Sunteți pe pagina 1din 13

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Marketing International Lansarea berii Stejar pe piata din Argentina

x Grupa 1732 Seria B

Cuprins

Cap. I Date Informationale pentru marca propusa I.1 Scurt Istoric I.2 Prezentarea marcii propuse pentru export Cap. II Analiza mediului de marketing II.1 Mediul sociodemografic II.2 Mediul economic II.3 Mediul legislative II.4 Mediul Politic Cap. III Justificarea alegerii produsului si concurenta pe piata argentiniana III.1. Justificarea alegerii produsului III.2 Principalii Concurenti de pe piata berii din Argentina Cap. IV Obiective de marketin IV.1 Criterii i variabile de segmentare IV.2 Segmentul tinta IV.3 Rezultatele asteptate Cap. V Programul de marketing Cap. VI Bugetul planului de Marketing Cap. VII Sistemul de control Bibliografie

Cap. I Date Informationale pentru marca propusa


I.1 Scurt Istoric
Berea a fost bautura populara de mult timp. Tablele babiloniene de lut prezinta retete detaliate de bere, ce se faceau n anii 4300 .C. Berea a foat fabricata i de chinezii antici, asirieni i incasi Un text egiptean din 1600 .C. da peste 100 de retete ce folosesc berea. Acum caiva ani beraria din New Castle, Anglia, au inbuteliat 1000 de sticle de bere blonda Tutan Kamon dupa o reteta veche de 3200 de ani, gasita n templul soarelufi de Regina Nefertiti. Fabricarea i comercializarea berii a inceput n anul 1200 D.C. n Germania de astazi. n 1506 apare Legea Germana a Puritatii care spune clar ca ingredientele berii trebuie sa fie duar apa pura, orzoaica, hameiul i graul. Inbutelierea berii a inceput n 1605. Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obinut prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din mal, ap i fiert cu hamei. n toata lume 20.000 de feluri de bere sunt imbuteliate n 180 de feluri, de la normala, slab alcoolizata, slab alcoolica, pils, la amara, crema de bere i bere neagra. Berea se imbuteliaza n sticle, butoaie i PET-uri . Umplerea sticlelor se face dupa principiul izobarometric cu masini automate de imbuteliat. Dupa umplere inchiderea se face cu capsule metalice prevazute cu rondele din plastic pentru etansare. Etichetarea se face automat . Sticlele se aseaza n ambalaje de plastic (navete ) i sunt depozitate. Livrarea se face insotita de certificat de calitate. Cand ambalajul este facut din sticla verde sau transparenta berea poate sa dobandeasca un miros neplacut. Cea mai des folosita culoare este cea maro, pentru ca ea blocheaza cel mai bine lumina. Sticlele transparente sunt mai ieftine i mai usor de reciclat, dar daca un berar scade costurile folosind ambalaje mai ieftine, din ce alta parte mai incearca sa economiseasca. Produsul bun se recunoaste dupa modul de ambalare. Traditional cel mai bun capac este capsula coroana metalica cu pluta avand la interfata dintre pluta i bere o foita de aluminiu. n zilele noastre pluta este inlocuita cu plastic. Dopurile n intregime din plastic sunt inferioare capsulelor metalice.

I.2 Prezentarea marcii propuse pentru export


Berea Stejar Stejar este o marc de bere (variant strong, avnd o concentraie de 7% alcool i culoare ambrata, ce ofera experienta unui gust puternic, consistent i unic; si varianta pilsner, avand o concentratie de 5.5% alcool). Fiind obtinuta din incrediente naturale atent selectionate cu continut ridicat de malt, berea Stejar te provoaca sa iti masori cu ea puterile i exigenta. Vorbim asadar despre o bere deosebita, care garanteaza experienta unui gust puternic, consistent. O bere recomandata aracterelor tari. Este un produs distinct, de inalta calitate, produs n Romnia de compania Ursus Breweries (parte a grupului SABMiller) i lansat pe pia la data de 01 martie 2010, cu ocazia celui mai puternic turneu de rugby organizat vreodata n Romania - IRB Nations CUP 2007. Din anul 2007 este sponsorul oficial al echipei naionale de rugby a Romniei. Agentia de publicitate Brands&Bears continua campania de imagine pentru brandul Stejar i pozitionarea diferita n randul berilor din Romania. Daca majoritatea berilor s-au asociat cu regele fotbal, berea Stejar anunta un parteneriat cu un sport de "esenta tare", rugby-ul, de aici i sloganul marcii: Stejar. De esenta

tare . Atunci cand spune "sport", Stejar o face cu respect i cu putere. Pentru ca rugby-ul este un sport de "esenta tare", potrivindu-se perfect cu pozitionarea marcii: puternic, dur, dar mereu corect.

