Sunteți pe pagina 1din 12

MASTER TRANSPORT I TRAFIC URBAN SEPTEMBRIE 2011

PEISAJUL URBAN ECOLOGIC


[DEZVOLTAREA DURABIL N ARHITECTUR I URBANISM]

CUPRINS:

I. INTRODUCERE: MICAREA ECOLOGIC II. ARHITECTURA ECOLOGIC II.1.1. ABORDAREA TEHNOLOGIC II.1.2. ABORDAREA TRADIIONAL III. URBANISMUL ECOLOGIC IV. CONCLUZII V. BIBLIOGRAFIE

2 3 7 8 10 11 12

NTOCMIT: ARH. GHI ECATERINA I. INTRODUCERE:

"Walking City in New York" 1964, Ron Herron, Archigram

Rdcinile micrii ecologice reies nc din secolul 19. John Ruskin, William Morris i Richard Lethaby au chestionat, fiecare n felul lui, ipoteza conform creia industrialismul ar satisface nevoile fizice i spirituale ale omenirii. Ruskin n The Seven Lamps of Architecture1 susine c dezvoltarea trebuie modelat dup ordinea armonic gsit n natur. Morris a pledat pentru rentoarcerea la ar i retrezirea abilitilor artizanale locale. Lethaby face apel la arhiteci s recunoasc frumoasa ordine a naturii. Toi trei folosesc cuvntul natur care este astzi tradus prin durabilitate2. Arhiteci precum Patrick Geddes n Scoia, Buckminster Fuller i Frank Lloyd Wright n SUA, Hassan Fathy n Egipt, Richard Rogers i Norman Foster n UK, au dezvoltat ideile acestor pionieri ns rspunsurile lor au fost diferite. Natura a fost nlocuit de consumul redus de energie datorit presiunii problemelor legate de nclzirea global. n timp ce Rogers i Foster au dezvoltat prototipuri de birouri, coli sau chiar terminale de aeroporturi, energetic-eficiente, micarea secolului 20 s-a ndreptat in general inspre mbuntirea condiiilor de mediu din zonele urbane. Fathy i Wright au optat pentru folosirea materialelor i tehnicilor locale n efortul de a produce arhitectura modern din metodele de construcie tradiionale. n acest proces, au introdus ideea c durabilitatea social i proiectarea ecologic sunt strns legate. Archigram3, de asemenea, la nceputul anilor 60 a intuit o reconciliere distinctiv ntre tehnologie i problemele ecologice. Orasul care merge al lui Herron si urbanismul organic al lui Chalk au fost viziuni ecologice extreme, prezise sub notiunea de specii migrante si de integrarea unor ordine ecologice si arhitecturale complexe. Flacra micrii verzi nu s-a stins chiar i cu excesul de materiale al modernismului. High Tech, nflorirea modernismului n Marea Britanie, a reuit pn n anii 1990 s adopte principiile durabilittii. Cldirile au ncetat s mai fie obiecte fixe i grele,
1

Eseu publicat in 1849, despre cele 7 principii arhitecturale ale criticului de arta si filosofului englez John Ruskin, respectiv: Sacrificiul, Adevarul,. Puterea, Frumusetea, Viata, Memoria si Supunerea. 2 Brian Edwards si Chrisna du Plessis Snakes in Utopia: A Brief History of Sustainability Green Architecture. 3 Grup de arhitecti experimentali britanici, activi intre anii 1960-1970, in domenii diverse precum poezie, arhitectura, design, urbanism, s.a.

