Sunteți pe pagina 1din 23

DESPRE DROGURI

Drogul este substanta care, fiind absorbita de un organism viu, i modifica una sau mai multe functii (OMS); n sens farmacologic, drogul este o substanta utilizata sau nu n medicina, a carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si ale comportamementului. n sensul dat de catre conventiile internationale, prin drog ntelegem substantele supuse controlului prin Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 si substantele psihotrope al caror control este prevazut de Conventia din 1971. Conventiile si protocoalele aplicabile drogurile au dat substantelor psihotrope un sens particular, diferentiindu-le de stupefiante. Cunoasterea principalelor droguri utilizate, modul lor de administrare precum si efectele acestora au o importanta deosebita n prevenirea abuzului.

Abuzul de DROGURI
Abuzul de droguri inseamna orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau n relatie cu practica medicala, a unui drog. Consumul poate fi exceptional, n scopul de a ncerca odata sau de mai multe ori un drog, fara a continua nsa; ocazional, sub forma intermitenta, fara a ajunge la dependenta; episodic, ntr-o circumstanta determinata; sistematic, caracterizndu-se prin dependenta.

Dependenta
Dependenta se defineste ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, nsotite ntotdeauna de nevoia de a lua substanta n mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita suferintele.

Motive care duc la consumul de droguri


Curiozitatea Nu nseamna ca devii dependent doar pentru ca ai ncercat, dar nu continua utilizarea sistematica duce la dependenta, iar n cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi fatala (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina) Teribilismul Consumul de droguri poate fi vazut ca excitant si provocatori. Unii sunt tentati sa nfrunte riscurile implicate, departe de a fi mpiedicati de vorbe precum pericol. Poti sa iesi n evidenta si n mod pozitiv, fara sa consumi droguri! Cauta alternative! Presiunea grupului Este important sa stii sa spui "NU" asta dovedeste ca ai o personalitate puternica. ncearca sa fii tu nsuti, chiar daca cei din jurul tau au alta opinie

Probleme (n familie, scoala, prieteni) Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divortul parintilor, abuz sau neglijenta din partea parintilor sau a scolii). Trebuie nteles sa folosirea drogurilor rezolva doar aparent si temporar problema, ea continund sa existe si sa se agraveze. Neintegrarea n colectivitate si societate Consumul de droguri poate fi un raspuns la singuratate, la probleme privind integrarea n colectivitate sau dispretul fata de sine. Este important sa va ajutati unii pe altii, sa treceti peste probleme fara sa recurgeti la droguri.

SEMNELE I SIMPTOMELE CONSUMULUI DE DROGURI


Este important s reinei c dac un copil prezint simptomele de mai jos, nu nseamn obligatoriu c este un consumator de droguri. Prezena unor simptome din cele enumerate mai jos poate fi determinat i de starea de stres a adolescenilor. Alte simptome pot fi semne ale unei depresii nediagnosticate sau a altor probleme de sntate. Oricum aceste simptome merit atenie mai ales dac persist sau se repet periodic. O consultaie la un psiholog, poate fi de mare folos pentru a-l ajuta pe tnr s depeasc o situaie de criz i s fie ajutat pentru a-i dezvolta ci eficiente de rezolvare a problemelor din viaa sa. Cheia este schimbarea; este important s urmrii orice schimbare semnificativ a semnelor fizice, de personalitate, de atitudine sau de comportament. Semne fizice : - pierderea /creterea poftei de mncare, o inexplicabil scderea sau creterea n greutate, orice schimbare a obiceiurile alimentare. - schimbarea ritmului mersului, o ncetinire sau o nepenire a mersului, o slab coordonare a micrilor - insomnie, trezirea la ore neobinuite, o lene neobinuit - ochii roii i nlcrimai, pupile mai mari sau mai mici decat de obicei, blank stare - palme umede i reci, maini tremurtoare - fa roie sau palid - miros de substane la expiraie, din corp sau de pe haine - foarte activ, excesiv de vorbre - secreii nazale ca la rceal, extremiti reci - urme de nepturi pe antebrae sau picioare - mereu mucos, greuri i vome frecvente, sau transpiraii excesive - tremurturi ale minilor, picioarelor sau capului - puls neregulat Semne comportamentale: - schimbare n atitudine, comportament sau personalitate fr o cauz aparent - schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea s vorbeasc despre prietenii cei noi sau acetia sunt cunoscui ca i consumatori de droguri.

- schimbare n activiti, hobby-uri sau interese - scderea performanelor colare, sau la munc, ntatzieri la coal, absentri nemotivate sau abandon colar -schimbarea comportamentului acas, pierderea interesului pentru familie i activitile de familie - dificulti de concentrare, distrat, uituc - o lips de motivaie n general, pierderea energiei, a stimei de sine, o atitudine de nepsare - frecvent hipersensibil, i pierde repede cumptul, sau are resentimente puternice - stri de iritabilitate sau mnie - stare de prostraie sau dezorientare - comportament excesiv de secretos - accidente de main - necinste cronic - o nevoie inexplicabil de bani, fur bani sau obiecte pentru a fi vndute - paranoia - schimbri ale obiceiurilor de toalet

Clasificarea drogurilor:
Droguri care inhiba centrii nervosi: - cannabis opiacee : - opiu - morfina - derivatii de morfina - heroina - metadona - petidina - codeina - barbiturice - tranchilizante Droguri care stimuleaza centrii nervosi: - cocaina - amfetamine - crack-ul Droguri halucinogene: - LSD - ecstasy - phenciclidina - peyote - psilocybina si psilocyna Inhalanti: - solventi organici - lacuri, vopsele(Aurolac) - gaz - adezivi - benzine usoare

CANNABIS
Cannabisul afecteaza: - memoria de scurta durata - logica - abilitatea de miscare - abilitatea de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, mnuirea diverselor aparate

Efecte pe TERMEN LUNG


cresterea riscului de aparitie a bronsitei cancer pulmonar (tendinta de a retine fumul adnc n plamni, mai mult dect un fumator obisnuit poate fi mai daunatoare la utilizatorii sistematici de cannabis) schimbarea motivatiei - pierderea energiei si a interesului pentru alte activitati scaderea puterii de concentrare, a memoriei si capacitatii de nvatare - aceste efecte pot dura cteva luni dupa ce s-a renuntat la consumul de cannabis, ele fiind reversibile interferenta cu producerea de hormoni sexuali - scade apetitul sexual, cantitatea de sperma si ciclul menstrual devine neregulat perturbari psihice - pot apare episoade scurte de comportamente psihotice, uneori n forme grave

MARIJUANA
Ce este Marijuana? Este cel mai frecvent drog ilicit utilizat n lume i mult mai periculos dect crede majoritatea urilizatorilor de droguri. Periculozitatea lui i faptul c a crescut numrul utilizatorilor i a sczut vrsta la care se ncepe consumul este un semnal important de alarm. Marijuana se produce din planta numit Canabis Sativa care a fost cultivat pentru proprietile ei psihoactive cu mai mult de 2000 de ani n urm. Canabisul conine mai mult de 400 de substane, dar principalul stimulant al creierului este substana THC ( delta 9-tetratahydrocannabinol ). Puterea de aciune a drogului este determinat de concentraia de THC care variaz n funcie de mai muli factori ca soiul plantei, climat, sol, timpul de recoltare. Culturile actuale au ajuns s produc cnep cu un procent de 4-7 ori mai mare de THC dect aveau culturile din anii 75, iar concentraia din hai, o rin extras din florile plantei, este de 5-10 ori mai mare ca cea din cnepa crud. Cum se utilizeaz ? Marijuana, ca i alte produse extrase din cannabis, se fumeaz cel mai frecvent sub form de igri, mai rar n pip. Unii folosesc igrile obinuite pe care le golesc de tutun i le umplu cu marijuana, adugnd uneori i alte droguri i care cresc efectele halucinogene Marijuana se mai administreaz i n ceaiuri, sau n ca amestec n prjituri sau alte dulciuri.