Cap. II Analiza mediului de marketing


Argentina este o republic federal. Se nvecineaz la nord cu Bolivia i Paraguay; la est cu Brazilia, Uruaguay i Oceanul Atlantic; la sud cu Oceanul Atlantic i Chile; la vest cu Chile. ara ocup cea mai mare parte n sudul Americii de Sud i are forma unui triunghi cu baza la nord i vrful la Punta Dungeness, extremitatea sudic a continentului. Lungimea teritoriului, de la nord la sud, este de aproximativ 3330 km iar limea maxim este de aproximativ 1384 km. Argentina include i ara de Foc, care cuprinde jumtatea estic a Insulei Mari a rii de Foc i numeroase insule vecine (ca de exemplu Isla de los Estados. Suprafaa rii este de 2 780 400 km2; este ca mrime a doua ar sud-american (dup Brazilia). mpreun cu Insulele Falkland i celelalte insule din sudul Atlanticului are o suprafa total de 2 808 602 400 km. Coastele argentiniene au o lungime de 4990 km. Capitala este la Buenos Aires, cel mai mare ora argentinian.

II.1. Mediul sociodemografic


Populaia Argentinei era n iulie 2007 de aproximativ 40,301,927 persoane cu o densitate medie de 13 persoane/km. Aproximativ 85% din populaie este de origine europea. Structura pe varste Varsta medie: 0-14 ani: 24.9% (barbati 5,134,958/femei 4,905,181) 15-64 ani: 64.4% (barbati 12,979,588/femei12,967,507) peste 65 ani: 10.7% (barbati 1,769,593/femei 2,545,100) (2007 est.) total: 29.9 ani barbati: 29 ani femei: 31 ani (2007 est.)

O mic parte a populaiei este metis. Datorit imigrrii masive, ntre anii 1850-1940 au sosit n Argentina aproximativ 6.608.000 de imigrani spanioli, italieni dar i francezi, englezi, germani sau rui. 89% din populaie triete n zone urbane. Limba oficial este spaniola. Deasemenea se vorbesc italiana i engleza. 90% din populaie este de religie catolic. Prin lege, preedintele i vicepreedintele trebuie s fie de religie catolic. Argentina este format din 23 de provincii, un district federal care cuprinde zona oraului Buenos Aires i cteva suburbii, un sector argentinian n Antartica i cteva insule n Oceanul Atlantic. Cel mai mare ora este capitala Buenos Aires cu o populaie de aproximativ de 12.000.000 locuitori. Alte orae importante sunt Cordoba, La Plata, Mar de Plata, oraul-port Rosario i Mendoza, un important centru agricol.

II.2. Mediul economic


Principalii indicatori economici ai economiei Argentinei sunt: Produsul Intern Brut : 271 miliarde USD PIB pe locuitor : 6.884 dolari / loc ( octombrie 2007 ) Cresterea PIB : 8,7% ( estimare pentru anul 2007) Rata inflatiei :10,8% (2006) Datoria publica federal : 136 dolari ( octombrie 2007 ) In afara de datoria publica federala, si provinciile au datorie ce poate fi considerata publica. Datoria externa totala : 51,1% din PIB Rezervele valutare : 43 miliarde USD ( octombrie 2007 ) Somajul: 8,5% ( octombrie 2007 ) Metodologia argentiniana de calcul a somajului mai presupune un numar de asistati social (cca. 1,6 milioane de persoane), care legislativ nu sunt someri, dar care nu dispun de loc de munca. Forta de munca : 15.04 milioane de oameni (estimare 2004) Populatia sub limita saraciei : 31.4% (estimare 2004) Competitivitatea : locul 72 din 117 Comparativ cu alte state latino-americane, Argentina se situeaz dup Brazilia (locul 65), Mexic (locul 55) si Chile (locul 23). Rata de schimb fata de dolarul american: 1 USD = 3,15 pesos, 1 Euro = 4,48 pesos(octombrie 2007) Consumul intern : 8,4% crestere anuala ( octombrie 2007 ) 76,6% din PIB Ponderea ntreprinderilor cu capital strin n economie: 21,8% din PIB ( octombrie 2007)

