala adecvata tipului de servicii sociale pentru care solicita acreditarea; respecta sau demonstreaza ca poate respecta standardele de calitate existente pentru serviciile pentru care solicita acreditarea; acorda sau va acorda servicii sociale pe baza unor criterii de selectie nediscriminatorii si conform prevederilor legislatie, a elaborat proceduri de evaluare periodica a serviciului si a satisfactiei beneficiarului. D) Partenerul privat trebuie sa dispuna de personal cu pregatire profesionala corespunzatoare. Astfel, serviciile sociale trebuie sa fie furnizate de asistentul social, precum si de specialisti avand diverse calificari si competente, responsabilitati si atributii specifice domeniului de activitate. Serviciile sociale cu caracter primar sunt furnizate de personal de specialitate format in institutii de invatamant superior de stat si particulare. Serviciile sociale specializate sunt furnizate de echipe interdisciplinare.Totodata, partenerul privat trebuie sa demonstreze abilitati profesioniste de identificare a beneficiarilor care presupune existenta unei strategii de selectare, a unui set de criterii dupa care sunt evaluate nevoile acestora. Ancheta sociala si planificarea de caz reprezinta instrumentele cu ajutorul carora asistentul social realizeaza solutionarea nevoilor beneficiarului E). Partenerul privat trebuie sa demonstreze abilitati suficiente de a asigura buna functionare a procesului de acordare a serviciilor sociale, care trebuie organizat, conform Normelor Metodologice, in cateva etape principale: a) evaluarea initiala; b) elaborarea planului de interventie; c) evaluarea complexa; d) elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijire; e) implementarea masurilor prevazute in planul de interventie si in planul individualizat; 16

f) monitorizarea; g) reevaluarea; h) evaluarea opiniei beneficiarului. Furnizarea serviciilor sociale se realizeaza in baza planului individualizat de asistenta si ingrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul si participarea beneficiarului si cu consimtamantul formal al acestuia si va cuprinde, in principal, programarea serviciilor sociale, personalul responsabil, precum si procedurile de acordare. Raspunderea privind implementarea si monitorizarea planului individualizat de asistenta si ingrijire revine asistentului social desemnat de furnizor, ca responsabil de caz. Totodata, furnizarea serviciului va fi realizata astfel, incat drepturile beneficiarului de servicii sociale sa fie respectate: sa li se respecte drepturile si libertatile fundamentale, fara discriminare pe baza de nastere, rasa, sex, religie, opinie sau orice alta circumstanta personala ori sociala; sa fie informati asupra situatiilor de risc, precum si asupra drepturilor sociale; sa li se comunice, in termeni accesibili, informatiile privind drepturile fundamentale si masurile legale de protectie, precum si cele privind conditiile care trebuie indeplinite pentru a le obtine; sa participe la procesul de luare a deciziilor in furnizarea serviciilor sociale; sa li se asigure pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor furnizate si primite; sa li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atat timp cat se mentin conditiile care au generat situatia de dificultate; sa fie protejati de lege atat ei, cat si bunurile lor, atunci cand nu au capacitate de decizie, chiar daca sunt ingrijiti in familie sau intr-o institutie; sa li se garanteze demnitatea si intimitatea; sa participe la evaluarea serviciilor sociale primite. Etapa 3 va include proceduri specifice privind selectarea partenerului. In timpul Etapei 3, guvernul local face public invitatia de a prezenta propuneri in baza unei licitatii, evalueaza propunerile depuse, selecteaza propunerea preferata si candidatul cel mai potrivit in baza tenderului competitiv. Dialogul competitiv este procedura prin care orice furnizor privat de servicii sociale are dreptul sa-si propune candidatura pentru dezvoltarea unui serviciu alternativ. Criteriile de evaluare a asociatiilor si fundatiilor vor face referinta la: a) justificarea unitatii de asistenta sociala in raport cu necesitatile si prioritatile de asistenta sociala ale comunitatii; b) capacitatea organizatorica: functionarea unitatii de asistenta sociala intr-un sediu adecvat; organizarea activitatilor din unitatea de asistenta sociala. c) capacitatea de functionare a unitatii de asistenta sociala: experienta asociatiei sau a fundatiei in domeniul serviciilor sociale propuse; caile si modalitatile de identificare a beneficiarilor; calitatea standardelor propuse de asociatie sau de fundatie pentru serviciile acordate de unitatea de asistenta sociala; capacitatea bugetului de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala de a asigura functionarea acesteia, pe perioada subventionarii, la standardele propuse; capacitatea resurselor umane de a asigura functionarea unitatii de 17

asistenta sociala la standardele propuse; experienta de colaborare, parteneriat cu autoritatile locale, cu alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale. a. Atribuirea contractului de servicii sociale se va face in functie de urmatoarele criterii: raport cost/eficienta; respectarea standardelor minime obligatorii de calitate; respectarea strategiei judetene/locale in domeniu; dovada existentei de personal cu experienta in domeniul protectiei beneficiarului; contributia proprie a furnizorului privat ; metodologia de lucru ; costul/beneficiar; pretul total al contractului. b. Subventia este solicitata si ulterior acordata in baza documentatiei de solicitare a subventiei care trebuie sa contina informatie comprehensiva cuprinsa in : a) Formularul standard de solicitare a subventiei si care va contine trei sectiuni: Date despre asociatie / fundatie; Experienta anterioara a asociatiei / fundatiei in domeniul serviciilor sociale; date tehnice privind unitatea de asistenta sociala pentru care se solicita subventia. Bugetul de veniturisi cheltuieli al unitatii de asistenta sociala prevazut pentru anul in care se solicita subventia. b) Raport privind activitatea asociatiei sau a fundatiei, care trebuie sa sublinieze capacitatea asociatiei / fundatiei de a oferi servicii sociale, experienta in acest domeniu, continuitatea activitatii si credibilitatea organizatiei, resursele (materiale, umane, financiare, informationale) pe care le detine organizatia; c) Nota privind oportunitatea unitatii de asistenta sociala in raport cu prioritatile de asistenta sociala din localitate, intocmita de autoritatea contractanta din bugetul careia se solicita subventia. Nota de oportunitate cuprinde urmatoarele aspecte: Necesitatile si prioritatile comunitatii (sustinute cu date, statistici); care sunt nevoile acute ale comunitatii in ceea ce priveste serviciile de asistenta sociala; ce servicii de asistenta sociala exista in comunitate; cate persoane beneficiaza de aceste servicii; cate persoane nu au acces la serviciile existente; cate persoane ar avea nevoie de serviciile propuse de organizatie. d)Analiza ofertei organizatiei privind: calitatea serviciilor; selectia beneficiarilor; capacitatea resurselor unitatii; rezultatele obtinute pana in prezent; alte constatari in urma vizitei efectuate la unitatea respectiva. e) De asemenea sunt solicitate un sir de alte acte care demonstreza solvabilitatea asociatiei sau fundatiei si capacitate juridica. De asemenea sunt solicitate documente privind colaborarea, parteneriatul cu consiliile locale, cu oganizatiile guvernamentale si neguvernamentale etc. Selectarea si evaluarea dosarelor se face, potrivit legii, de catre o comisie de selectie si evaluare organizata in cadrul Autoritatii Contractante care evalueaza solicitarile de subventie dupa o grila stabilita de membrii acesteia, in functie de criteriile prevazute in actul normativ. De asemenea, comisia intocmeste un raport de oportunitate pentru fiecare solicitare de subventie; stabileste care asociatii si fundatii vor beneficia de subventie, cat si nivelul total al acesteia; inainteaza directiilor / departamentelor competente documentele organizatiilor propuse pentru subventie; anunta in scris, rezultatul selectiei organizatiilor solicitante. Exista si riscuri in procesul de selectare a partenerului privat. Procesul de selectare a ONG in domeniul contractarii sociale trebuie sa fie clar, iar regulile usor de aplicat, introducerea 18

regulilor prea birocratice de selectare si nu totdeauna justificate, pot descuraja participarea ONG la licitatie. Totodata autoritatea contractanta trebuie sa dispuna de suficiente mecanisme de a identifica imperfectiunile ofertei de servicii si de a elabora formule de parteneriat public privat in cazurile in care piata de servicii sociale este subdezvoltata in anumite zone teritoriale si astfel nu exista alternative la diverse tipuri de servicii, respectiv, nici foarte multi doritori de a participa la licitatia anuntata. Din aceasta perspectiva este foarte necesara pregatirea organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice in utilizarea tehnicilor eficiente de analiza si evaluare a criteriilor de selectie a partenerului privat, imbunatatirea capacitatilor de a formula unele standarde de buna practica in domeniul contractarii de fonduri publice. Etapa 4 va include proceduri specifice de semnare a contractului. O data ce partenerul preferat este selectat, ambele parti initiaza procedura de semnare a contractului pentru prestarea de servicii de asistenta sociala. Prin contract de servicii sociale vom intelege actul juridic ce reprezinta acordul de vointa al celor doua parti, incheiat intre serviciul public de asistenta sociala, in calitate de autoritate contractanta si un furnizor privat acreditat de servicii sociale, in calitate de furnizor. Astfel, in baza contractului serviciul public de nivel judetean sau local transmite pentru o perioada unui furnizor privat acreditat in conditiile legii, dreptul si obligatia de a administra si dezvolta servicii sociale. La expirarea termenului contractului furnizorul privat de servicii sociale este obligat sa restituie autoritatii contractante, cu titlu gratuit, serviciul contractat, in deplina proprietate, liber de orice sarcina, inclusiv investitiile realizate. Prin contractare de servicii se va avea in vedere transferul dreptului si a obligatiei de administrare a serviciului destinat protectiei unei categorii de beneficiari, precum si a responsabilitatii privind acordarea serviciilor sociale de la Consiliile Judetene si Consiliile locale, catre furnizorii privati acredidati care actioneaza pe riscul si raspunderea lor in interesul beneficiarului, in vederea sporirii calitatii serviciilor. Contractul va indica in mod obligatoriu: obiectul contractului, care il constituie furnizarea serviciilor sociale conform caietului de sarcini; natura serviciilor oferite si costurile acestora, perioada si conditiile de furnizare, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu; drepturile si obligatiile partilor va include cadrul de actiune a autoritatii contractante, serviciul public care are in competenta sa prestarea de servicii de asistenta sociala si a furnizorului de servcii sociale, organismul privat autorizat, acreditat in conditiile legii; beneficiarii contractului, care sunt persoanele fizice, beneficiari ai serviciilor care constituie obiectul contractului; Procedura de administrare a fondurilor contractate de furnizor de la autoritatea contractanta, fonduri destinate infiintarii si administrarii serviciului ce constituie obiectul contractului, coordonarea, conducerea si controlul activitatilor acestui serviciu; sanctiunile aplicate in conditiile unor servicii sociale de calitate necorespunzatoare. Contractul este semnat doar in baza respectarii standardelor, adica a reglementarilor tehnice sau alor acte similare prevazute in caietul de sarcini si in propunerea tehnica. Propunere tehnica si propunere financiara inseamna propunerea care a constituit oferta de pret pentru realizarea obiectului contractului, asa cum au fost acestea acceptate de autoritatea contractanta. Caietul de sarcini cuprinde in mod obligatoriu: 19