Cum te afecteaz ? Marijuana este un halucinogen mediu care are efectele antidepresive i dezinhibitoare ca i alcoolul. Reaciile consumatorului sunt nfluienate puternic de ateptrile sale i de experienele trecute, unii care au ncercat drogul pentru prima oar nu au simit nimic deosebit. Efectele fumatului se resimt n general dup cteva minute, iar efectul maxim apare cam la 10-30 de minute. Acestea includ urmtoarele simptome: uscciunea gurii i a gtului, accelerarea ritmului cardiac, scad coordonarea i echilibrul, prelungete timpul de reacie, i diminueaz memoria recent. Produce o stare de bine, noit de relaxare i visare, provocnd iluzii consumatorilor mai uor sugestivi, i modific percepiile, de aceea este periculos s se conduc maina, motocicleta sau bicicleta, sau s se munceasc cu utilaje i maini n aceast stare. Dozele mai puternice produc reacii mai intense, alternd puternic percepiile, provoac crize de paranoia sau halucinaii. Efectele de moment ale marijuanei dispar dup dou sau trei ore. Numai c drogul se acumuleaz n esuturile grase, THC fiind o substan liposolubil i se depoziteaz n ficat, plmni, creier, testicule, i alte organe. Dup dou zile de la consumul de Marijuana se mai gsete nc n urin din cantitate total de THC inhalat. Persist n urin pn la trei zile, iar n snge de la dou la patru sptmni. Efectele asupra minii Consumul de Marijuana scade capacitatea de a nva. Cecetrile demonstreaz clar c marijuana scade capacitatea creierului de a acumula i memora informaii. Un studiu efectuat ntr-un liceu din America n 1995 a demonstrat c incapacitatea de conccentrare, i de analiz i sintez a persistat i la 24 de ore dup ultima priz. Studii mai recente efectuate pe loturi de aduli care nu sunt consumatori i aduli consumatori de marijuana demonstreaz c adulii consumatori au probleme cu memorarea pe termen scurt, att la matematic ct i la folosira cuvintelor scrise sau vorbite. Rezultatele finale ale studiului arat clar c marijuana poate provoca pierderi ireversibile ale capacitilor intelectuale. Studii efectuate pe animale au artat c drogul provoac modificri ireversibile ale zonelor din creier care sunt responsabile de memorie i capacitatea de nvare. Impactul asupra corpului Consumatorul cronic de marijuana este expus la rceli frecvente, pneumonii, bronite, emfizem pulmonar i astm bronic, iar cu timpul, datorit deteriorrii plmnilor i cilor respiratorii, crete riscul de cancer. Acest risc, determinat de substanele chimice toxice din cannabis, este de 5 ori mai mare la fumtorii de marijuana dect la fumtorii de tabac. Acest drog, scade i starea de imunitate a organismului, adic puterea de a lupta cu bolile i infeciile. Marijuana influieneaz i sistemul endocrin, adic secreia hormonilor, poate provoca ntrzierea pubertii i reduce prducerea de sperm la tineri, iar la femei tulburri de ciclu i inhib ovulaia. Copii nscui din mame consumatoare de drog au o greutatea i dimensiunile mai reduse dect normal, fiind mai predispui la mbolnviri. Studii recente arat c deyvoltarea acestor copii este mai ntrziat.

Marijuana ca medicament Legislaia noastr ca i a multor alt ri din lume, interzice folosirea marijuanei ca medicament. Unii consumatori au afirmat c acest drog i-a ajutat s scape de dureri.determinate de cancer, glaucom, sau alte boli, ns interdicia s-a meninut pentru c nu sunt dovezi c marijuana ar prezenta avantaje fa de medicamentele folosite acum n acest scop.

Marijuana i adolescenii
Dei consumul de marijuana este primejdios la orice vrst, tinerii sunt mai afectai, cci pentru ei impactul produs asupra nvrii este major i pentru c determin ratarea relaiilor interpersonale vitale i alegerea unui stil de via potrivit pentru dezvoltarea lor ca oameni. Marijuana inhib maturizarea. Acest drog este considerat ca i alcoolul o poart de intrare pentru alte droguri i mai puternice. Studiile arat c studenii care fumeaz marijuana riscul de a consuma cocain este de 85 de ori mai mare dect la colegii neconsumatori. Marijuana este periculoas pentru tineri nu numai ca poart de intrare pentru alte droguri ci prin nsi efectele sale asupra sntii fizice i psihice. Astfel tinerii sunt mai des victimele accidentelor de automobil produse de impactul marijuani asupra judecii i simurilor. Sexul ocazional, determinat de afectarea judecii sau a efectului dezinhibitor al marijuanei i face pe tineri vulnerabili nu numai la posibilitaea de a avea un copil nedorit i cu probleme de sntate, dar i la riscul unor boli mortale transmise sexual, ca SIDA sau hepatita C. Pericolele consumului de Marijuana modific percepiile i simurile scade memoria recnt pierderea puteriide concentrare i d coordonare influieneaz negativ raionamentele, judecata crete riscul de accidente pierderea motivaiei scade inhibiiile normale crete riscul de infecie HIV, i alte boli cu transmisie sexual crete frecvena btilor inimii anxietate, atacuri de panic, comportament paranoic halucinaii afecteaz sistemului respirator, de reproducere i imunitar crete riscul de cancer dependen psihic

METAMFETAMINE
Ce sunt metamfetaminele ? Sunt un drog cu un imens potenial de violen care se mai numete i vitez sau sticl, este un stimulent al sistemului nervos central din familia amfetamine. Ca i cocaina, este un puternic stimulant care produce o stare alert, dar i o seerie de reacii adverse, dar are un efect mai de durat dect cocaina.

