Sunteți pe pagina 1din 19

Asist. Drd.

orcaru Iulian STUDENT Ionescu Oana

CUPRINS Capitolul I : Repere geografice generale.........................................................3


1.1 1.2 1.3 poziia geografic a statului.........................................................................4 suprafaa.......................................................................................................4 ansamblul regional.......................................................................................4

Capitolul II : ncadrarea n tipologia statal....................................................5


2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 relieful..........................................................................................................5 clima.............................................................................................................5 hidrografia....................................................................................................5 organizarea administrativ-teritorial............................................................5 nivelul pib-ului.............................................................................................7 regimul politic..............................................................................................8 valoare IDU..................................................................................................9

Capitolul III : Analiza resurselor........10


3.1 3.2 resursele naturale...................10 resursele umane..10

Capitolul IV : Industria , Agricultura , Turismul..13


4.1 4.2 4.3 industria .....................................................................................................13 agricultura..................................................................................................14 turismul......................................................................................................14

Analiza swot..................................................................................................18 Bibliografie....................................................................................................19


2

Capitolul I : Repere geografice generale

Capitala: cel mai mare oras, Viena (Wien, 2.268.656 loc.) Limba oficiala: Limba Germana Imn: Land der Berge, Land am Strome Suprafata: 83,871 km (locul 112 din lume)

Populatie: 8.414.638 (locul 86 din lume) Densitatea populatiei: 97 loc/km Moneda: Euro, inainte de 1999 era silingul austriac Produs intern brut : - total: 267 miliarde USD - pe cap de locuitor: 32.962 USD Prefix telefonic: ++43 Domeniu internet: .at Fus orar: UTC+1 Fus orar de vara: UTC+2 Independenta: din 1919

1.1

Poziia geografic a statului

Austria oficial Republica Austria este o ar fr ieire la mare, populat de circa 8,41 milioane de locuitori aflat n Europa Central. Ea se nvecineaz cu Cehia i Germania la nord, Ungaria i Slovacia la est, Slovenia i Italia la sud, i Elveia i Liechtenstein la vest. Teritoriul Austriei acoper 83.871 km i are o clim temperat i alpin. Relieful Austriei este predominant muntos datorit prezenei Alpilor; doar 32% din suprafaa rii se afl sub 500 m altitudine, iar cel mai nalt punct al su se afl la 3.798 m. Majoritatea populaiei vorbete dialecte locale austro-bavareze ale limbii germane, ca limb matern, iar germana standard este limba oficial a rii. 1.2 Suprafata

TOTAL: 83,871 km2 LOCUL N LUME: 113 USCAT: 82,445 km2 AP: 1,426 km2 LUNGIMEA GRANIELOR TOTAL: 2,562 km RILE VECINE: Republica Ceh 362 km, Germania 784 km, Ungaria 366, Italia 430 km, Liechtenstein 35 km, Slovacia 91 km, Slovenia 330 km, Elveia 164 km 1.3 Ansamblul regional

Austria este membru al Uniunii Europene, Organizaiei Naiunilor Unite, precum i cele mai multe organizaii ale ONU. Din cele aproximativ 8 milioane de locuitori din Austria, 98% vorbesc germana. Cele ase grupuri etnice recunoscute oficial n Austria (Burgenlandic croai, romi, slovaci, sloveni, cehi i unguri) sunt concentrai n partea de est i de sud a rii. Aproximativ 74% din austrieci sunt romano-catolici, 5% sunt protestani, restul aparin altor confesiuni Din 1955, Austria este o tara neutra, adica nu face parte din nici un tratat militar international. De aceea, adesea, aceasta tara serveste ca loc de intalnire reprezentantilor altor tari, in vederea rezolvarii unor conflicte. Tot la Viena se afla sediul unor organisme internationale, precum cel al Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.). Definit ca o ar democratic, prosper, Austria a aderat n 1999 i in Piaa Economic i Monetar a UE.