scopul serviciului social care urmeaza a fi contractat; modul de functionare a serviciului contractat de furnizorul privat de servicii sociale; obiectivele serviciului social contractat; indicatori fizici - unitatea de masura, indicatori de eficienta, indicatori de rezultate; activitati generale privind specificul serviciului social, administrarea, dezvoltarea sau infiintarea serviciului social contractat (orientativ) ; personalul si pregatirea acestuia; rapoarte si grafic de derulare a activitatilor. Serviciile sociale se vor furniza in conformitate cu standardele de calitate specifice, reglementate de legislatia in vigoare. Pot fi prezentate conditii specifice de furnizare a serviciilor sociale, de exemplu: furnizarea serviciilor sociale, cu respectarea conventiilor incheiate anterior de contractant privind activitatea sociala, cu respectarea strategiilor locale de asistenta sociala; furnizarea cu prioritate a serviciilor sociale beneficiarilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva; furnizarea de servicii sociale in mod tarifat sau gratuit. Obligatiile asociatiei si fundatiei prevazute in conventie sunt urmatoarele: sa foloseasca subventia in mod exclusiv pentru serviciile de asistenta sociala acordate persoanelor asistate; sa prezinte la incheierea conventiei un raport final de activitate; sa accepte controlul si verificarile organului de control, in legatura cu utilizarea fondurilor din subventie; in cazul nerespectarii prevederilor legale in vigoare, sa ramburseze sumele primite, precum si penalitatile aferente acestora; punerea la dispozitia finantatorului a unor bunuri dobandite prin subventie, in situatia in care activitatea unitatii de asistenta sociala inceteaza; obligatia de a evidentia si raporta separat veniturile si cheltuielile primite ca subventie; ssociatia poate primi din partea autoritatii contractante indrumare metodologica; participa la sedintele autoritatii contractante in cadrul carora se iau decizii cu impact asupra serviciilor sociale care fac obiectul contractului; poate fi consultata in elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale. Este esential ca organizatiile sa stie ca obligatiile asumate trebuie respectate, altfel sunt suportate rigorile legii. Acestea impun, in conditiile nerespectarii conditiilor conventiei, in ordine, incetarea aplicarii conventiei, anularea platilor si solicitarea restituirii sumelor deja alocate. In cazul in care organizatia nu se conformeaza, se poate ajunge in instanta de judecata. Autoritatea Contractanta are obligatia: de a aloca fondurile reprezentand subventia; de a acorda asistenta de specialitate in desfasurarea si realizarea programelor; de a dispune suspendarea platii lunare a fondurilor, in cazul nerespectarii obligatiilor asumate de asociatie sau fundatie. Contractul prevede, de asemenea, procedurile de incetare. Constituie motiv de incetare a contractului urmatoarele: expirarea duratei pentru care a fost incheiat contractul; acordul partilor privind incetarea contractului; hotararea definitiva si irevocabila a unei instante judecatoresti; incetarea activitatii furnizorului prin desfiintare, lichidare, dizolvare; forta majora, daca este invocata. Constituie motiv de reziliere a contractului nerespectarea obligatiilor asumate prin contract de catre una dintre parti sau incalcarea de catre furnizor a prevederilor legale cu privire la serviciile sociale, daca este invocata de autoritatea contractanta; retragerea sau anularea de catre organele de drept a autorizatiei de functionare, expirarea valabilitatii acesteia ori limitarea domeniului de activitate pentru care furnizorul a fost acreditat, in situatia in care aceasta limitare afecteaza furnizarea serviciilor 20

prevazute de contract, precum si suspendarea sau retragerea acreditarii; schimbarea obiectului de activitate al furnizorului, in masura in care este afectata furnizarea serviciilor prevazute in contract. Penalitati. Daune: In functie de natura serviciilor sociale ce fac obiectul contractului, se vor preciza daune-interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, exigibile de catre o parte, in cazul nerespectarii culpabile a prevederilor contractului de catre cealalta parte. Este bine de stiut, ca respectarea conditiilor conventiei si a legilor in vigoare sunt suficiente pentru buna desfasurare a contractului. Prevederile din lege cu caracter punitiv au menirea de a preveni si impiedica posibilele abuzuri din fondurile publice, pe care administratia le gestioneaza cu respect fata de contribuabil. Etapa 5 - Implementarea si monitorizarea contractului. Dupa aprobarea contractului de ambele parti, incepe implementarea contractului. Activitatile administratiei publice locale includ monitorizarea performantelor si asigurarea conformarii partenerului privat la prevederile contractului. Astfel responsabilitatile acestora sunt nu numai de a aloca lunar fondurile solicitate, ci si de a verifica utilizarea subventiei, de a controla activitatea si de a acorda asistenta de specialitate asociatiilor si fundatiilor. Activitatea de monitorizare, evaluare si control are ca principale obiective urmatoarele[25]: imbunatatirea calitatii si cresterea eficientei serviciilor sociale acordate de furnizori; respectarea standardelor de calitate;

indrumarea si coordonarea metodologica a activitatii serviciului public de asistenta sociala de la nivel local si judetean cu privire la acordarea serviciilor sociale; asigurarea respectarii drepturilor sociale ale beneficiarului; colectarea datelor cu privire la situatia beneficiarilor, furnizorilor si tipurilor de servicii.

Monitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale se realizeaza prin derularea unor activitati care vizeaza calitatea serviciilor; gradul de satisfactie a beneficiarului; respectarea standardelor de calitate; gradul de adaptare a serviciilor sociale acordate la nevoile beneficiarului; performanta personalului; resursele necesare; costul serviciilor; respectarea altor reglementari conexe serviciilor sociale. In scopul realizarii eficiente a activitatii de control si monitorizare, autoritatile contractante au dreptul de a primi de la furnizor rapoarte cu privire la furnizarea serviciilor sociale care fac obiectul contractului si de a monitoriza furnizarea serviciilor sociale. In scopul bunei functionari a serviciului, autoritatile contractante: se obliga sa acorde furnizorului, dupa caz, spatii/resurse umane/mijloace financiare/alte bunuri si servicii, in vederea sustinerii furnizarii tipurilor de servicii sociale prevazute in contract; sa verifice utilizarea eficienta a spatiilor/resurselor umane/mijloacelor financiare/altor bunuri si servicii acordate furnizorului, in vederea furnizarii serviciilor sociale prevazute in contract;

21

 sa verifice modul de furnizare a serviciilor sociale, pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnica si din termenii de referinta; sa informeze furnizorul cu privire la modificarile legislative aparute in timpul derularii prezentului contract; sa respecte, conform legii, confidentialitatea tuturor datelor si informatiilor primite de la furnizor si sa asigure securizarea acestor date; sa asigure accesul furnizorului la baza de date pe care o detine referitor la furnizorii de servicii sociale, in situatia in care aceste date sunt necesare solutionarii cazurilor aflate in evidenta serviciului care face obiectul contractului, si sa asigure securizarea acestora; sa asigure furnizorului indrumare metodologica cu privire la domeniul serviciilor sociale.

Utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege. Activitatea de evaluare si control a furnizorilor de servicii sociale trebuie sa se efectueze cu o periodicitate prestabilita, sa fie efectuata in exclusivitate de catre Autoritatea contractanta, cu intocmirea obligatorie a unei note de constatare cu aspectele rezultate, recomandarile facute pentru remedierea deficientelor constatate si termenele de realizare, care se transmite atat furnizorului, cat si autoritatilor publice locale in a caror raza functioneaza. In structura Autoritatii contractante se infiinteaza un compartiment de specialitate, care va coordona activitatea de monitorizare, evaluare si control in domeniul serviciilor sociale. 5.Monitorizarea procesului de acordare a subventiilor si dialogul constant dintre Autoritatea contractanta si organizatiile neguvernamentale, furnizori privati de servicii sociale, conduc nu doar la imbunatatirea calitatii serviciului prestat, dar si la perfectionarea cadrului de politici , de regelementare privind contractarea sociala, menite sa faciliteze procesul de solicitare si alocare a subventiei precum si de utilizare a fondurilor primite. Vom mentiona, ca monitorizarea si evaluarea performantei si rezultatelor in domeniul serviciilor sociale cer un nivel de expertiza ridicat, sunt consumatoare de timp si resurse financiare. Aceste dificultati vin din faptul ca multe tipuri de servicii sociale sunt greu de observat si masurat. Avem de-a face cu servicii complexe pentru care statul poate avea un anume nivel de expertiza, dar de cele mai multe ori este necesar ca aceasta expertiza sa fie contractata de pe piata.

7. AVANTAJELE PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT N DOMENIUL SOCIAL Unul din avantajele unui asemenea parteneriat public-privat n domeniul social este acela c ofer o mai bun acoperire a nevoilor de servicii sociale ale comunitii. Organizaiile non-guvernamentale sunt mai legate de beneficiarii direci ai acestor servicii. Ei cunosc mai bine nevoile i pot propune mai uor serviciile care s le vin n ajutor. Exist organizaii non-guvenamentale create chiar de familii, ca rspuns la nevoia unor servicii pe care statul nu le oferea pn la acel moment. Organizaiile non-guvernamentale, ca i furnizori de servicii sociale, sunt caracterizate prin flexibilitate i creativitate. Acestea identific o nevoie social i vin cu rspunsul imediat prin nfiinarea unui nou serviciu, n timp ce serviciile publice sunt mai rigide din acest punct de vedere, schimbrile n acest sens producndu-se mult mai greu. Printr-un parteneriat public-privat crete calitatea serviciilor oferite. Toate instituiile 22

