Sunteți pe pagina 1din 5

Adeziunea dentara

In odontoterapia restauratoare adeziunea se refera la posibilitatea materialului utilizat pentru restaurarea adeziunea coronara de a se uni cu tesuturile dure dentare ale preparatiei si acest lucru are drept consecinte clinice: Realizarea unor preparatii dentare cat mai conservatoare, datorita cresterii retentiei fizice a materialului de restauratie la peretii preparatiei; Se reduc microinfiltratiile marginale la interfata preparatie/restauratie, deci, se diminueaza posibilitatea micro de aparitie a sensibilitatii dureroase postoperatorii precum si a cariei secundare; Creste rezistenta complexului dinte/restauratie si se diminueaza riscul unor fracturi ulterioare ale peretilor preparatiei sau ale cuspizilor subminati.

Adeziunea amelara
Ea necesit o pregtire prealabil a suprafeei smalului prin: - gravare acid, care se face cu acid fosforic concentrat ntre 10-40% . Aplicarea agentilor de legatura amelari (rsini diacrilice care conin aceeai monomeri ca i rina compozit, dar la acetia proporia monomerului de diluie este mai mare i acest lucru atrage dup sine scderea vscozitii adezivului). Caracteristicile smalului gravat sunt sunt dependente de : tipul de acid folosit pentru demineralizare (fosforic, maleic, citric, clorhidric, EDTA) concentraia acidului folosit, s-a ajus la concluzia c o concentraie de 35-37 % a acidului fosforic este cea optim timpul de aciune a acidului pe suprafaa smalului care la nceput a fost de 60 de secunde, pentru ca azi s se ajung la concluzia c 15 sec. sunt suficiente pentru o demineralizare eficient. starea fizic a acidului, acidul sub form de soluie este mai greu de manevrat dect cel sub form de gel colorat, care este mai uor de observat i are o putere mai mare de penetrare n profunzime i suprafa. Cu ct aria de smal disponibil gravrii acide este mare cu att adeziunea i nchiderea marginal a restauraiei sunt mai bune, de aceea se recomand bizotarea marginilor de smal ale preparaiilor. Etapele adeziunii amelare sunt: 1. Periaj profesional suprafeei cu o past fr glicerin sau F 2. Pregatirea campului operator prin izolare cu dig, sau cu rulouri de vat i aspirator de saliv 3. Gravarea prin aplicarea acidului fosforic 35-37 % timp de 15 sec. 4. Splarea cu un jet de ap sub presiune i uscarea cu aer sub presiune 5. Suprafaa trebuie s aib aspect cretos 6. Suprafaa gravat trebuie s rmn uscat, dac este contaminat cu saliv ea trebuie din nou gravat 15 sec. Se recomanda de a se utiliza o past abraziva si cupe de cauciuc. Netezirea mecanic a smalului este prima etap clinic n tehnica de colaj. Ea este indispensabil deoarece demineralizarea acid singur nu poate elimina toate contaminrile smalului (mai ales tartru). La prepararea suprafetei trebuiesc evitate substanele uleioase (mpiedic contactul ulterior al acidului cu suprafaa smalului) sau cu fluor. FLUORUL din contra prin proprietile anti demineralizante interfereaz procesul de demineralizare.

Periajul smalului.

n cursul acestei etape dinii uscai i perfect izolai de saliv sunt umectai cu un acid sub form de gel.

Demineralizarea smalului

Gelul este preferat deoarece: plasarea sa este mai precis scurgerea sa spre dentin este controlat colorarea lui permite o bun vizualizare Timp de contact 15. Trebuie crescut (dublat) timpul de contact pentru dinii de lapte i pentru dinii pacienilor care au suferit fluorizri importante. Dup aplicarea acidului este important de a nu racla suprafaa pentru c se distruge reeaua fragil de cristalele demineralizate. 3. Splarea Splarea are un dublu rol: 1. Sa elimine acidul fosforic care rmne dup demineralizare. 2. Eliminarea produilor de reacie ntre acid i smal Consecina este deschiderea porozitilor obstruate prin aceti produi de reacie.Exist limite studiate cu reacie.Exist privire la timpul necesar de splare dup demineralizare. Civa autori au artat o cretere semnificativ a valorilor de aderen atunci cnd smalul a fost splat timp de 60 sec i nu 15 sec.Alte ncercri fcute n condiii diferite nu au confirmat aceste rezultate. diferite D.p.d.v. clinic se consider c 15 sec este suficient.

