UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA SAIAPM

Proiectarea sistemului logistic la S.C LACTIS S.ASighisoara

Confereniar Univ. Dr. Iuliana BRATU

Masterand: Uta Daniela A nul: I ACSA

Sibiu 1

- 2012-

Prezentarea Societatii S.C. LACTIS S.A.

1. Scurt istoric
Denumirea completa: S.C. LACTIS S.A. SIGHISOARA adresa sediului inregistrat: Localitatea SIGHISOARA , str. Margaretelor , nr. 9, judetul MURES tel: 0246/210225, fax: 0246/210265. Societatea comercial S.C. LACTIS S.A. SIGHISOARA s-a constituit ca societate pe aciuni n anul 1991 din vechea ntreprindere de Industrializare a Laptelui Sighisoara. Datorit creterii cantitilor de lapte i cerina pieii s-a impus dezvoltarea unor capaciti de prelucrare. Activitatea de producie a societii se desfoar n fabrica care este proiectat pentru prelucrarea a 25.000 litri lapte/ zi n lapte consum, produse proaspete acidofile: iaurt, lapte btut, smntna de consum i smntna pentru fric, brnz proaspt de vaci, brnzeturi si cascaval.. Societatea a retehnologizat i modernizat unitatea de producie de la sediu, producia fiind axat pe lapte de consum i produse proaspete. S-a stabilizat i mbuntit parcul auto firma dispunnd la ora actual de mijloace de transport proprii pentru desfurarea activitii de colectare i de desfacere prompt. Firma LACTIS n prezent are o gam diversificat de produse lactate gustoase i sntoase naturale pe care le comercializeaz prin magazinele proprii sau pe baz de contracte cu uniti ca :KAUFLAND, REWE , CARREFOUR, CORA, att din Bucureti ct i din alte localiti i cu alte societi mai mici prin colaborare, obiectivele fiind de dezvoltare a reelei de desfacere la nivel NAIONAL.Societatea are o marc recunoscut pe piaa produselor de calitate, cu adevrat proaspete marca LACTIS. Fabrica actuala de prelucrare a laptelui apartinand societatii are ca activitate specifica achizitionarea laptelui de vaca, oaie si capra si prelucrarea acestuia fiind activitatea de baza, obtinandu-se urmatoarele produse: lapte proaspat pasteurizat, smantana, lapte batut, sana, branzeturi topite si cascaval. Fazele tehnologice privind fabricarea produselor lactate mai sus mentionate sunt urmate de procesul de depozitare a lor in conditii optime la temperaturi corespunzatoare unei conservari optime, si distribuire in ambalaje (cutii de carton, pahare plastic, galetuse plastic etc.).

1.1.Obiect de activitate
Obiectul principal de activitate este fabricarea produselor lactate i a branzeturilor. In incinta spatiilor proprii S.C. LACTIS S.A. SIGHISOARA isi desfasoara activitatea productiva, realizand urmatoarele activitati: -Aprovizionare cu lapte de la populatie si de la fermele zootehnice -Realizarea de analize de laborator -Procesarea laptelui -Ambalarea produselor realizate
2

-Conservarea produselor la temperaturi adecvate -Livrare produse din lapte ambalate catre distribuitori In perspectiva societatea intentioneaza sa finalizeze investitiile in unitate de productie din localitatea Sighisoara, investind atat in finalizarea a spatiilor de productie cat si in achizitionarea de utilaje de productie, ambalare si procesare lapte, utilaje frigorifice si mijloace de transport specializate si a unei statii de epurare a apelor uzate rezultate in procesul de productie. De asemenea societatea intentioneaza sa isi dezvolte reteaua de distributie si gama sortimentala insistand asupra produselor cu valoare adaugata mare (iaurturi, specialitati de branzeturi, creme etc.) si cu un termen de garantie mai mare pentru a putea demara si derula activitati de export.

1.2 Managementul practicat

Structura organizatoric a firmei S.C. LACTIS S.A.este de tip ierarhic funcional, fiind format att din personal subordonat nemijlocit managerului, dar i n compartimente operaionale i funcionale. 1.3 Structura de productie si produse Aprovizionarea cu materii prime (lapte) pentru unitatea de procesare a societatii este realizata de la fermele cu care societatea are contract de colaborare, precum si de la populatie. Laptele materie prima este racit de catre producatori sau la centrele de colectate in tancurile de racire, este preluat de cisternele societatii si transportat la fabrica de procesare a S.C. LACTIS S.A. SIGHISOARA, unde este analizat si ulterior procesat : lapte 15 000- 20 000 l/ zi 1. mateiale auxiliare: fosfat trisodic 100- 150 kg/ luna soda calcinata 50 kg/ luna substante proteice 36 kg/ luna 2. combustibili: produs combustibil tip Termostat 300 l/zi motorina 6 tone/luna benzina 4 tone/luna 3. agent frigorific: freon R134 75 -80 kg/ luna Materiile prime principale utilizate in activitatea curenta a fabricii de lapte sunt: lapte de vaca lapte de oaie lapte de capra Societatea i asigur materia prim din judeele MURES i SIBIU de la productorii particulari deintori de vaci i oi i de societile particulare sau de stat de pe raza acestor judee. n fiecare localitate , firma are nfiinate centre sau puncte de colectare a laptelui cu o dotare corespunztoare pentru eficiena recepiei calitative i cantitative i sisteme de rcire a laptelui n centrele care colecteaz cantiti mari. Cele 60 de puncte sau centre de colectare, sunt
3

repartizate n teritoriu dup un calcul economic de transport, pe rute de colectare avnd parcursuri de minimum 100-110 km i 5-15 puncte de colectare pe o rut. Aprovizionarea este realizata zilnic si ritmic cu mijloace proprii de transport in functie de cantitatea de lapte prevazuta pentru procesare.