implicate n parteneriat contribuie cu expertiz complementar i resurse financiare, ajutnd la mbuntirea serviciului oferit. Un astfel de parteneriat aduce noutate, expertiz, complementaritate sarcinilor. Complementaritatea n furnizarea serviciilor nseamn c statul aduce sustenabilitate pe termen lung, iar organizaia non-guvernamental aduce inovaie, expertiz, creativitate, flexibilitate. Folosirea avantajelor managementului privat fa de cel public, este un alt punct important care susine ncheierea acestor parteneriate. Sistemul privat vine cu inovaie, cu metodologie nou i experiena din lucrul direct cu beneficiarii serviciilor sociale. Exist analiti care consider c transferul conceptelor manageriale din sectorul privat ctre cel public poate diminua deficienele sectorului public: birocraia, lipsa de flexibiliate. Ali analiti consider c unele persoane care ocup funcii publice sunt supuse unor anumite presiuni sau influene externe, multe dintre ele de natur politic, administrativ. Aceste influene pot diminua eficiena alocrii resurselor. n plus, n sectorul public exist o inerie foarte mare, sindicate puternice, modificrile de management al resurselor umane sunt foarte dificil de implementat: concedieri, angajri, reprofilare, formare permanent. mprirea riscurilor ncurajeaz ncheierea acestor parteneriate. Prin ncheierea unui parteneriat, sectorul public i cel privat i pun mpreun resursele i expertiza, mprind i riscul implicat de nfiinarea i administrarea unui serviciu. Asumarea acestor riscuri n comun crete ncrederea ntre parteneri. Folosirea voluntarilor este mai frecvent n rndul furnizorilor privai, respectiv n cadrul organizaiilor non-guvernamentale dect n rndul furnizorilor publici. n condiiile n care resursele umane sunt att de preioase ntr-o organizaie, voluntarii sunt o resurs inestimabil pentru orice serviciu social. Organizaiile neguvernamentale au experien n atragerea, instruirea, coordonarea i evaluarea voluntarilor i, n cadrul unui parteneriat, pot aduce acest avantaj major. Atragerea de resurse din sfera privat este mult mai bun n rndul furnizorilor privai. Organizaiile non-guvernamentale au abiliti mai bune de a accesa granturi, sunt obinuite s lucreze pe proiecte pentru accesare de finanri, pentru direcionarea a 2 % din impozitul anual pe venit datorat statului i obinerea de sponsorizri din comunitate. Datorit acestui lucru i ca urmare a implicrii voluntarilor, se pot reduce costurile serviciilor oferite. MODELUL TIMIOARA Primria Municipiului Timioara este una din puinele instituii publice din Romnia care a susinut n mod constant activitatea organizaiilor non-guvernamentale din domeniul social, din plan local, prin dezvoltarea unor parteneriate public-private unice la nivel de ar. Dei n Romnia nu exist o legislaie clar, care s ncurajeze dezvoltarea de parteneriate public-private n domeniul social, la Timioara s-au gsit modaliti de a dezvolta astfel de parteneriate, pentru a veni n ntmpinarea nevoilor comunitii. ncheierea parteneriatelor s-a bazat pe Legea nr. 215/2001, Primria propunnd Consiliului Local ncheierea parteneriatelor cu ONG-uri care au furnizat servicii sociale necesare cetenilor Timioarei, servicii care s-au dovedit viabile n timp. n analiza modelului timiorean de parteneriat ntre Consiliul Local al Municipiului Timioara iTimioara i ONG-uri pentru furnizarea de servicii sociale trebuie s inem cont de faptul c 9 aceste parteneriate exist i funcioneaz cu rezultate bune de muli ani, dinaintea apariiei legislaiei referitoare la contractarea serviciilor sociale. Este de remarcat c nu exist o 23

procedur unitar de finanare, parteneriatele ncheindu-se diferit, de la caz la caz, n funcie de nevoile i posibilitile fiecrui ONG, respectiv serviciu social. Strategia abordat de Primria Timioara a fost aceea de a contribui la asigurarea sustenabilitii serviciilor sociale dezvoltate de ONG-uri, servicii care s-au dovedit viabile, rspunznd nevoilor cetenilor, benefice pentru comunitatea local i a cror funcionare intr n atribuiile administraiei publice locale. Pentru asigurarea acestui obiectiv, s-au abordat diferite variante: Preluarea de ctre administraia public local a unor servicii sociale nfiinate de ONGuri. De exemplu: Centrul de zi pentru copii cu dizabiliti Podul Lung nfiinat de Societatea Romn Sperana i preluat de Direcia de Asisten Social Comunitar a Municipiului Timioara, Centrul de Resurse i Asisten Educaional Sperana, nfiinat de Fundaia de Abilitare Sperana i preluat de Inspectoratul colar Judeean Timi i Centrul de zi Altzheimer nfiinat de Societatea Romn Alzheimer i preluat de Direcia de Asisten Social Comunitar a Municipiului Timioara. ncheierea de convenii de colaborare pe baza Legii nr. 215/2001, privind administraia public local. Conveniile de colaborare sunt diferite de la caz la caz, dup cum s-au neles partenerii. n unele cazuri, Primria finaneaz unele cheltuieli ale serviciilor sociale, finanarea fcnduse direct ctre ONG-ul n cauz. De exemplu: Cminul pentru persoane vrstnice, cantina social, centrul de zi i serviciile la domiciliu ale Serviciul Maltez, serviciul de urgene sociale al Fundaiei Timioara 89, Centrul respiro al Societii Romne Sperana, Azilul de noapte, Adpostul pentru femei abuzate, Centrul hospice i Centrul de ngrijire la domiciliu al Federaiei Caritas i Centrul de zi al Fundaiei Chosen. n alte cazuri partenerii au convenit nfiinarea unor persoane juridice noi : O asociaie: Casa Faeza, Primria Timioara fiind membru fondator O instituie public: Centrul de Servicii Sociale Pentru Voi, parteneriat ntre Consiliul Local al Municipiului Timioara i Fundaia Pentru Voi. Exist diferene mari n ceea ce privete contribuia bugetului local att ca valoare absolut ct i din punct de vedere al tipului de cheltuieli acoperite. Pe viitor, odat cu modificarea necesar a legislaiei contractrii serviciilor sociale, probabil c se va adopta o procedur unitar de finanare. Ceea ce este ns important, este deschiderea i disponibilitatea Primriei Timioara de a-i asuma responsabilitatea fa de cetenii care au nevoie de servicii sociale i alocarea de resurse financiare importante n acest scop, chiar n lipsa unei legislaii clare. De asemenea, vorbim de un proces dinamic, parteneriatele evolueaz n funcie de modificrile legislaiei, de oportunitile de finanare, de evoluia situaiei economice a partenerilor. DIRECIA DE ASISTEN SOCIAL COMUNITARTIMIOARA n anul 2002, Serviciul Social aflat n subordinea Primriei Municipiului Timioara, a devenit serviciu public de asisten social, cu denumirea de Centrul Comunitar de Asisten Social - Timioara, i i s-a atribuit n anul 2003 un nou sediu, situat pe B-dul Tinereii (actualul Regele Carol I) nr.10. Direcia de Asisten Social Comunitar a Municipiului Timioara este un serviciu public cu personalitate juridic, subordonat Consiliului Local al Municipiului Timioara, nfiinatprin Hotrrea Consiliului Local al Municipiului Timioara nr. 4/2002, sub denumirea de Centrul Comunitar de Asisten Social. Sediul Direciei este situat pe B-dul. Regele Carol I nr. 10, tel. 0256/220.583. Conform Hotrrii Consiliului Local al Municipiului Timioara nr. 468/2005, i-a schimbat denumirea n Direcia de Asisten Social Comunitar a Municipiului Timioara, 24

hotrre care a intrat n vigoare la data de 01.01.2006. Obiectul de activitate al Direciei de Asisten Social Comunitar l constituie realizarea ansamblului de msuri, programe, activiti destinate persoanelor vrstnice, prevenirii separrii copilului de familia sa, copiilor i persoanelor cu handicap, persoanelor singure/ familiilor cu probleme sociale aflate n dificultate i cu grad de risc social, care nu au posibilitatea de a-i realiza prin mijloace i eforturi proprii un mod normal i decent de via. Structura organizatoric a Direciei de Asisten Social Comunitar (DASC) DASC Timioara ofer o serie de servicii sociale pentru diferite categorii de beneficiari. Acestea sunt: I. Serviciile care desfoar activiti n domeniul proteciei sociale sunt: 1. Serviciul pentru Protecia Social a Persoanelor Vrstnice 2. Serviciul de Asisten Social 3. Serviciul pentru Protecia Copilului i Familiei 4. Serviciul pentru Protecia Persoanelor cu Handicap 5. Serviciul Centrul de Zi pentru Copii cu Dizabiliti Podul Lung 6. Serviciul Cmin pentru persoane vrstnice II. Alte servicii, birouri, compartimente conexe: 1. Serviciul Buget Finane Contabilitate 2. Biroul Administrativ 3. Biroul Juridic i Resurse Umane Finanarea serviciului public de asisten social de la nivel local se asigur prin utilizarea fondurilor care provin de la bugetul local, prin donaii i sponsorizri. Resursele umane implicate pentru funcionarea serviciului: funcionari publici i personal angajat cu contract individual de munc, cu studii superioare de lung durat i studii medii, avnd competene i calificri n principal n domeniul asistenei sociale. Beneficiarii serviciilor de asisten social sunt cetenii care au domiciliul saureedina n Municipiul Timioara, care sunt definii de lege ca aparinnd unor categorii defavorizate cu riscul de marginalizare social. Direcii de viitor ale Direciei de Asisten Social Comunitar (DASC): Dezvoltarea i diversificarea serviciilor oferite de ctre DASC; Promovarea parteneriatelor cu instituii i organizaii din comunitate; Creterea calitii vieii persoanelor care beneficiaz de serviciile furnizate de ctre DASC; Respectarea standardelor de calitate i promovarea modelelor de bun practic, n domeniul furnizrii de servicii sociale; Creterea gradului de informare i de implicare a comunitii n problematica persoanelor beneficiare de servicii sociale. Perioada 2005-2007 s-a caracterizat prin importante schimbri survenite la nivel de instituie. Acestea s-au datorat modificrilor aduse n legislaia din domeniul proteciei sociale dar i din necesitatea unui serviciu public la nivel local care s furnizeze servicii sociale n funcie de nevoile sociale identificate care s se adreseze ct mai multor categorii de persoane vulnerabile. 11 ETAPELE NCHEIERII UNUI PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT CU CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIOARA Metodologia de lucru existent ce urmeaz a fi implementat conform standardelor de calitate, n ceea ce privete ncheierea de parteneriate publice private ntre Consiliul Local al Municipiului Timioara i organizaiile neguvernamentale din domeniul social, parcurge urmtoarele etape: 1. nregistrarea solicitrii de finanare a organizaiei neguvernamentale 25