APLICAREA DE RINI FLUIDE


Suprafaa demineralizat nu trebuie contaminat iar pe de alt parte trebuie s fie perfect uscat. Uscarea se face cu jet de aer. Trebuie verificat dac jetul de aer de la Unit nu este contaminat cu ulei. Dup uscare smalul trebuie s aib un aspect cretos. Dac nu se obtine acest aspect se repetdemineralizarea. Raina este plasat pe suprafa de smal demineralizat si va ptrunde n microporozitile lrgite ale smalului. Prelungirile rinei n porozitile smalului sunt numite digitaii n smalul prismatic lungimea acestor digitaii variaza ntre 20 - 50 pe cnd n smalul aprismatic este 50 de 5. Din aceast cauz se recomand dublarea timpului de demineralizare la dinii deciduali al cror smal 5 este aprismatic. Penetrarea rinii ntre prismele de smal expuse longitudinal ca n cazul fracturilor de unghi este n jur de 5., ceea ce nseamn o adeziune sczut. Este necesar bizotarea marginilor preparaiei. 5 preparaiei. Bizoul: va aranja mai mult sau mai puin prismele de smal tiate longitudinal n transversal va crete suprafaa de contact a smalului va face s treac ct mai neobservat (pasaj progresiv) limita smal compozit

Adeziunea la dentin are unele avantaje: 1. Ameliorarea adeziunii obinute la nivelul smalului ceea ce implic oprirea sau reducerea formrii unui hiatus periferic i deci diminu riscul percolarii marginale 2. Crearea adeziunii n zonele fr smal n special la nivelul regiunii cervicale la cls. V-a i a II-a pornind de aici pn la jonciunea smal/cement. Un adeziv dentinar, pentru a fi eficient trebuie sa intruneasca cerinte esentiale: Sa realizeze o adeziune cu dentina, asemanatoare cu cea a smaltului, adeziune care sa fie eficienta pe substratul dentinar umed; Sa fie bine tolerat de complexul pulpo-dentinar si compatibil cu materialul restaurator folosit; Sa asigure o inchidere cat mai perfecta a canaliculelor dentinare blocand astfel miscarea fluidului dentinar si prin aceasta diminuand hipersensibilitatea dentinara; Adeziunea sa se produca intr-un timp cat mai scurt, iar manipularea si realizarea ei sa fie cat mai usoara; Adezivii dentinari conin:

Adeziunea dentinara

acidul, agent pentru demineralizarea suprafeei dentinei pe care o face apt de colaj. Demineralizarea dentinei intercanaliculare las libere fibrele de colagen, elimin, dizolv sau modific DDR primer-ul, o rin ntr-un solvent (ap, aceton, alcool) care are rolul de a umecta zona demineralizat i favorizeaz astfel ptrunderea rinii adezive n interiorul tubilor dentinari i n reeaua de colagen eliberat, determinnd apariia stratului hibrid rina adeziv propriu-zis, cu vscozitate sczut, care ptrunde n reeaua de colagen a canaliculelor dentinare i n dentina intercanalar pregtite anterior.

FACTORII DE CARE DEPINDE ADEZIUNEA DENTINARA


1. Substratul dentinar 2. Factorul dentar; 3. Materialul restaurator; 4. Factorii care pot determina alterarea stratului hibrid;

1. Substratul dentinar

Calitatea dentinei are un rol esential in adeziunea dentinara. La jonctiunea smalt/dentina, 20.000 de tubi dentinara. dentinari pe cm jurul pulpei dentare 45.000 de tubuli pe cm dentina tinerilor are o forta de adeziune mai mare decat cea a pacientilor in varsta. Adeziunea pe o dentina sclerotica sau cariata este mai redusa, permite demineralizarea un timp mai redusa, mare. mare. Dentina trebuie sa-si mentina un anumit grad de umiditate pe tot parcursul tratamentului, o uscare a sa putand avea drept consecinta o aglomerare a structurilor de colagen. Permeabilitatea retelei de colagen - factor cheie pentru un strat hibrid de calitate. Aceasta este compromisa prin colabarea fibrelor. DDR este alctuit dintr-o pelicul organic amorf, cu grosimea de 1-2micrometri n compoziia creia intr cristale de hidroxiapatit i apare ca o consecin a degradrii colagenului din structura esuturilor dure dentare. Acesta i pierde aspectul fibrilar i se transform ntr-o mas amorf de gelatin. n plus, DDR blocheaz i canaliculele dentinare formnd cepuri intracanaliculare de DDR de lungime variabil.

Detritusul dentinar remanent

2. FACTORUL DENTAR

Cand vorbim de factorul dentar ne referim la: pozitia dintelui pe arcada (adeziunea la dintii maxilarului este, in general, mai buna decat la dintii mandibulari) marimea si forma leziunii (restaurarea unei pierderi de substanta de tip cavitar persista timp mai indelungat decat cea a unei eroziuni plate) morfologia dintelui (aparitia dentinei sclerotice determina pierderea restaurarilor dentare colate cam la 2 ani la pacientii cu varsta cuprinsa intre 61-80 ani, fata de o pierdere mai mica la pacientii cu varsta cuprinsa intre 20-40 ani).

