Cuprins

Pag 1. Definirea Guvernarii Corporative 2. Prezentarea OECD 3. Guvernarea Corporativa in Romania 4. Continutul Ghidului OECD pentru Intreprinderi Multinationale 5. Procedurile de implementare a Ghidului OECD 5.1. Punctele Nationale de Contact 5.2. Comitetul de Investitii Internationale si Intreprinderi Multinationale 5.3. Revizuirea Deciziei 6. Concluzii Bibliografie 2 3 5 8 13 13 18 19 20

Ghidul OECD pentru Intreprinderi Multinationale

1. Definirea Guvernarii Corporative. Guvernarea corporativa reflecta modul in care o societate este condusa si controlata. In definirea acestui concept se merge pe ideea ca performanta globala a companiei are la baza teoria detinatorilor de interese. Valoarea firmei se maximizeaza in masura in care managerii reusesc sa identifice si sa armonizeze conflictele de interese care apar ntre partenerii sociali ai firmei, n special ntre actionari si manageri. Armonizarea acestor interese se asigura prin intermediul sistemului de guvernare corporatista. In Uniunea Europeana, conceptul de guvernare corporativa a inceput sa se contureze mai clar dupa 1997, cand majoritatea tarilor au adoptat coduri de guvernare corporativa, care aveau insa caracter optional. Impulsul adoptarii acestor coduri au fost scandalurile financiare legate de falimentul unor companii britanice cotate pe piata de capital. Pe de alta parte, criza economica asiatica din 1978 si retragerea investitorilor din Asia si Rusia au pus comunitatii de afaceri internationale probleme legate de consecintele pe care le are neincrederea investitorilor in managementul companiilor. Acestea au avut ca efect si mobilizarea atentiei guvernelor, a autoritatilor de control, a societatilor, a investitorilor si chiar a marelui public asupra fragilitatii regimului de guvernare a societatilor si a necesitatii regandirii acestui sistem. Guvernanarea corporativ este un element cheie n mbunatirea eficienei si creterii economice precum i n sporirea ncrederii investitorilor. Aceasta ofer cadrul/contextul prin intermediul careia se stabilesc obiectivele companiei precum i modalitile de atingere a acestor obiective. Existena unui sistem eficient de guvernare corporativ att n cadrul unei companii ct si al economiei n general ofer ncredera necesar pentru funcionarea corespunztoare a economiei de pia. Cu toate c nu exist un anumit model pentru o bun guvernan corporativ, cercetarea desfsurat n trile membre ct i non-membre OECD a dus la identificarea unor elemente comune aflate la baza unei bune guvernane corporative. Principiile publicate de OECD sunt construite pe baza acestor elemente commune. Principiile OECD cu privire la Guvernarea Corporativ urmresc armonizarea i integrarea experienei rilor membre ale organizaiei, ale instituiilor financiare i economice

internaionale n cooperarea global; creterea sectorului privat ca furnizor de capital, pia i locuri de munc; convergena intereselor pe pieele interne i internaionale Principiile guvernarii corporative elaborate de OECD aduc indicatii specifice, de natura sa amelioreze reglementarile juridice. Acestea formuleaza propuneri practice in atentia autoritatilor bursiere, a investitorilor si a altor pioni care intervin in guvernarea companiei. Adaptarea principiilor guvernarii corporatiste in sensul asigurarii transparentei, al raspunderii si al tratamentului echitabil al actionarilor s-a concretizat n elaborarea Principiilor OECD de Guvernare Corporativa. In elaborarea acestor principii s-a pornit de la identificarea elementelor comune din coduri, a celor mai eficiente modele practice de guvernare. Regulile si practicile care reglementeaza relatiile dintre conducerea si actionarii societatilor comerciale, salariati si creditori sunt o garantie a cresterii economice si stabilitatii financiare. Aceasta permite intarirea increderii si integritatii pietei de capital si a eficientei economice. Guvernana Corporativ este o condiie pentru:
o o o

stabilitatea economic percepia investitorilor asupra schimbrii i reformei economice reforma instituional (investitorii prefer rile bine guvernate)

2. Prezentare OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) Creata in anul 1961, OECD (Organizatia pentu Cooperare si Dezvoltare Economica) joaca un rol de consiliere pentru guvernele celor 30 de tari membre, tari puternic dezvoltate si democrate, in materie de politica economica, sociala si de guvernamant. Tarile Membre fondatoare ale OECD sunt Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii si Statele Unite. Urmatoarele state au devenit membre ulterior, accesul lor facandu-se la datele indicate: Japonia (1964), Finlanda (1969), Australia (1971), Noua Zeelanda (1973), Mexic (1994), Republica Ceha (1995), Ungaria (1996), Polonia (1996) si Coreea (1996). Patru tari care nu sunt Membre OECD Argentina, Brazilia, Chile si Republica Slovaca si-au declarat dorinta de a adera la Ghidul orientativ ca parte a Declaratiei OECD asupra Investitiilor Internationale si Intreprinderilor Multinationale. Toate guvernele care adera la aceste prevederi isi exprima dorinta ca si alte state sa li se alature pentru a se bucura de beneficiile cooperarii internationale in acest domeniu.