Descoperit de un chimist japonez n 1919, metamfetamina a fost folosit n timpul celui de al doilea rzboi mondial pentru a menine treye trupele i pentru a energiza muncitorii din fabrici. n zilele noastre este prescris cu grij, pentru tratamentul anumitor boli, fiind un medicament legal n ara noastr. Acest medicament este consumat ca drog mai ales sub form de pulbere, inhalat pe nas sau injectat n diluie apoas.. Consumatorii de amfetamine dobndesc comportamente agresive i devin psihotici, pierd mult n greutate, pn la caexie (piele i os). Cum se consum Metamfetaminele pot fi nghiite, aspirate pe nas, fumate sau injectate. Fumatul i injectarea sunt cele mai rapide ci de penetrare a drogului n creier. Astfel consumatorii ating starea dorit foarte repede i foarte intens, dorind cu ardoare apoi, cnd efectele diminueaz, redobndirea acelei stri. Cum te afecteaz ? La doze mici metamfetamina l face pe consumator s se simt mai energic, mai rapid, mai ncreztor, mai puternic. Odat cu timpul aceste efecte scad i este nevoie de mrirea dozei pentru a obine efectele euforice dorite. Ei devin agitai i imprevizibili, pot fi un moment calmi i prietenoi, ca apoi s devin furioi i amenintori.Unii capt obiceiul de a face gesturi repetitive, fr rost, cum ar fi montarea i demontarea unor obiecte sau pigulirea unor bubie imaginare.Dup cteva zile n care dorm i mnnc foarte puin, devin prea obosii i nemaiavnd drog, ntr n criza de sevraj, cu agitaie, depresie, dorin intens de drog, urmate apoi de o stare de letargie, si somn adnc i ndelungat. Depresia revine oricum dup trezire, i ine cteva zile, timp n care riscul de suicid este mare. Dac consumul este mare i prelungit, consumatorul poate dezvolta o psihoz cu un comportament paranoid, aude voci, are iluzii ciudate, de exemplu crede c oamenii vorbesc despre el sau este urmrit de cineva. Metamfetaminele induc panic i stare psihotic acut, ceea ce este foarte periculos, cci pot rezulta fapte de o violen extrem. Starea psihotic persist uneori zile ntregi dup ultima doz, exist multe rapoarte despre stabilizarea psihozei, consumatorul rmnnd paranoid, apatic, i social inactiv timp de sptmni, uneori ani de zile. n acest caz psihiatrii spun c probabil drogul a activat o maladie mental preexistent. Pericolele i consecinele consumului de metamfetamine. insomnie piederea poftei de mncare greuri, vom, diaree ceterea temperaturii infecii i ulceraii ale pielii care rezult din sgncilirea bubielor imaginare stare paranoic depresie iritabilitate anxietate, team nejustificat

- creterea tensiunii arteriale determinat de constricia vaselor sanguine, care poate determina dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cerebrale - vtmarea ireversibil a celulelor creierului cauzat de distrugerea micilor vase care irig creierul. - la femeile nsrcinate determin nateri premature, dezlipirea placenteii naterea unor copii subponderali - cu posibile probleme neuropsihiatrice, fr poft de mncare, letargici. - la consumatorii care se injecteaz pot aprea boli ca SIDA, Hepatita C, infecii la locul de injectare sau infecii ale peretelui i valvelor inimii(miocardite i endocardite) . Comparaii ntre metamfetamine i cocain : Metamfetaminele sunt n general mai ieftine i mai uor de procurat( Atenie farmaciti ! ) i pentru c metabolismul lor se face mai ncet, efectele dureaz de aproximativ 10 ori mai mult. Efectele restante dureaz o sptmn sau dou, n timp ce la cocain dureaz cam 72 de ore iar efectele paranoice la cocain dureaz 72 de ore n timp ce la amfetamine dureaz zile ntregi, uneori mai mult de dou sptmni aa cum am artat mai sus. Starea de depresie i simptomele de sevraj sunt mai severe i mai prelungite dect la consumul de cocain. Despre drofurile naturale din aceast clas Efedrina care este un remediu extras dintr-o plant i folosit frecvent n tratamentul rcelilor, este un ingredient de baz al metamfetaminei. Acesta are un potenial de dependen uor mai sczut avnd ca efect piloerecia (ridicarea prului ), creterea tensiunii arteriale, dureri n piept, palpitaii, i poate de asemenea s provoace accidente cerebrale. Persoanele cardiace, bolnave de hipertensiune arterial, diabet sau hipertiroidie sunt mult mai expuse la aceste reacii adverse ale efedrinei

Ce este Cocaina?
Cocaina i crackul sunt substane toxice care dau dependen fizic i psihic important cu consecine grave asupra consumatorilor. Efectele negative lovesc nu numai pe consumator ci i familiile acestora, mediul de munc i societatea. Violena domestic, violena n general sunt deseori determinate de consumul acestor substane. Copii sunt adeseori victimile prinilor consumatori, fiind afectai fie n perioade prenatal fie datorit violenei prinilor Cocaina este un stimulent al sistemului nervos central, cel mai puternic ntlnit n natur. Cel mai des se ntlnete sub form de hidroclorit de cocain, o pulbere cristalin alb, extras din frunzele plantei de Erzthroxylon coca care crete n sudul Americii. A fost utilizat de indienii inca n ritualurile lor religioase cu sute de ani n urm iar mai apoi pentru tratarea rului de nlime din munii Anzi sau mpotriva foamei sau oboselii. Cocaina a fost extras pentruprima oar din frunzele de coca n anul 1800 i folosit ca remediu tonic sau pentru rceli iar apoi ca ingredient n anumite produse ca Coca Cola ( din care a fost scos ulterior).

Consunul actual a strnit o mare ngrijorare datorit potenialului mare de dependen i a comportamentelor psihotice, pentru producerea de convulsii i moartea pe care le induce. De aceea este considerat de legislaia noastr i a celorlalte ri drog ilegal, fiind folosit cu mare precauii n medicin ca anestezic local. Ce este Crack-ul Acesta este termenul folosit n America pentru cocain care se fumeaz, fiind un produs ce are la baz hidrocloritul de cocain. Se prezint sub form de bobie sau bastonae albe. A aprut prin anii 80 i s-a rspndit rapid printre consumatori datorit preului sczut, pentru c se putea fuma uor i pentru c efectul era rapid i puternic. Efectul euforizant este de dou ori mai mare prin fumat fa de aspiraia nazal. Datorit faptului c provoac mult mai repede dependen i datorit preului mai mic, la ndemna consumatorilor mai sraci i a tinerilor, cocaina a cucerit repede piaa drogurilor i atenia dilerilor. Cum se folosete cocaina niial se inhala pe nas, nsoit de anumite ritualuri de consumare. Mai rar se folosete dizolvat i injectat intravenos, dar de obicei se fumeaz, pentru c este mai uor dect s se aspire i lipsesc semnele de dup injectare. Se fumeaz ntr-o pip sau se nclzete ntr-un recipient de sticl cu focul de la igar i se inhaleaz fumul. Care sunt efectele ? Toate formele stimuleaz sistemul nervos central i provoac constricia vaselor sanguine i creterea ritmului cardiac. Aceste modificri provoac o cerin crescut de snge n corp dar vasele ingustate nu pot transporta cantitatea cerut, ceea ce crete riscul de apariie a suferinei cardiace i cerebrale. Iniial drogul produce scderea apetitului i l face pe consumator s se simt mai rapid, mai energic, mai ncreztor i mai puternic.La doze mai mari consumatorul poate avea iluzii i halucinaii, stare paranoic i simptome de psihoz toxic acut. Tensiunea arterial crete, i pot surveni atacuri de inim sau accidente cerebrale, uneori mortale. Cnd efectele diminueaz se instaleaz frecvent o stare de depresie, nsoit de oboseal, agitaie sau anxietate (team nemotivat). La consumatorii de crack fa de cei care consum pudra depresia este semnificatic mai intens i mai profund iar starea de violen este mai accentuat, iar la consumatoarele gravide, efectele negative asupra sntii ftului mult mai mari. Urmrile consumului de cocain i de crack Aceste urmri cuprind o gam larg de efecte asupra sntii fizice i psihice: - dependena fizic i psihic - pobleme cardiovasculare ca puls neregulat, palpitaii, crize i boli cardiovasculare - probleme neurologice, accidente cerebrale, hemoragii n esuturile din vecintatea reierului, micoze cerebrale. - probleme pulmonare ca acumularea de lichid n plmni,agravarea afeciunilor pulmonare existente sau afeciuni respiratorii ce pot merge pn la insuficien respiratorie