3. MATERIALUL RESTAURATOR Forta care se dezvolta la contractia de polimerizare a materialului restaurator constituie un factor care poate slabi adeziunea dentinara, de aceea ea poate fi redusa prin tehnica de aplicare a straturilor de rasina compozita. Daca adezivul, in momentul polimerizarii compozitului in preparatie nu este complet polimerizat, forta de polimerizare a compozitului poate duce la o ruptura sau fisura in statul adeziv.

Eficienta unei obturatii coronare adezive depinde de factorul de configuratie care exprima raportul dintre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale cavitatii (cu cat numarul de pereti este mai mare cu atat factorul C este mai mare si deci si efectul tensionant al contractiei de polimerizare asupra peretilor cavitatii, implicit asupra legaturilor adezive. 4. FACTORII CARE POT DETERMINA ALTERAREA STRATULUI HIBRID o gravare prea importanta a dentinei o uscare prea accentuata a dentinei care poate determina o aglomerare de structuri de colagen si penetrarea insuficienta a rasinii intre fibrile o contaminare a dentinei gravate cu singe, saliva un timp insuficient de aplicare a primerului o ingrosare a primerului lichid in flacon, pentru a evita acest lucru e bine ca flaconul cu lichid sa fie inchis imediat. In funcie de atitudinea agenilor de colaj dentinar fa de DDR, pot exista urmtoarele grupe de adezivi dentinari: 1. Grupul de adezivi ce vizeaz lsarea intact a DDR i incorporarea sa n procesele de colaj. Pentru c nu realizeaz o legtur adeziv bun i de durat ea a fost nlocuit cu alte metode mai eficiente. 2. ADEZIVII CARE ELIMINA DDR In cea mai mare parte azi se recurge la metoda eliminarii complete a DDR si la tehnica gravarii acide totale. In acest scop, la inceput aceste sisteme adezive au fost aplicate in 3 etape successive: I. acidul demineralizant, cu demineralizarea superficiala a dentinei si expunerea tramei de colagen dentinar. II. primer-ul (promotorul adeziunii), cu monomeri amfifili, care prin gruparile hidrofile se cupleaza de fibrele de colagen, iar prin cele hibrofobe copolimerizeaza cu rasina adeziva. III. Rasina adeziva penetreaza si impregneza eficace colagenul expus. Aplicarea sa se face prin pensulare cu un aplicator si nu se usuca prin jet de aer care ar realiza un strat prea subtire. subtire. Acest proces ce are loc in trei timpi este denumit hibridizare sau procesul de formare a unui strat hibrid (strat nou, format din fibre colagen + adeziv) Sisteme adezive monocomponente (monoflacon) care contine: primer-ul + rasina adeziva combinate intrun flacon, gravarea acida se face separat. Avantaje: mai simplu de manipulat Eficienta similara sistemului tricomponent Dezavantaje: nu se cunoaste pastrarea efectului in timp. 3. ADEZIVII CARE DIZOLVA DDR-ul contin primer usor acid, denumit primer autogravant, care se aplic pe dentin fr a fi splat. splat. Soluia realizeaz demineralizarea i aplicarea primer-ului n acelai timp, urmat de aplicarea rinii adezive. El are rolul de: a demineraliza partial stratul de DDR si suprafata dentinara subiacenta A nu indeparta resturile de DDR dizolvate la intrarea in orificiile tubulare. Are loc astfel o interreactie foarte superficiala a sistemului adeziv cu dentina, fara expunerea fibrelor de colagen, ceea ce denota slaba aciditate a acestui primer. Aparitia primer-ilor autogravanti este legata de aparitia in practica adeziva a compomerilor, rasini composite modificate prin adaos de poliacizi. Se aplica simultan pe DDR : Agentului de gravare acida si a primerului (sistem cu 2 flacoane), rasina separat Demineralizantului , primerului, rasinii adezive (sistem monoflacon) Aplicarea sistemului monoflacon se face de 2 ori: Primul strat are functie de penetrare, nu se usuca si se asteapta 30 sec.;

al 2 lea strat are functie de sigilare, se usuca pentru evaporarea solventului si se fotopolimerizeaza. Simplificarea procedurii clinice in cazul aplicarii sistemului autogravant elimina faza de spalare cu apa utilizata in gravarea conventionala. Acest sistem permite formarea unui strat hibrid mic, cu o grosime de 0,5 microni, iar DDR e dizolvat si devine incorporat in stratul hibrid. Modified SEM image of bonding to dentin with (two-step) self-etching adhesives. (A) The smear-layer covering the dentin surface and the smear-plugs occluding the dentinal tubules are impregnated by the selfetching primer (light blue). (B) Application of the acidic primer. The acidic resin (blue) has dissolved and impregnated the smear layer. The resin has also penetrated the dentinal tubules. (C) Dentinal substrate after application of the adhesive resin. Theoretically, the adhesive resin (purple) infiltrates to the same extent as the acidic primer exposed the collagen.