Referitor la climatul investitional OECD are n vedere analiza unor indicatori msurai anual pentru rile SEE grupai pe 10 componente: Politica investiiilor (Tratamentul naional i cooperarea internaional n

domeniu; Mecanismele de rezolvare a disputelor; Protecia proprietii) Promovarea i facilitarea investiiilor (Strategiile de promovare a investiiilor;

Ageniile i programele de promovare a investiiilor; Transparena politicilor i instituiilor) Politica fiscal (Legislaia fiscal; Administrarea fiscal; Costurile i procedurile

administrative; Accesul la informaie i transparena) Politica anti-corupie (Strategiile anti-corupie; Cadrul legal i alinierea la

conveniile i tratatele internaionale n domeniu; Promovarea bunei guvernri i consolidarea administraiei publice (vmi, impozitare, achiziii publice, conflictul de interese); Dialogul public-privat) Politica concurenei (Cadrul legal; Abilitarea autoritii pentru concuren de a

impune sanciuni; Independena autoritii pentru concuren; Legislaia i programe de control a ajutorului de stat; Creterea capacitii dezvoltarea unui case record; Consultare i campanii de informare) Politica comercial (Acorduri bilaterale, regionale i participarea la cadrul

multilateral; Liberalizarea comerului; Barierele tehnice n calea comerului; Barierele administrative n calea comerului; Politicile de promovarea exporturilor) Reforma Reglementrilor (Strategia de reform a reglementrilor; Structurile

de supraveghere a cadrului legislativ; Analiza Cost-Beneficiu pentru evaluarea impactului reglementrilor; Dialogul economico-social i transparena reglementrilor) Ocuparea forei de munc i capitalul uman (Dezvoltarea abilitilor;

Formarea profesional; Educaia strategii i programe) Guvernana Corporativ Politicile privind IMM

OECD va elabora i implementa n anii urmtori n regiunea SEE programe adresate acestor prioriti. Spre deosebire de alte analize, care msoar percepia asupra unui fenomen, analiza OECD msoar calitatea politicilor i gradul de implementare, pe baza datelor cantitative, interviurilor i evaluarilor realizate pentru fiecare ar.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica(OECD) va promova politici menite sa: Dobandeasca cel mai inalt nivel de crestere economica durabila si ocupare a locurilor de munca precum si un standard de viata in crestere in tarile Membre, totodata mentinand stabilitatea financiara pentru a contribui, astfel, la dezvoltarea economiei mondiale; Contribuie la extinderea economica sanatoasa in tarile Membre si nemembre in procesul dezvoltarii economice; Sa contribuie la extinderea comertului mondial fundemantat pe baze multilaterale si nondiscriminatorii in conformitate cu obligatiile internationale.

3. Guvernarea Corporativa in Romania Guvernarea corporativa este un concept relativ nou pentru Romnia si nu neaparat n ceea ce priveste controalele la nivel de aplicatie, ci conceptul mai larg al managementului riscului si al echilibrului care trebuie gasit ntre resursele societatii pentru a adauga valoare pentru toti cei interesati (clienti, actionari, etc.) Conceptul de guvernare corporativa se bazeaza pe asigurarea unui tratament egal, nediscriminatoriu, pentru toti investitorii, realizat prin aplicarea in practica a unui set de principii, dintre care mentionam: accesul la informttiile firmei (cu caracter public, nu confidential) si transparenta actului decizional (asigurata prin participarea la adunarile generale ordinare si extraordinare). Romania a fost admisa ca Observator in cadrul Grupului de Lucru pentru intreprinderi Mici si Mijlocii (GLIMM) al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), cu ocazia reuniunii din 21 martie a GLIMM, desfasurata la Paris, ca urmare a acordului final dat de Consiliul OECD, reunit la 20 martie 2007, la nivel de ambasadori ai celor 30 de tari membre, plus Comisia Europeana. Pentru promovarea unei Conduceri corporative de calitate in cadrul tarilor cu economie in tranzitie, OECD a stabilit o colaborare cu Grupul de institutii al Bancii Mondiale, cu scopul organizarii unui FORUM universal (global) privind Guvernanta Corporativa (Corporate Governance). In cadrul cooperarii bilaterale OECD BM sunt initiate o serie de activitati comune si mese rotunde, cu caracter regional (Asia, America Latina, EurAsia).

Forumul Global isi propune sa acorde asistenta in coordonarea, proiectarea si aplicarea unor proiecte internationale de imbunatatire a guvernantei din anumite tari. O astfel de masa rotunda cu teme specifice a fost deja lansata in Rusia si este in curs de derulare, prin actiuni multiple de asistenta, in Romania. Introducerea Guvernantei Corporative n Romnia implic: principiul egalitii de tratament pentru acionari adoptarea celor 5 principii OECD: Dreptul acionarilor; Tratamentul echitabil al acionarilor; Rolul acionarilor majoritari n Guvernana Corporativ; Deschidere i transparen n afaceri; Responsabilitile Consiliului de Administraie armonizarea celor dou componente de baz pe piaa de capital: rentabilitatea si riscul pachetul legislativ actualizat: Legea valorilor mobiliare; Legea serviciilor financiare; Legea pieelor reglementate obiective: *) fundamentarea pachetului legislativ *) crearea de resurse pentru economie *) formarea capitalului autohton *) protecie, informare i transparen pentru capitalul strin *) dreptul de proprietate pentru valori mobiliare (tranzacionarea, nregistrarea, transferul) In Romania, programul urmareste sa faciliteze dialogul public-privat si schimbul de experienta dintre factorii de decizie si politici, cei de reglementare si participantii la mediul economic si mecanismele de piata. Prioritile recomandate Romniei prin raportul OECD 2006 pentru mbuntirea climatului investiional sunt: elaborarea unei Strategii de Promovare a Investiiilor, corelat cu Strategia Naional de Export i Strategia de Politic Industrial introducerea Analizei de Impact a Reglementrilor realizarea unui sistem de monitorizare a implementrii legii achiziiilor publice creterea transparenei i monitorizarea inspeciilor fiscale adaptarea strategiei privind educaia i formarea profesional la necesitile viitoare ale pieei muncii ntrirea capacitii Ageniei Romne pentru Investiii Strine