devenind uoare, flexibile, parial mobile. Conform lui Rogers, cldirile ar trebui s fie ca nite psri care-i vntur penele i i schimb forma i metabolismul pentru a se adapta condiiilor diferite ale mediului4. ntorcndu-ne ns n trecut, este posibil s afirmm c practici de bun durabilitate au existat nc din perioadele medievale i supravieuiesc nc n zonele relativ nedezvoltate de pe mai multe continente. Mnstirile din Europa produceau mncarea proprie, erau construite din materiale locale, captau i reciclau apa i dezvoltau tehnologii pentru energie regenerabil (sub forma morilor de apa sau de vnt). Acestea erau societi structurate, ce ii ingrijeau bolnavii i batranii, cultivau terenul conform principiilor ecologice, creteau peti, psri i animale cu umanitate. Aceste practici nc mai exist in diverse comunitti de pe intregul glob, pe care le consideram in mod arogant subdezvoltate. Dezvoltarea durabil nu este termenul pe care s il auzi in aceste aezari, dar in realitate acestea sunt locurile din care restul umanitatii ar putea inva practici utile, in loc sa incerce s le imbunteasc. Inca de la inceputurile popularii Pmntului, odat cu primele aezari, oamenii au trebuit sa supravieuiasc consecinelor mediului in diverse forme precum poluarea, resursele limitate sau bolile. Sntatea este principalul factor de care depinde durabilitatea, mai mare decat energia. In cautarea sntii s-au introdus spaiile libere / publice in oraele medievale, s-au stabilit materialele de constructie, s-au realizat instalatii de prelucrare a apei, canale de drenaj sau bi publice. In prezent, contientizam faptul c sntatea noastr depinde de sntatea planetei pe care, in graba dezvoltrilor tehnologice care i-au depasit scopul initial, am imbolnavit-o. Astfel apare nevoia de a prezerva biodiversitatea si de a proteja resursele naturale. II. ARHITECTURA ECOLOGICA Cauzele creterii accentuate a interesului asupra problemelor puse de ecologie devin motivate incepnd cu epoca industrial. Intrega evoluie produs in perioada postindustrial a adus dup sine grave dezechilibre ale ecosistemului. Arderea incompleta a unor combustibili fosili, practicat la nivelul intregii planete, in cantitati deosebit de mari, a insemnat crearea unei probleme care azi e de nestpnit: Incalzirea global. Prin arderea hidrocarburilor, n atmosfer se degaj dioxid de carbon, gaz care determina amplificarea efectului de sera. Un prim semnal de alarma a fost criza energetica din anii 70, moment n care odat cu explozia preurilor combustibililor s-a pus in discutie problematica in termeni de ecologie. Este important a se ine cont de faptul ca noile direcii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de dezvoltarea informaticii.Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in prezent pe toata suprafaa globului terestru. Creterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui proces de topire a ghetarilor, deci si cresterea volumului de apa intr-o masura considerabila. De asemenea se remarca o schimbare pronuntata a climei, fluctuatii mari intre perioade de inundatii si seceta, furtuni, uragane, etc. Prezervarea zonelor plantate reprezinta una dintre posibilitatile de inere sub control a cantitatii excesive de dioxid de carbon. In acest sens, defriarea pdurilor in cantitti iraionale depeste nivelul normal de realizare al echilibrului.
4

Richard Rogers Architecture: A modern View , p 58

Efectul de sera, motivul principal al inclzirii globale se constituie in urma acumulrii in mod excesiv in atmosfer a unui mare procent de vapori de apa si a dioxidului de carbon. Este cunoscut in fizica faptul ca anumite gaze sunt opace respectiv transparente la razele luminoase sau infrarosii. Energia termic se acumuleaza in concluzie datorit faptului ca radiaiile infraroii ramn captive in stratul de ozon. CONSUMUL de energie se datoreaz urmtoarelor functiuni: transport, industrie, cldiri cu functiuni civile. Cele din urma realizeaz un consum cumulat aproximativ egal cu energia utilizata de celelalte dou, directia generala fiind de reducere chiar in mod reglementat a consumului de energie. De aici a aparut ideea proiectarii compatibile ecologic. Un prim specialist care a inteles valenele energiei naturale, aplicndu-le in mod practic a fost inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetat pentru intia oara principiul casei autosuficiente. De aici a mai fost un singur pas pentru specialiti spre intelegerea i punerea in aplicare a calitilor mediului natural, pe baza legilor fizice. Efectul s-a materializat prin direciile generale spre care se orienteaza astzi arhitectura: solar, inteligent, bioclimatic, verde, cu consum redus de energie, toate aceste denumiri exprimndu-se printr-o abordare complexa, obiectul de arhitectur fiind perceput ca un organism viu. Arhitectura verde exprim spre exemplu un mod de trai al cldirii din resurse regenerabile asemeni plantelor care se hranesc din energia existent pe pmnt.(un adept al acestei abordari este arhitectul Brian Edwards). Arhitectura solara se bazeaza pe utilizarea energiei provenite de la soare ca energie libera, neconventional. Dac primele utopii referitoare la viitoarele abordri ale arhitecturii vizau utilizarea tehnologiei la maximum (crearea unui mediu total artificial), direciile preluate astzi sunt de multe ori total opuse, bazndu-se pe calitile mediului natural: - orientare cardinal; - sera orientat spre Sud (iarna nchisa -tampon termic cu caliti calorice importante; vara deschis pentru activarea ventilatiei); - utilizarea pe fatade a celulelor fotovoltaice pentru captarea energiei; - compartimentri permeabile la vapori; (Este de dorit ca o construcie s respire, adic s fie permis difuzia vaporilor de apa prin plinurile faadei -excluznd suprafeele de sticl- astfel inct sa se creeze in mod natural echilibrul intre exterior i interior.) Trei factori contribuie la conformarea constructiilor, in scopul satisfacerii conditiilor de ambiana i confort corespunztor: - cerinele utilizatorului; - protejarea mediului (fara impact nociv); - durabilitatea construciei in sine; Dac in perioadele industrial si modern se puneau (in mod special in cazul zgarienorilor) probleme de insorire si ventilatie artificial, astzi direcia ecologica este cea care deschide tot mai mult interesul arhitecilor si beneficiarilor. n cadrul proiectrii i construirii propriu-zise, se poate ajunge la o poluare a mediului prin: degajarea de noxe odat cu transportul materialelor pn la antier, folosirea