Economia argentinian se bazeaz n primul rnd pe agricultur, dar n ultimele decenii s-a dezvoltat mult industria extractiv (datorit zcmintelor de crbune i petrol) i industria manufacturier (prelucrarea produselor petroliere, textil, chimic, alimentar). Exportul Argentinei se bazeaz pe produsele agricole (carne, cereale, ln). Importurile constau n echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifiani. Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay) din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la Asuncin. In luna iulie 2006, Venezuela a fost primita ca membru cu drepturi depline in MERCOSUR. Va urma o perioada de patru ani in care noul stat membru trebuie sa-si modifice legislatia in conformitate cu normele organizatiei. Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vabarbati si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea materialelor, energiei si manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%. De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea politicilor macroeconomice intre statele membre. Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste 85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vabarbati variaza, astazi, intre 0 si 27% pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC. Argentina participa in forma coordonata cu ceilalti membri Mercosur la negocierile privind crearea Zonei de Liber Comert a Americilor (ALCA), care reprezinta o viziune integrala, unde aspectele economice si comerciale se complementeaza cu cele politice, sociale, culturale si de mediu. Deocamdat, datorit atitudinii adoptate de rile Mercosur, negocierile sunt blocate. MERCOSUR a semnat cu Uniunea Europeana un Acord Cadru Interregional de Cooperare (15.12.1995, Madrid) avand ca obiectiv principal crearea cadrului necesar desfasurarii negocierilor in

vederea incheierii unui Acord de Liber Comert. Cele doua parti (UE la 5 iunie 2001 si MERCOSUR la 29 octombrie 2001) au prezentat propuneri pentru liberalizarea comertului cu bunuri, servicii si achizitii guvernamentale. Obiectivul MERCOSUR este crearea unei zone de liber comert care sa includa toate produsele, sa elimine toate barierele tarifare si netarifare care impiedica sau distorsioneaza accesul deplin pe pietele bilaterale. In prezent cca 60% din exporturile de produse agricole si cca 53% din exporturile de produse industriale ale MERCOSUR, intra fara taxe vabarbati in UE. Statele MERCOSUR au asteptat finalizarea Rundei Doha de negocieri OMC, care sa vina in sprijinul exporturilor latino-americane de produse agricole si alimentare. Esecul rundei a dus la decizia de a relua negocierile cu UE fara a mai conta pe evolutiile pozitive pe care negocierile din OMC le-ar fi putut genera.