Din experiena Bncii Mondiale privind mediul de afaceri din Romnia, Guvernana Corporativ este un mecanism pentru succes, att n ceea ce privete mediul extern ct i cel intern. Acest mecanism reglementat i instituit prin Guvernana Corporativ are n vedere:
o o o o o o o

capitalul uman impozitarea i sistemul de taxe reformele judiciare sistemul bancar reglementarea asigurrilor bordul de conducere al companiilor privatizarea

Deseori guvernul a iniiat reforme ca rspuns la situaii de criz dar, reformele trebuie aplicate pentru evitarea crizelor. n Romnia, trebuie finalizate reforme fundamentale, structurale, cu privire la privatizare, sectorul financiar si mediul de afaceri Selectiv, dei procesul de reform trebuie integrat i corelat n cele mai mici amnunte, sunt reinute urmtoarele direcii:
o

capacitatea i hotrrea executivului de a crea un cadru guvernamental pentru:

privatizare, supravegherea financiar (controlul financiar), aplicarea legii i a reglementrilor, piaa de capital i aciunile
o

sectorul public s permit sectorului privat s se dezvolte: un sistem eficient de

coduri i reglementri precum si consolidarea procesului de macro-stabilizare Romnia este ceva mai avansat dect rile din Sud Estul Europei n ceea ce privete calitatea climatului investiional, datorit procesului de aderare si integrare in Uniunea European. Domenii deficitare pentru Romnia sunt n principal: Reforma Reglementrilor (RIA); Strategia, politicile i cadrul instituional de promovare a investiiilor (creterea capacitii ARIS). Sunt necesare mecanisme eficiente de monitorizare i evaluare, pentru politici, programe, proiecte, reglementri, cu aplicare pentru domeniul investiiilor. n Romnia trebuie ntrit capacitatea de promovare a investiiilor i de mbuntire a climatului investiional la nivel regional i local. Banca Mondial poate contribui la structurarea Guvernanei Corporative n Romnia, prin know-how i experiene de succes pe plan mondial. i Romnia are experiene pozitive numeroase, ele trebuie cunoscute i corelate

4. Continutul Ghidului OECD pentru Intreprinderi Multinationale Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica s-a dezvoltat din Organizatia pentru Cooperare Economica (OEEC), infiintata in 1947 pentru a sprijini implementarea Planului Marshall. Creata ca un omolog economic al NATO, OECD a preluat responsabilitatile OEEC in 1961. Misiunea organizatiei este de a ajuta statele sa atinga dezvoltarea durabila pe plan economic. Pentru a coordona actiunile companiilor in vederea atingerii dezvoltarii durabile la nivel global OECD a elaborat, in 1976, Guidelines for Multinational Enterprises o serie de directive ce trebuie luate in considerare de orice companie, indiferent de domeniul in care activeaza, vizand drepturile omului, protectia mediului inconjurator, interesle consumatorului, coruptia si concurenta. In anul 2000 a fost publicata varianta revizuita a Guidelines for Multinational Enterprises. Conform OECD Guidelines companiile trebuie sa: 1. contribuie la dezvoltarea economica, sociala si de mediu, sustinand principiul dezvoltarii durabile. 2. respecte drepturile omului in toate activitatile pe care le desfasoara. 3. incurajeze dezvoltarea comunitatilor locale. 4. nu accepte dispense care nu sunt incluse in cadrul legislativ local privind mediul, sanatatea, siguranta, munca si taxarea. 5. sprijine si sa aplice principii si practici echitabile de conducere a companiei. 6. dezvolte si sa aplice sisteme de management eficiente in construirea unei relatii de incredere cu societatile in care activeaza. 7. promoveze valorile companiei in randurile angajatilor prin programe de training. 8. nu discrimineze si sa nu sanctioneze indivizii sau institutiile care atentioneaza echipa de management asupra practicilor incorecte ale companiei. 9. isi incurajeze partenerii de afaceri sa aplice OECD Guidelines. 10. nu se implice nejustificat in activitati politice locale. Uniunea Europeana si guvernele tarilor membre OECD sustin principiile enuntate in Guidelines. Ghidul OECD pentru Intreprinderi Multinationale (Ghidul) contine o serie de recomandari adresate de guvernele nationale intreprinderilor multinationale. Ele furnizeaza principii si standarde voluntare in vederea unui comportament responsabil in afaceri in acord cu legea in vigoare.