unor materiale poluante (de exemplu azbocimentul), neregenerabile (betoane, polistiren, plastic etc.) sau necorespunztoare (climei, funciunii etc.), programele i funciunile propuse care pot strica habitatul florei i faunei, nerespectarea unor reguli sntoase de administraie a deeurilor de pe antiere, defriri masive, poluarea apelor, ridicarea unei cantiti mari de praf n atmosfer, nerespectarea sau lipsa studiilor serioase de nsorire i a efectelor lor asupra vecintilor. Conform studiului realizat de Viitor Plus, Asociaia pentru Dezvoltare Durabil, arhitectura poate veni n ntmpinarea echilibrului ecosistemic prin:

alegerea unui program ct mai folositor; reutilizarea resurselor; integrarea n ecosistem: construcia fr schimbarea destinaiei unor terenuri n regim natural, seminatural sau agricol; mbuntirea performanelor ecologice ale sistemului integrat; minimizarea valorii Amprentei ecologice; mbuntirea valorii ecologice a unui sit: n cele mai multe cazuri este posibil, ns pentru a dobndi acest lucru trebuie ndeplinite diverse criterii, cum ar fi luarea n considerare a trsturilor deja existente ct i cele din vecintate dar i o selectare amnunit a speciilor de plante i a habitatelor acestora. Aceasta ine de o expertiz a specialitilor i necesit contribuia experilor n faza masterplanului i n faza detaliilor; protejarea distrugerii atributelor ecologice existente n momentul utilizrii sitului pentru lucrrile de construcie (pe viitoarele antiere de construcii se pot afla numeroase elemente cum ar fi: cursuri de ap, copaci, garduri vii, etc., care ar trebui protejate deoarece acestea sunt vulnerabile la stricciunile directe i indirecte. Deteriorrile pot fi cauzate de impact, incendii, poluare, compactarea pmntului, etc. Trebuie luai n considerare anumii pai pentru a minimaliza pe ct posibil riscul unei astfel de deteriorri); arhitectur bioclimatic: adaptarea i folosirea tehnicilor i materialelor la condiiile locale, relief, soare, vnt, precipitaii, integrarea n cadrul natural, integrarea n mediul construit. sntate i confort: iluminat natural i cerul vizibil din toate camerele; izolaie fonic eficient; asigurarea spaiului privat i a intimitii ocupanilor cldirii; ventilaie pasiv conform normelor igienice celor mai exigente; materialele folosite n construcie, singure i n combinaie cu celelalte s fie non-toxice, att la utilizarea cotidian, ct i n caz de accident (incendiu, inundaii).

n unele ri, guvernele practic stimulente financiare pentru afaceri ecologice, produse ecologice sau proiecte n domeniul energiei regenerabile. De asemenea, n sprijinul acestor stimulente, n Anglia, Scoia, ara Galilor i Irlanda de Nord se folosete deja un ghid al construciilor sustenabile5, conform cruia unei case i este atribuit un anumit punctaj, necesar pentru a fi creditat ca ecologic. Este de remarcat faptul c, pentru a putea fi numit astfel, o cas trebuie s ndeplineasc foarte multe criterii, din urmatoarele categorii: energie, materiale de construcie, poluare (managementul deeurilor) si transport.