1.4. Tipul i gama mrfurilor oferite

Gama sortimentala este de aproximativ 63 de produse din care 4 sortimente de lapte proaspat, 39 sortimente de produse acidophile si 24 sortimente de branzeturi proaspete, conservate tip telemea si cascaval. Gama sortimentala actuala de produse furnizate de societate este formata din urmatoarele sortimente:

2.Analiza activitatilor logistice la S.C.LACTIS S.A.SIGHISOARA

5

2.1 Piata laptelui in Romania

Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1,5 miliarde litri. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT); lapte pasteurizat, care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania; lapte neprocesat industrial, riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere 90% in laptele vandut in Romania. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali, fiind cu totul strain de comertului modern de azi. Noi schimbari pe piata laptelui In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparative cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana, este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care, impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par dj interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european, propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova), alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate, din Ungaria pana in Grecia. Grupul olandez Campina, in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa- si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului . Referiri la situatia din Romania Majoritatea producatorilor de lapte din statele membre mai noi (Bulgaria si Romania) primesc foarte putin sprijin prin intermediul platilor directe, care sunt decuplate in totalitate, folosind principiul platii la hectar. Obiectivele S.C. LACTIS S.A.. SIGHISOARA are ca obiective pentru anul 2012 asigurarea imbunatatirii continue a calitatii si sigurantei alimentului, a produselor sale lactate si protectia mediului prin: Documentarea, implementarea si mentinerea sistemului integrat de management al calitatii, mediului si sigurantei alimentului conform cu standardele SR EN ISO 9001:2008-SR EN ISO 14001:2005-SR EN ISO 22000:2005 Identificarea, evaluarea continua si controlul pericolelor in scopul imbunatatirii sistemului conform principiilor HACCP. Reducerea riscului de contaminare al produselor. Lansarea pe piata interna de noi produse lactate, de calitate superioara si sigure Evaluarea sistematica a furnizorilor si a satisfactiei clientilor Imbunatatirea managementului deseurilor, reducerea poluarii apelor, reducerea poluarii atmosferice, diminuarea efectelor substantelor chimice asupra mediului si prevenirea aparitiei accidentelor de mediu si HACCP
6

Realizarea obiectivelor calitatii, mediului si sigurantei alimentului si analizarea anuala a acestora Imbunatatirea competentei profesionale, in domeniul calitatii, mediului si sigurantei alimentului a intregului personal Dezvoltarea de produse noi in concordanta cu cerintele pietei, cerintele de siguranta a alimentului si reglementarile legale de mediu Orientarea proceselor si produselor catre clienti, mentinerea increderii celor traditionali si castigarea de noi clienti Imbunatatirea continua a dotarilor organizatiei pentru alinierea la cerintele UE in domeniul produselor lactate Stabilirea si analizarea anuala a obiectivelor calitatii, mediului si sigurantei alimentului pentru adecvarea acestora

2.2 Gradul de implicare n activiti logistice

Societatea nu dispune de un departament de logistica in intreprindere, activitatile departamentului de logistica sunt preluate de restul departamentelor : Aprovizionare Desfacere Transport

3.Aprovizionare
3.1 Analiza furnizorilor de resurse materiale Baza materiei prime pn n 1990 era structurat astfel: 50% din cantitile de lapte materie prim provenea de la IAS-uri, 30% de la CAP-uri i 20% din gospodriile populaiei. Odat cu desfiinarea CAP-urilor i reducerea la minimum a activitii zootehnice, cantitatea de lapte materie prim provine , n proporie de 50% de la IAS-uri i 50% din gospodriile populaiei.La ora actuala S.C. LACTIS S.A. i asigur materia prim de la productorii particulari deintori de una sau mai multe vaci, din zona de sud a judeului Sighisoara Si Sibiu. Materia prim este contractat la nceputul anului n curs, pe baz de contracte economice ncheiate cu fiecare productor. La ora actual, S.C. LACTIS S.A. are ncheiate contracte economice cu 11 000 de productori de lapte care dein n medie 20 000 de capete. n localitile cu potenial, societatea are nfiinate centre de colectare a laptelui, moderne, cu dotri corespunztoare pentru recepia calitativ i cantitativ, avnd sisteme de rcire a laptelui colectat. Centrele de colectare sunt distribuite n teritoriu dup un calcul economic de transport, pe rutele de colectare avnd parcursuri de minim 100 110 km i coninnd pn la 15 puncte de colectare. De asemenea, firma mai colecteaz pe baz de contracte cu diverse societi agricole. n ceea ce privete furnizorii de lapte materie prim nu exist un furnizor unic care s genereze o situaie de monopol i o dependen a societii fa de acesta. n cadrul multiplelor colaborri cu productorii au existat i anumite litigii. Acestea au fost determinate de nerespectarea parametrilor calitativi ai laptelui: aciditatea la livrare datorat condiiilor necorespunztoare de muls i pstrare a laptelui de ctre productori, coninutul de grsime, coninutul proteic. Aceste litigii s-au clasificat i soluionat n urma discuiilor cu factorii de decizie ai societii. n ceea ce privete achiziionarea ambalajelor S.C. LACTIS S.A a colaborat cu firme din strintate (Ungaria) pentru procurarea de folii lapte, pahare, capace, iar din1998 politica
7

societii a fost colaborarea cu firme autohtone care s-au dotat cu linii tehnologice performante ce asigur aceeai calitate i pre efectiv mai mic fiind excluse taxele vamale i comisioanele percepute. Asigurarea materialelor pentru producie, a materialelor directe i indirecte pentru fabricarea produselor lactate se face pe baz de contract de la societi comerciale, anual, renegociindu-se preurile. Societile cu care S.C. LACTIS S.A are contracte sunt selectate n funcie de calitatea produselor comercializate, performanele acestora i nivelul de preuri. Privind activitatea de preluare a materiei prime, din centre, au in dotare tancuri de racire,dar o serie de centre de racire au fost desfiintate deoarece laptele materie prima nu indeplinea cerintele de calitate inpuse de UE. Se va urmari in continuare stabilizarea cantitatii de lapte materie prima colectat, atat cantitativ, cat si calitativ indeplinind normele impuse de UE,orientarea firmei intreptandu-se catre microfermieri si fermieri ,nu spre persoane fizice detinatoare de vaci cu lapte.