Capitolul II : ncadrarea n tipologia statal


2.1 Relieful

Austria este o ar alpin, fiind una dintre cele mai muntoase ri ale Europei. Lanurile muntoase estice ale Alpilor ocup 70% din teritoriul su, lanuri care se ntind de la est la vest i sunt desprite ntre ele de afluenii Dunrii: Inn, Salzach i Enns. Cmpii mai mari se afl pe cele dou maluri ale Dunrii. Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500 m si 40% la peste 1 000 m; altitudinea medie este de 1 000 m. Relieful muntos (Prealpii i Alpii, orientati E-V) acopera aproape 3/4 din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin - care insoteste Dunarea - si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. Prealpii se prezint sub forma unor podisuri sau munti josi, desi pe alocuri se apropie de 3 000 m (vf. Dachstein 2 996 m). Alpii Orientali (sau Alpii Austrieci) sunt inalti (vf. Grossglockner 3 797 m, altitudinea maxima din Austria), masivi si mai pastreaza inca mari ghetari. Cuprind 2 grupe: Hohe Tauern in V, cu cele mai mari altitudini din Austria, si Niedere Tauern care culmineaza la 2 863 m in vf. Hochgolling. In NV se afla Oberosterreich, regiunea de coline morenice, prelungire a Pod. Bavariei. 2.2 Clima

Clima temperat-continentala, cu nuane.In functie de altitudini si orientare. Temperatura medii inregistreaza -1,9C n Ianuarie i 18,1C in Iullie la Salzburg i -2C in Ianuarie si 21C in Iulie la Viena. Precipitatiile scad in general de la V la E, fiind mai bogate in zonele periferice montane (peste 2 000 mm/an); cele mai scazute se inregistreaza in regiunea lacului Neusiedler (sub 600 mm/an). 2.3 Hidrografia

Retea hidrografica bogata, incluzand fluviul Dunarea (360 km pe teritoriul Austriei) si afluentii si (Inn, Enns) i multe lacuri glaciare (Constanta = Bodensee, Neusiedler). 2.4 Organizarea administrativ-teritorial

Austria este o Republic federal, format din nou state federale (sing.: Bundesland, pl.: Bundeslnder).Constituia Austriei le numete state (sing.: Land, pl.: Lnder). Ele dispun fiecare de un Parlament propriu, denumit Landtag, care este un organ legislativ independent, ale crui competene sunt prevzute de Constituie. Parlamentul federaiei se numete Bundesrat i emite legile cu aplicabilitate la nivelul ntregii

Republici Federale.Guvernele landurilor (sing.: Landesregierung, pl.: Landesregierungen) sunt, pe de o parte, organele executive independente ale Landurilor i, pe de alt parte, un element al Administraiei federale (Mittelbare Bundesverwaltung). Land-ul 1 .Burgerland 2. Carintia 3. Austria Inferioar 4. Austria Superioar 5. Salzburg 6. Stiria 7. Tirol 8. Vorarlberg 9. Viena Capitala Eisenstadt Populati a 276.419 Suprafat a in km2 3.965 9.536 19.178 11.982 7.154 16.392 12.648 2.601 415 Densitatea populatiei 69,7 58,7 81,0 115,8 72,9 72,6 54,0 137,1 3.831,9 Orase 13 17 74 29 10 34 11 5 1 Alte localitati 158 115 499 416 109 509 268 91 0

Klagenfurt 559.440 St. Plten 1.552.848 Linz Salzburg Graz Innsbruck Bregenz 1.387.086 521.238 1.190.574 683.317 356.590 1.590.242

2.5

Nivelul PIB-ului:

PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPRARE): 332 miliarde dolari (estimare 2010) 326 miliarde dolari (estimare 2009) 339.3 miliarde dolari (estimare 2008) LOCUL N LUME: 36 Not: toate datele sunt n dolari americani cu o rat de schimb raportat la 2010 PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIAL DE SCHIMB): 366 miliarde dolari (estimare 2010) PIB - RATA REAL DE CRETERE: 2% (estimare 2010) -3.9% (estimare 2009) - 2.2% (estimare 2008) LOCUL N LUME: 149 PIB PE CAP DE LOCUITOR: 40,300 dolari (estimare 2010) 39,800 dolari (estimare 2009) 41,300 dolari (estimare 2008) LOCUL N LUME: 20 PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE: AGRICULTUR: 1.5% INDUSTRIE: 29.4% SERVICII: 69.1% (estimare 2010) FORA DE MUNC (NOMINAL): 3.7 milioane (estimare 2010) LOCUL N LUME: 93 FORA DE MUNC PE SECTOARE ECONOMICE: AGRICULTUR: 5.5% INDUSTRIE: 27.5% SERVICII: 67% (estimare 2009) RATA OMAJULUI: 4.5% (estimare 2010) 4.8% (estimare 2009) LOCUL N LUME: 41 POPULAIA SUB LIMITA SRCIEI: 6% (2008)

Produsul intern brut evolutie

2.6

Regimul politic:

eful statului este preedintele, care este ales la fiecare 6 ani prin votul poporului. Preedintele desemneaz cancelarul, n mod normal liderul celui mai mare partid din parlament din urma alegerilor. Parlamentul austriac este format din dou camere, Bundesrat (consiliul federal), ce consist n 64 de reprezentani ai statelor, n funcie de populaie, i Nationalrat (consiliul naional), care are 183 membri alei prin vot direct. Dup trei decade de majoritate social-democratic (SP), o coaliie de dreapta a fost format n 2000, consistnd din conservatorul Partid Popular (VP) i Partidul Libertii (FP). Totui, dup ceva turmentaie n FP n privina poliei i conducerii partidului, cancelarul federal Wolfgang Schssel (VP) a anunat la 9 septembrie 2002 c alegerile generale vor avea loc prematur, la sfritul lui noiembrie. Parlamentul austriac (Nationalrat, 183 scaune) este format dup cum urmeaz:

79 scaune VP (Partidul Popular Austriac) (42,3% din voturi) 69 scaune SP (Partidul Social-Democrat Austriac) (36,51%) 18 scaune FP (Partidul Libertii Austriac) (10.1%) 17 scaune Die Grnen (Verzii) (9.47%)

2.7 Year 2011 2010 2009 2008 2007

Valoarea IDU Austria 0.885 n.a. 0.879 0.876 0.870 Very high human development 0.889 n.a. 0.885 0.885 0.882 OECD 0.873 0.872 0.869 0.869 0.866 World 0.682 0.679 0.676 0.674 0.670

Capitolul III Analiza Resurse


3.1 Resurse naturale:

Austria este una din tarile cu o economie dezvoltata care se bazeaza pe resurse naturale proprii: minereuri de fier, petrol, lemn, magnezit, aluminiu , carbune, grafit, cupru, hidroenergie, dar si pe materii prime importate. Austria are un eficient sector tertiar in care un rol important il au turismul si resortul financiar-bancar, ambele cu o contributie foarte importanta. Transportul si comunicatiile au o importanta majora indeosebi cele destinate transportului in regiunea inalta, spre locurile unde se practica activitati sportive. In acest sens se poate spune ca Austria are un sistem de comunicatii eficient. Se adauga rolul primordial al Dunarii Obtinerea energei electrice se face prin utilizarea carbunilor aflati in cateva bazine carbonifere ( regiunea Hausruck intre Linz si Salzburg, la sud de Graz bazinul Koflach), a petrolului exploatat in nordul bazinului Vienei (Zistersdorf-regiunea Mistelbach), dar si in alte perimetre cum sunt cele de la Matzen. Cantitatea necesara este suplinita cu petrol din import. Gazele naturale se extrag din acelasi bazin al Vienei, dar mai catre vest de Linz. Sunt trimise prin gazoducte catre Viena, Loeben si Donawitz din Stiria, mari consumatori, avand in vedere profilul metalurgic al industriei acestora . Principala regiune mineraliera se afla in apropierea orasului siderurgic Loeben adica Erzberg. In afara de centrul siderurgic Loeben mai importante sunt: Kapfenberg si Donawitz situate pe aceeasi axa industriala Mur-Murz. Un alt centru important al siderurgiei este Linz, care valorifica materia prima autohtona, dar si pe cea tranzitata pe Dunare. Centru important al siderurgiei neferoase, a cuprului este Brixlegg, oras situat pe Inn. 3.2 Resurse umane