Code for Sustainable Homes - Technical guide, 2010

CASA PASIV La baza arhitecturii ecologice st conceptul de cas pasiv. Pasivitatea se refer la un minimum de energie pe care-l poate schimba cu mediul exterior. De aceea se mai numete i casa sustenabil, sau self-sustainable (care se autosusine). Cldirea sustenabil este deci un imobil integrat ntr-un sistem unitar (cartier, ora, metropol, regiune, mediu natural) care ncorporeaz soluii tehnice i de design pentru o utilizare judicioas a resurselor, materialelor i proceselor cu impact minim asupra mediului i pentru a asigura confort i sntate pentru utilizatori. Acest concept folosete n implementarea sa dou tipuri de abordri, dezvoltate in paginile urmatoare: folosirea unei tehnologii tradiionale (lut, lemn, baloi de paie, piatr) sau a unei tehnologii noi (sisteme tehnologice care folosesc energia regenerabil, sisteme pentru reciclarea apei sau a deeurilor menajere etc.). Desigur, acestea se pot completa reciproc. Schia specificaiilor pentru o casa pasiv: Forma compact i izolaie buna Toate componentele prii exterioare a unei case pasive sunt izolate pentru a atinge o valoare U (emisie termic) mai mica de 0.15 W/m2/K

Orientare spre sud i aspecte legate de Folosirea pasiv a energiei solare este un umbr aspect semnificativ al design-ului unei case pasive Ferestre cu geam si rame eficiente Ferestrele (geamul i cadrul, combinate) nu energetic trebuie s aib o valoare U mai mare de 0.8 W/m2/K, cu un coeficient al transferului termic de aproximativ 50% Controlul permeabilitii pereilor pentru Pierderile de aer prin tocurile neizolate aer i vapori de ap trebuie sa fie mai mici de 0.6 din volumul casei, intr-o ora (echivalent cu valoarea permeabilitii pentru aer sub 1 m3/ora/m2 la 50 Pa) Preinclzirea pasiv a aerului proaspt Aerul proaspt poate poate fi introdus in cas prin ducte subterane, pentru a schimba caldura cu solul. Acest sistem preincalzeste aerul la o temperatura de aproximativ 5C (41F), chiar si in timpul iernii. Recuperarea eficient a cldurii din Mare parte din cldura din aerul uzat este aerul uzat, folosind un schimbator de transferat aerului proaspt (recuperare a aer cldurii de peste 80%) Dispozitive de economisire a energiei Frigidere, cuptoare, congelatoare, lampi, masini de spalat, masini de clcat, etc. cu consum mic de energie -necesare pentru o cas pasiv

Totalul necesarului de energie pentru Mai putin de 15 Kwh/m2 / an inclzire si rcire

II.1 Abordarea tehnologic

In cautarea de a descoperi coordonatele sistemelor naturale i a le introduce ntr-o structur care trebuia s fie foarte eficient, Buckminster Fuller a inventat domul geodezic sau geo-dome n anul 1940, care pentru c aproxima o sfer putea nchide maximul de spaiu cu minimul de materiale, n comparaie cu cldirile convenionale. Domurile geodezice reprezint cele mai uoare, rezistente i economice structuri descoperite pn n prezent. Aceste structuri sunt capabile s acopere fr sprijine interne un spaiu mai mare dect orice alt tip de nchidere. Particular este c devin mai rezistente i mai uoare cu ct sunt mai mari. Astzi exist peste 300 000 de domuri pe glob. Cele din plastic i fibr de sticl gzduiesc echipamente radar de-a lungul perimetrului Arctic i de asemenea, staii meteorologice care rezist la vnturi de peste 200 de km/h. Domuri din metal ofer adpost unor familii ntregi n Africa, la un pre de numai 350 $ / construcie. Cea mai mare construcie din aluminiu din lume este un dom geodezic ce adpostete Spuce Goose din Long Beach Harbor. Fuller este faimos pentru domul pe 20 de nivele care gzduia pavilionul Statelor Unite la Expoziia din 1967 de la Montreal. Mai trziu el a venit cu proiectul de fezabilitate pentru construcia unui dom ce ar fi trebuit s acopere centrul Manhattan-ului pentru a realiza un mediu controlat termic (poza sus). Fuller susinea c toate costurile proiectului s-ar fi putut acoperi n numai 10 ani doar din banii pltii pe dezpezire. Fuller a fost printre primii care au propus surse de energie alternativ (alturi de cea solar a inclus n proiectele sale i energia eolian i pe cea a valurilor). El a afirmat odat c nu exist o criz a energiei, ci doar o criz a ignoranei. A demonstrat c umanitatea ar putea satisface 100% din necesarul de energie renunnd la combustibilii fosili i la energia atomic. Sfrsitul secolului 20 a introdus un nou tip de arhitectur, conform noilor direcii ecologice, care sa satisfac novoile populaiei din ce in ce mai mari si mai dinamice a marilor orase. Eco-tech sau eco-cool imbratiseaz precizia inginereasc computerizarea si ecologia, schimbnd totodata radical i noua imagine a arhitecturii i implicit a oraelor.