- tulburri psihice ce include starea paranoid, depresia, anxietatea i halucinaiile, aprecerea neadecvat a realitii Comportamente violente sau criminale Alte efecte ca : somnolen, tulburri sexuale, scderea mirosului. perforaia septului nazal, greuri i cefalee. Arsuri ale degetelor, sau corpului de la nclzirea substaei n vasele de stcl sau de la focul de la igar Efectele asupra ftului sunt dezlipirea placentei, avort spontan, natere prematur, nou nscut subponderal, circumferina craniului mai mic, tulburri de vedeere, retardare mental, infecii genitourinare. i imunitate sczut. Pentru consumatorii de cocain injectabil exist riscul de infecii cu HIVi virusul hepatitei C i de endocardite. Pentru toi consumatorii, indiferent de modul de utilizare, promiscuitatea activitii sexuale crete riscul de boli cu transmisie sexual

HEROINA
Heroina se extrage prin transformarea morfinei obinute din opiumul brut, adugndu-se diferite substane chimice ntr-un proces chimic simplu, n mai multe etape. Pentru acest procedeu sunt necesare, n general, doar cunotine de baz n chimie. Gradul de puritate al heroinei ns este n relaie direct cu priceperea i experiena chimistului care o prepar. n ciuda unor procedee de baz i a substanelor chimice obligatorii pentru obinerea heroinei, chimistul are o marj de libertate suficient n aplicarea unor metode de producie individuale. n consecin, formularea heroinei oferite pe piaa consumatorilor de droguri poate fi diferit, n funcie de: - formularea n timpul procesului de producie (bulgre, granule, pulbere) - substanele chimice i adjuvanii adugai, ce determin variaii ale culorii, precum i variaiile n compoziia chimic. Heroina pur, "nentins" ajunge foarte rar pe pia. De multe ori, laboratoarele de preparare adaug nc din producie anumite substane, cu intenia de a produce anumite efecte. Astfel, s-a constatat adaosul de stricnin. Aceast substan, utilizat printre altele ca rodenticid, are efect stimulator, administrat n cantiti mici. Consumatorul ar putea, astfel, contientiza mai bine tririle din timpul strii de euforie (germ. Rausch). Acelai efect stimulator l are i cafeina, frecvent adugat heroinei. Fcnd abstracie de aceste amestecuri preparate n laborator, traficantul "ntinde" adesea marfa cu glucoz, lactoz, acid citric sau substane farmaceutice (de ex. paracetamol subst. activ: acetaminophen, n.tr.). Dac traficantul ns nu are la dispoziie nici unul din aceti excipieni, nu ezit s utilizeze alte substane, deosebit de periculoase. Astfel, au fost determinai chiar i detergeni, insectidice, var .a. Forme: - pulbere alb - beige-brun (sau granule, ca de ceai solubil, la heroina din Hongkong) Heroina nr.1: heroin Heroina nr.2: amestec de morfin i heroin

Heroina nr.3: heroin cristalizat cu puritate de 30-60% (Hongkong Rocks) Heroina nr.4: heroin deosebit de concentrat din Turcia, de puritate de pn la 90% ("miere turceasc") Toxice utilizate: Dolantina: un antialgic sintetic care acioneaz similar cu morfina i d, de asemenea, dependen Codeina. monometileter al morfinei, component principal a multor sucuri expectorante Metadona: opiaceu sintetic cu structur similar heroinei (mijloc de substituie) Tilidina: morfin sintetic, substana activ din Valoron N Fentanil: Grup de substane cu efecte puternice, care sunt utilizate, de exemplu, ca narcotice (n medicin - n.tr.), dar i ca droguri sintetice (heroin sintetic). Forme de consum: Opiaceele pot fi nghiite, injectate, prizate, inhalate, fumate sau administrate ca supozitoare. Heroina fie se prizeaz, se inhaleaz (metod numit "hailing" sau "blowing"), ori se injecteaz intramuscular, subcutan (n esutul adipos) sau intravenos, ultima variant fiind constatat cel mai frecvent. Pentru injecia intravenoas, se plaseaz ntr-o lingur o cantitate de 50 - 150 mg heroin n ap; amestecul se nclzete pn cnd cea mai mare parte a substanei se dizolv. Pentru o mai bun solubilitate se adaug acid citric. Dependenii de heroin filtreaz apoi soluia obinut printr-un tampon de vat sau un filtru de igaret, o aspir ntr-o sering i o injecteaz ulterior n ven. Un dependent de heroin consum zilnic 0,5 - 3 g heroin de concentraie medie. Injeciile se mpart de regul n trei, rareori n mai multe doze pe zi. Efecte i pericole aprute prin abuz: Heroina are, practic, acelai spectru de aciune ca i morfina, n schimb are un efect analgetic de cinci pn la 10 ori mai puternic. n acelai timp, heroina este i puternic euforizant. La fel ca morfina, estompeaz activitatea intelectual a omului i influeneaz starea sa psihic n sensul eliminrii fricii i proastei dispoziii. Sub influena heroinei, oamenii par a fi din cale afar de fericii. Nevoile lor sunt complet satisfcute, au tot ce au nevoie. Adesea, consumatorii relateaz un episod de "flash" (engl. trsnet), un flux dinamic, de plcere ce cuprinde ntreg corpul imediat dup injectarea n circulaia sanguin. Totalitatea efectelor resimite de ctre cei care consum aceste droguri se mai numete "kick" (energie, avnt, putere mobilizatoare). Termenii sugereaz funcia puternic de amplificare a senzaiilor prin care aceste opiacee pot domina comportamentul persoanei dependente, mai ales dac sunt administrate injectabil. Muli consumatori dezvolt i o dependen fa de sering sau ac, indiferent de drogul administrat. Este apreciat senzaia ce o d acul neptor, "simi oelul". Se injecteaz orice: de la comprimate dizolvate, metadon, coniac pn la apa de balt. Cantitatea zilnic necesar de opiacee depinde de tipul substanei i gradul de obinuin. Odat cu dispariia efectului opioid, absena strii de fericire este perceput amplificat n realitatea obiectiv. La o nou administrare, dispare depresia, la fel ca simptomele de sevraj fizic.

Manifestrile de sevraj la dependena de heroin ajung de la tulburri vegetative uoare (transpiraii, senzaie de frig, frisoane) pn la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor i muchilor, tulburri de somn persistente, dureri colicative i crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfin. Durata efectului este de dou-trei ore, spre deosebire de morfin: cinciase ore. Corespunztor, fenomenul de sevraj se instaleaz mai devreme, adic de dou ori mai rapid ca n cazul morfinei. Consumatorii care sunt deja dependeni sunt obligai s-i reinjecteze heroina din ce n ce mai des, pentru a evita sevrajul. Frecvena injeciilor respectiv a cantitii injectate per doz trebuie crescut mai repede, dect n cazul celorlalte stupefiante comparabile ca efect. De acest fapt se leag potenialul criminogen ridicat al heroinei. Deoarece preul este ridicat i cantitatea consumat atinge ordine de mrimi considerabile, dependentului nu-i rmne alt posibilitate, dect s-i asigure cantitatea necesar prin comiterea de aa-numite "infraciuni de procurare". Infracionalitatea direct i indirect legat de procurarea heroinei apare mai rapid i se manifest mai intens dect n cazul dependenei de alte substane. Avnd n vedere marja de siguran ngust a heroinei, adic a diferenei mici ntre doza suportabil i cea toxic, se constat frecvent intoxicaia cu heroin, caracterizat prin pierderea cunotinei i depresia respitarorie, precum i prin colapsul circulator i frecvena cardiac extrem de joas. Depresia respiratorie este principala cauz de deces prin supradozare. Potenialul de dependen: Administrarea injectabil a heroinei de apte pn la zece ori poate determina, n mprejurri favorizante, dependena, cu toate consecinele ulterioare. Capacitatea de a da dependen a heroinei este extrem de mare, mai mare decat la orice alt substan. Inhalarea i prizarea de heorin duc, de asemenea, la dependen. Consecine pe termen lung: Dependenii de heroin prezint, conform experienei clinice, o stare general puternic alterat. Spectrul mbolnvirilor asociate cu consumul de droguri este larg: - abcese ale extremitilor - carii dentare i leziuni asociate - reducerea masei musculare - modificri trofice i leziuni la nivelul picioarelor - scabie - ulceraii i flebite (inflamaii ale venelor) la nivelul membrelor inferioare - bronite purulente - pneumonii - boli cu transmitere sexual - crize psihiatrice/comportament suicidar - infecia HIV - tuberculoza - hepatita viral A/B/C