Ghidul isi propune sa asigure faptul ca modul de operare al acestor intreprinderi este armonizat cu politicile guvernamentale, pentru a consolida baza increderii reciproce intre intreprinderi si societatea in care ele opereaza, pentru a ajuta la imbunatatirea climatului investitiilor straine si pentru a spori contributia la procesul de dezvoltare durabila realizat de intreprinderile multinationale. Ghidul face parte din Declaratia privind Investitiile Internationale si Intreprinderile Multinationale care mai contine elemente relative la tratamentul national, conflict de cerinte si dozarea stimulentelor investitiilor internationale. Mediul de afaceri international trece printr-un proces de schimbare structurala cu bataie lunga, conditii in care insusi Ghidul s-a dezvoltat astfel incat sa reflecte aceste schimbari. Odata cu aparitia industriei de servicii si de inalta calificare, intreprinderile care furnizeaza servicii si tehnologie au patruns pe piata internationala. Intreprinderi de mare anvergura sunt inca responsabile de o mare parte din investitiile internationale, si se inregistreaza tendinta de fuziuni la scara mare. In acelasi timp, nivelul investitiilor straine facute de intreprinderi mici si mijlocii a crescut si el, iar aceste intreprinderi au ajuns sa joace un rol semnificativ pe scena internationala. Intreprinderile multinationale, ca si echivalentele lor nationale, s-au dezvoltat pentru a cuprinde o gama mai larga de aranjamente de afaceri si forme de organizare. Aliante strategice si relatii mai apropiate cu furnizorii si partile contractante tind sa stearga limitele unei intreprinderi. Evolutia rapida in structura intreprinderilor multinationale se reflecta, de asemenea, in operatiile pe care le desfasoara in lumea in curs de dezvoltare, unde nivelul investitiilor straine directe a crescut rapid. In tarile aflate in curs de dezvoltare intreprinderile multinationale si-au diversificat productia, depasind faza de productie primara si industrie extractiva si dezvoltand manufactura, liniile de asamblare, dezvoltarea pietelor si serviciilor autohtone. Activitatea intreprinderilor multinationale, prin comertul si investitiile internationale, au intarit si au adancit legaturile care tin laolalta economiile statelor OECD, precum si legaturile dintre statele OECD si restul lumii. Aceste activitati aduc beneficii substantiale atat tarilor de origine, cat si celor gazda. Aceste beneficii sporesc atunci cand intreprinderile multinationale furnizeaza produsele si serviciile solicitate de consumatori la preturi competitive si atunci cand intorc venituri convenabile furnizorilor de capital. Activitatea lor comerciala si de investitii contribuie la utilizarea eficienta a capitalului, tehnologiei si a resurselor umane si naturale. Ele faciliteaza transferul de tehnologie intre diversele regiuni ale lumii precum si dezvoltarea acelor

tehnologii care reflecta conditiile locale. Atat prin instructie formala cat si prin deprinderea meseriei la locul de munca, intreprinderile promoveaza dezvoltarea capitalului uman in tarile gazda. Natura, scopul si viteza schimbarilor economice au adus noi provocari strategice pentru intreprinderi si detinatorii de capital ai acestora. Intreprinderile multinationale au oportunitatea de a implementa cele mai bune politici practice de dezvoltare durabila care cauta sa asigure coerenta intre obiectivele sociale, economice si de mediu. Abilitatea intreprinderilor multinationale de a promova o dezvoltare durabila este potentata in mare masura atunci cand comertul si investitiile se fac pe piete deschise, competitive si reglementate in mod adecvat. Multe intreprinderi multinationale au demonstrat faptul ca respectul fata de mentinerea unor standarde inalte in gestionarea afacerilor poate imbunatati cresterea economica. Competitia actuala este acerba iar intreprinderile multinationale se confrunta cu o diversitate de cadre de functionare. In acest context, unele intreprinderi pot fi tentate sa neglijeze standardele si principiile corespunzatoare de conduita, in incercarea de a castiga avantaje necuvenite. Cei putini care recurg la astfel de practici pot ridica semne de intrebare cu privire la reputatia celor mai multi, si pot lasa loc grijilor si preocuparilor. Multe intreprinderi au reactionat la preocuparea publica, dezvoltand programe, sisteme de orientare si gestiune care sa intareasca angajamentul lor fata de raportarea corecta la celelalte companii, buna practica si conduita ireprosabila in gestionarea afacerilor si in relatia cu salariatii. Unele dintre ele au apelat la servicii de consultanta, audit si certificare, contribuind la acumularea de expertize. Aceste eforturi au promovat si dialogul social pe tema bunei conduite in afaceri. Ghidul clarifica asteptarile generale cu privire la conduita in afaceri a guvernelor care au aderat la acesta, si ofera un punct de reper pentru intreprinderi. In acest fel, Ghidul atat completeaza, cat si intareste efortul particular pentru a defini si implementa o conduita responsabila in afaceri. Guvernele coopereaza atat intre ele, cat si cu alti actori pentru a consolida cadrul politic si legal international in care se gestioneaza afaceri. In perioada postbelica acest cadru s-a dezvoltat incepand cu adoptarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului in 1948. Instrumente recente includ Declaratia ILO privind Principiile si Drepturile Fundamentale, Declaratia de la Rio privind Dezvoltarea si Mediul Inconjurator si Agenda 21 si Declaratia de la Copenhaga pentru Dezvoltare Sociala.

