Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Proiect
Tema: Analizai una sau mai multe reclame, utiliznd conceptele de ethos,
scen nglobant i scenografie, n sensul dat acestora de ctre Dominique Maingueneau. Subliniai cu bold prezena conceptelor n text. Analiza va avea maxim 5000 de semne.
Sibiu 2011
succes independena ethosului fa de distincia dintre oral i scris. Astfel entitatea care posed o voce, un ton aa cum prefer D.M s o numeasc, este batonul de rom care i revars calitile asupra receptorilor, acetia ajungnd s se regseasc n produs, creznd n el. Caracteristicile entitii batonul de ciocolata cu rom, devin astfel forme de exprimare ale unui ntreg, dup ce acesta i transfer identitatea n comunitatea i stilul de via a celor vizai. Scenografia reclamei este evident, se introduc clar coordonatele EU-TU-AICI-ACUM, acestea fiind: eu - protagonistul reclamei batonul de ciocolata cu rom, tu cel care vrei sa consumi si vei consuma, aici in contemporaneitate, marcat de democraie, acum de ndat ce vei savura primul produs i vei deveni un consumator fidel, astfel se creeaz o formaiune discursiv ce se manifest ca i intervenii in realitate. Totul devine palpabil. i ca s fie complet aceast formaiune discursiv este ntregit de situaiile anteriore legitime ce se repet. ntreaga scen din reclam are un trecut, o scen anterioar original care se refer la legile i restriciile din perioada comunist, toate acestea fiind oarecum luate n derdere n reclam, revrsndu-se asupra actualitii ntr-o form derizorie. Practic scena filmuleului se bazeaz pe veridicitate, pe fapte trecute care au un scop bine definit persuasiunea i acordarea ncrederii. Scena nglobant altur foarte bine elemente din teatru si lingvistic i este gritoare prin genul de abordare evident i anume provocarea simpatiei, a melancoliei fa de timpurile apuse. Aa, publicul int devine mai uor de perforat i mult mai uor de atins i odat cu acestea scopul este ndeplinit, dei mijloacele nu sunt tocmai cele morale, dar rezultatul este cel scontat. Limbajul reclamei instituie o realitate, trecut ce-i drept, care, cum spuneam anterior, se revarsa aupra prezentului iar efectuarea actului reunete condiiile cerute pentru realizarea limbajului. n reclama analizat, se instaureaz i o relaie ntre instituiile lingvistice i cele non-lingvistice, astfel c fata care desface batonul pentru a-l consuma nu reacioneaz dect prin gesturi, mimic, nefolosind cuvintele, iar cei care vin s o ridice, i exprim clar i tare gndurile i convingerile, urmrile fiind evidente. De aici putem trage i concluzia ca limbajul non-verbal este subminat de cel verbal, cuvintele au putere, cuvintele fac legi i tot ele dau pedepse. Astfel cei care folosesc limbajul devin discipoli ai comunicrii iar ntre acetia i subordonai se instaureaz un adevrat contract ce trebuie respect virtuos. Acestea fiind spuse, putem concluziona prin faptul c orice reclam, fie ea i mai puin sugestiv, implic ethos, cu restriciile de rigoare, care pornesc de la principii bine stabilite, o scenografie perfect determinat ce plaseaz reclama n timp i spaiu i o scen nglobant ce pune n lumin modalitile de relaionare ale componenilor, care fac parte dintr-un ntreg reclama propriu zis care formeaz un cerc protector n jurul subiectului cuprinznd toate elementele necesare comunicrii.