Infecia cu virusul hepatitic C i B constituie o problem deosebit la dependenii de droguri. La Frankfurt, de exemplu, infecia cu virusul C apare la 95% din pacieni, iar permeabilitatea infeciei cu virusul B este de 82%. Deoarece aceste boli se cronicizeaz foarte des - hepatita B n circa 20% din cazuri, iar hepatita C in 70% din cazuri, se poate presupune c aproximativ 75% din dependenii de heorin sufer de hepatit cronic. Evoluia este adesea nefavorabil, avnd n vedere c sistemul imunitar este slbit la cei mai muli dintre consumatori, printre altele printr-o infecie concomitent cu HIV, sau prin suprasolicitarea ficatului n urma consumului de alcool sau consumului abuziv de alte substane. Astfel, tot mai muli pacieni sufer de afeciuni dintre cele mai severe. La femei, de regul apare o amenoree secundar (absena ciclului mentrual) care este reversibil dup mai multe luni de abstinen forat. Libidoul i potena sunt reduse semnificativ. Legat de amenoreea frecvent la femei, aceasta las adesea s treac, neobservat, o sarcin. Sarcina se observ doar ntr-un stadiu avansat. Nounscuii din mame dependente prezint un sindrom de abstinen neonatal care apare, de regul, la 12 - 48 de ore, ocazional la 96 de ore dup natere. Tabloul clinic al acestui sindrom include n primul rnd insomnia, exagerarea reflexelor, tremoorul (tremurtura involuntar), vrsturi, hiperactivitatea, tonus muscular crescut, dispnee, febr i diaree. Mai rar pot aprea: strnutul, transpiraiile i crizele convulsive. Sindromul pericliteaz n mod serios viaa nou-nscutului. Actele infracionale, prostituia i viaa fr un domiciliu stabil sunt coordonatele unei viei la marginea societii pentru muli dependeni de heroin. Majoritatea consumatorilor prezint, pe lng boala de dependen, i o afeciune psihic. Dependena ca boal poate fi considerat, n acest caz, o ncercare de autovindecare prin automedicaie (de exemplu, n cazul unor tulburri posttraumatice cronice dup repetate abuzuri sexuale i fizice grave trite n copilrie).

HEROINA
Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternica dintre narcotice este heroina. Constituie n multe tari o problema majora, nu numai pentru faptul ca duce extrem de rapid la dependenta si este foarte periculos, dar mpreuna cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si ntretine obiceiul. Este o pudra a carei culoare variaza ntre maro nchis si alb. Cea mai populara forma este cea nchisa la culoare, care este vnduta n pachete mici de celofan sau folii sau n bilute din acelasi material. Cea mai folosita cale de administrare a heroinei este cea injectata. Pudra poate fi inhalata sau fumata. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ ace hipodermice, bile mici de bumbac pentru filtrare, apa si linguri, capace de sticla folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ lame de ras, paie si pipe. O ntreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina sintetica. Cea mai reprezentativa dintre acestea este fentanyl-citratul, numit si Alb de China, care este de cteva ori mai puternica dect heroina si a cauzat multe victime printre dependenti, fiind folosita n acelasi mod ca si heroina. Efecte Starea de "high" dureaza n mod obisnuit 4-6 ore. Sub influenta heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt cazute, apare depresie, apatie, descreste activitatea

fizica si apare o stare de rau. Un consumator frecvent poate sa motaie sau aparent sa doarma si deseori si scarpina sau atinge fata si nasul. Doze mai mari de heroina pot induce somn, voma si respiratie superficiala. O supradoza poate cauza o respiratie superficiala si ncetinita, tegumente umede, convulsii, coma sau moarte.

BARBITURICELE
Barbituricele au fost n trecut unele din cele mai folosite droguri ce deprime centrii nervosi. Au fost unele din cele mai raspndite medicamente prescrise pentru inducerea relaxarii si a somnului.Ele pot fi obtinute n mod legal, fiind prescrise de catre medic, sau de pe piata neagra. Cele mai folosite barbiturice sunt: - amobarbital - ciclobarbital - fenobarbital - tiopental - seconal - amital, sub forma de tablete si capsule de diferite culori. Efecte Efectele fizice ale barbituricelor seamana cu intoxicatii alcoolice, vorbire greoaie si dezorientare. O supradoza poate duce la dilatarea pupilelor, respiratie superficiala, tegumente umede, slabire, puls accelerat, coma si moarte.

SEDATIVE SI SOMNIFERE
1. Tranchilizante

Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate pe piaa german, locul nti a fost inut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran i Praxiten (oxazepam). ntre timp, diazepamul a fost nlocuit de alte benzodiazepine care i-au luat locul de frunte. n Republica Federal Germania, pe piaa mdicamentului se gsesc, n principal, urmtoarele tranchilizante: Denumire comercial: - Lexotanil - Librium - Valium - Tranxilium - Dalmadorm - Tavor - Nobrium - Mogadan - Adumbran

- Praxiten Demetrin - Rohypnol Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor. Tranchilizantele au devenit - dup alcool - drogul naiunii nr. 2, probabil, pentru c "ajut" la depirea situaiilor de stres neplcute de la locul de munc sau din mediul familial, pentru c amelioreaz senzaiile de fric, nelinitea i frustrarea i permit relaxarea fizic i psihic. Mediul nconjurtor este vzut ca prin nite "ochelari roz", sunt "diluate" contradiciile, conflictele chinuitoare din trecut i pierd semnificaia, totul devine mult mai plcut i prietenos, iar viaa este mai uor de trit. Abuz i dependen Fr ndoial, consumul cronic de benzodiazepine n doze mari poate duce, n cazuri individuale, la euforie, instalarea toleranei i, n final, la dependen. Tipul de dependen corespunde celui fa de alcool i barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizeaz prin ficat, potenialul de dependen privete n special domeniul psihic. Riscurile abuzului: Psihice - plafonare n plan afectiv, apatie, lipsa tririlor emoionale - slbirea creativitii - incapacitatea rezolvrii conflictelor - pierderea simului rspunderii - comportament social neavenit - mai rar: manii, accese de furie, halucinaii, psihoze - cimentarea unor relaii sociale nesatisfctoare - posibil, amplificarea strilor depresive 2. Somnifere