3.2 Activitatea de Aprovizionare tehnico materiala

Activitatea de aprovizionare cu materiale, ambalaje, etc. a fost realizata in baza rapoartelor de necesitate intocmite de sefii sectiilor si de compartimente. Furnizorii au fost selectati in functie de calitate si de pretul oferit pentru produsele achizitionate. Activitatea de aprovizionare a fost efectuata in baza contractelor incheiate cu furnizorii sau in baza comenzii transmise furnizorului, selectie de furnizori, conform procedurilor ISO 9001/2001.

Din structura materiilor si materialelor aprovizionate se poate observa ca societatea nu

8

are furnizor pe fiecare categorie de produs.

3.3. Preturi, termene de livrare si conditii de plata la principalelematerii

Modalitatile de plata intalnite la nivel de intreprindere sunt: -OP 30 zile -OP 45 zile -OP 60 zile -CEC 30 zile -CEC 45 zile -CEC 60 zile -La livrare Termenu de livrare variaza de la 3 zile pana la 15 zile sau livrare la comanda

4.Transportul si manipularea produselor 4.1. Mijloacele de transport

Transportul laptelui materie prim de la centrele de colectare se realizeaz cu mijloace de transport proprii. Aceste mijloace sunt specializate n transportul materialelor puternic perisabile, fiind dotate cu instalaii frigorifice( autocisterne frigorifice, autocisterne izoterme). La solicitarea clientului, deplasarea produselor finite de la locurile de producie ctre locurile de vnzare i consum se face de ctre societate, aceasta dispunnd de mijloace de transport adecvate. Brnzeturile i cacavalurile se transport n navete speciale, care se factureaz odat cu marfa, iar la restituire firma va factura contravaloarea lor . Parcul auto din dotarea fabricii are in componenta 22 mijloace de transport din care : - pentru activitatea de desfacere 12 automobile, -activitatea de colectare lapte 7 automobile - activitati administrative 3 automobile. Aprovizionarea cu combustibil se face de la statiile de produse petroliere.Reparatiile auto se efectueaza la service-urile auto. Transportul rutier este o modalitate de transport flexibila in ceea ce priveste ruta si perioada de operare. Marfurile pot fi livrate direct la sediul clientilor sau intr-un loc desemnat de acestia. Mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe distante scurte a
9

marfurilor de valoare ridicata. Intre dezavantajele transportului rutier se pot mentiona : infrastructura deficitara din judet precum si costul ridicat al carburantilor.

4.2. Analiza activitatii de distributie

-Responsabili de process Sef Compartiment Aprovizionare -Resurse: disponibilitatea produselor in gama, calitatea si cantitatea necesara; personal instruit corespunzator. Procesul de distributie si livrare se realizeaza dupa cum se prezinta in continuare. Preluare Comenzi Dupa analizarea comenzii de catre Director General/ Director cu probleme organizatorice si de marketing conform procedurii cod PSP-CMH-04, Sef Compartiment Aprovizionare Desfacere primeste comenzile (comenzi ferme, comenzi in baza contractelor incheiate sau note telefonice). Stabilire rute de distributie si livrare In baza comenzilor si notelor telefonice cod PSP-CMH-04-F1, SCAPD planifica procesul de distributie si livrare. In acest sens intocmeste intr-un singur exemplar Centralizatorul comenzi data__ cod PO-CMH-06-F1 pentru comenzile pentru supermarketuri( CARREFOUR). Pentru restul de client si pentru transporturile individuale pentru supermarkaturi se intocmeste formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2 in 5 exemplare (distribuie cate un exemplar la Sef laborator CTC, la Sefii de Depozite 1 si 2 si la Contabilitate; acestia le mentin in dosarul propriu cu formulare cod PO-CMH-06-F2). Sef Compartiment Aprovizionare Desfacere mentine aceste formulare in Dosarul cu documente de livrare. Pregatirea produselor ce urmeaza a fi livrate Sefii de depozite cantaresc produsele in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2 si le ambaleaza in navete sau europaleti (inclusiv ambalare in folie strach si etichetare europaleti). Facturare Un contabil emite, in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06F2, documentele de livrare: factura fiscala si avizul de insotire al marfii si le transmite sefilor de depozit astfel: -pentru supermarkteturi factura fiscala in original si avizul de insotire al marfii in original si exemplarul rosu; -pentru ceilalti clienti factura fiscala in original si exemplarul rosu.
10