10

OECD a contribuit de asemenea la cadrul politic international. Ultimele evolutii in acest domeniu includ adoptarea Conventiei privind Combaterea Mituirii Functionarilor Publici Straini in Tranzactiile Internationale de Afaceri, precum si adoptarea Principiilor OECD de Conducere Corporativa, a Ghidului OECD pentru Protectia Consumatorului in Contextul Comertului Electronic, si continuarea lucrului la Ghidul OECD privind Determinarea Preturilor de Transfer pentru Intreprinderile Multinationale si Administrarea Impozitelor. Scopul comun al guvernelor care au aderat la Ghid este acela de a incuraja contributiile pozitive pe care intreprinderile multinationale le pot aduce progresului economic, social si de mediu, si de a reduce dificultatile create de numeroasele operatii si manevre. Conlucrand pentru atingerea acestui scop, guvernele sunt in parteneriat cu multe companii de afaceri, sindicate si alte organizatii non-guvernamentale care, pe propriile lor cai de actiune, tintesc spre acelasi scop. Guvernele pot ajuta oferind cadre politice autohtone eficiente care contin politici macroeconomice stabile, tratament nediscriminatoriu aplicat firmelor, regulamente adecvate si o supraveghere prudenta, un sistem impartial de justitie si de aplicare a legii, precum si o administratie publica eficienta si onesta. Guvernele pot ajuta, de asemenea, mentinand si promovand standarde si politici adecvate pentru a sprijini o dezvoltare durabila si pentru a se angaja in reforme continue, pentru a asigura ca activitatea sectorului public sa fie eficienta si utila. Guvernele care au aderat la Ghid s-au angajat intr-un proces de perfectionare continua atat a politicilor interne, cat si a celor internationale in scopul de a ridica bunastarea si standardul de viata al tuturor oamenilor. Ghidul se adreseaza tuturor entitatilor din cadrul intreprinderilor multinationale (companiilor-mama si/sau entitatilor locale) companii sau alte entitati, cu sedii in mai mult de un stat si conectate astfel incat sa faca posibila desfasurarea de manevre si operatiuni in diferite maniere.. Potrivit distributiei actuale a responsabilitatilor intre ele, se asteapta ca diversele entitati sa coopereze si sa isi ofere asistenta reciproc pentru a inlesni respectarea prevederilor Ghidului. Ghidul nu isi propune sa introduca diferente in tratamentul aplicat intreprinderilor multinationale, pe de-o parte si al celor locale, pe de alta parte; el reflecta buna practica pentru toti. In consecinta, intreprinderile multinationale si locale se expun acelorasi asteptari cu privire la conduita adoptata, atunci cand Ghidul este relevant in ambele cazuri.

11

Guvernele care au aderat la Ghid nu trebuie sa il foloseasca in scopuri protectioniste, si nici nu il pot folosi intr-o maniera care sa puna sub semnul intrebarii avantajele in comparatie cu alta tara in care investesc intreprinderile multinationale. Guvernele au dreptul sa stabileasca conditiile in care intreprinderile multinationale vor activa in cadrul jurisdictiei interne, supusa rigorilor legislatiei internationale. Entitatile intreprinderilor multinationale aflate in diverse state se supun legislatiei in vigoare din acele state. Atunci cand intreprinderile multinationale se gasesc in situatia de a respecta cerinte contradictorii impuse de tarile aderente (conflict de cerinte), guvernele in cauza vor coopera cu buna credinta in vederea rezolvarii problemelor. Guvernele care adera la Ghid vor expune recomandarile acestuia, intelegand prin aceasta ca isi vor indeplini reponsabilitatea de a trata toate intreprinderile in mod echitabil si in acord cu legislatia internationala si cu obligatiile contractuale. Se incurajeaza utilizarea mecanismelor internationale adecvate de solutionare a conflictelor, inclusiv a arbitrajului, ca fiind un mijloc de a inlesni luarea deciziilor in diferende legale care apar intre guvernele nationale si intreprinderi. Respectarea Ghidului de catre intreprinzatori tine de optiunea particulara a fiecaruia si nu este impusa prin lege. Dat fiind ca intreprinderile multinationale opereaza in intreaga lume, cooperarea internationala in acest domeniu trebuie extinsa in toate tarile. Guvernele care au aderat la Ghid incurajeaza intreprinderile care opereaza pe teritoriul statelor lor sa respecte prevederile Ghidului, avand totodata in vedere contextual specific al fiecarei tari gazda in parte.

5. Procedurile de implementare a Ghidului OECD Pentru Intreprinderi Multinationale

Guvernele care adera la Ghid il vor promova si vor incuraja utilizarea acestuia. Vor stabili Punctele Nationale de Contact care sa promoveze Ghidul si vor actiona ca forum de discutii pe marginea tuturor problemelor relative la Ghid. De asemenea, guvernele aderente vor participa la procedurile de revizuire si consultare pentru a raspunde chestiunii interpretarii Ghidului intr-o lume aflata intr-o continua schimbare.

12

5.1. Puncte Nationale de Contact

Rolul Punctelor Nationale de Contact (NCP) este acela de a potenta eficacitatea Ghidului. NPC- urile vor actiona in conformitate cu criteriile esentiale de vizibilitate, transparenta, si responsabilitate pentru a promova obiectivul de echivalenta functionala. Tarile aderente vor stabili Puncte Nationale de Contact pentru asumarea activitatilor de promovare, dirijarea anchetelor si pentru dicutii cu partile implicate asupra tuturor chestiunilor acoperite de Ghid astfel incat acestea sa contribuie la rezolvarea problemelor care se pot ivi in acesta privinta, tinand cont de Ghidul procedural atasat. Comunitatea de afaceri, organizatiile salariatilor si alte parti interesate vor fi informate in legatura cu disponibilitatea acestor facilitati. Punctele Nationale de Contact din diverse tari vor coopera la nevoie, pentru orice chestiune cuprinsa in Ghid si care este relevanta pentru activitatea lor. Ca procedura generala, discutiile la nivel national trebuie initiate inainte de a contacta alte Puncte Nationale de Contact. Punctele Nationale de Contact vor avea intruniri anuale pentru a-si impartasi experiente si pentru a face comunicarile necesare Comitetului de Investitii Nationale si Intreprinderi Multinationale. Punctele Nationale de Contact au un rol important in imbunatatirea profilului si eficacitatii Ghidului. Desi intreprinderile sunt cele responsabile pentru respectarea Ghidului in rutina zilnica, guvernele trebuie sa contribuie la sporirea eficacitatii implementarii procedurilor. In acest scop, au convenit sa garanteze o mai buna indrumare in comportamentul si activitate NCP-urilor, inclusive prin intalnirile anuale si supravegherea CIME. Multe dintre functiile din Ghidul de Procedura al Deciziei sunt vechi, dar ele reflecta experienta si recomandarilor la care s-a ajund indecursul anilor. Prin explicarea lor functionarea si implementarea mechanismelor Ghidului devin mai transparente. Toate functiile sunt acum subliniate in patru parti ale Ghidului de Procedura apartinand NCP-urilor: aranjamentele intre institutii, informarea si promovarea, implementarea in situatii speciale, si raportarea. Aceste patru parti sunt precedate de un paragraph introductive care stabileste obiectivele principale ale NCP-urilor, impreuna cu criteriile de baza pentru a promova conceptual de echivalenta functionala.