Sumar al principalelor clase de somnifere: a) Barbiturice, de ex.: Luminal (Fenobarbital) b) Bromuri, de ex. Adalin (bromuree) c) Cloralhidrat/Paraldehyd, de ex. Chloraldurat d) Alte categorii de substane, de ex. Distraneurin (clometiazol), utilizat n terapia de dezalcoolizare (produsul i.v. a fost retras de pe piaa francez, productorul Astra Zeneca a retras ntreaga producie din cauza gravelor efecte adverse. Nu se mai gsete forma pentru administrare i.v. - n. tr.) e) Perparate combinate periculoase, de ex. Mandrax (metaqualona). Riscul de dependen: Consumul de barbiturice poart cu sine un mare risc de dependen, deoarece doza trebuie mrit deja la cteva zile, pentru a atinge efectul iniial. De asemenea, primele fenomene de sevraj - nelinite, iritabilitate i insomnie - apar deja dup primele dou sptmni de consum. Barbituricele induc o tulburare sever a

caracterului somnului normal, prin faptul c suprim fazele de vis (somnul paradoxal) necesare pstrrii echilibrului psihic. Consumul pe o perioad ndelungat induce modificri insidioase de personalitate. n baza caracterului aproape identic al dependenei de alcool i al celei de barbiturice, ambele sunt incluse de ctre Organizaia Mondial a Sntii (OMS) n aceeai categorie de dependen. Spre deosebire de tranchilizante, marja de siguran dintre doza terapeutic i cea toxic este foarte redus, fapt recunoscut i exploatat de muli oameni. Intoxicaia sever rmne i azi o metod rspndit de suicid. O intoxicaie acut cu barbiturice va provoca paralizarea progresiv a centrului respirator i prbuirea funciilor circulatorii.

LSD
Dietilamida acidului lisergic este unul dintre cele mai puternice si mai bine studiate halucinogene. Datorita structurii sale, similare cu o substanta prezenta n creier si datorita efectelor similare cu anumite psihoze, LSD a fost folosit n cercetarea bolilor mentale. Doza medie este ntre 20-80 mg , efectele de high durnd ntre 10-12 ore. Efecte Efectele fizice includ: dilatarea pupilelor, scaderea temperaturii corpului, greata, piele de gaina, cresterea glicemiei si a ritmului cardiac. n prima ora dupa ingestie, consumatorul poate experimenta modificari vizuale si modificari extreme n dispozitie. n faza halucinatorie, el are modificari n perceptia spatiului si a timpului, nsotite de perceptia distorsionata a marimii si formei obiectelor, a miscarilor, culorilor, sunetelor, atingerii si abilitatea consumatorului de a percepe obiecte prin intermediul simturilor. El poate descrie ca aude culori si vede sunete. Abilitatea de a judeca rational si de a vedea pericolul este tulburata, facnd consumatorul susceptibil la acte de autoagresiune. Dupa o calatorie cu LSD, consumatorul poate sa sufere de o anxietate si depresie acuta pentru o perioada variabila de timp

ECSTASY
Ce este Ecstasy? Extasy este unul dintre cele mai periculoase droguri care amenin tinerii din ziua de astzi i este o substan chimic sintetic care poate fi extras din uleiul esenial de sassafras. Este uor de fabricat iar efectele sale sunt asemntoare cu ale amfetaminelor i halucinogenelor. De aceea este distribuit masiv de ctre traficani, mai ales la diferite reuniuni, fiind supranumit i party drog sau drog de discotecsau concert. Se prezint sub forma unor pilule de obicei albe, galbene sau maro de mrimi i forme diferite, uneori marcate cu semne sugestive. Acest drog a fost folosit pentru prima oar de n 1914 ca un inhibitor al apetitului, apoi ca adjuvant n psihoterapie, iar n anii 70-80 a ajuns pe strzi.S-a interzis n 1985.

Este considerat ca prioritatea numrul n controlul drogurilor, mpreun cu alte narcotice preecum heroina, cocaina i LSD-ul. Impuriti periculoase Ecstasy este considerat periculos i datorit faptului c nu se pot controla substanele pe care le conine, cci fabricanii acestui drog gsesc greu ingredientele necesare i amestec aditivi de substituie, rezultnd amestecuri toxice foarte periculoase cu efecte necunoscute. Cum se foloseste? Extasy este consumat sub form de pilule sau aspirat, dar poate fi i injectat.Unii introduc pillula n anus pentru a fi absorbit acolo. Cum te afecteaza? Ecstasy este similar cu amfetaminele sau halucinogenele. Energizeaz sistemul nervos i uneori i face pe consumatori s se simt bine, fericit i relaxat, cel puin n prima faz. Dei era numit i drogul dragostei, Extasy nu este afrosidiac i nu mbuntete performanele sexuale. Efectele aceluiai drog sunt diferite de la om la om, depind de asemenea i de cantitatea luat, de dozaj, de greutatea, nlimea, psihicul i unele afeciuni pe care le are consumatorul, i pot fi de la efecte uoare, pn la efecte severe. Cele mai grave efecte se ntlnesc la cei care sufer de hipertensiune arterial, boli de inim, diabet, epilepsie, boli mentale severe. Efecte Efectele dureaz 4-6 ore i apar dup cam 20 de minute de la consum. Aceste efecte sunt : - creterea frecvenei pulsului - creterea temperaturii - creterea tensiunii arteriale - creterea ncrederii - rinoree - sentimente de bine, de iubire i fericire - pierderea apetitului Alte efecte raportate Creterea dozei nu crete starea de bine, ci cauzeaz convulsii, comportamente iraionale, halucinaii. Consunatorii declar c au probleme ca insomnia, anxietatea, paranoia, scderea cputerii de conentrare i depresia. Supradoza - consumul prea mare i ndelungat de poate duce la : - temperatur ridicat - hipertensiune arterial

- halucinaii - palpitaii i rim cardiac rapid - probleme respiratorii - moartea, care se produce fie prin hipertermie, fie prin scderea natriului din snge (hiponatremie), fie prin hiperstimularea sistemului nervos prin atac cerebral sau cardiac Simtomele supradozei nu te mai simi bine i i-e cald devii confuz, nu mai poi vorbi bine dureri de cap vom nu tranpiri sweating creterea pulsului dei nu faci nimic state de lein sau de torpoare pierderea controlului micrilor tremurturi probleme de urinare Durata efectelor Aceste efecte pot dura pn la 24 de ore, dar de obicei dureaz 3-4 ore. Unele efecte au fost raportate i dup 14 zile de la consum. Efecte pe termen scurt Dificulti psihice ( cofuzie, depresie, tulburri de somn, anxieteate grav, comportament paranoic, craving. Aceste efecte apar n timpul consumului i pot dura chiar sptmni dup aceea.. Problemele fizice care pot aprea sunt tensiune n muchi, clnnitul dinilor. Secreii nazale, vedere n cea, micri rapide ale ochilor, temperatur moderat sau mare, chills or transpiraii. Efecte pe termen lung Studii recente demonstreaz c Extazy afecteaz memoria. Datorit depleiei de serotonin pe care o produce se produc dereglri ale somnului, apetitului, proceswelor de gndire i comportamentelor, ale funciilor sexuale, ale simurilor i ale durerii. Herbal Ecstasy Este o alt form a componentului principal al drogului Extazy care este compus din efedrin sau pseudoefedrin i cafein din nucile de kola. Se vinde ca tablete i poate provoca afectarea permanent a creierului i moartea. Se mai numete i Norul 9, Spiritul Ritual, Herbal X, GWM, Ultima Xphoria, Rave Energy i X. Testarea Drogului Extasy poate fi detetectat dup patru zile n urin.