Celelalte exemplare din documentele financiare se mentin in Contabilitate in Dosarul cu facturi (cele emise in calculator) sau la facturier (cele scrise de mana). Eliberarea certificatului decalitate si declaratiei de conformitate Seful Laboratorului CTC elibereaza, in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2, Certificatul de calitate cod PO-CMH-11-F1, Declaratia de conformitate cod PO-CMH-11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod PO-CMH-11-F3 si le transmite Sefilor de depozite. Livrarea propriu-zisa In baza documentelor Aviz de insotire a marfii Factura fiscala si/sau Aviz de insotire a marfii Sefului de depozit, asigura incarcarea produselor pregatite si opereaza evidenta produselor eliberate in fisele de magazie. Sefii de depozit predau soferilor/delegatilor proprii sau ai clientilor, dupa caz, produsele si documentele insotitoare ( Factura fiscala, Aviz de insotire a marfii, Certificatul de calitate cod PO- CMH-11-F1, Declaratia de conformitate cod PO-CMH11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod PO-CMH-11-F3). Soferii/delegatii asigura transportul la client si preda o data cu marfa si documentele insotitoare ale produselor Clientul realizeaza inspectia si receptia la client. Clientul semneaza Aviz de insotire a marfii (si cand este cazul si timbreaza; daca exista mai multe Aviz de insotire a marfii se timbreaza numai unul, iar pe restul se trece numarul timbrului). Ceilalti clienti semneaza pe Factura Fiscala. Tratarea produselor neconforme In cazul in care exista produse neconforme din transportul curent sau anterior se intocmeste dupa caz, Aviz de insotire a marfii si/sau proces verbal. In baza acestor documente Seful de depozit intocmeste Nota de instiintare retur cod PO-CMH-06-F3 care este analizata si vizata de Directorul General, Director cu probleme organizatorice si de marketing, Inginerul tehnolog si Seful Laboratorului CTC si Conducatorul Echipei de siguranta a alimentului. Seful Laboratorului CTC si Conducatorul Echipei de siguranta a alimentului initiaza Raport de neconformitate cod PS-CMH-03-F1 si urmareste stingerea acestora. Notele de instiintare retur cod PO-CMH-06-F3 si Raport de neconformitate cod PS-CMH-03-F1 aferente se mentin in Dosarul cu Note instiintare retur care se regaseste la Asistentul Manager. INREGISTRARI Formulare utilizate Centralizator comenzi data- cod PO-CMH-06-F1 Transport data:____ nr. masina____- cod PO-CMH-06-F2 Nota de instiintare retur - cod PO-CMH-06-F3 Comanda clientFactura fiscalaAviz de insote 11

Certificat de calitate- cod PO-CMH-11-F1 Declaratie de conformitate- cod PO-CMH -11-F2 Buletin de analiza- cod PO-CMH -11-F3 Nota telefonicaa - cod PSP-CMH-04-F1 RN-CH- cod PS-CMH-03-F1 Dosare si registre utilizate Dosar cu documente de livrareDosar cu formulare cod PO-CMH-06-F2Dosar cu note instiintare returDosar cu facturi si AIMFacturierANEXE Centralizator comenzi data- cod PO-CMH-06-F1 Transport data:____ nr. masina____- cod PO-CMH-06-F2 Nota de instiintare retur - cod PO-CMH-06-F3

4.2 Distributia produselor

S.C. LACTIS S.A a livrat n primii ani de la nfiinare produse numai pe piaa judeului Sighisoara, strict necesarul contractat cu fostele uniti ,iar cantitile de lapte materie prim disponibile erau livrate capitalei conform programelor i planurilor strategice stabilite de centrala laptelui. Dup cativa ani S.C. LACTIS S.A. i-a creat o reea proprie de desfacere n oraul Sighisoara modernizndu-i magazinele. Unitatea dispune de magazine specializate pe produse lactate n oraul Sighisoara se realizeaz vnzri de produse lactate la societile care au depozite en-gros avnd avantajele de stabilitate, vnzri de cantiti mari i garania derecuperare a banilor conform contractelor comerciale ncheiate dup o baz legal. , S.C. LACTIS S.A. Sighisoara are un portofoliu larg de produse lactate, toate distribuite cu success att n magazinele proprii de desfacere de pe raza oraului Giurgiu, ct i la nivelul oraelor Bucureti, Galai, Constana, Braov i Craiova. Investiiile realizate n sistemul logistic permit att extinderea ariei de distribuie n alte zone, ct i contractarea altor parteneri.
12

S.C. LACTIS.S.A SIGHISOARA isi comercializeaza produsele realizate atat la nivelul regional (la nivelul judetului MURES) cu masinile de transport proprii, precum si la nivel national prin reteaua de distributie, intentionand ca in perspectiva sa isi consolideze gama de clienti la nivel intregii tari. De asemenea cu ajutorul parcului auto de distributie propriu, produsele societatii ajung si la lanturile de distributie mai mici sau la micii distribuitori Avantajul pe care il ofera incheierea contractelor cu colectivitati este lipsa bonusurilor intalnite in contractele marilor magazine , iar dezavantajul este ca indiferent de situatie , pe durata contractului nu se pot modifica preturile. Distributia produselor s-a realizat si se va realizeaza prin supermarketuri, terti si magazine proprii. Societatea lucreaza in prezent cu 7 mari retele de magazine : Carrefour ; Cora ; Auchan; Billa; Interex ; Kaufland ; Rewe .

5. Logistica de depozitare
5.1 Depozitarea produselor, pastrarea normala, corespunzatoare a marfurilor
alimentare este asigurata prin asa-numitul regim optim de pastrare, care reprezinta un echilibru determinat al actiunii si dependentei reciproce dintre factorii externi si factorii interni ai marfurilor alimentare supuse pastrarii intr-un spatiu de depozitare. Regimul optim se exprima prin limite determinate ale parametrilor factorilor interni (calitatea marfii) si factorilor externi (conditiile si regimul depozitarii). Dezechilibrul dintre acesti factori, provocat de valorile necorespunzatoare ale parametrilor factorilor externi, conduce intotdeauna la degradari calitative, chiar si la produsele care aveau initial o calitate normala. Depozitarea produselor se face n incinta cldirilor de producie sau n centre frigorifice din fabric, unde fiecare sortiment n parte este pstrat n tancuri izotermice, rezervoare i lzi frigorifice. Depozitarea laptelui si a produselor lactate pentru maturarea sau pastrarea mai indelungata se face in spatii in care sunt asigurate urmatoarele conditii : spatiile au pardoseala si pereti netezi si impermeabili, curati si lipsiti de mucegai ; exista graterele si rafturile necesare pentru asezarea produselor sau ambalajelor(nu este permis contactul direct cu pardoseala) ; asigurarea unui microclimat adecvt depozitari produselor lactate (temperatura, umiditate si ventilatie) optim precum si controlul acestuia (se existe termometre si hidrometre necesare) ; produsele se depoziteaza pe sortimente, loturi sau sarje marcate vizibil cu tablite pe care sunt inscrise data intrarii si data expirarii termenului de garantie ; asezarea in depozit permite accesul la produse in vederea efectuarii controlului sau recoltarii probelor pentru examenul de laborator ; se efectueaza periodic cel putin de doua ori pe an o curatenie generala urmata de o dezinfectie ori de cate ori este nevoie sa fie executata dezinfectia sau deratizarea