2. Deplasarea pe teren la sediul organizaiei solicitante pentru evaluarea activitii pentru care se solicit finanare 3. Analizarea documentelor depuse de ctre organizaia non-guevrnamental 4. ntocmirea Raportului de evaluare iniial 5. ntocmirea documentaiei necesare acordrii finanrii (referat, proiect de hotrre, conveie sau act adiional) 6. Participarea i susinerea n Comisiile de specialitate ale Consiliului Local a documentelor ntocmite (referat, convenie de parteneriat, proiect de hotrre) 7. Participarea i susinerea n edina organizat n plen a Consiliului Local, a solicitrii de finanare 8. Deplasare la sediul organizaiei ne-guevrnamentale finanat pentru stabilirea perioadei de efectuare a monitorizrii (trimestrial) 9. Transmiterea trimestrial a raportului de monitorizare 10. Evaluarea serviciilor finanate i acordarea punctajului Cteva dintre criteriile identificate pentru acordarea finanrii: Serviciile furnizate de organizaiile private s vin n continuarea/completarea celor existente/primare care aparin Direciei de Asisten Social Comunitar. Organizaia s furnizeze servicii sociale integrate, specializate. Organizaia s asigure diversitatea serviciilor sociale identificarea activitilor realizate de ONG-uri care s lrgeasc paleta de servicii existente. Cteva din criteriile care trebuiesc ndeplinite de organizaiile neguvernamentale, n vederea ncheierii unui parteneriat cu Consiliul Local al Municipiului Timioara: Serviciile pentru care se dorete susinerea financiar din bugetul local, trebuie s fie acreditate conform legislaiei n vigoare, s respecte standardele minime de calitate pentru serviciile sociale acordate. O alt condiie este ca organizaia s fie vizibil n societate. S aib experien n domeniul furnizrii serviciului/lor respectiv/e. S aib capacitate financiar, pentru susinerea parial a serviciilor pentru care s-a solicitat susinere financiar, precum i a altor servicii pentru care nu beneficiaz de subvenie. Personalul angajat, implicat n procesul furnizrii serviciilor, obligatoriu trebuie s fie de specialitate, specializat, cu studii n domeniu. Metodologia de lucru s fie adecvat, obiectiv, aplicabil proceselor sociale. Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie s beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare i s dezvolte parteneriate multilaterale cu ali furnizori, care s valorifice contribuiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale i ale partenerilor poteniali, inclusiv ale comunitii locale, angajatorilor i altor factori de interes. Furnizorul are o abordare proactiv pentru satisfacerea nevoilor sociale ale comunitii i pentru eficientizarea utilizrii resurselor disponibile, are obligaia de a-i mbunti continuu serviciile sociale, de a asigura formarea profesional a personalului, de a realiza o comunicare eficient, susinut de valorificarea reaciilor primite de la organismele finanatoare, beneficiari i ali factori de interes. 12 Furnizorul are o abordare sistematic asupra activitii derulate i dispune de proceduri de mbuntire permanent a calitii serviciilor sociale, precum i de metodologii de monitorizare continu a implementrii de noi programe. Furnizorul trebuie sa dispuna de proceduri, cunoscute de personal, care stipuleaz identificarea i implicarea altor furnizori i factori de interes local, n vederea diversificrii serviciilor sociale i asigurrii continuitii acestora. Plata salariilor pentru angajaii care i desfoar activitatea n aceste organizaii 26

susinute financiar de autoritile locale, se realizeaz conform sistemului naional de stabilire a salariilor din sectorul bugetar. DESCRIEREA MODELULUI DE BUN PRACTIC PENTRU VOI Fundaia Pentru Voi, s-a nfiinat n anul 1996, de ctre Organizaia Prinilor cu Copii cu Dizabiliti Sperana i Organizaia Festog din Olanda, cu scopul oferirii de servicii sociale pentru adulii cu dizabiliti intelectuale din Timioara. Tot n acest an, Fundaia Pentru Voi a ncheiat o convenie de colaborare cu Inspectoratul de Stat pentru Persoane cu Handicap Timi, avizat de Secretariatul de Stat pentru Handicapai. Pe baza conveniei s-a nfiinat, prin Ordinul nr. 174/19.12.1996, Centrul de recuperare i integrare socio-profesional a persoanelor cu handicap - primul centru de zi pentru aduli cu dizabiliti din Romnia. nc de la nfiinare, acesta a fost finanat de ctre Primaria si Consiliul Local al Municipiului Timioara. n anul 2004, n prezena excelenei sale, domnul Peter Jan Wolthers - ambasadorul Olandei n Romnia, domnul primar Gheorghe Ciuhandu i domnul Laurens Elmendorp preedintele Fundaiei Pentru Voi, de la acel moment, au semnat Convenia de colaborare ntre Consiliul Local al Municipiului Timioara i Fundaia Pentru Voi. Documentul consfinete parteneriatul public-privat n baza cruia funcioneaz serviciile i reprezint un model de bun practic pentru Romnia. Conform Conveniei, Fundaia Pentru Voi d n folosin cldirile n care se desfoar activitile centrului i asigur dotarea acestuia iar cheltuielile de funcionare: electricitate, gaz, hrana beneficiarilor, salariile personalului sunt asigurate de bugetul local. Centrul este condus de ctre un Consiliu Director care are reprezentani ai Fundaiei, ai Primriei Timioara, ai beneficiarilor i personalului centrului. n condiiile n care n Romnia nu exista i nu exist nici azi o legislaie a parteneriatului public-privat n domeniul social, aceasta a fost singura variant legal care s-a dovedit viabil n timp. n anul 2005 a fost ncheiat o nou Convenie de colaborare ntre Consiliul Local al Municipiului Timioara i Pentru Voi, datorit modificrilor legislative aprute, nc o dovad a implicrii comunitii i a autoritilor locale n demersul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabiliti intelectuale. Denumirea centrului s-a schimbat i ea n Centrul de zi Pentru Voi, cu locuine protejate i, ulterior, n Centrul de servicii Sociale Pentru Voi , conform Hotrrii Consiliului Local Timioara din 2009. Acest parteneriat funcioneaz de 14 ani, dezvoltndu-se continuu, n ciuda legislaiei neclare, fluctuante i neadaptate practicilor europene. n toi aceti ani, s-a fcut lobby insistent 13pentru modificarea legislaiei n sensul recunoaterii parteneriatului public - privat n domeniul furnizrii serviciilor sociale pentru persoane cu dizabiliti i clarificrii statutului legal al acestuia. La nceput, singurul serviciu oferit de ctre Fundaia Pentru Voi era Centrul de zi, care avea 50 de beneficiari. Actualmente centrul deservete 177 beneficiari i aria serviciilor oferite s-a diversificat continuu. DESCRIEREA SERVICIILOR OFERITE DE CENTRUL DE SERVICII SOCIALE PENTRU VOI (nfiinat prin parteneriatul public-privat dintre Fundaia Pentru Voi, Consiliul Local i Primria Municipiului Timioara). 27

Centrul de zi mpreun pentru aduli cu dizabiliti intelectuale medii i uoare a fost inaugurat n ianuarie 1997. Este axat pe dezvoltarea abilitilor de munc i angajarea n munc a celor 70 de beneficiari i are urmtoarele ateliere: a. Copy-Center b. Ambalaje i asamblri c. Croitorie i artizanat d. Bricolage i Grdinrit Angajare sprijinit ofer suport permanent pentru 26 de persoane angajate pe piaa liber a muncii i pentru 45 persoane angajate n Unitatea protejat Pentru Voi. Ofer profil vocaional, cutare de locuri de munc, training vocaional i training pentru abiliti sociale, inserie profesional i acompaniament pentru 80 persoane cu dizabiliti intelectuale. Centrul de zi Ladislau Tcsi pentru 54 de aduli cu dizabiliti severe i multiple sau cu comportament provocator, a fost inaugurat n 2007. Activitile desfurate n cadrul centrului sunt menite s dezvolte autonomia personal a beneficiarilor pna la nivelul maxim posibil, s sprijine participarea acestora la viaa comunitii i totodat s le ofere ocazia de a se recrea i de a i petrece timpul n compania altor tineri. Centrul cuprinde patru grupe de activiti. Locuine protejate pentru 24 de persoane cu dizabiliti intelectuale (DINA, DINU, LAURA, DORA, Cristian). Dora, Laura i DINU sunt locuine medii protejate. Locatarii acestora sunt persoane cu dizabiliti intelectuale medii, care au loc de munc i se gospodresc singure, cu un sprijin minim, de 18 ore pe sptmn. DINA i Cristian sunt locuine maxim protejate, cu supraveghere permanent, pentru persoane cu dizabiliti intelectuale severe. Casa Cristian este cea mai nou locuin protejat a Fundaiei Pentru Voi, fiind prima din Romnia construit special pentru nevoile persoanelor cu dizabiliti intelectuale severe (inaugurat n aprilie 2010). Centrul respiro ofer servicii de ngrijire pe termen scurt, temporare. Acest serviciu este oferit persoanelor cu dizabiliti intelectuale, astfel nct familiile lor s poat s-i ia o pauz din rutina zilnic de ngrijire. Este deschis 24 ore pe zi, 7 zile pe sptmn i poate gzdui 3 beneficiari simultan pe o perioad determinat. Servicii sociale la domiciliu pentru 16 persoane adulte cu dizabiliti intelectuale. n cadrul acestui serviciu avem o echip de profesioniti - psiholog, asisteni sociali, kinetoterapeut, educatori specializai - care ofer sprijin dup programul stabilit, n situaii critice. n urma evalurii efectuate de ctre echipa pluridisciplinar, se stabilesc nevoile i sprijinul ce va fi acordat. Durata furnizrii acestui tip de servicii este variabil n funcie de specificitatea fiecrui caz. n anul 2007 Fundaia Pentru Voi a nfiinat Unitatea Protejat Pentru Voi, a crui scop este angajarea unui numr ct mai mare de persoane cu dizabiliti intelectuale. Pentru atingerea acestui obiectiv s-a urmrit ncheierea ct mai multor colaborri de succes cu firme 14 din Timioara i alte orae din Romnia, colaborri prin care persoanele cu dizabiliti intelectuale fac un pas important n viaa lor, n ceea ce privete incluziunea i participarea la viaa comunitii, acestea prelund statutul de angajat. Pn n prezent s-au ncheiat 55 de colaborri cu diferite instituii i firme de pe plan local i naional pentru dezvoltarea unitii protejate Pentru Voi. CARE ESTE SECRETUL SUCCESULUI? Iat civa din cei mai importani factori care au concurat la acest succes: nelepciunea, deschiderea i spiritul european al autoritilor locale, n primul rnd al Primarului i a Primriei Timioara Implicarea prinilor n nfiinarea Fundaiei, n conducerea ei, n conturarea misiunii i a strategiei ei Sprijinul permanent al unor organizaii strine: Fundaiile Prietenii Speranei, Zozin, 28