Ecstasy i Antidepresivele
Oamenii care i-au antidepresive IMAO nu trebuie s consume Extasy datorit complicaiilor severe pe care le determin aceast asociere. Studiile pe obolani au artat c expunerea ftului la Extasy determin tulburri de memorie i de nvare. Toate drogurile, att cele legale ct i cele ilegale nu trebuie consumate niciodat n timpul sarcinii deoarece provoac malformaii boli i tulburri psihice i psihice copilului.

INHALANTI
Tot ce produce fum sau se afla sub forma de vapori ce pot fi inhalati si produce stare de high se numesc inhalanti. Sunt multe tipuri de inhalanti, incluznd oxizi de azot, azotati de amil, butil, diluanti, solventi, spray-uri cu vopsea, hidrocarburi precum gazolina, lipici, fumul multor chimicale de uz casnic (fixativ, corector de masina de scris, acetona etc.) ce pot fi inhalate pentru a produce starea de high. Efecte Efectul inhalantilor depinde de tipul de inhalant. Solventii si aerosolii scad frecventa batailor inimii si a respiratiei si duc la tulburari de gndire. Azotatii de amil si butil duc la cresterea pulsului, dureri de cap si eliminari involuntare de urina si fecale. Alte efecte imediate ale inhalantilor includ stare de voma, stranut, tuse, hemoragii nazale, oboseala, pierderea coordonarii, pierderea apetitului. Efectele consumului de lunga durata sunt: pierderea n greutate, dereglari ale echilibrului electrolitilor, oboseala musculara, hepatita sau hemoragii cerebrale. Inhalarea repetata a vaporilor concentrati pot duce la distrugeri ireversibile ale creierului, sistemului nervos si plamnilor precum si a cailor respiratorii.Inhalarea profunda a vaporilor ori folosirea unor cantitati mari pe o perioada scurta de timp poate duce la dezorientare, comportament violent, pierderea cunosdtintei ori moartea. Concentratii mari de inhalanti pot cauza sufocare, nlocuind oxigenul din plamni sau deprimnd sistemul nervos central pna n punctul n care respiratia se opreste.

ALCOOLUL
Cel mai bine "merge" alcoolul. Este stupefiantul nr. 1 n Germania i are o istorie multimilenar. Denumirea de "alcool" provine din limba arab i nseamn "cel mai nobil". Efectele sale nu sunt ns tocmai nobile: 2,5 milioane de dependeni n Republica Federal Germania, 40.000 de mori anual, din care aproape 1.500 decedai n traficul rutier. Buturile alcoolice sunt considerate "mijloace ce ofer plcere" (germ. Genus Aciune

Alcoolul acioneaz predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordoneaz funciile cerebrale complexe cum ar fi contiena i emoiile, i mai puin pe funciile inferioare, vegetative. Ct de tare este i ct de mult ine acest efect, depinde de concentraia de alcool din organism, ce se determin din snge (alcoolemia) i se msoar n grame de alcool la litrul de snge. Cele mai multe decese survenite n urma unei intoxicaii etanolice au evideniat o alcoolemie cuprins ntre 1,8 i 6,7 grame/l. Concentraiile letale sunt cuprinse ntre 5,0 i 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezint aceste valori decedeaz.smittel) Mahmureala Consecinele unei nopi lungi de petrecere sunt cu siguran cunoscute de toat lumea: o mahmureal puternic. Aceasta se caracterizeaz prin senzaia de presiune la nivelul creierului, cefalee intens, nervozitate i iritabilitate crescut, sensibilitate la stimuli externi, oboseal precoce n cazul efortului fizic, precum i transpiraia profuz i o stare general de epuizare, ca dup o rceal zdravn.

Alcolismul
Fazele alcoolismului: 1.Faza prealcoolic: obiceiul de a se relaxa cu butura, cu tendina de a crete cantitatea ingerat; 2. Faza prodromal: consumul, n secret, de alcool, gndire orientetat mereu spre consum, apariia sentimentelor de vinovie, "rupturi ale filmului"; 3. Consumul prin constrngere: pierderea controlului! Deraierea total n relaiile sociale, accese de furie, gelozie, mil fa de propria persoan, preocupare pentru asigurarea unor cantiti suficiente, butul de diminea; 4. Faza cronic: decderea personalitii, tulburri cognitive. Individul bea mpreun cu persoane din medii sociale inferioare. Pierderea toleranei la alcool, tremurturi, stri de anxietate, stri de colaps Consecine fizice/biologice - gastrit, ulcer gastric, tulburri de absorbie a vitaminei B12 - ficat de staz (ficat gras), ciroz hepatic cu varice esofagiene - impoten, polineuropatie (afectarea tuturor nervilor periferici) - leziuni cerebrale toxice (modificri de caracter, scderea performanelor intelectuale) Fenomene de sevra Hipertensiunea arterial, transpiraia profuz, tremurturi, dureri la nivelul ntregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburri de somn. Un sindrom acut de sevraj reprezint ntotdeuana o indicaie pentru internarea n spital. Aici, se urmeaz un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare i perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide. Profilul psihologic al consumatorilor de droguri Studiile realizate arata ca aceste conduite sunt corelate cu problemele semnificative ale fiecarui sex. Astfel, "baietii cu probleme vor totul imediat, sunt

colerici, le place sa se incaiere. Intoleranta la frustrare semnifica incapacitatea de a se distanta de evenimentele exterioare. Impulsivitatea se exprima diferit in functie de sex: pentru baieti are loc trecerea la act iar pentru fete se rasfrange asupra propriului corp" . Personalitatea dependenta a facut obiectul multor studii si a multor controverse. Desi nu s-a ajuns inca la un punct de vedere unanim acceptat, este cert ca exista un set de caracteristici specifice profilului psihologic al dependentei, care se manifesta in mod particular la consumatorii de droguri. Analizand profilul psihologic al consumatorilor de droguri romani precum si toate caracteristicile generale ale acestei categorii de tineri si corelandu-le cu actualul context social romanesc, reiese ca este vorba de un grup social deosebit de vulnerabil, aflat in situatie de risc social. Este vorba de riscul de a-si pierde identitatea ca indivizi si sentimentul de apartenenta atat la propriul grup generational, cat si la intreaga societate. Datorita conduitelor deviante adoptate, tinerii consumatori ajung intr-o pozitie marginala a societatii. Ziua Internaional de Lupt mpotriva Abuzului de Droguri Sa stabilit de catre Organizaia Mondial a Sntii ca ziua de 26 iunie s marcheze anual, Ziua Internaional de Lupt mpotriva Abuzului de Droguri i a Traficului Ilicit. Oamenii iau droguri din diferite motive, cum ar fi curiozitatea, dorina de a evada din realitate, de a se adapta vieii cotidiene sau de a fi acceptai de ctre ceilali. n cele mai multe cazuri, drogurile i ofer la nceput celui care le folosete exact ceea ce cuta, acesta fiind unul din factorii cei mai puternici care contribuie la dependen. Toi spun c la nceput au fcut-o n urma unui impuls ocazional, dup care nu au mai putut renuna .Dependentul de drog devine, adesea, att de obsedat s obin cantiti tot mai mari, nct i va ruina viaa de familie i csnicia, i va pierde serviciul nainte de a admite c a devenit dependent. Este o art s poi aprecia corect situaiile care apar n via i s tii s le faci fa. Indiferent de motive, folosirea drogurilor nu este o soluie. Drogul nu rezolv problemele ci le amplific pentru c drogurile i luciditatea sunt incompatibile. Luciditatea este singura care ne poate ajuta s depim criza de moment sau de lung durat. Drogul intre refugiu si patima Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale si toate cararile tale sa fie bine chibzuite. Nu te abate nici la dreapta, nici la stanga, tine piciorul tau departe de rau. Caci cararile drepte le pazeste Domnul, iar cele strambe sunt cai rele" "Pildele lui Solomon" (Cap. 4:26-28) Daca pentru unii drogul este la inceput refugiu, daca persoanele respective se drogheaza doar atunci cand vor sa fuga de realitate, pana la urma consumul de droguri devine patima. De multe ori auzim cuvintele: "Prima data m-am drogat din disperare, acum ma droghez ca-mi place. Pentru mine nu mai conteaza finalul...". Dependentii de droguri si-au pierdut libertatea. Drama lui Alexandru