POPULAIA: 8,217,280 (conform unei estimri pentru iulie 2011) LOCUL N LUME: 92 STRUCTURA PE VRSTE: 0-14 ANI: 14% (590,855 biei / 563,300 fete) 15-64 ANI: 67.7% (2,793,725 brbai / femei 2,769,840) 65 DE ANI I PESTE: 18.2% (627,456 brbai / femei 872,104) (estimare 2011) VRSTA MEDIE: TOTAL: 43 ani BRBAI: 41.9 ani FEMEI: 44 ani (estimare 2011) RATA DE CRETERE DEMOGRAFIC: 0.034% (estimare 2011)

10

LOCUL N LUME: 191 RATA NATALITII: 8.67 nateri / 1,000 locuitori (estimare 2011) LOCUL N LUME: 216 RATA MORTALITII: 10.14 mori / 1,000 locuitori (estimare pentru iulie 2011) LOCUL N LUME: 54

RATA EMIGRAIEI: 1.81 emigrani / 1,000 locuitori (estimare 2011) LOCUL N LUME: 42 URBANIZARE: POPULAIA URBAN: 68% din totalul populaiei (2010) RATA URBANIZRII: 0.6% rat anual de cretere (estimare pe ciclul 2010 2015) ORAE MARI - POPULAIA: VIENA (capitala): 1,693 milioane locuitori (2009) RAPORTUL DINTRE SEXE: LA NATERE: 1.051 biei / fete SUB 15 ANI: 1.05 brbai / femei 15-64 ANI: 1.01 brbai / femei 65 DE ANI I PESTE: 0.71 brbai / femei TOTAL POPULAIE: 0.95 brbai / femei (estimare 2011) RATA MORTALITII INFANTILE: POPULAIA TOTAL: 4.32 mori /1,000 nou nscui LOCUL N LUME: 195 BRBAI: 5.23 mori /1,000 nou nscui FEMEI: 3.35 mori /1,000 nou nscui (estimare 2011)

11

SPERANA DE VIA LA NATERE: POPULAIA TOTAL: 79.78 ani LOCUL N LUME: 32 BRBAI: 76.87 ani FEMEI: 82.84 ani (estimare 2011) RATA FERTILITII: 1.4 copii nscui / femeie (estimare 2011) LOCUL N LUME: 200 ALFABETIZARE: DEFINIRE: populaia de peste 15 ani poate s scrie i s citeasc TOTAL: 98% BRBAI: FEMEI: -

NUMR ANI COLARIZARE: TOTAL: 15 ani BRBAI: 15 ani FEMEI: 15 ani (2008) CHELTUIELI CU EDUCAIA: 5.4% din PIB (2007) LOCUL N LUME: 47