WACR, din Olanda, FUB din Suedia precum i al unor federaii internaionale puternice Inclusion International i Inclusion Europe. Atragerea de finanri din partea mai multor tipuri de finanatori externi: Institutul pentru o Societate Deschis din Budapesta prin programul Mental Disability Advocacy Program, Cooperative Netherlands Foundation, programul Matra al Ministerului Afacerilor Externe al Olandei, SHIA Suedia, Comisia European, cluburi Rotary din Elst Olanda, Timioara i Rotary International Dezvoltarea unor relaii de colaborare cu mass media local, ceea ce a dus la o foarte bun acoperire a aciunilor centrului i la vizibilitatea sa pe plan local. Motivaia leaderilor Fundaiei care au crezut tot timpul c este posibil dezvoltarea serviciilor comunitare i n Romnia i care cu perseveren au fcut un lobby permanent pentru a iniia i dezvolta acest parteneriat i pentru a obine i crete implicarea autoritilor locale Serviciile au reprezentat premiere pentru Romnia n domeniul dizabilitii intelectuale: primul centru de zi pentru aduli cu dizabiliti intelectuale, primul serviciu de angajare sprijinit, prima locuin protejat, primul centru de criz, primul grup de autoreprezentani - persoane cu dizabiliti intelectuale. AVANTAJELE ADMINISTRAIEI LOCALE PRIN PARTENERIATUL CU FUNDAIA PENTRU VOI Imagine la nivel local, naional i internaional La nivel local, cetenii Timioarei se bucur de servicii specializate oferite persoanelor cu dizabiliti intelectuale. Vd prin rezultatele i serviciile de calitate unde i cum se cheltuiesc banii pe care i pltesc ca i contribuie la bugetul local. Presa local este un partener de ndejde n promovarea serviciilor i proiectelor la nivel local dnd dovad de transparen i deschidere ctre comunitate. Calitatea serviciilor oferite, caracterul lor inovator, seriozitatea i devotamentul personalului de la Pentru Voi au fost recunoscute i premiate n repetate rnduri la nivel naional i internaional: n anul 2000, doamna Laila ONU, director al Fundaiei i al Centrului de servicii sociale "Pentru Voi" a fost decorat cu Ordinul Naional "Serviciul Credincios" n Grad de Ofier de ctre preedintele Romniei, Domnul Emil Constantinescu. 15 n anul 2003, domnul Laurens Elmendorp (Olanda), preedintele Fundaiei "Pentru Voi", din acel an, a fost decorat de ctre Preedintele Romniei, Domnul Ion Iliescu, la Palatul Cotroceni. n anul 2003, Fundaia Pentru Voi" a primit din partea Institutului pentru o Societate Deschis Budapesta, distincia "Model de excelen" pentru Centrul de zi "mpreun" un model de bun practic n furnizarea de servicii sociale pentru persoanele cu dizabiliti intelectuale, serviciu oferit n parteneriat cu Primria Timioara. Proiectul Diferii, dar mpreun, derulat n parteneriat cu Primria Timioara, a ctigat o serie de premii pe plan naional i internaional: Marele Premiu la Gala Societii Civile, n anul 2008. Premiul Handinnov pentru Romnia, n cadrul unui eveniment organizat sub patronajul Preedeniei Franceze a Uniunii Europene, n anul 2008. Pictura chinezeasc, n cadrul Premiilor pentru Participare Public organizate de Centrul de Resurse pentru Participare Public, n anul 2009. Vizitele unor personaliti de marc care au ludat n repetate rnduri exemplul de succes de la Timioara, au adus imagine la nivel naional i internaional parteneriatului dintre Fundaia Pentru Voi i Primria Municipiului Timioara: n anul 2001, am avut onoarea i plcerea de a primi vizita Maiestii Sale Regina 29

Beatrix a Olandei, care au ntrit imaginea Fundaiei Pentru Voi n comunitate, att n rndul cetenilor ct i al autoritilor publice, crescnd valoarea parteneriatului publicprivat n baza cruia funcionau serviciile sociale. n anul 2003, Baronesa Emma Nicholson, a vizitat serviciile sociale Pentru Voi, apreciind calitatea acestora i nivelul european la care se lucra cu adulii cu dizabiliti intelectuale. Ambasadorii Olandei i ai Suediei au vizitat n repetate rnduri serviciile Fundaiei Pentru Voi, urmrind ndeaproape dezvoltarea acesteia i promovnd n mediile n care activau modelul de succes de la Timioara. Responsabilitate social Furnizarea de servicii sociale comunitare care rspund nevoilor cetenilor oraului este o responsabilitate a autoritilor locale, pe care Primria i-o ndeplinete cu brio prin parteneriatul cu Fundaia Pentru Voi. Dac n 1997 s-a nceput cu 20 beneficiari, n prezent, n Timioara se furnizeaz servicii sociale de calitate european n domeniul dizabilitii intelectuale pentru 177 beneficiari i familiile lor, prin parteneriatul cu Pentru Voi. Primria finaneaz doar costul serviciilor iar Fundaia asigur investiiile, asigur managementul, finaneaz instruirea personalului, implicnd specialiti de marc din strintate, dezvolt noi servicii care s rspund nevoilor comunitii. 16 ALTE EXEMPLE DE PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT LA TIMIOARA 1. ASOCIAIA CASA FAENZA Este o organizaie neguvernamental de protecie special a copiilor cu sindrom autist, nregistrat n baza sentinei civile nr. 297/24.05.2001 (H.G. nr. 26/2000) i acreditat ca furnizor de servicii sociale n baza deciziei nr. 53/14.04.2006 (H.G. nr. 1024/2004). Prin nfiinarea Centrului Comunitar pentru Copii Autiti Casa Faenza n anul 2001, Timioara a devenit primul ora din ar n care sntatea mental a copiilor comunitii devenea responsabilitatea comunitii nsei. Misiunea Promovarea i implementarea unei abordri holistice centrate pe nevoile copilului autist i pe egalitatea de anse la o via normal. Scopul mbuntirea condiiilor de via i adaptabilitate social a copiilor cu tulburri din spectrul autist n vederea creterii calitii vieii acestor copii i a familiilor lor. Portofoliul De Servicii A.Servicii de tip "centru de zi" B.Servicii la domiciliu C.Servicii de evaluare destinate beneficiarilor externi (la nivel naional) Serviciile destinate copiilor beneficiari ai centrului: Evaluare de specialitate (efectuat n echipa multidisciplinar), Programe individualizate de intervenie, adaptate nevoilor i posibilitilor copilului autist; programele sunt stabilite de ctre echipa multidisciplinar dup o perioad de cel puin o lun de evaluare i observare a copilului; integrare senzorial (Proprioceptiv, Vestibular, Tactil, Vizual, Auditiv, Olfactiv, Gustativ), activiti psihopedagogice pe ariile: Percepie, Imitaie, Cognitiv (verbal), Cognitiv (performana), Coordonare oculo-motric, Motricitate fin, logopedie, terapie comportamental, terapie prin dans, kinetoterapie, hidroterapie, terapie Ocupaional/ Ergoterapie (educaie muzical, pictur-modelaj, desen), Autonomie personal, Socializare n micro i macro grup (interaciune social, autonomie stradal, autonomie social), Monitorizare medical/ psihiatric, Activiti sportive i recreative, servirea zilnic a micului dejun i a prnzului. Funcionarea parteneriatului public-privat Asociaia Casa Faenza furnizeaz serviciile mai sus menionate cu susinere financiar 30

a membrilor fondatori: Primria Municipiului Timioara i Primria Oraului Faenza din Italia, principala finanare fiind din partea Primriei Timioara. Viceprimarul oraului, domnul Adrian Orza este preedintele Asociaiei Casa Faenza. 2. FUNDAIA TIMIOARA 89 nfiinat de scriitorul Petru Ilieu, Fundaia Timioara 89 s-a nfiinat la data de 30 decembrie 1989 i este cunoscut ca ntia organizaie umanitar aprut n Romnia postrevoluionar. Obiectivul principal este sprijinirea moral i material a persoanelor i grupurilor aflate n criz (aduli i copii ai strzii, vagabonzi, ceretori, muncitori zilieri itinerani, adolesceni provenii din casele de copii, persoane care i-au pierdut locuina, familii n situaie critic etc.) 17 n prezent fundaia funcioneaz ndeosebi prin suportul Primriei Municipiului Timioara, biroului U-assist (SAS) i a Bisericilor Ecumenice din Mlar, Suedia, a organizaiei Bartimus din Zrich (Elveia), a unor cluburi Rotary din Romnia i Olanda i a diferiilor sponsori. Aflat n permanent dezvoltare, Serviciul de Urgene Sociale este un program desfurat n parteneriat cu Primria Municipiului Timioara, Corpul Gardienilor Publici, Azilul de noapte "Pater Jordan" i Centrele de plasament Timioara, program ramificat n subprogramele: Centrul de Consiliere i Mediere si Adpostul de Tranzit pentru persoane fr adpost (15 locuri de cazare); Colonia social Comeat. Funcionarea parteneriatului public-privat Serviciul de Urgene Sociale funcioneaz n baza unui parteneriat cu Consiliul Local Timioara, conform Hotrrii Consiliului Local al Municipiului Timioara 29/29.01.2008, HCLMT 16/27.01.2009, i HCLMT, 22/26.01.2010 privind ncheierea actului adiional de prelungire cu un an a Conveniei - anexa la Hotrrea Consiliului Local al Municipiului Timioara nr. 29/29.01.2008 ncheiat ntre Consiliul Local al Municipiului Timioara i Fundaia Timioara '89 - susinerea financiar const n plata salariilor a 5 angajai ai Fundaiei i subvenionarea unei pri din consumabile. n acelai raport de parteneriat, fundaia beneficiaz din partea Cantinei Sociale a Municipiului Timioara de un numr 15 porii de hran cald care intr n compoziia prnzului oferit de fundaie (ntre 40 i 70 porii de hrana cald) timp de 5 zile pe sptmn, persoanelor fr adpost. De menionat este faptul c fr parteneriatul cu Consiliul Local Timioara, fundaia ar trebui s-i reduc total activitatea social i s se rezume la sfera cultural, respectiv publicare de carte, organizare de spectacole, promovare cultural n conceptul Timioara Open Art City. 3. SERVICIUL DE AJUTOR MALTEZ N ROMNIA FILIALA TIMIOARA Este o organizaie neguvernamental care ofer servicii sociale multiple. Este prezent n viaa social a municipiului Timioara de 17 ani, strduindu-se s rezolve probleme de interes general. Beneficiarii organizaiei sunt persoane vrstnice i singuratice, familii n situaii de criz, bolnavi cronici i persoane cu handicap. Numrul de beneficiari n 2009 a fost de 1640 de persoane dintre care 900 de persoane au beneficiat de ajutor permanent, 598 persoane de ajutor ocazional, iar de servicii sociale proprii - 200 persoane (cminul de btrni, ngrijire la domiciliu, cantin social, centru de zi). Organizaia lucreaz cu 100 de voluntari i 28 angajai. Pe lng voluntarii aduli mai avem i o organizaie de Tineret Maltez, cu 40 de membri. Organizaia Tinerilor Maltezi este o surs de nnoire pentru voluntariat i sperana organizaiei SAMR pentru viitor. Servicii sociale permanente: a) Cminul pentru persoane vrstnice funcioneaz din 1993, asigur cas i mas, ngrijire complet pentru 20 de vrstnici. 31