Intr-un cartier din plin centrul Bucurestiului traieste Alexandru, un baiat de 24 de ani, licentiat in drept si dependent de heroina. In anul II de facultate a inceput calvarul. Alexandru povesteste: "Sunt foarte timid. Poate si acesta a fost motivul pentru care am cazut in aceasta cursa..." Isi frange mainile tremurande si cu ochii plini de lacrimi continua: "Sunt singur la parinti. Ai mei mi-au oferit totul. La varsta de 19 ani mi-au cumparat masina... Pe ei i-am cunoscut in discoteca. Mi-au propus sa ii insotesc sa-si procure drogurile. Am acceptat..." Mainile ii tremurau din ce in ce mai rau. Vocea la fel. In privire avea un fel de teama si parca nu reuseste sa-si adune frazele. "M-am apropiat de unul dintre ei. Lucra la circ. De multe ori isi pregateau drogurile la mine in masina... Viata mea se impartea in doua. Aveam doua cercuri de prieteni. Dimineata mergeam la facultate, dupa amiaza ma intalneam cu ei..." Tace. Se concentreaza. Negasind cuvintele potrivite se ajuta de gesturi: "Ma iertati. E a treia zi in care nu ma droghez si sunt cam agitat... 5-6 luni i-am insotit sa-si procure drogurile. Ii vedeam cum se injecteaza, vedeam efectele drogurilor in toate fazele. M-au indemnat de multe ori sa ma droghez, dar nu am acceptat..." Tace. Parca ar vrea sa se ascunda de el. Sa fuga de trecutul care il apasa: "Mi-am pierdut serviciul. Mi-am nenorocit parintii... Am cheltuit o multime de bani. Sunt un om distrus... Nu mai am pe nimeni..." Isi ascunde fata in palme si plange in hohote. Drama lui Alexandru m-a cutremurat pana in cele mai adanci cotloane ale sufletului. La un moment dat se linisteste oarecum. Continua: "Anul trecut Craciunul l-am petrecut in spital... Nu mai eu stiu cum... Dupa aceea am luat-o de la capat... Unul dintre ei avea apartament... Acolo ne intalneam toti... Nu vreau sa dau vina pe nimeni. Nu m-a luat nimeni cu forta. Ei mi-au propus, iar eu intrun final am acceptat. Mi-am zis ca va fi prima si ultima data. Nu am simtit mare lucru... Simteam psihic o anumita stare... Dupa 3-4 ore mi s-a facut rau. Aveam greturi, varsaturi, stare de somnolenta... Era totusi un rau diferit pe care nu-l pot descrie... Vorbeste rar rupand propozitiile intre ele. Cu greu isi ordoneaza ca timp <<evenimentele>>. Dupa prima doza am incercat sa ma indepartez cat de cat de ei. Dar asta nu a durat mult. Pentru asa-zisul prieten de care ma apropiasem am intrat din nou in mijlocul lor. Si de-aici a inceput tragedia... Acum cand va povestesc ma simt mai bine..." Efectul discutiei cu tenta de spovedanie incepe sa apara. Alexandru vorbeste din ce in ce mai cursiv: "Dependenta psihica s-a instalat destul de repede. Ma drogam pentru ca imi placea starea. Imi facusem si o asa-zisa prietena care se droga si ea bineinteles. Ma drogam si simteam ca sunt mai puternic. Citeam cursurile pana noaptea tarziu. Aveam vointa sa invat, dar nu retineam mai nimic." Teama din privire ii dispare. In locul ei apare un semn de intrebare. Un fel de: "Vreti sa ma ajutati? Am nevoie de prieteni adevarati! Mama si matusa sunt cadre medicale. Si-au dat seama ca ma droghez. M-au intrebat, iar eu am recunoscut. Din disperare, cred, ai mei au gresit foarte mult. Am simtit din partea lor un fel de repulsie. M-au facut sa ma simt strain. Daca m-ar fi inteles si i-ar fi simtit aproape, cred ca as fi renuntat la heroina. Dar ei au apelat la mijloace extreme. Mi-au facut o cura de dezintoxicare acasa. Mi-au angajat bodiguard pe care il plateau cu ora. Mi-au adus psihologi... Toate eforturile lor au fost insa in zadar... In anul III de facultate le spuneam ca daca nu-mi dau bani pentru heroina, nu ma pot duce la examene. Am ajuns pana acolo unde am obligat-o pe mama sa-mi cumpere doza. Inainte de examene ma injectam. Nu mai avea ce sa-mi faca. Numai matusa mea, saraca, se ruga pentru mine si o indemna pe mama sa mearga la biserica." Si pentru ca am ajuns la subiectul biserica, il intreb: "Daca ti-as propune sa mergi sa te spovedesti, ai accepta?" Imi raspunde, fara ezitare: "Da. Este singura metoda care ma poate salva. Le-am incercat pe toate: dezintoxicare, psiho-terapie, am fost in libertate, dar am avut si paza. Toate acestea s-au dovedit a fi doar esecuri. Daca ma insotiti, eu merg si astazi sa ma spovedesc... Eu zic ca nu mai simt nevoia sa ma

droghez, dar ceva din interior ma macina. Acest ceva, in libertate, cred ca m-ar duce la consumul de heroina. Vreau sa scap de nelinistea asta care ma duce pe un drum gresit... Vedeti dvs., m-ati ascultat. Astazi, sigur ma voi simti mai bine. Dar plecati, si eu raman cu suferinta..." Spune cu sfasietoare umbra de regret. Priveste pamantul. Clipeste des, semn ca ochii ii sunt plini de lacrimi, ii promit ca maine voi veni sa il iau la biserica sa se spovedeasca. Ma priveste mirat si neincrezator: "Veniti? Pe la ce ora?" Ziua de 28 noiembrie 2002, a fost una speciala pentru Alexandru si mama lui, care l-a insotit. Cand a iesit din biserica, m-a imbratisat si mi-a spus: "Va multumesc din suflet. Stiti cum ma simt? - parca plutesc. Nu-mi vine sa cred... Nu am cuvinte. Nu stiu ce sa spun, decat ca va multumesc. Ce preot, Doamne, ce preot! <<Sa-I multumesc lui Dumnezeu. Voi veni mai des la biserica", i-am spus. Alexandru a plecat din biserica plin de speranta si cu doua carti religioase pe care le-a pus in buzunarul de la piept. "Sa-ti ajute Dumnezeu, Alexandru!"