II.3. Mediul legislativ


Regimul investitiilor straine in Argentina este reglementat prin Legea Nr. 21.382/1993 si Decretul Nr. 1853/1993. Investitorii straini pot efectua investitii in Argentina fara a fi nevoie de o aprobare prealabila si in conditii egale cu investitorii locali. Promovarea se face la nivel regional, pe sectoare de activitate si orizontal (beneficiile se aplica in orice regiune sau sector de activitate).Argentina este membra a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor (MIGA), Organizatiei Investitiilor Private in Ultramar (OPIC) si a Centrului International de Solutionare a Diferendelor asupra Investitiilor (CISDI). In Argentina, impozitele sunt incasate de guvernul national, provincii si autoritatile municipale. Impozite nationale : Impozit pe profit: - Intreprinderi 35% - Persoanele fizice sunt supuse la taxe progresive care variaza de la 9% la 35%, functie de nivelul profitului Impozitul pe valoarea adaugata IVA sau TVA. Coeficientul general este de 21%, dar unele servicii precum furnizarea energiei electrice, gazul natural, apa, in afara locuintelor, au o taxa de 27%. Vanzarile de bunuri de capital, transportul (exceptie face cel international), ziare, reviste, prospecte si publicatii periodice programele de asistenta medicala, dobanzile asupra imprumuturilor straine sau cele efectuate la banci locale, platesc 10,5%. Exporturile nu sunt grevate de IVA iar exportatorii pot solicita rambursarea acesteia. Taxe de import. Nivelul taxelor de import variaza intre 0% si 35%, cu exceptia unor cazuri speciale cand se aplica taxe specifice minime sau care se refera la marfuri cu tratament impozitiv special. Alte impozite pe care importurile trebuie sa le plateasca sunt: taxa statistica (0,5% din CIF dar nu mai mult de 486 US$), taxa de confirmare a utilizarii produsului (2% din CIF, doar pentru anumite produse ), IVA ( 21% sau 10,5% in unele cazuri), o taxa aditionala la IVA (uzual 10%) si impozite pe venit (uzual 3%). Alte impozite: - asupra debitelor si creditelor din conturile curente - 4 %; - asupra activelor - 1%; - asupra bunurilor personale: cele care au valori cuprinse intre 99.458 US$ si 194.444 US$ platesc 0,5% iar cele de valori superioare, 0,75%. Nu se platesc impozite pentru actiunile detinute in intreprinderi stabilite in Argentina; - asupra instrainarii imobilelor 1,5% din valoare, in cazul persoanelor fizice. Promovarea investitiilor in Argentina este o activitate desfasurata, in comun, de diferite agentii guvernamentale si initiative ale sectorului privat. Coordonarea acestei activitati este in sarcina urmatoarelor institutii:

- Directia pentru Promovarea Comertului Exterior DIPEX din cadrul MRECIC - Agentia de Dezvoltare a Investitiilor ADI - Fundatia INVERTIR Argentina cu urmatoarele atributii specifice:

II.4. Mediul politic


Conform Constituiei din 1853, Argentina este o republic federal condus de un preedinte asistat de un consiliu de minitri. Puterea legislativ este format de un congres naional constituit din Senat cu 72 de membrii alesi prin vot direct, i Camera Deputailor cu 257 de membrii alesi prin vot direct Ziua nationala: ziua revolutiei 25 mai (1810) Ziua independentei ( fata de Spania): 9 iulie 1816 Prima constitutie a fost adoptata la 1 mai 1853 si a fost amendata de multe ori de atunci pana in ziua de azi.

Cap. III Justificarea alegerii produsului si concurenta pe piata argentiniana III.1. Justificarea alegerii produsului
Diferentierea ofertei proprii de cea a concurentilor de pe piata se poate realiza n functie de atributele produsului, ale berii, ca principal avantaj oferit consumatorului. Pentru Stejar Strong Beer, caracteristicile reprezinta un instrument competitiv de diferentiere a produselor sale de cele ale concurentei; Stejar Strong Beer isi propune ca strategie clara de pozitionare promovarea agresiva a acestui avantaj competitiv: calitatea superioara. Strategia n sine, dupa ce a fost elaborata, trebuie sa fie foarte bine comunicata. Calitatea se comunica prin acele semne i indicii fizice la care oamenii apeleaza n mod obisnuit pentru a determina aceasta caracteristica. Calitatea produsului este comunicata cu ajutorul unor elemente de marketing: pretul usor ridicat n comparatie cu marcile de bere comercializate de concurenta. Imaginea calitatii berii Stejar Strong Beer este sustinuta i de modalitatile de ambalare, distributie, publicitate i promovare. Comunicarea calitatii, ambalarii, distributiei i promovarii formeaza un tot n ansamblu care vine sa sustina n final imaginea marcii. PUNCTE FORTE 1. calitatea produsului 2. colaborare cu una dintre fabricile de bere locale. OPORTUNITATI 1. recunoasterea i prestigiul berilor romanesti 2. preferinta consumatorilor pentru berea strong

Viteza comunicatiilor n masa duce la o larga acceptare a produselor noi, la intelegerea modului de utilizare i n final la adaptarea i dezvoltarea cereri. PUNCTE SLABE - obisnuinta consumatorilor cu marcile de bere comercializate de firmele concurente. AMENINTARI - patrunderea pe piata a altor producatori romani de bere.