b) Centru de zi Clubul Seniorilor ofer unui numr maxim de 30 persoane vrstnice singure, deplasabile, posibilitatea ntlnirilor zilnice intr-o ambian plcut. Activiti diverse distractiv-culturale, ergo- melo-psihoterapie. Opional se ofer i o mas cald zilnic c) Cantina social Buctria pe roi, prepar mas cald de prnz, cu o capacitate de 100 porii, cinci zile pe sptmn. La sfrit de sptmn vrstnicilor se ofer hran 18 rece. Pentru 70 beneficiari masa se transport la domiciliu. Alocaia pentru masa zilnic este asigurat de Primria Municipiului Timioara, conform Legii Cantinelor Sociale i Conveniei de parteneriat intre Primrie i SAMR filiala Timioara. Pe baza HCLTM nr. 137 din data 24. 04. 2007 valabil 5 ani. d) ngrijire la domiciliu pentru persoane vrstnice Serviciul ngrijire la domiciliu pentru persoane vrstnice i-a nceput activitatea n 1996 o dat cu ctigarea proiectului Phare SESAM. n 1997 se organizeaz cursul de calificare pentru personalul de ngrijitori la domiciliu. n data de 1 iulie 1997 debuteaz activitatea. Din 1997, ngrijirea vrstnicilor la domiciliu asigura servicii sociale pentru 50 de persoane de vrsta a treia, singure, greu deplasabile i cu venituri reduse. Obiectivul principal al acestui program este prevenirea i/sau depirea unor situaii de dificultate, vulnerabilitate, pstrare a autonomiei, prevenire a marginalizrii i excluziunii sociale, fiind menit s previn instituionalizarea persoanelor vrstnice. Funcionarea parteneriatului public-privat Colaborarea cu Consililul Local al Municipiului Timioara a fost semnat pe perioada anului bugetar Martie 2008 Februarie 2009 inclusiv ncheiat cu nr. 825 din 13.03.2008 i prelungit prin HCLMT nr. 217/26.05.2009, pentru nc un an de zile. Prin acest parteneriat, Primria Municipiului Timioara susine financiar plata salariilor pentru un numar de 12 angajai. 4. FEDERAIA CARITAS A DIECEZEI TIMIOARA Are sediul n Timioara, Str. Corbului nr. 2 i a luat fiin n anul 1993. Este o organizaie inspirat i iniiat de Episcopia romano-catolic din Timioara, aflndu-se sub patronajul acesteia i reunete asociaiile Caritas cu scop nepatrimonial, legal constituite de pe teritoriul diecezei Timioara, respectiv judeele Timi, Arad, Cara - Severin i Mehedini. Federaia Caritas este persoan juridic romn de drept privat, apolitic, fr scop patrimonial constituit i acreditat s acorde servicii de asisten social primare i specializate persoanelor aflate n nevoi. Se dedic tuturor formelor de ajutor social, comunitar, desfurndu-i activitatea sub deviza Suntem aici pentru toi oamenii i ofer servicii sociale sub motto-ul Ajut-i pe cei necjii. Serviciile pe care le asigur sunt diversificate i sunt oferite indiferent de religie, naionalitate sau apartenen politic. Misiunea: promovarea unei politici sociale bazate pe respectarea drepturilor omului. Scopul: creterea calitii vieii persoanelor aflate ntr-o situaie de risc social. Obiective generale: Asigurarea de servicii sociale de calitate adaptate nevoilor sociale existente, respectnd standardele generale de calitate n domeniu. Colaborarea cu instituii, organizaii i fundaii publice i private n vederea implementrii politicilor sociale la nivelul comunitii. Furnizarea de servicii sociale n sistem integrat prin asocierea lor cu servicii medicale, educaionale, ct i oferirea de locuine protejate i de ocupare de locuri de munc. Promovarea unei imagini pozitive a beneficiarilor serviciilor sociale furnizate de ctre instituia noastr. Promovarea i sprijinirea dezvoltrii n Romnia a unui sistem eficient de asisten social a categoriilor vizate. Grupuri int: persoane care din cauza unor motive de natur economic, fizic, psihic sau social nu au posibilitatea s acioneze pentru ei nii i s-i dezvolte propriile capaciti 32

i competene pentru a face fa singuri schimbrilor sociale i pentru a-i reprezenta singuri interesele. Acetia sunt: 19 - copiii separai sau cu risc de separare de prini, copiii provenii din familii care prezint o situaie de risc; - persoanele vrstnice i persoanele cu dizabiliti; - persoanele victime ale violenei n familie; - persoanele toxicodependente; - alte persoane aflate n situaii de dificultate. Servicii permanente: a) Azilul de noapte Paterjordan A fost inaugurat la 1 Mai 2000, pe strada Brncoveanu nr. 50, n Timioara. Scopul proiectului: Oferirea de servicii sociale persoanelor far adpost pentru mbuntirea calitii vieii i reintegrarea lor n societate. Grupul int: persoane fr adpost aflate n situaii de risc aflate la limita excluziunii sociale. Serviciile oferite n cadrul Azilului de Noapte se refer n principal la asigurarea unui loc de cazare peste noapte pentru un numr de 80 de persoane. Camerele Azilului sunt mprite pentru a caza separat brbai, femei, mame cu copii sau copii singuri. Pe lng cazare, celor 80 de beneficiari li se mai acord: Servicii primare: - cin cald preparat la Cantina social a Federaiei Caritas Timioara, un mic dejun pregtit n buctria proprie a Azilului; - igienizarea corporal obligatorie o dat pe sptmn; - consiliere n vederea ntocmirii actelor de identitate i obinerea drepturilor bneti cuvenite; - informare despre alte servicii oferite de instituiile publice i private; - ndrumare ctre alte instituii de profil. Servicii sociale specializate: - sprijin i orientare pentru integrare, readaptare i reeducare profesional, - suport i asisten pentru familiile i copiii aflai n dificultate, - asisten i suport pentru persoane vrstnice, - mediere social. b) Casa Maria a Apostolilor Casa Sfnta Maria a Apostolilor din Timioara este un adpost pentru femeile care au fost supuse violenei domestice; aici pot locui mpreun cu copiii lor. Funcioneaz din 2003. Adpostul ofer servicii de asisten social, asisten psihologic i psihopedagogic de specialitate oferite de ctre personal calificat. Beneficiarele sunt ncurajate s-i recapete iniiativa i s-i modeleze propria lor via. Scopul nfiinrii adpostului pentru femeile victime ale violenei n familie este de a oferi cazare temporar, asisten medical, ngrijire i consiliere psihologic n conformitate cu standardele de calitate pentru serviciile sociale din domeniul proteciei victimelor violenei n familie. Obiectivele adpostului: dezvoltarea unei perspective de via stabil i independent, ntrirea contiinei de sine i a sentimentului propriei valori, lrgirea competenei sociale referitoare la capacitatea relaional i de comunicare, lrgirea gradului de toleran a frustrrilor legate de conflict, descoperirea i ncurajarea punctelor forte ale femeilor, ncurajarea capacitii de munc. 20 Adpostul are o capacitate de a caza ntr-un spaiu adecvat 12 femei mpreun cu copiii lor pe o perioad de maxim 60 de zile ce se poate prelungi n situaii excepionale cu nc 30 de 33

zile. c) Centrul de ngrijire Paliativ de tip Hospice Casa Milostivirii Divine Scopul: serviciilor paliative este asigurarea calitii vieii prin oferirea unei ngrijiri complexe, orientat spre nevoile pacientului i ale familiei, de ctre o echip interdisciplinar. Obiective: Asigurarea de servicii medicale i sociale de calitate pacienilor n faza terminal a bolii, respectnd standardele generale de calitate n domeniu. Colaborarea cu instituii, organizaii i fundaii private sau publice n vederea implemetrii politicilor sociale la nivelul comunitii. Oferirea de suport medical, material, spiritual i social att bolnavului ct i familiei acestuia. Perfecionarea continu a personalului prin cursuri de perfecionare, seminarii i conferine n domeniul social n vederea mbuntirii serviciilor acordate. Promovarea unei imagini pozitive a beneficiarilor serviciilor sociale furnizate de ctre instituia noastr. Centrul de ngrijire Paliativ Casa Milostivirii Divine funcioneaz din anul 2006. Ofer servicii medicale paliative n principal pacienilor cu afeciuni de natur oncologic, aflai n stadiu terminal. Unitatea dispune de zece paturi. n Hospice se asigur cazare, mas, supraveghere permanent, tratament i asisten medical. Se mai ofer consiliere psihologic i spiritual bolnavilor i familiilor acestora. Serviciile de ngrijire sunt acordate de ctre un personal calificat format din 18 angajai: doi medici oncologi, opt asistente medicale i patru infirmiere. Acetia sunt sprijinii i de voluntari. d) Centre de asisten social i ngrijire la domiciliu Acest proiect funcioneaz din anul 2003. Pe raza Diecezei Timioara sunt opt centre de ngrijire i asisten social la domiciliu i anume n Timioara, Buzia, Lugoj, Reia, Anina, Caransebe, Oelul Rou i Lipova. n cadrul centrelor se ofer servicii medicale i sociale n domeniul ngrijirii la domiciliu adaptate grupului int. Acestea sunt acordate de o echip interdisciplinar format din: medic, asisteni medicali, ngrijitoare, lucrtori social i voluntari. Scopul proiectului: de a oferi servicii de ngrijire medical i social la domiciliul beneficiarului n vederea creterii calitii vieii acestuia. Grup int: persoane cu afeciuni acute i/sau cronice, care prezint un anumit nivel de dependen i o capacitate limitat de a se deplasa la o unitate sanitar n vederea asigurrii ngrijirilor recomandate de medic. Obiective: - promovarea i respectarea drepturilor persoanelor vrstnice sau persoanelor imobilizate la pat, - prevenirea instituionalizrii sau excluderii sociale a grupului int. Serviciile medicale se efectueaz doar la recomandarea medicului Centrului, medicului de familie sau a medicului curant. Serviciile oferite sunt de asisten medical i de ngrijire; suport emoional i, dup caz, consiliere psihologic, transport i asisten paliativ. Funcionarea parteneriatului public-privat Serviciile oferite sunt susinute financiar de Consiliul Local al Municipiului Timioara prin plata salariilor a 15 angajai din toate serviciile, mai sus enumerate; n plus, Casa Maria a Apostolilor este susinut financiar i prin plata unei pri din cheltuielile de utiliti iar Azilul de noapte Paterjordan este susinut i prin acoperirea a 60% din cheltuielile de administrare conform HCL 202/ 19.06.2007 n vigoare din 27.01.2008 i HCL 493/25.11.2008, HCL 56/23.02.2010, privind aprobarea ncheierii actului aditional de modificare a Conveniei anex 34