5.2.Tehnologia amenajarii depozitului

13

Depozitul de marfuri, element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica, care are rolul principal de acumulare, pastrare si livrare a marfurilor.

5.3 Functiile depozitelor

- conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea, mbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum, utilizare pentru o mai lunga perioada de timp; - constituirea sortimentului comercial n conformitate cu cerintele pietei. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza n prezent stocarea ct mai diversificata a marfurilor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial - asigurarea controlului calitativ al marfurilor. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminndu-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare. - realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor n vederea vnzarii: dozare, marcare, etichetare, ambalare. 5.4. Dupa caracterul activitatii principale pe care o ndeplinesc: - depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori n vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe, cereale sau chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare); - depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare, petrol, ngrasaminte chimice, etc.) si le transforma n partizi mici pentru a le livra beneficiarilor; - depozite de tranzit, amplasate de regula n gari si porturi, servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i pentru pregatirea marfurilor n vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari; Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : - descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat n cazurile n care furnizorii livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu snt livrate n sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta n timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport; - transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare n compartimentul de receptie, unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ; - transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie n cel de depozitare; - depozitarea n locurile destinate este determinata n functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii, sensul fluxurilor de circulatie, proprietatile fizico-chimice ale
14

marfurilor depozitate (ce necesita n final respectarea anumitor conditii de pastrare, frecventa comenzilor, viteza de circulatie etc.); - formarea comenzilor n baza notelor transmise de beneficiarii depozitului, operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor n cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pastrare ; - transportul comenzilor executate n compartimentul expeditie ; - centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ; - transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie ; - ncarcarea partizilor de marfuri n mijloacele de transport auto. n vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri nct sa se elimine drumurile nerationale, manipularile inutile, formalitatile greoaie etc. Prin urmare tehnologia n depozite se submparte n principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : - primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ; - manipularea interioara a produselor ; - depozitarea si pastrarea lor ; - formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari; - executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul.

5 Dimensionarea depozitelor
Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si respectiv naltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri. Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au n vedere urmatoarele aspecte: - raza de activitate a depozitului; - volumul previzionat al desfacerilor prin depozit; stocurile de marfuri medii si maxime, prestabilite a fi depozitate n perioada urmatoare de timp; - viteza de circulatie a marfurilor; - naltimea pna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m); -sistemul de pastrare a marfurilor n depozit (stive, stelaje, vrac); Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentru manipularea lor. Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate.

Suprafata de depozitare se poate structura : I. Suprafata principala de functionare

15

- suprafata de receptie (descarcare, formarea unitatilor de ncarcare, receptie cantitativa si calitativa, transport si depozitare); - suprafata de depozitare (depozitare, pastrare, climatizare, transport si ambalare n scopul ncarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare); - suprafata de livrare (sortare pentru livrare, pregatire pentru vnzare, transport, formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari); Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare, depozitare si livrarea a marfurilor. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate, depozitate sau livrate ntr-o unitate de timp bine determinata (ora, zi, an), cu resursele proprii de munca. Acestea se exprima n diferite unitati de masura: numar, m3, kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa. n cazul produselor depozitate pe stelaje, n palete, lazi sau cutii, localizarea va fi realizata printrun numar de trei cifre indicnd: numarul aleii; numarul stivei; nivelul la care se gaseste celula. Metoda "primul intrat, primul iesit". Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit, n ordinea intrarii lor. Se vor dispune paletele n siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate ntr-o anumita ordine, aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamnii n care au intrat n stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta n functie de vechimea lor.

2.3.1 Stocuri n politica de stocuri practicat de S.C. LAPTIC S.A exist dou situaii: cnd sortimentele se fabric pe baza unor comenzi ferme, caz n care exist o corelare perfect ntre cantitatea fabricat i cea livrat, i cnd produsele se fabric pe stoc, fr a avea comenzi ferme pentru ntreaga activitate, situaie n care produsele vor fi vndute n funcie de cumprtorii poteniali. Datorit faptului c producia este mai mare n sezonul de var perioad n care cererea este relativ sczut, stocurile au nivel maxim n lunile iunie-august, nivel ce va scdea pe parcursul lunilor de iarn-primvar. Nivelul ridicat al stocurilor n perioada de var poate fi
16

considerat un aspect negativ al activitii firmei, deoarece implic o serie de costuri suplimentare. Stocurile la nivelul societatii sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si valoarea realizabila neta.Costul este determinat pe baza metodei FIFO. Costul produselor finite si in curs de executie include materialele, forta de munca si cheluielile de productie indirect aferente.Societatea nu detine stocuri fara miscare sau mai vechii de un an de zile. Situatia stocurilor pe categorii, comparativ cu anul 2008, se prezinta astfel:

Departamentul de logistica va avea in subordinea sa compartimentul de : - Aprovizionare, receptie, depozitare - Desfacere - Transport Regulamentul (EC) 852/2004 stipuleaza cerintele generale pentru igiena alimentelor, definind igiena acestora drept masurile si conditiile necesare pentru a controla riscurile si a asigura compatibilitatea cu consumul uman al alimentelor tinandu-se seama de aceasta intentie la producere Domeniu Elaborarea premiselor initiale Elaborarea procesului de productie Indepartarea deseurilor Asigurarea apei Facilitati pentru igiena personala Igiena personala si starea de sanatate a personalului Curatenie si intretinere conforme Curatenia si intretinerea Trebuie sa fie curate si bine intretinute Trebuie sa fie proiectate pentru a se putea efectua o curatenie si dezinfectie adecvate si sa asigure un spatiu de lucru adecvat Cand apar acumulari de mizerie, produsele si materiile prime trebuie protejate Nici un material toxic nu trebuie sa vina in contact cu produsele si materiile prime (incluzand agentii de curatare si dezinfectie) Nu exista recomandari privind procesele de curatenie si dezinfectie In loc de aceasta, legislatia se refera la ghiduri nationale si internationale pentru igiena si HACCP cum ar fi:
17

Ghiduri de Bune practici in igiena, de ex. DIN 10516 Igiena alimentelor Curatenia si dezinfectia din ghidurile Codex Alimentarius Ghiduri sectoriale prifind aplicarea HACCP Ghiduri comunitare ce se refera la Bune practici de igiena si HACCP, de ex. Standardul international pentru alimente (IFS) Example de analiza riscurilor : Analiza de risc tinteste evitarea indepartarii insuficiente a chimicalelor precum si a supravietuirii microorganismelor. Un risc poate fi cauzat de: Indepartarea insuficienta a materialelor organice. Reziduurile organice afecteaza eficienta dezinfectantilor Indepartarea insuficienta a detergentilor contamineaza alimentele Reziduurile de detergenti pot intra in reactie cu dezinfectantii, reducand eficienta acestora Diluarea si timpul de contact gresite Dezinfectantul este prea vechi Determinarea punctelor de control critice Un CCP ofera informatii ce ajuta la eliminarea sau reducerea ratei de aparitie a riscului la un nivel acceptabil level Exemple de puncte critice de control Punctele critice de control intr-o societate de curatenie pot fi: Data de expirare a agentului de dezinfectie Concentratia agentului de dezinfectie Timpul de expunere al agentului de dezinfectie Igiena mainilor personalului Apa potabila Masuril fizice sau chimice sunt de obicei preferate fata de analiza microbilogica deorece sunt mai rapide dar testarea microbiologica este in multe cazuri singura optiune 3. Masuri preventive pentru fiecare CCP Limitele critice trebuie sa fie specificate si validate pentru fiecare CCP Masurarea timpului, nivelului de umiditate, pH-ului, clorinei disponibile Validarea insemana dovedirea ca nivelele sub nivelul critic vor reduce riscul la un nivel acceptabil Depasirea pragului inseamna ca trebuie efectuate actiuni. Este posibil sa fie mai mult de un singur nivel critic pentru fiecare CCP. Exemple de masuri preventive Pentru CCP-ul Timp de expunere a agentului de dezinfectie, acestea constau in: Timpul de expunere este testat si evaluat de catre producator, de ex. 5 min Timpul de expunere poate fi extins insa nu si scurtat Timpii mai scurti vor afecta securitatea microbiana a produsului 4. Sistemul de monitorizare pentru fiecare CCP
18

Monitorizarea este o masurare sau observare planificata a unui CCP relativ la limitele sale critice. Procedurile de monitorizare trebuie sa fie capabile sa detecteze pierderea controlului asupra unui CCP. Trebuie sa asigure informatii despre incalcarea limitei critice in timp. Daca nu este continuu, frecventa efectuarii trebuie sa asigure ca CCP-ul este sub control Ideal, trebuie sa indice un trend fata de pierderea controlului asupra unui CCP inainte inainte de depasirea limitei critice Informatiile se folosesc pentru ajustarea procesului inainte de aparitia devierii Datele obtinute trebuie sa fie evaluate de catre o persoana autorizata cu priceperea si autoritatea de a lua masuri corective Exemple pentru un sistem de monitorizare Un sistem de monitorizare intr-o firma de curatenie poate implica Inspectia vizuala regulata a curateniei Observarea regulata a timpilor de expunere Controlul regulat al datelor de expirare Verificarea regulata a igienii mainilor personalului cu ajutorul placilor de geloza (agar) Verificarea regulata a parametrilor pentru asigurarea calitatii apei de clatit Un maistru (sef de echipa) va avea autoritatea de a efectua actiuni corective 5. Stabilirea actiunilor corrective Actiuni corective specifice trebuie dezvoltate pentru fiecare CCP Actiunile trebuie sa asigure faptul ca CCP-ul este adus sub control Actiunile includ indepartarea propice a produselor afectate Deviatia si indepartarea produsului trebuie sa fie inregistrate in sistemul de evidente al HACCP Exemple de actiuni coercitive Actiuni specifice de corectie ar fi: Folosirea de tehnologii de curatare diferite Repetarea pasului de curatenie sau dezinfectie Indepartarea produselor expirate O frecventa crescuta a procedurilor de dezinfectie a mainilor Stabilirea procedurilor de verificare Procedurile, testele, incluzandu-se analizele si luarea aleatorile a probelor pot fi folosite in scopul de a determina daca sistemul HACCP functioneaza. O procedura comuna este auditul. Verificarea trebuie efectuata de o persoana alta decat cea responsabila cu monitorizarea si actiunile corective Poate fi efectuta intern, dar Este recomandat sa fie efectuata de experti externi Validarea intr-o firma de curatenie confirma ca elementele sistemului HACCP functioneaza! 7. Documentatii si tinerea evidentelor Documentatiile si tinerea evidentelor trebuie sa fie in concordanta cu marimea si natura afacerii. Trebuie sa se poata verifica daca controalele HACCP s-au efectuat si mentinut Ghidurile specifice sectorului HACCP pot fi folosite drept documentatii
19