Norman Foster Primria Londra (1999)

Arhitectul Norman Foster este printre primii care a integrat acest nou tip de arhitectur in programe sociale din cadrul oraelor. Preluand imaginea si funcionarea unui plmn, noul sediu de primrie din Londra ascunde in spatele esteticii un exemplu al cldirilor contiente de energie, integrnd sisteme de control al mediului (faada, ventilaie, inclzire si rcire, solar), pentru a reduce consumul de energie (cu pn la 75% mai putin decat o cldire tipic de birouri bazat pe aer condiionat). Noua arhitectur mpinge limitele fanteziei pana la incredibile forme si concepte. Mai mult, ea a captat atenia publicului prin imaginea futuristica, fiind utilizat chiar si in proiecte ce nu respecta neaparat principiile ecologice de proiectare. In cautarea ecuatiei perfecte de management al energiei, multi sunt de parere ca imaginea tehnologica in care se transforma orasele pierde un aspect important al principiilor dezvoltarii durabile i anume perspectiva antropologic conform careia cadrul construit in care se desfoar viaa oamenilor devine din ce in ce mai alienat de condiia uman i mai asemntor imaginilor fanteziste ale civilizaiilor extraterestre.

II.2. Abordarea tradiional Conform arhitectului i teoriticianului Neil Leach, principiul fantasmagoriei, bombardamentul senzorial al tehno-esteticii sunt cele care ilustreaz potenialul esteticii de a induce o form de anestezie. Accentul pe prezentarea vizual l copleete i l intoxic pe privitor. Experiena estetic servete astfel ca un soi de narcotic. Acest declin al prezentului, al artei i arhitecturii percepute vizual, ntr-o lume tehnologic bazat pe producie n mas i vitez, tinde s nstrineze viziunea de participare emoional si identificare.6 Pentru Peter Zumthor, arhitect castigator al Premiului Pritzker 2009, cldirile pot avea o frumoas tcere pe care o asociaz cu atribute cum ar fi compoziia, evidena de sine, durabilitatea, prezena i integritatea, totodat cu senzualitate i cldur; o cldire care s fie ea insi, s fie o cldire, s nu reprezinte nimic, doar s fie. 7