la Hotrrea Consiliului Local al Municipiului Timioara nr. 202/19.06.2007, ncheiat ntre Consiliul Local al Municipiului Timioara i Federaia Caritas a Diecezei Timioara. 5. FUNDAIA UMANITAR CHOSEN Fundaia Chosen Romnia-Casa Olarului, cu sediul n Timioara Calea Buziasului, Nr. 84, fundaie non-profit, a fost nfiinat prin Hotrrea 4/22.09.2000, acreditat n anul 2006 i reacreditat n anul 2009. Scopul Fundaiei: mbuntirea vieii copiilor aflai n situaie de risc, provenii din familii defavorizate ale oraului. n cadrul Fundaiei se desfoar urmtoarele programe: a. Centrul de Zi CASA OLARULUI Grupul int: copii cu vrsta cuprins ntre 7 i 14 ani, din familiile defavorizate socioeconomic. Scopul programului este prevenirea abandonului familial i colar, precum i integrarea social a acestor copii. Copiii integrai n Centrul de zi beneficiaz la rndul lor, de serviciile puse la dispoziie de Fundaia Chosen: servirea mesei, servicii de asisten social, pedagogice, medicale, de consiliere psihologic a copilului i a familiei, activiti recreativeducative, efectuarea temelor colare. Activitile desfurate sunt diverse i urmresc: - identificarea copiilor care provin din familii cu dificulti materiale; - realizarea planului de interventie conform nevoilor personale; - consolidarea relaiilor prini-copii; - mbuntirea performanelor colare; - gsirea unor modaliti creative i distractive de petrecere a timpului liber; - conturarea intereselor colare i profesionale. Pentru viitor: - se urmrete extinderea spaiului actual al Casei Olarului, ca un rspuns la numrul mare de solicitri pentru Centrul de Zi. - de asemenea, se urmrete construirea unei tabere n com. Frdea, jud Timi. Acest proiect e determinat de nevoia construirii unui spaiu n care se pot organiza taberele de var, activiti sportive i recreative pentru beneficiarii fundaiei. b. Centrul de Informare i Consiliere a tinerilor O FEREASTR SPRE VIITOR 22 Funcionarea parteneriatului public-privat Fundaia deruleaz parteneriate cu instituii publice locale, organizaii private, naionale i internaionale. ncepnd din anul 2005 s-a ncheiat un protocol de colaborare cu Consiliul Local al Municipiului Timioara, care a facilitat integrarea i susinerea unui numr mai mare de beneficiari din Timioara. Pe baza protocolului stabilit, Fundaia beneficiaz de hrana de la Cantina Social i de asemenea, anual, pe baza Hotrrii Consiliului Local beneficiaz de plata a trei salarii pentru angajaii Centrului de Zi i Centrului de Tineri. (conform HCL 150 / 25.03.2008 i HCL 124 / 24.03.2009. Luna aceasta, n edinta de plen a Consiliului Local se va discuta prelungirea cu un an a conveniei de colaborare. Prin Protocolul de colaborare ntocmit cu Consiliul Local al Municipiului Timioara, sau obinut urmtoarele beneficii: - Fundaia a fost ncurajat s se implice n viaa copiilor i a familiilor defavorizate din oraul Timioara, prelund n felul acesta o parte din cazuistica social a Primriei Municipiului - a fost uurat sarcina financiar a fundaiei pentru plata salariilor - s-a furnizat ajutor n asigurarea hranei prin prnzul oferit de Cantina Social a Primriei. Fundaia ofer zilnic prnzul i cina pentru copii. - prin acest parteneriat au fost responsabilizai beneficiarii copii i prinii s participe la serviciile de consiliere i voluntariat, la COALA PRINILOR, prin care sunt instruii pentru mbuntirea relaiilor din familie i prevenirea abandonului familiar. - au fost responsabilizate colile publice s colaboreze cu Fundaia n interesul progresului 35

performanelor colare ale copiilor / tinerilor integrai n programul Fundaiei. - a mbuntit imaginea public a Primriei n faa cetenilor oraului, prin interesul i ajutorul artat fa de ei i familiile lor, crend condiiile desfurrii programului Centrului De Zi din zona Calea Buziaului. Considerm c deschiderea unor centre de zi n diferite zone ale oraului ar contribui substanial la prevenirea abandonului colar i familial, la mbuntirea relaiilor prini-copii i coala-copii. 6. SOCIETATEA ROMN SPERANA Este o organizaie neguvernamental, nonprofit, cu scop umanitar a familiilor cu persoane (copii i aduli) cu handicap mental din Timioara i din judeul Timi. S-a nfiinat n 1990 la iniiativa unui grup de 40 de prini i reunete n prezent peste 1.000 de membri. Scopul organizaiei este creterea calitii vieii persoanelor cu handicap mental i a familiilor lor. Obiectivul principal al asociaiei a fost crearea unor servicii alternative specifice i mmult superioare celor pe care statul romn le oferea n 1990 persoanelor cu handicap. Din anul 2000 asociaia a iniiat nfiinarea unui serviciu pentru prevenirea i depirea crizelor n familiile cu copii cu handicap mental, denumit Centrul de criz (Respite-Care). Prin situaie de criz, definim orice eveniment petrecut n cadrul familiei care o mpiedic s poat acorda ngrijirea necesar copilului cu handicap mental: situaie conflictual n familie, familie n curs de destrmare, familie monoparental, epuizare fizic i /sau nervoas a prinilor, boal, deces, deplasare n afara localitii pentru rezolvarea unor probleme de familie etc. n cadrul serviciului de Respite-Care se ofer servicii specifice att pentru pentru familie ct i pentru copil. Centrul de criz i desfoar activitatea ntr-un imobil, proprietate a Societii Romne Sperana, situat n Timioara i a fost acreditat, coform legislaiei n vigoare. Capacitatea centrului este de 8-10 locuri, oferindu-se sprijin/gazduire pentru o perioad de maxim 10 zile. Personalul angajat pentru oferirea acestor servicii este minim, fiind compus din: 6 pedagogi de 23 recuperare cu experien n activitatea cu copilul cu handicap mental, o menajer, un asistent social care este i coordonatorul centrului. Funcionarea parteneriatului public-privat Centrul Respite-Care/Centrul de criz, este administrat printr-un parteneriat public-privat din anul 2004, cnd s-a ncheiat un contract de asociere dintre Societatea Romn Sperana cu Consiliul Local al municipiului Timioara. Prin acesta, Primria Timioara se oblig la plata salariilor a 6 pedagogi de recuperare i la plata salariului menajerei. Societatea Romn Sperana i asum plata asistentului social care este i coordonatorul centrului i asigur finanarea tuturor categoriilor de cheltuieli pentru acest serviciu (cheltuieli de ntreinere, materiale igienico-sanitare, alocaie de hran pentru copii, transportul copiilor i cheltuieli pentru materiale didactice i consumabile). Contractul de asociere se prelungete anual la cerere printr-o hotrre a Consiliului Local al Municipiului Timioara. Serviciul menionat rspunde unor nevoi locale, este inovativ i replicabil, servind ca serviciu-resurs la realizarea standardelor naionale pentru centre de criz, lucru menionat n prima ediie (2003) a acestora. Proiectul este nominalizat ca proiectul anului n Raportul annual pe 2002 al Fundaiilor Olandeze care a finanat cumprarea imobilului unde funcioneaz centrul i realizarea unor reparaii ulterioare necesare. 24 CONCLUZII: Ca rezultat al redefinirii rolurilor si responsabilitatilor guvernelor, sectorului privat si societatii civile, apar noi retele avand la baza un parteneriat de tip public-privat care isi propune solutionarea unor probleme sociale considerate altadata a fi exclusiv in responsabilitatea 36

guvernului. Parteneriatul public privat in furnizarea serviciilor sociale ofera un sir intreg de avantaje atat pentru institutiile publice si private, cat si pentru intreg sistemul de asistenta sociala. Astfel, pe termen lung parteneriatele publice private in domeniul social dezvoltata o piata competitiva de servicii sociale, unde exista o concurenta intre organizatiile publice si private, precum si intre entitatile private furnizoare de servicii sociale, permite concentrarea efortului sectorului public pe elaborari de politici si strategii generale de management al serviciilor sociale, lasand implementarea in seama organizatiilor private. Astfel, sporeste impactul programelor de servicii sociale sustinute de bugetul de stat prin atragerea de resurse complementare. Implicarea actorilor comunitari in identificarea propriilor probleme si oferirea de solutii creeaza cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea unor formule durabile de parteneriat in crearea retelelor comunitare de servicii sociale. Pe de alta parte, sporeste pe aceasta cale controlul societatii asupra utilizarii banilor publici care au menire sociala. Relatiile de parteneriat genereza imbunatatiri ale managementului institutiilor publice prin reglementare de standarde de calitate a serviciilor sociale, permite diversificarea serviciilor sociale, ceea ce conduce la cresterea numarului de beneficiari si contribuie la cresterea calitatii serviciilor.Totodata pentru organizatii si beneficiari permite accesul la fonduri publice, astfel asigurand continuitatea in furnizarea serviciilor sociale prestate de catre ONG, ceea ce sporeste credibilitatea pentru initiativele private de acumulare de fonduri. Parteneriatele publice private in domeniul social, deosebit de atractive prin eficienta, solicita o capacitate sporita de management atat din partea agentiilor guvernamentale, care finanteaza implementarea in regim privat de servicii de asistenta sociala, precum si din partea furnizorului de servicii. Din aceasta perspectiva, datorita complexitatii serviciilor sociale, trebuie sa creasca capacitatea institutiilor publice de a face un bun management al relatiilor public-private in sensul dezvolarii pietei de servicii sociale prin stimularea competitiei in oferta de servicii sociale. Capacitatea administrativa a Autoritatii contractante, in procesul de selectare a partenerului privat, trebuie sa se centreze pe dezvoltarea managementului procedurii de contractare, monitorizare si evaluare a contractorilor, standarde si indicatori de performanta, atat din punct de vedere al organizarii serviciului, cat si al prestarii directe. Autoritatea contractanta nu va putea atinge acest obiectiv, daca nu va dispune de suficiente mecanisme de a identifica imperfectiunile ofertei de servicii. Discrepantele care exista intre diferite regiuni de a-si identifica propriile probleme pot crea situatii, in care piata de servicii sociale este subdezvoltata si un anumit numar de comunitati sa nu beneficieze de parteneriate publice locale. Din aceasta perspectiva este foarte necesara informarea corecta a organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice cu privire la oportunitatile PPP; pregatirea organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice in utilizarea tehnicilor eficiente de analiza si evaluare a programelor in parteneriat; imbunatatirea capacitatilor de a dezvolta procese participative, vizand schimbarea/imbunatatirea cadrului de politica publica, formularea unor standarde de buna practica in domeniul contractarii de fonduri publice. Trebuie sa fim constienti de faptul ca eforturile organizatiilor neguvernamentalc nu pot duce la rezolvarea in intregime a unei probleme in comunitatea locala si nici nu vor substitui administratia publica. Ele trebuie vazute ca un mod de actiune complementar activitatii administratiei, prin care comunitatea se autoresponsabilizeaza fata de rezolvarea propriilor probleme. ONG-urile pot gasi solutii pentru probleme cu care se confrunta cetatenii, dar aceste solutii devin relevante doar daca ele pot influenta procesul de dezvoltare al nivelul intregii comunitati si contribuie la un proces general de dezvoltare sociala. Deseori aceasta 37