12

Capitolul IV : Industria , Agricultura , Turismul


4.1 Industria

Indutria siderurgica, ramura cu traditie in peisajul industriei grele se bazeaza in principal pe materia prima autohtona, atat carbiune cat si minereuri (minereuri de fier) sau importate (bauxita) valorificand potentialul energetic din regiune (hidroenergia) Industria constructiilor de masini, foarte variata ca produse realizate (mijloace de transport, aparatura optica, electronica si electrotehnica, masini agricole) este amplasata in cateva regiuni si centre formand deseori complexe industriale din care unele cu o clara specializare. Astfel in regiunea Stiriei (Mur-Murz) sunt prezente: constructia de masini grele, mijloace de transport, inclusiv avioane, masini destinate industriei lemnului, energeticii, siderurgiei in orase ca: Loeben, Graz, Weiz, Kapfenberg. In bazinul Vienei se construiesc: masini pentru multe ramuri Avand si materie prima proprie Austria si-a extins o industrie chimica puternica in jumatatea nordica a tarii valorificand atat pentrolul si gazele naturale cat si sarurile exploatatae in regiunea Salzburg.S-a dezvoltat in acest fel industria chimica de baza (produse clorosodice) a ingrasamintelor, a produselor sintetice, ale celor farmaceutice. Unul dintre principalii furnizori de produse chimice esre orasul Linz, apoi Ebensee si Hallein, Schwechat. Oricum concentrarea majora a industriei chimice se gaseste in lungul Dunari. Industria textila, ramura cu vechi traditii in economia tarii produce confectii, tricotaje destinate pietei interne, dar si exportului. Cateva centre se remarca in mod deosebit: Viena si Wiener Neustad, Baden, Pressbaum, in bazinul Vienei, St. Polen nu departe de Viena, situat foarte aproape de magistrala Viena-Linz, apoi Amstetten, Innsbruck, Landeck, Reutte in Tirol, pe Inn si Lech, in regiunea Voralberg la Bludenz. Industria alimentara, prin cateva ramuri importante (industria moraritului, a lactatelor, a conservelor de carne, a zaharului) furnizeaza produse pentru piata interna si export. Marile consumatoare: Viena, Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, si-au dezvoltat o agricultura periurbana care sa satisfaca exigentele consumului. Marii producatori de bunuri alimentare sunt si marile orase, in primul rand Viena, situat intr-o importanta regiune agricola a tarii sau centrul Schwechat pentru productia de zahar. Asocierea spatiala cu ponderea unor ramuri industriale si rolul acestora in economia regionala au separat cateva arii de concentrare industriala astfel: axa MurMurz, la intersectia a doua regiuni, Stiria si Karintia, in care rolul principal il detine industria grea (siderurgica, a constructiilor de masini, dar si celulozei si hartiei); axa Dunarii cu doua areale, si anume: Linz impreuna cu centrele Steyr, Wels, Enns cu industrie chimica, siderurgica si constructii de masini, si arealul Vienei concentrare industriala de tip metropolitan cu activitatoi industriale complexe. Izolat apar centre industriale cum sunt Salzburg si Innsbruck, cu preocupari mai ales in industria textila sau a constructiei de avioane in cazul orasului Salzburg. Exista de asemenea activitati

13

industriale indreptate catre industria usoara si in Voralberg, dar alaturi de Tirol. Regiunea desfasoara o intensa activitate turistica ce sustine economia Austriei Occidentale.

4.2

Agricultura

Ramura insemnata a economiei Austriei, agricultura acopera o buna parte din necesarul de alimente (70%). Este orientata mai ales catre sectorul de crestere a animalelor avand in vedere potentialul cadrului natural( pasuni, fanete ), fiind favorizata de o insemnata baza furajera, de prezenta unui insemnat debuseu, cel Vienez, completat de cultura cerealelor (grau, orz, secara, ovaz) care detine peste 50% din terenul arabil, a plantelor tehnice (sfecla de zahar), furajere, vita de vie. Raportul dintre diferitele categorii de folosinta a terenurilor este diferit. Peste 18,3% din suprafata tarii revine terenului arabil, 24,7% pasunilor si fanetelor, 1,2% viilor si livezilor, 38,9% padurilor, etc. Principala suprafata arabila se gaseste in estul tarii (bazinul Vienei), in campia si colinele din estul tarii si in regiunea prealpina (Alpenvorland) unde se practica cerealicultura si pomivitivultura. Cultura cerealelor are o frecventa mai mare in campia estica si in culoarul subalpin. Productia de grau a fost, in 2004, de 1,2 milioane tone. Dintre plantele tehnice se cultiva cu precadere sfecla de zahar. Cultura vitei de vie se practica pe o suprafata de 49.000 ha. Principalele podgorii se intalenesc in Weinviertel, Wachau si in bazinul Vienei. In 2004 productia de vinuri a fost de 2,7 milioane hl. Livzile sunt raspandite cu precadere in Alpenvorland. Cresterea animalelor, preocupare traditionala a populatiei, a beneficiat de insemnate suprafete cu pasuni si fanete dar si de modele prin care sa se realizeze productii de comptitie (cantitativ si calitativ). Cresterea animalelor a mai fost favorizata si de prezenta unei retele dense de centre urbane, care solicita cantitati mari de produse lactate si carne. Productia a tinut pasul intotdeauna cu cerintele populatiei si in primul rand a celei urbane. Predomina cresterea bovinelor, 2,5 milioane bovine in 2004 din care mai mult de jumatate sunt de rasa Simmenthal Cresterea porcinelor (4 milioane in 2004) s-a dezvoltat cu precadere in zona din jurul orasului Viena. Un numar restrans de ovine se cresc e pasunile alpine. 4.3 Turismul