Exemple de documentatii sunt: analiza riscului, determinarea CCP, determinarea limitelor critice Exemple de evidente sunt: monitorizarea CCP, deviatii si actiuni coercitive asociate, verificarile procedurilor Exemplu de tinere a evidentelor Tinerea evidentelor este o parte a muncii personalului de curatenie intr-un sistem HACCP Tinerea Evidentelor este o munca deosebit de responsabila, importanta pentru succesul companiei Trebuie sa fie integrata intre operatiunile de curatare si dezinfectie Poate include urmatorele : facturi, liste de sarcini, timpi de expunere Un sistem de tinere a evidentelor trebuie sa fie efectiv si trebuie sa fie usor de comunicat angajatilor TRANSPORTUL I MANIPULAREA MRFURILOR 3.1 Transporturile de materii prime, materiale 3.2.Ci de raionalizare a costului transportului 3.3. Tipuri de transport 3.4. Tehnologii moderne de transport 3.1. Transporturile de materii prime, materiale i mrfuri Alegerea modului de transport este o parte fundamental a managementului distribuiei i trebuie analizat cu atenie, datorit impactului sau asupra eficienei operaionale a firmei. Eecul n identificarea celui mai potrivit modde transport poate produce costuri mai mari dect cele necesare. Transportul bunurilor materiale, de la locul produciei la cel al consumului

productiv sau neproductiv este un domeniu extrem de important al activitii operative n ntreprinderile comerciale. Transportul reprezint una din activitile eseniale ale distribuiei fizice, este considerat cea mai important component a mixului logistic deinnd circa 2/3 din costurile afectate activitii logistice. Transporturile, apreciate ca un important subsistem al sistemului productiei materiale i al serviciilor, au un rol important n asigurarea unei bune funcionri a fluxurilor ce se formeaz ntre componentele sistemului produciei materiale i ale serviciilor, acestuia revenindu-i multiple sarcini n optimizarea spaiului i timpului economic, n reducerea timpului necesar realizrii binomului producie desfacere. Transporturile de bunuri desfurndu-se n sfera produciei sau a circulaiei, determin existena a dou feluri de transporturi: interioare, prin care se efectueaz deplasarea n spaiu, de la o secie la alta, n cadrul procesului de producie, i comerciale, care se desfoar n i pentru sfera circulaiei. Transporturile de mrfuri, fr s produc bunuri materiale, produc o utilitate, respectiv deplasarea spaial a produselor, care se consum n chiar timpul procesului ei de producie, i o valoare de schimb, determinat de valoarea mijloacelor de munc vie i materializat consumat, care se adaug la valoarea obiectului muncii n transporturi ( bunul material transportat). Avnd n vedere aceast ultim particularitate a activitii de transporturi trebuie menionat faptul c, n general, conducerea transporturilor are n vedere executarea unor astfel de transferuri de materii prime,
20

materiale i mrfuri dintr-un loc n altul, de la furnizor la beneficiar, care s se realizeze n timp util i cu cele mai reduse costuri, care s determine o ct mai mic valoare de schimb. Prin conducerea tiinific se urmrete creterea aportului transporturilor la crearea profitului prin satisfacerea nevoilor de produse ale ntreprinderii atunci i acolo unde acestea apar, prin optimizarea ntr-o viziune global a activitii de transport. Acest domeniu necesit luarea de decizii cu o frecven ridicat i care deseori trebuie reconsiderat la intervale mici de timp datorit schimbrilor care apar. Printre cele mai importante domenii decizionale privind activitatea de transport pot fi menionate: Costurile de transport Costurile de transport includ toate costurile direct asociate deplasrii produsului de la o unitate la alta. Costurile de transport variaz de la mai puin de 1% pentru aparate la peste 30% pentru alimente din preul de vnzare recomandat al produsului, n funcie de natura gamei de produs i de pia. n orice caz,costul mediu de transport este ntre 5-6% din preul de vnzare cu amnuntul recomandat al produsului. Transportul reprezint un cost direct adugat la pretul produsului i orice reducere a costului de transport va determina o cretere a profitului. Alegerea mijlocului de transport Mijlocul de transport folosit trebuie s ndeplineasc o serie de condiii, -regularitate -capacitate de transport -rapiditate -cost redus. Fiecare din sistemele de transport folosite ( feroviar, rutier, naval, aerian sau special ) rspund ntr-un mod specific acestor cerine n funcie de particularitile tehnico- economice ale fiecruia. n aceste condiii alegerea mijlocului de transport sau a mijloacelor de transport, devine o problem a crei corect rezolvare face posibil, n continuare, optimizarea transporturilor. Factorii care pot influena fundamental selecia transportului pot fi grupai n patru grupe: -caracteristicile clientului; -caracteristicile produsului; -caracteristicile mediului; -caracetristicile ntreprinderii. Scrisoarea de trsur se ntocmete pentru fiecare autocamion n parte,chiar dac lotul de marf expediat este mai mare i se ncarc pe mai multe autocamioane aparinnd aceluia cru. Scrisoarea de trsur trebuie s cuprind obligaroriu urmtoarele elemente: 1.numele i adresa expeditorului 2.numele i adresa transportatorului 3.locul i data primirii mrfii pentru transport 4.locul prevzut pentru eliberarea mrfii 5.numele i adresa destinatarului mrfii 6.denumirea curent a mrfii i felul ambalajului, iar pentru mrfurile periculoase se va indica denumirea general recunoscut 7.numrul coletelor, menionndu-se i marcajele respective 8.instruciunile privind formalitile vamale 9.termenul n care transportul trebuie efectuat
21