13

A. Aranjamente institutionale In conformitate cu obiectivul echivalentei functionale, tarile aderente dispun de flexibilitate in organizarea NPC-urilor, cautand sprijinul activ al partenerilor sociali, inclusiv al comunitatii de afaceri, organizatiilor de salariati, si ale altor parti interesate, inclusiv al organizatiilor nonguvernamentale. In consecinta, Punctul National de Contact: Poate fi un functionar guvernamental superior sau un oficiu guvernamental condus de un functionar superior. In mod alternativ, Punctul National de Contact poate fi structurat ca un organ de cooperare, inclusiv reprezentanti ai agentiilor guvernamentale. De asemenea, el se mai poate constitui ca reprezentanti comunitatii de afaceri, ai organizatiilor salariatilor si ai altor parti interesate. Va desfasura si va mentine relatii cu reprezentantii comunitatii de afaceri, ai organizatiilor de salariati si ai altor parti interesate care sunt capabile sa contribuie la functionarea eficienta a Ghidului. Indiferent de structura lor, NCP-urile trebuie sa dezvolte si sa mentina relatii cu reprezentanti ai comunitatii de afaceri, salariatilor, si altor parti interesate. B. Informarea si promovarea Functiile NCP asociate cu informatia si promovarea sunt de o importanta fundamentala pentru imbunatatirea profilului Ghidului. Punctele Nationale de Contact vor proceda la urmatoarele: Vor populariza Ghidul si il vor face disponibil prin mijloacele corespunzatoare, inclusiv prin informatii on-line si in limbile nationale. Investitorii potentiali (interni si externi) trebuie sa fie informati in mod corespunzator despre recomandarile Ghidului. Vor indemna la constientizarea recomandarilor Ghidului, inclusiv prin cooperare cu comunitatea de afaceri, organizatiile de salariati, alte organizatii non-guvernamentale, precum si publicul interesat. Vor raspunde la intrebarile cu privire la Ghid venite din partea: o Alte Puncte Nationale de Contact. o Comunitatea de afaceri, organizatiile de salariati, alte organizatii non guvernamentale si public; o Guvernele statelor neaderente.

14

C. Implementarea in circumstante speciale Atunci cand apar chestiuni legate de implementarea Ghidului in situatii specifice, NCP trebuie sa ajute la solutionarea lor. In general, chestiunile vor fi solutionate de acel NCP in tara caruia a fost ridicata problema. Intre tarile aderente, acestea vor fi discutate la nivel national, si, daca e cazul, vor fi dezbatute la nivel bilateral. Aceasta sectiune a Ghidului de Procedura ofera informatii orientative NCP-urilor despre cum sa actioneze in acemenea situatii. NCP mai poate lua si alte masuri pentru a sprijini implementarea eficienta a Ghidului. NCP-ul va contribui la solutionarea chestiunilor care emerg in procesul de implementare al Ghidului in circumstante speciale. NCP-ul va organiza un forum de discutii si va oferi asistenta comunitatii de afaceri, organizatiilor de salariati si altor parti interesate pentru a se confrunta cu chestiunea in cauza, intr-un mod eficient, in timp util si in acord cu legea in vigoare. In acordarea de asistenta, NCP-ul se angajaza: Sa efectueze o evaluare initiala pentru a stabili daca chestiunea in cauza merita o evaluare suplimentara, si sa raspunda partii sau partilor care o ridica. In cazul in care chestiunile ridicate merita o examinare detaliata, sa ajute partile implicate sa solutioneze aceste chestiuni. In acest scop, NCP-ul se va consulta cu aceste parti si, atunci cand este cazul: o Sa solicite recomandari de la autoritatile competente, si/sau de la reprezentantii comunitatii de afaceri, organizatiile de salariati, de la alte organizatii nonguvernamentale, precum si de la expertii in domeniu. o Sa consulte Punctul National de Contact din cealalta tara, sau tari, interesate. o Sa solicite medierea din partea CIME in cazul in care are indoieli cu privire la interpretarea Ghidului in circumstante speciale. o Sa ofere, si, cu cu acordul partilor implicate, sa inlesneasca accesul la metode de consens, cum sunt concilierea sau medierea, in confruntarea cu chestiunea in cauza. Daca partile implicate nu ajung la un acord in chestiunea ridicata, sa emita o declaratie, si sa faca recomandarile corespunzatoare, privind implementarea Ghidului. Sa dea publicitatii rezultatele consultarilor cu partile implicate, doar daca pastrarea confidentialitatii nu este in interesul unei mai eficiente implementari a Ghidului. Daca apar probleme in tarile neaderente, sa faca ceea ce se impune pentru a le intelege, si sa apeleze la aceste proceduri atunci cand ele se dovedesc relevante si practicabile.