- foarte activ (peisaje, ape termale, staiuni pentru sport alpin), antreneaz i zone altdat izolate (Tyrolul, Vorarlberg); Predomin turismul montan i de sporturi de iarn i cel cultural (monumente istorice i de art, festivaluri etc). Principalele zone sau obiective: capitala Viena - unul din marile centre turistice ale lumii - i Valea Dunrii (cu castele, biserici, mnstiri, peisaje frumoase etc); landurile din

14

jumtatea vestic, ndeosebi Tirol, Vorarlberg i Salzburg, n care aproape fiecare ora i sat este un centru internaional de vacan (alpinism, sporturi de iarn, vntoare, pescuit, cur balneoclimateric sau numai climateric etc), plus monumente arhitectonice i de art (castele, palate, biserici i mnstiri, case memoriale, fntni, statui etc), ndeosebi n oraul Salzburg; staiunile turistice i de sporturi de iarn Innsbruck (cu mprejurimile: Fuschl, St. Gilgen, Strobl, St. Wolfgang .a.), Kitzbuhel, Bad Ischl, Krimml, Saalbach, Bad Gastein .a.(unele dintre acestea, ndeosebi Innsbruck, avnd i valoroase monumente istorice i de art). Foarte atractiv i vizitat este i Carinthia (n S), cu centrele turistice Velden-am-Worthersee, Portschach, Mria Worth. VIENA Este situata pe Dunare, la poalele masivului muntos Padurea Vieneza si concentreaza o cincime din populatia tarii. Ringstrasse - Bulevardul circular constituit pe ruinele vechilor ziduri ale cetatii- Frumoasa promenada mai ales seara, cand monumentele sunt iluminate : Muzeul Austriac al ArteiAplicate, marea gradina publica Standpark si statuile marilor muzicieni. Hofburg - Palat imperial al Habsburgilor pana in 1918, ce prezinta o juxtapunere de stiluri foarte diferiteincepand din secolul XV si pana in secolul XX.- Interiorul cuprinde tezaurul imperial , apartamente imperiale, Capela, Scoala Spaniola, MuzeulEtnografic, Biblioteca Nationala colectia de instrumente muzicale. Stephansdom - Catedrala Sfantul Stefan- Au o silueta ce nu seamana cu alte catedrale, acoperisul multicolor si lacuit, iar faimosul Steffle,turnul clopotnita, se inalta le 137m. Mozart-Wohnung sau Figarohaus - Casa in care a locuit Mozart intre 1784 si 1787 si unde a fost compusa -Nunta lui Figaro-. Kunsthistorisches Museum - Muzeul de Arte Frumoase- Cuprinde o vasta colectie de pictura flamanda, olandeza si germana Wan Eyck, Bruegel cel Batran,Rubens, Duner, Runbrandit, italiana, spaniola si franceza (Rafael, Velazquez sa); coectia de antichitatiegiptene, grecesti sau romane; sculpturi si obiecte de arta. Oberes Belvedere - A fost construita in 1723 si cuprinde galeria de arta austriaca Unteres Belvedere - Construit in 1716, adaposteste Muzeul de Arta baroca si Muzeul de Arta medievala austriaca.- Pentru romani, Palatul Belvedere reprezinta o amintire istorie dureroasa: aici a fost semnat la 30august dictatul prin care Transilvania de Nord a fost alipita Ungariei. Palatul Schonbrunn - A fost resedinta de vara a Curtii de Habsburg, la initiativa imparatului imparatului Leopold I- Edificiul a fost construit intre 1695 si 1700 si a fost modificat sub Maria Theresa, intre 1743 si 1749.- Palatul si parcul sau sunt locul a numeroase amintiri istorice: copilaria Mariei Antoaneta, Mozart,sejururile lui Napoleon intre 1805-1809, nasterea si moartea imparatului Franz Joseph, abdicarea luiCarol I de Habsburg la 11 nov 1918.Alte obiective turistice- Palatul Starhemberg- Kinsky- Schwarzenberg- Casa Sigmund Frend- Parcul Prater