6 7

Anestetica / Neil Leach, p40 Thinking Architecture / Peter Zumthor. p32

Construciile tehnologice tind s neglijeze proprietile materialelor naturale, n favoarea unei producii sintetice n mas a unor suprafee curate, netede i estetizate, mai ieftine si mai durabile, care s corespund unui profit dar si unui concept inuman. Acestea provin din frica de mbtrnire i de acceptare a ciclului natural al vieii, afind imaginea unei perfeciuni false la care aspirm. Pallasmaa afirm c n timp ce arhitectura geometriei ncearc s construiasc baraje pentru a opri curgerea timpului, arhitectura palpabil i multisenzorial face experiena timpului vindecatoare i plcut8. Materialele naturale evoc durabilitatea natural, asemeni nou: nelegem o suprafa care mbtrnete odat cu noi. Arhitectura care folosete astfel de materiale se adreseaz omului i i ntrete simurile proprii. Materialele senzuale i simul tradiiei evoc o experien binefctoare a duraiei naturale i temporal continu. Aceast arhitectur nu se zbate n faa timpului, ci concretizeaz cursul lui, sau l face acceptabil. Ea caut s acomodeze n loc s impresioneze, evoc domesticitate i confort n loc de admiraie i respect. Un exemplu al tehnologiei tradiionale ce foloseste resurse i materiale naturale este casa tip eco-dome, structuri din saci de pamnt/nisip compactat, legai cu srm si tencuii cu chirpici si mortar de var. Fundaia se poate face din cauciucuri uzate REused. Unul din principalele avantaje este crearea unor spaii ample ce pot adposti diverse funciuni, cat si a unor spaii controlate dpdv energetic i climatic. Locuinta ecologic trebuie s rspund unei logici economice ce vizeaz obinerea unui confort maxim printr-un consum minim de energie si cost. Captarea poate fi in acest caz att pasiv prin elementele arhitecturale ct si activ, prin panouri solare exterioare structurii. Mobila interioar poate fi facut din acelasi material al structurii.

III. URBANISMUL ECOLOGIC:


8

Hapticity anf Time - Juhani Pallasmaa

Dezvoltarea durabil a mediului urban se realizeaz prin reconversia spaiilor existente i extinderea oraului cu un impact ct mai sczut asupra factorilor pedoclimatici. n acelai timp noile funciuni urbane, trebuie armonizate contextului urban existent. Ecologia n peisajul urban se refer tot la dezvoltarea durabil i este reprezentat de identificarea ecosistemelor sau a zonelor cu potenial de ecosistem urban i valorificarea acestora, de utilizarea materialelor locale pe ct posibil, i de crearea unei coerene la nivel funcional i n acelai timp vizual-perceptiv. Potrivit ghidului de Planificare Urban pentru Sntate si Dezvoltare Durabil intocmit de OMS 9, o mare parte din dezbaterile mondiale actuale la nivelul oraelor se concentreaz pe problemele asociate cu mrimea i funciunea.Tenorul acestor dezbateri este unul de criz. De exemplu, la Conferina Naiunilor Unite privind Aezrile Umane (Habitat II, Summit-ul de Ora), care a avut loc la Istanbul n 1996, s-au enunat temele principale de care are nevoie progresul: guvernare i oportuniti pentru ceteni de a participa la deciziile locale; necesitile locuirii; economie urban, reducerea srciei i crearea de locuri de munc; management de mediu atenuarea efectelor dezastrelor, de relief i reconstrucie. n Europa, obiectivele care reies din dezbaterile agendei urbane pentru politici i planificare pot fi mai puin orientate spre criz, subliniind o abordare mai holistic a dezvoltrii oraelor, punnd accent pe rezolvarea problemelor naionale mai mari.10 Obiectivele n Europa includ: mbuntirea mediului urban general prin contientizarea problemelor de mediu; orae mai durabile; consolidarea economiei oraului i antreprenoriatelor; crearea de locuri de munc prin dezvoltarea activitilor sntoase i ecologice; mbuntirea sntii i bunstrii locuitorilor oraului; mbuntirea transportului public, subliniind accesibilitate mai mult dect mobilitate; crearea unor cartiere rezideniale, n special n periferiile anonime ale oraelor; crearea unor relaii politice, sociale i ecologice viabile ntre orae i judeele nvecinate i regiuni; integrarea tuturor politicilor urbane la atingerea acestor obiective. Ameninrile spaiilor publice Spaiile publice includ piee, parcuri, cldiri municipale, spaii culturale, spaii sportive, zone de agrement, spaii comerciale, trguri, strzi si drumuri. Au fost descrise n diferite cazuri c fortrete ale liberttii, spaii de interacionare si insule ale umanittii. Sunt vzute ca esutul conjunctiv din orae i au rol de funionalitate, de mediu, cultural i estetic. Au caracteristici att istorice ct si contemporane iar meninerea echilibrului dintre cele dou este o provocare constant. Spaiile publice sunt in centrul provocrilor urbane, in special pentru oraele sau districtele in care cldirile stradale au limitat aceste zone. Dorinta pentru securitatea
9