15

D. Raportarea Fiecare Punct National de Contactva intocmi un raport annual pe care il va inainte Comitetului. Rapoartele trebuie sa contina informatii privind natura si rezultatele activitatii Punctului National de Contact, inclusiv implementarea activitatilor in circumstante speciale. Intocmirea rapoartelor este o responsabilitate importanta a NCP-urilor, care ar putea ajuta la formare a unei baze de cunostinte si a unui nucleu de competente in sustinerea eficacitaii Ghidului. In raportarea privind activitatile de implementare in circumstante specifice, NCP-urile se vor conforma consideratiilor de transparenta si confidentialiate Dat fiind ca guvernele primesc flexibilitate in sensul ca organizeaza NCP-urile, acestea din urma trebuie sa functioneze intr-o maniera vizibila, accesibila, transparenta si responsabila. Aceste criterii vor ghida MCP-urile in indeplinirea activitatilor si vor ajuta CIME in discutarea contuitei NCP-urilor. Astfel criteriile de baza de echivalenta functionala in activitatea NCP-urilor sunt: 1. Vizibilitatea. Conform cu Decizia, guvernele aderente convin sa numeasca Puncte Nationale de Contact, si astfel sa informeze comunitatea de afaceri, organizatiile de salariati si alte parti interesate, inclusiv ONG-urile, despre disponibilitatea si facilitatilor asociate NCPurilor in implementarea Ghidului. Guvernele trebuie sa publice informatii despre punctele lor de contact si sa adopte o atitudine activa in promovarea Ghidului, ceea ce ar putea include organizarea de seminare si intalniri cu privire la instrument. Aceste evenimente pot fi aranjate in colaborare cu mediul de afaceri, forta de munca, ONG-uri si alte parti interesate, desi toate aceste grupuri nu trebuie sa participe cu fiecare ocazie. 2. Accesibilitatea. Accesul facil la NCP-uri este important pentru ca acestea sa functioneze eficient. Aici se include facilitatarea accesului de catre mediul de afaceri, forta de munca, ONG-uri si alti membrii ai publicului. Comunicarea electronica poate fi si ea de ajutor in aceasta privinta. NCP-urile vor raspunde la toate solicitarile legitime de informatie, vor aborda chestiunile specifice pe care le ridica partile interesate in mod eficient si oportun. 3. Transparenta. Transparenta este un criteriu important privind contributia ei la responsabilitatea NCP-ului si in castigarea increderii publicului larg. Astfel, cele mai multe intre activitatile NCP vor fi transparente. Cu toate acestea, atunci cand NCP isi ofera bunele oficii in implementarea Ghidului in situatii specifice, este in interesul lor sa ia toate masurile pentru asigurarea confidentialitatii lucrarilor. Rezultatele vor fi transparente, in cazul in care

16

confidentialitatea lor nu se dovedeste a fi o solutie mai buna in vederea implementarii eficace a Ghidului. 4. Responsabilitatea. Un rol mai activ cu privire la imbunatatirea profilului Ghidlui si a potentialului acestuia de a fi de ajutor in gestionarea chestiunilor dificile intre intreprinderi si societatea in care ele opereaza va aduce activitatea NCP in fata publicului. La nivel national, parlamentele ar putea juca un rol. Rapoartele si intalnirile anuale ale NCP vor oferi tot atatea ocazii de a impartasi experiente si de a incuraja cele mai bune practici cu privire la NCP-uri. CIME va ocaziona, de asemenea, schimburi de vederi, acolo unde se poare face schimb de experienta si unde se poate evalua eficacitatea NCP-urilor.

5.2. Comitetul de Investitii Internationale si Intreprinderi Multinationale (CIME)

CIME este organismul OECD responsabil cu supravegherea functionarii Ghidului. Acesta responsabilitate este valabila nu numai pentru Ghid ci si pentru toate elementele Declaratiei (Instrumentul Tratamentului National, si instrumentele privind Dozarea Stimulentelor Investitionale Internationale si Conflict de Cerinte). In Declaratie, CIME trebuie sa se asigure ca fiecare element este respectat si inteles ca acestea se completeaza reciproc si sunt in armonie. Reflectand relevanta crescanda a Ghidului pentru tarile din afara OECD, Decizia este dispusa la consultatii cu tarile neaderente in chestiuni privitoare la Ghid. Acesta prevedere permite CIME sa stabileasca intalniri periodice cu grupuri de tari interesate in recomandarile Ghidului, sau sa aranjeze contacte cu tari individuale, daca este necesar. Aceste intalniri si contacte se pot concentra asupra experientei generale de functionare a Ghidului sau asupra unor chestiuni specifice. Alte tipuri de interactiune intre CIME si NCP si tari neaderente sunt specificate in Ghidul de Procedura atasat Deciziei: Comitetul de Investitii Internationale si Intreprinderi Multinationale avea un schimb de pareri periodic sau la cererea unei tari aderente, asupra chestiunilor cuprinse in Ghid si a experientei castigate in aplicarea acestora. Comitetul va invita periodic Comitetul Consultativ de Afaceri si Industrie la sediul OECD (BIAC), precum si Comitetul Consultativ Sindical la OECD (TUAC) (organele consultative), ca de altfel si alte organizatii non-guvernamentale, pentru a-si exprima opiniile asupra chestiunilor cuprinse in Ghid. Suplimentar, se pot organiza schimburi de pareri cu organelle consultative, la cererea lor, asupra acestor chestiuni.