15

Innsbruck - Capitala administrativa a Tirolului este unul dintre orasele ce gazduiesc Jocurile Olimpice de Iarna,gratie pozitiei sale in Alpi si amenajarilor sportive. Vechiul oras - Maria Theresien Strasse: acesta strada ofera o perspectiva deosebita asupra muntelui Nordketle(2334m)- In prim plan se afla Annasaule (coloana Sf Anna); monument ridicat in 1706, care comemoreazaapararea orasului din timpul razboiului din 1703. Goldenes Dachl - Micul acoperis de aur - Constructie terminata in 1500, avand balustrada primului etaj ornata in stilul mobilierelor vremii.- Cel de-al doilea etaj este fastuos decorat cu sculpturi- In interior se afla Olympia- museum inchinat Jocurilor Olimpice de iarna din 1964 si 1976 de laInnsbruck Hofburg - Palatul, a carei fatada galbena este incadrata de 2 turnuri, a fost construita de Maria Tereza- In interior, Riensenstaal (Sala Gigantilor), lunga de 31,50m, este decorata cu portretelor Habsburgilor Hofkirche - Biserica ce adaposteste Grobmal Kaiser Maximilian I (mausoleul imparatului Maximilian I)- Acest monument funerar , cel mai important al sculpturii renascentiste germane, este inconjurat de28 impresionante statui de bronz sau cupru.Alte obiectiveTiroler Volkskunt- museum (Muzeul de arte si traditii populare din Tirol)- Firoler Landsmuseum (muzeul din Tirol)- Triumphforte (Arcul de Triumf) GRAZ - Capitala Styriei s-a dezvoltat pe malul raului Mur, Intr-o regiune Joasa delimitata la vest de ultimele culmi ale Alpilor, iar in est si nord de coline. - Numeroasele parcuri explica denumirea de oras gradina. Hautplatz - Situat in centrul orasului este inconjurata de case din sec XVII- XIX, cu fatade colorate - Aici se afla cea mai veche farmacie din Graz (1535) in centrul pietei se gaseste Fantana Arhiducelui Yohonn (1878) Zeughas - Arsenalul construit in 1642, la vreme sa unul dintre cele mai mari din lume- Au fost pastrate amenajarile originale - Expun mai mult de 32 000 arme de toate tipurile, armuri, platose etc. Mausoleul - Construit de arhitecti italieni, in secolul XVII in stil baroc; adaposteste numeroase morminte princiare. Parcul Schlossberg