WHO, European Sustainable Development and Health Series: 2 - City planning for health and sustainable development, 1997 10 Mega, V. The wellbeing of cities and citizens in Europe. Our cities, our future: policies and action plans for health and sustainable development., p. 1537

10

in oras a ajuns un major impuls pentru politic si plnuire att ct si pentru comportamentul individual. Aceast dorin duce la ct mai puine spatii publice, pentru ca unii oameni caut s se protejeze de frici reale sau percepute reducnd folosirea spatiilor publice. Acestea pot fi exacerbate mai departe de decizii despre noi arhitecturi, transport in comun i iluminat stradal, ce poate fi fcut nelund in considerare sigurana colectiv. Accesibilitate Un mare accent se pune pe rezolvarea problemelor funcionale i de accesibilitate din cadrul oraelor, care s corespund unei arhitecturi fr obstacole fizice sau psihice i n care s ne integrm toi n mod egal. Sustinute de Uniunea Europeana, prin programele de combatere a discriminalitatii Acces pentru Toi, accentul cade pe copii, batrani, persoanele cu handicap (nu numai fizic, dar si locomotor, vizual, auditiv sau psihologic), care putem fi chiar noi in viitor, considernd c o arhitectur care rpunde nevoilor lor, va asigura un mediu bun pentru toata lumea; Scopul merge mai departe de improvizarea unor rampe sau locuri de parcare speciale, care accentueaza ruptura dintre persoanele vizate si restul societatii, nspre integrarea viziunii unui mediu comun care s respecte diferenele ntre oameni, care s asigure protecie i accesibilitate ntr-un design clar i simplu de neles.

IV. CONCLUZII Observm c ecologia este o manifestare care atinge foarte multe planuri. n general se bazeaz pe nlturarea exceselor (economia de resurse ap, energie), pe temperarea consumului dezorganizat, pe grija fa de natur (cu tot ce cuprinde ea flor, faun, peisaj) att din punct de vedere al (evitrii) polurii cu deeuri, al protejrii siturilor cu valoare natural (pstrarea biodiversitii), al integrrii n cadrul natural sau al utilizrii unor materiale nontoxice. Ecologia este o reacie la o situaie de criz, o ncercare de repunere n echilibru a relaiei dintre om i mediul su, acionnd prin om. ns, nemaiexistnd acea apropiere, acel contact direct i firesc cu mediul, omul este nevoit s acioneze din afara sa. De aici i o niruire de principii ecologice pe care urmndu-le, omul ar avea ansa s i le asume pentru nceput, pentru ca mai apoi s poat ajunge s le asimileze. Arhitectura nu trebuie s se limiteze sau s se concretizeze doar la obiectul de arhitectur realizat, ci la ntreg procesul pe care aceast aciune l reprezint. Arhitectura de azi are rolul de a reconcilia un oras tradiional care nu mai poate fi renscut dar poate fi conservat, cu un oras modern care s ne satisfac, soluia ideala fiind mbinarea acestora intr-un cadru urban accesibil tuturor.

11

V. BIBLIOGRAFIE

V. JOHN RUSKIN, The Seven Lamps of Architecture, London 1849 V. RICHARD ROGERS, Architecture: A modern View, London 1991 V. PETER ZUMTHOR,Thinking Architecture, Birkhuser 2006 V. JUHANI PALLASMAA, The Eyes of the Skin (Architecture and the senses), WileyAcademy 2005 V. NEIL LEACH, Anestetica, Ed. Paideia 1999 V. Fizica Construciilor - note de curs, Institutul de Arhitectur Ion Mincu, 1991 V. Code for Sustainable Homes: Technical guide 2010 Planning, building and the environment, http://www.communities.gov.uk/ V. European Sustainable Development and Health Series: 2 - City planning for health and sustainable development, WHO,1997 V. Mega, V. The wellbeing of cities and citizens in Europe. Our cities, our future: policies and action plans for health and sustainable development. Copenhagen, WHO Healthy Cities Project Office, 1996 V. SUSTAINING EUROPE, Research For Sustainable Urban Development And Land Use, European Commission

Reviste: V. ARCHITECTURAL DESIGN, Green Architecture, Vol.71, nr.4, iulie 2001 V. DETAIL, Solar Architecture, nr.6 - 2002 V. ARCHITECTURAL REVIEW, Juhani Pallasmaa - Hapticity and time, nr.1239, mai 2000

12