III.2 Principalii Concurenti de pe piata berii din Argentina


Principalii competitori sunt companiile autohtone de bere si cele internationale, ce au o notorietate mare. Companiile autohtone ce ofera consumatorului bere sunt : Isenbeck, Scottish Ale, Iguana, Cossab Rojiza, Quilmes, Palermo si Shneider. Cea mai populara bere nationala in randul consumatorilor este Quilmes, care detine 80% din totalul pietei din Argentina. Marcile internationale ce sunt foarte populare in randul argentinienilor sunt Heineken si Budweiser.

Cap. IV Obiective de marketing


Marketingul - tinta presupune parcurgerea a trei etape principale: prima consta n segmentarea pietei respective n identificarea i definirea acelor categorii de consumatori care ar putea solicita anumite produse i pentru care este necesara elaborarea unor mixuri de marketing. A doua etapa consta n alegerea pietei-tinta, respective a pietei/ pietelor pe care firma urmeaza sa patrunda. A treia etapa consta n pozitionarea pe piata, adica n determinarea i formularea celor mai importante avantaje de care produsele noastre beneficiaza pe piata.

1.OBIECTIVELE FIRMEI 1. Satisfacerea cerintelor (nevoilor) clientilor prin asigurarea unor produse de calitate superioara. 2. Pentrul primul an, avand n vedere concurenta, dorim sa familiarizam argentinieii cu tipul de bere, si sa obtinem o cota de piata de peste 0,3%. 3. Informarea i educarea consumatorilor pentru a putea diferentia produsul nostrum fata de produsele concurentilor. 4. Accentuarea n cadrul campaniilor publicitare a diferentei calitative a produsului.

2. OBIECTIVE DE MARKETING Cresterea n fiecare an a vanzarilor cantitative cu cel putin 10%, astfel incat n cel mult 3 ani marca Stejar Strong Beer sa devina cunoscuta pe pietele sud Americane, iar produsele sa fie apreciate pentru calitatea lor superioara.

IV.1 Criterii i variabile de segmentare


Factorii care influenteaza cel mai mult decizia de cumparare sunt : pretul, calitatea berii, gustul (sa fie usor de baut, proaspta etc.), imaginea, ocazia de consum. Consumatorul de bere nu este foarte fidel unei anumite marci; el are doua-trei marci preferate pe care le consuma n functie de context. Astfel, berea pe care acesta o alege sa o bea acas este diferita de cea pe care o va consuma la o terasa cu prietenii. n public, oamenii stiu ca produsele pe care le consuma sunt asociate cu ei, prin urmare aleg un produs a carui imagine de marca corespunde cu ceea ce ei vor sa comunice despre persoana lor. Conform unui studiu realizat n Argentina, mai mult de jumatate din populatie bea bere, 55,3%, dintre cei care consuma bere sunt barbati, 50 % au intre 35 i 64 de ani, sunt casatoriti n 59,4 % din cazuri, 57,5% locuiesc n zonele urbane sau cu o aglomeratie de peste 100 000 de locuitori, iar 18,1 % din consumatorii de bere au studii superioare. Compania este constienta de faptul ca, operand pe o piata larga, n mod normal nu poate satisface toti consumatorii. Acestia sunt prea numerosi, prea dispersati n spatiu i prea diferiti n privinta cerintelor de aprovizionare. Teoretic i practic, unii concurenti vor putea satisface mai bine anumite categorii de consumatori. Este motivul pentru care marca Stejar Strong Beer, n loc sa concureze pe toata piata, i-a propus sa identifice cele mai atractive segmente ale pietei pe care sa le poata deservi cel mai bine. Piata este formata din cumparatori care difera intre ei n privinta dorintelor lor, a puterii de cumparare, a localizarii geografice, a comportamentului i a practicilor de cumparare. n vederea alegerii acelui segment de piata pe care firma sa-l poata deservi cel mai bine, Stejar Strong Beer a tinut cont de caracteristiciile geografice, demografice i psihografice ale consumatorilor, cat i de posibilile reactii ale acestora fata de avantajele oferite de produs, ori de posibilitatile de utilizare a acestuia (caracteristicile de comportament).