16

- Acces cu funicularul sau pe scari, pornind din Schlosbergplatz- este amenajat pe colina omonima,care domina orasa cu peste 120m .- Pe locul parcului a existat o fortareata distrusa in timpului asediului francez din 1809 .- Din vechea fortificatie s-au pastrat pana astazi Uhrturnn (turnul orologiului) si Glockenturnn (TurnulClopotului), al carui clopot -Lisl- cantareste 4,5 t. LINZ - Capitala Austriei Superioare este construita pe cele doua brate ale Dunarii. De altfel, navigatia pe Dunare, precum si industria lemnului si a fierului au contribuit la dezvoltarea orasului In Evul Mediu. Hauptplatz - Marea Piata a Primariei, inconjurata de monumente - In centru se inalta Coloana Trinitatii, ridicata in 1723 pentru a reaminti ca orasul a scapat de ciuma(1713), de incendiul din 1712 si de invazia turceasca (1704). Landhaus - Palat cladit in sec XVI astazi sediu al guvernului provincial. In curtea interioara, sapte figuri reprezentand planetele reamintesc ca matematicianul si astronomul Kepler a predat intre 1612 si 1626la colegiul provincial. Schloss - Castelul, resedinta a imparatului Frederic III, adaposteste Oberosterreichisches Museum (Muzeulprovincial al Austriei Superioare). SALZBURG - Orasul lui Mozart, traversat de raul Salzach, a fost fondat in sec VII de Sf Rupert Domplatz - Acesta piata prezinta o mare unitate arhitecturala. Trei portaluri fac legatura intre monumentele ce o inconjoara: catedrale si vechi palate eclaziastice .- In centrul pietii se inalta coloana Fecioarei Maria (1771) Dom (Catedrala) - Construita intre 1614-1655 in stil baroc - In interior frapeaza amploarea, marmura, structurile si picturile .- Cripta adaposte mormintele principilor arhiepiscopi Hohensalzburg - Vechiul castel- fort al principilor Getreidegasse - Strada ingusta comerciala si foarte animata, cu numeroase case care au ferestrele incadrate de sculpturi si ornamente din fier forjat. - La nr 9 se afla Mozarts Geburtshaus (casa in care s-a nascut Mozart) unde la et al III lea se afla o expozitie cu obiecte care i-au apartinut (vioara, partituri,etc). Alter Markt - Piata veche- Hofapotheke, farmacie avand conservat aranjamentul original in stil rococo. Judengasse - Strada foarte ingusta si pitoreasca din vechiul cartier evreiesc Residenzplatz - Piata inconjurata de Catedrala, palatul Resedintei se de Glockenspiel, cu cele 35 de clopote instalate in 1702

17

Gradinile Mirabell - Amenanjate in 1690, plus un castel, reconstituit in sec XIX ce adaposteste astazi municipalitatea dinSalzburg, Marmarsaale (sala de marmura) are decoratiuni bogate.

Analiza Swot
Puncte tari - turismul este o ramura a economiei extrem de dezvoltata; - nivelul de trai foarte dezvoltata avand un pib pe locuitor foarte bun ; - pozitia in centrul Europei ; - se numara printre tarile cele mai munotoase si impadurite din lume ii ofera un cadru pentru desfasurarea turismului foarte propice ; Oportunitati Puncte slabe nu are iesire la nicio mare ;

- datorita practicari turismului in mod excesiv unele peisaje naturale se vor degrada ; teren nefavorabil agriculturi ; Amenintari

- datorita potentialului turistic foarte bun - procentul mare populatiei in curs de ar trebui facute mai multe investii in acesta imbatranire ; . ramura ;

18

BIBLIOGRAFIE

Editura Vremea ( 2002 ) , Viena Ghid Turistic , din colectia In jurul Lumii Editura Aquila ( 2011 ) , Ghid Complet Austria , colectia Ghiduri Complete Lasculescu M. ( 2005 ) , Austria Ghid Turistic , editura Vremea http://ro.wikipedia.org/wiki/Austria http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limbaromana/1823-austria-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatiitransporturi-sistem-aparare-nationala.html http://ro.scribd.com/doc/51061478/Austria-resurse

19