10.valoarea declarat a mrfii 11.lista documentelor remise transportatorului pentru ca acesta s rspund n caz de pierdere sau deteriorare a lor. Transportatorul este obligat s constate la ncrcare, prin conductorul auto, starea aparent a mrfii i ambalajelor, precum i exactitatea numrului de colete n baza observaiilor i constatrilor fcute. El poate nscrie anumite remarci pe scrisoarea de trsur, remarci care pot conduce la refuzul de plat a mrfii de ctre destinatar sau la pretenii i reclamaii fa de ncrctor. Expeditorul rspunde fa de cru pentru nedeclararea corect a mrfii privind caracteristicile acesteia, care ar putea produce avarierea autovehiculului sau a altor mrfuri pe care la transport sau care ar putea provoca daune persoanelor care vin n contact cu marfa. De asemenea, expeditorul rspunde de proasta ambalare a mrfii sau defeciunii acesteia care ar produce avarierea mrfii sau autovehiculului. ncrctorul rspunde de insuficiena, lipsa sau proasta completare a documentelor necesare tranzitrii, ndeplinirii formalitilor de vmuire la frontierele rilor de tranzit sau n ara de destinaie. Cruul rutier trebuie s conserve calitatea i cantitatea mrfii n timpul transportului i s-o predea n bune condiii la timpul prevzut n contract. Cruul rspunde pentru executarea cu ntziere a contractului de transport. Dac transportul se execut n baza unui singur contract, de ctre mai muli crui rutieri succesivi, fiecare dintre participani rspunde pentru executarea contractului de transport pe total. Transportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent preia i scrisoarea de trsur rutier pe care va nscrie numele i adresa, eliberndu-I n schimb o confirmare de primire. 5.4.Amenajarea interioara a unui depozit n cadrul unui depozit comercial ntlnim un flux comercial compus din urmtoarele procese: preluare- recepie, depozitare- stocare, livrare. n general, pentru orice suprafa comercial care ntrunete atributele unui depozit, fluxul tehnologic se compune din: intrare pstrare depozitare stocare vnzare livrare. n proiectarea tehnologiei amenajrii unui depozit trebuie s se aib n vedere ca diferitele operaii i procese de baz, necesare ndeplinirii scopului pentru care a fost creat, s se deruleze ntr-o nlnuire logic n spaiu i timp. Organizarea depozitului trebuie astfel fcut nct cele dou circuite, respectiv circuitul de stocaj, constituit din recepie i stocaj, i circuitul de service, constituit din livrarea mrfurilor, s nu se suprapun. La amenajarea interioar a unui depozit trebuie cunoscute urmtoarele elemente: Sistemul constructiv al depozitelor: suprafa i nlime, numrul nivelurilor pe care se desfoar suprafaa depozitului, dotarea cu rampe de ncrcare descrcare; Condiiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerine speciale de temperatur i umiditate, necesitatea ccesului pentru controlulu periodic i efectuarea de operaii de ntreinere a produselor n timpul depozitrii, asigurarea respectrii ordinii primul produs intrat primul produs ieit; Modul de ambalare; natura, forma geometric i rezistena mecanic la stivuire a ambalajelor de transport; Preluarea mrfurilor din spaiile de depozitare are o mare importanta datorit costurilor de manipulare pe care le presupune. n principiu, exista trei
22

modaliti de preluare a mrfurilor pentru constituirea comenzilor: -selecia individual. Produsele sunt prelucrate pe rnd, unul cte unul. Dintr-un anumit loc din spaiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienit. Ulterior, este preluat un alt produs. -Ruta de prelucrare. Personalul responsabil de manipularea mrfurilor parcurge n depozit o anumit rut, care i permite s preia mai multe produse, nainte de a se ndrepta spre platforma de expediere. Numrul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora i de capacitatea echipamentului de manipulare folosit. -Aria repartizat pe lucrtor. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumit zon. Pentru asamblarea comenzilor, aplic fie selecia individual fie ruta de prelucrare, n aria atribuit. Pentru aranjarea mrfurilor n depozit se aplic urtoarele criterii: -complementaritatea. Produsele care sunt folosite mpreun n consum i sunt solicitate de clieni n cadrul aceleiai comenzi vor fi amplasate n apropiere. n funcie de amplasarea principalelor zone recepie, depozitare, expediie exist trei variante de flux al mrfurilor ntr-un depozit: 1.circulaia mrfurilor n linie dreapt cnd zonele de recepie i expediie sunt paralele, fiind aezate pe dou laturi opuse ale depozitului; - process tehnologic liniar; 2.circulaia mrfurilor n arc de cerc de 90o, cnd zonele de recepie i expediie sunt amplasate perpendicular pe dou laturi alturate ale depozitului;- proces tehnologic n L; 3.circulaia mrfurilor n arc de cerc de 180, cnd zonele de recepie sunt amplasate pe aceeai latur a depozitului. proces tehnologic n U.Tinnd seama de rol i destinaie, suprafaa total a oricrui depozit este format din: -suprafaa pentru pstarrea efectiv a mrfurilor, care are greutatea specific cea mai mare n suprafaa total a depozitului i un rol principal n funcionarea acestuia; -suprafaa auxiliar, menit a deservi operaiunile adiacentei funcTiei principale a depozitului, constituit din mai multe ncperi i spaii, n care au loc diferite operaiuni: dezambalare, recepionarea mrfurilor, preambalarea produselor, pstrarea provizorie a mrfurilor respinse la recepie, laboratoare de analizA; -suprafaa administrativ i cu caracter social; spaTiul de ciculaie culoare, coridoare, spaiul ocupat de scri, lift; -spatiul ocupat de elementele constructive ale cladirii stlpi, coloane de susinere, ziduri interioare despritoare

23