dezvoltare sociala depinde de flexibilitate si predispunerea spre cooperare a institutiilor guvernamentale si ce celor neguvernamentale. Calitatea parteneriatului public-privat reprezinta o preocupare constanta a ultimilor ani atat pentru organizatiile nonguvernamentale, cat si pentru autoritatile publice, este subliniata necesitatea de a dezvolta si a imbunatati cooperarea si parteneriatul dintre "sectorul public' si "sectorul nonguvernamental', avand ca rezultat imbunatatirea performantelor guvernarii si a calitatii politicilor publice din Romania prin deschiderea catre societatea civila si apropierea de cetatean. Pentru a asigura succesul unei astfel de cooperari si pentru a evita esecurile este nevoie: de coordonare a activitatilor si deciziilor; de un management de calitate al actiunii comune, ceea ce presupune acceptarea de catre parteneri a regulilor si normelor comune de operare; distribuirea corecta a riscurilor intre parteneri; delegarea de gestiune din partea sectorului de stat spre sectorul privat; contracte de parteneriat bine negociate si structurate legal; licitarea proiectului propus pentru cofinantarea publica pentru a alege partenerul privat cel mai convenabil din punct de vedere al calitatii si costului, concurenta asigurand de fapt si succesul unui contract pentru autoritatile publice; preluarea de catre sectorul public a metodelor de management privat, dat fiind ca proiectul de parteneriat public-privat se dovedeste a fi unul dintre principalele mecanisme prin care sectorul public reuseste sa obtina valoare in schimbul banilor; monitorizarea partenerului privat la toate fazele realizarii investitiei si in exploatare, ceea ce solicita sectorului public cunostinte privind managementul antreprenorial, lipsa de competenta de domeniu a institutiei publice ar putea crea mari dificultati in gestiunea parteneriatului; capacitatea parteneriatului public privat de a raspunde problemelor de interes public ale unei comunitati, ceea ce va solicita administratiei publice locale sa invete sa actioneze local, adica sa invete mai intai sa identifice cele mai stringente probleme ale comunitatii, dupa care sa identifice si sa mobilizeze resursele locale. O astfel de abordare va asigura eficienta parteneriatului public privat. In ultimii ani s-au imbunatatit constant dimensiunea si calitatea parteneriatului publicprivat[26] (intre autoritatile publice si sectorul nonguvernamental), dar foarte multe lucruri raman inca de realizat pentru a valorifica la maximum potentialul de parteneriat existent in Romania. Din dorina de a iniia i dezvolta servicii sociale de calitate sustenabile n timp i adaptate nevoilor individuale, att autoritile locale ct i organizaiile neguvernamentale trebuie s in seama de faptul c parteneriatul public privat este un factor de stimulare a dezvoltrii sociale i nu n ultimul rnd un instrument de cooperare pentru dezvoltarea local. Delegarea serviciilor publice sau furnizarea serviciilor sociale n cadrul unui mandat public este un instrument de garantare a echilibrului ntre cererea de servicii sociale la nivel local, precum i oferta de servicii. Reglementarea serviciilor sociale n cadrul unui mandat public este n prezent utilizat n multe ri din Uniunea European i a contribuit la o mbuntire continu a reelei, a spectrului i a calitii serviciilor sociale n cursul ultimilor 30 de ani. n Romnia, datorit condiiilor economice dificile, nici statul, nici ONG-urile singure nu pot asigura ntreaga gam de servicii sociale absolut necesare, mai ales datorit insuficienei dezvoltrii acestui sector n comparaie cu restul rilor europene. Romnia i Bulgaria ocup ultimul loc n Uniunea European n ceea ce privete dezvoltarea serviciilor sociale pentru categoriile vulnerabile. 38

Avnd n vedere obligaiile Romniei de ar membr a Uniunii Europene, n lumina Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, care are valoare juridic obligatorie recunoscut prin art. 6 al Tratatului privind Uniunea European de la Lisabona, serviciile sociale vor trebui s cunoasc o dezvoltare ampl, durabil i accelerat n urmtorii ani. Aceast nseamn alocarea de resurse considerabile de ctre autoritile locale, crora li s-a delegat responsabilitatea asigurrii serviciilor sociale. Pentru folosirea eficient a acestor resurse i pentru a acoperi o gam ct mai larg de servicii i un numr ct mai mare de beneficiari, autoritile locale pot i trebuie s foloseasc alte resurse existente n comunitate i anume expertiza acumulat n sectorul neguvernamental att n domeniul furnizrii serviciilor sociale, ct i n management i n atragerea de resurse extrabugetare. Din pcate, pn acum n Romnia lipsete o legislaie coerent n domeniul finanrii din bani publici a serviciilor sociale furnizate de furnizori privai. n ciuda acestui fapt, la Timioara, administraia public local a gsit modaliti creative i variate de colaborare cu organizaiile neguvernamentale furnizori de servicii sociale n scopul asigurrii nevoilor de servicii ale cetenilor. Parteneriatul cu organizaii neguvernamentale ajut administraia s poat pune la dispoziia timiorenilor servicii sociale diverse i adaptate nevoilor beneficiarilor. Este greu de imaginat c acest lucru ar putea fi posibil fr implicarea sectorului neguvernamental care a nfiinat aceste servicii sociale, pe baza cunoaterii aprofundate a nevoilor i care a acumulat expertiz n furnizarea acestor servicii. n acelai timp, pe lng resursele publice pe care le primesc, organizaiile neguvernamentale reuesc s atrag fonduri din alte surse care ajung astfel la comunitatea local. Parteneriatele din Timioara pot fi considerate ca modele pilot de bun practic care sau dovedit viabile n ciuda lipsei legislaiei, ndeosebi datorit ncrederii care exist ntre parteneri: Primrie i ONG-uri. Pe viitor este necesar adoptarea unei legislaii coerente n domeniul contractrii serviciilor sociale, pentru ca la nivel naional s se dezvolte servicii sociale conform cererii existente de ctre furnizori privai finanai de la bugetul local.

7. Intrebari pentru autoevaluare: 1. Definiti conceptul de servicii sociale in contextul functiilor asistentei sociale.

2. Precizati care sunt criteriile de acreditare, de organizare si functionare a institutiilor de asistenta sociala. 3. Explicati care sunt standardele obligatorii de calitate privind serviciile sociale si reonsabliltatile autoritatilor locale in monitorizarea acestora. 4. Caracterizati principiile de baza privind organizarea administrativa in domeniul furnizarii serviciilor sociale si sursele de finantare in asistenta sociala. 5. Definiti contractarea sociala ca formula de succes in aplicarea principiilor parteneriatului public-privat in domeniul social. 6. Caracterizati etapele procesului de contractare sociala. 39

7. Explicati de ce dezvoltarea comunitara este importanta in realizarea parteneriatelor publice private. 8. 9. Explicati care sunt dimensiunile unui parteneriatul comunitar. Definiti rolul sectorului nonprofit in dezvoltarea serviciilor sociale comunitare.

Bibliografie Bocancea, C., Neamtu G., Elemente de asistenta sociala, Collegium Polirom, 1999 Edwards L, Yankey A., Altperter M, (Eds.): Skills for Effective Management of Nonprofit Organizations, Silver Spring: M.D., N.A.S.W. Press, 1998 Dakova V., Review of the Romanian NGO sector: Strengthening Donor Strategy, 2000 David L. Weimer, Aidan R. Vining, Analiza politicilor publice. Concepte si practica, Editia a III-a. Editura ARC, 2004 Davies M., Asistenta Sociala in societate, Editura Alternative, 1992 Edwards, R. (coord), Encyclopedia of Social Work, 19 th edition, NASW Press, 1992 Egan G., Change Agent Skills in Helping and Human Service Settings, Monterey, California: Books Cole Publishing Company Ghiurutan M., Tesliuc C.M., Pop L., Tesliuc E.D., Saracia si sistemul de protectie sociala, Polirom, 2001 Cooper M., A Community Social Worker`s Handbook, New York:Tavistoc Publications, 1987 Howe D., Introducere in teoria Asistentei Sociale, UNICEF, Bucuresti 2001; Howe D., Teorie si practica in asistenta Sociala - curs, UNICEF, Bucuresti, 1992 Howlett M., Ramesh M., Studiul Politicilor Publice. Cicluri si subsisteme ale politicilor, Editura Epigraf, 2004 Comparative Assessment of NGO/Government Partnership in Romania http://www.icnl.org/library/cee/reports/romcompass.htm Lazar l., Mortan M., Veres V., Managementul general, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002 Lester M. Salamon, Leslie C. Hems, Kathry Chinnock, The Nonprofit Sector: For What and for Whom, John Hopkins University, 2000 Lester S., & Anheier, Helmut K; Globalizarea Sectorului Nonprofit: O Revizuire. Rezumat; Editura Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile; Bucuresti;1999 Mihut L., Lauritzen, B., Modele de politici sociale, Bucuresti: Ed.Didactica si Pedagogica,1999 Neamtu N., Managementul serviciilor de asistenta sociala, Cluj-Napoca: Editura Motiv, 2001 Preda M., Precizari conceptuale privind politicia sociala si asistenta sociala, Revista de Asistenta Sociala, nr.1, 2002 Tiron A., Mutu A., Asociatii si fundatii, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2000 Vlasceanu L., Politica si dezvoltare: Romania incotro?, Editura Trei, Bucuresti, 2001 Zamfir C., (coordonator), Politici sociale in Romania, Buc., Editura Expert,1999. Zamfir E., (coordonator), Strategii anti-saracie si dezvoltare comunitara, Buc., Editura Expert, 2000 Zamfir E., Zamfir C., Politici Sociale. Romania in Context European; Ed. Alternative; Bucuresti; 1995 Zamfir E., Badescu I.,Zamfir C., (coordonatori), Starea societatii romanesti dupa 10 ani de tranzitie, Ed.Expert, Buc., 2000 40

Zamfir C., Zamfir E., Pentru o societate centrata pe copil, Ed.Alternative, Bucuresti 1997 Zamfir C., Criza statului bunastarii si perspectivele depasirii crizei in Catalin Zamfir si Elena Zamfir (coord.), Politici sociale: Romania in context European, Editura Alternative, Bucuresti, 1995

41