17

Comitetul poate decide sa organizeze schimburi de opinii asupra chestiunilor cuprinse in Ghid si cu reprezentantii tarilor neaderente. Comitetul va fi responsabil pentru clarificari aduse chestiunilor cuprinse in Ghid. Clarificarile se vor face la cerere. La cerere, o intreprindere va beneficia de ocazia de a-si exprima propria opinie, atat oral, cat si in scris, asupra chestiunilor de interes din Ghid. Comitetul nu este abilitat sa traga concluzii asupra conduitei intreprinderilor individuale. Comitetul va organiza schimburi de vederi asupra activitatii Punctelor Nationale de Contact, cu scopul de a imbunatatii eficacitatea Ghidului. In indeplinirea responsabilitatilor sale pentru optima functionare a Ghidului, Comitetul va lua in considerare Ghidul de Procedura atasat. Comitetul va comunica periodic Consiliului referitor la chestiunile cuprinse in Ghid. In rapoartele sale, Coomitetul va tine seama de rapoartele primite din partea Punctelor Nationale de Contact, de opiniile exprimate de organele consultative, precum si de pozitia altor organizatii non-guvernamentale si a tarilor neaderente.

5.3. Revizuirea Deciziei

Decizia Consiliului reprezinta angajamentul ferm al tarilor aderente sa implemeteze pe viitor recomandarile cuprinse in Ghid. Ghidul de procedura atat pentru NCP-uri cat si pentru CIME este atasat Deciziei Consiliului. Decizia Consiliului stabileste responsabilitatile cheie ale tarilor aderente pentru Ghid cu privire la NCP-uri, rezumate dupa cum urmeaza: o Infiintarea de NCP-uri (care va tine seama de ghidul de procedura atasat Deciziei), si informarea partilor interesate despre disponibilitatea facilitatilor legate de Ghid o NPC-uri in diverse tari pentru a coopera intre ele atunci cand acest lucru e necesar. o Intruniri anuale ale NPC si rapoarte catre CIME. Decizia Consiliului mai stabileste si responsabilitatile CIME pentru Ghid, inclusiv: o Organizarea de schimburi de opinii pe chestiuni legate de Ghid o Emiterea de clarificari mecesare o Schimbul de pareri cu privire la activitatea NCP-urilor o Intocmirea si expedierea catre Consiliul OECD a rapoartelor despre Ghid Aceasta Decizie va fi revizuita periodic. Comitetul va face propuneri in acest scop.

18

6. Concluzii
Ghidul ofera un serios grupaj de recomandari privind un comportament de afaceri responsabil in conformitate cu legislatia in vigoare. El face parte din Declaratia OECD privind Investitiile Internationale si Intreprinderile Multinationale, care furnizeaza un cadru echilibrat pentru imbunatatirea climatului de investitii international si pentru incurajarea contributiilor pozitive pe care intreprinderile multinationale le pot aduce aspiratiilor economice, sociale si de mediu. Ghidul este fructul dialogului constructiv purtat cu comunitatea de afaceri, reprezentantii fortei de munca si organizatiile non-guvernamentale si reprezinta un pas important venit in intampinarea unor preocupari publice privind globalizarea. Desi in ultimii ani multe companii au dezvoltat propriul lor cod de comportament in afaceri, Ghidul OECD este singurul cod aprobat multilateral si de mare anvergura pe care guvernele s-au angajat sa-l promoveze. Acest document este expresia valorilor comune impartasite de guvernele statelor care constituie sursa majora mondiala a fluxului direct de investitii si care sunt, de asemenea, tarile de origine a celor mai multe intreprinderi multinationale. Ele se aplica in operatiunile de afaceri din lumea intreaga. Premisa de baza a Ghidului rezida in faptul ca principiile convenite la nivel international pot ajuta la prevenirea conflictelor si la crearea unei atmosfere de incredere intre societatile si intreprinderile multinationale in care acestea sunt operative. Ghidul nu se doreste a se constitui intr-un substitut al legislatiei in vigoare, si nu reprezinta o incercare de a o eluda. Ceea ce isi propune este sa fixeze standarde de comportament suplimentare legii in vigoare, si astfel, sa nu dea nastere la conflict de cerinte. OECD isi va continua activitatea de analiza in campul politicilor investitionale, inclusiv demersul de a maximiza beneficiile liberalizarii investitiilor, dimensiunile sociale si impactul de mediu ale acesteia; va actiona de asemenea, in zona formelor daunatoare de competitie bazata pe politici in vederea atragerii de investitii. OECD va incuraja statele nemembre sa adere la Declaratia privind Invetitiile Internationale si Intreprinderile Multinationale. In ultima instanta, succesul si eficienta Ghidului vor depinde de responsabilitatea si buna credinta a tuturor partilor implicate in promovarea si implementarea acestuia: guverne, organizatii de patronat sau sindicale, precum si alte parti interesate.

19

Bibliografie:
www.arisinvest.ro www.edu.ro www.muncadecenta.ro www.oecd.org www.responsabilitatesociala.ro www.resurseumane-aur.ro www.sfin.ro www.zf.ro

20