IV.2 Segmentul tinta


Segmentul de piata identificat n urma analizei acestor variabile este reprezentat de o anumita categorie avand urmatoarele caracteristici: - locuitori ai Argentinei - persoane din mediul urban - varsta > 25 de ani - venit lunar > 5000 pesos - nivel de educatie - studii medii - superioare

persoane cu un mod de viata dinamic care apreciaza calitatea.

Aplicand strategia marketingului concentrat firma tinde sa obtina n mod relativ scurt o pozitie solida, tocmai printr-o mai buna cunoastere a nevoilor consumatorilor respective; un alt avantaj reprezinta economiile obtinute din specializarea productiei, a distributiei i a promovarii.

IV.3 Rezultatele asteptate


Din punct de vedere al vanzarilor previzionate, tinta este aceea de a-i convinge pe consumatorii de bere argentiniana de pret mediu spre ridicat (aproape jumatate din cota de piata) sa consume ca o alternativele berii Stejar ( Strong si Pilsner ) . Obiectivul este acela de a castiga cel putin 20% din acesti consumatori, n sensul ca acestia sa consume macar o data berea Stejar. Avand n vedere faptul ca argentinienii consuma cu 20% mai multa bere pe cap de locuitor decat romanii, insa tinand cont de faptul ca populatia Argentinei este aproximativ de doua ori mai mare decat populatia Romaniei. Obiectivul ales de a depasi in primul an o cota de piata de 0,3%, este unul realist avand in vedere ca populatia argentinei consuma mult mai multa bere ca cetatenii romani. Odata stabilite alternativele strategice de penetrare i/sau prelucrare a pietelor externe se cer definite i operationalizate instrumentele de actiune pentru punerea n practica a unui anumit demers de internationalizare, instrumente ce sunt reunite de politica de marketing-mix.

Cap. V Programul de marketing


Simbolul Activitatii A B C D E F G H I J Activitati direct precedente Adoptarea deciziei de intrare pe piata argentiniana de bauturi alcoolice Analiza pietei berii din Argentina A Alegerea produsului comercializat si a B clientilor tinta Adoptarea deciziei de a promova produsul cu B,C ajutorul mass-media Alegerea postului cu cea mai mare audienta D pentru difuzarea spotului publicitar Alegerea spotului ce se va difuza, durata E frecventa si acestuia Construirea unei pagini WEB D Campanie prin intermediul internetului F Stabilirea canalelor de distributie a berii C Stejar Derularea campaniei media prin TV F premergatoare lansarii berii Stejar in Argentina Continutul activitatii Durata activitatii (zile) 1 30 3 1 2 2 5 15 5 30

K Lansarea berii Stejar in Argentina - Durata programului va fi de 120 de zile Promovarea berii Stejar pe piata Argentinei se va face prin :
-

Reclame publicitare : Se va realiza doua reclame publicitare. Unul de 35-40 sec si al doilea de 20 sec. Primul se va difuza in primele saptamani de la lansare si va fi inlocuit treptat de al doilea (al doilea fiind un extras din primul). Reclamele vor fi difuzate pe 2 posturi nationale de televiziune in pauzele publicitare ale emisiunilor politice, economice si sport.

Mesaje publicitare difuzate pe principalele posturi de radio nationale ale Argentinei cat si articole si anunturi publicitare in revistele de afaceri, ziare.

Cap. VI Bugetul planului de Marketing


Orice plan, orice proiect pe care i-l propune o companie are la baz stabilirea unui solid si bine ntemeiat buget. Bugetul reflect ntr-o oarecare msur banii care sunt necesari realizrii proiectului (planului). Prin aceasta, planul de marketing are nevoie de un astfel de buget care s se prezinte ntr-un mod detaliat costurile care implic realizarea obiectivelor propuse. De aceea vom lua detaliat realizarea fiecrui obiectiv presupunnd c realizarea lui ridic anumite cheltuieli, dar nu numai, ct si obinerea unor venituri i profituri ateptate. Pentru lansarea pe piata Argentinei a berii Stejar s-au estimat urmatoarele cheltuieli : -

cheltuieli pentru cercetari de piata 50.000 EUR cheltuielile cu distributia 1.500.000 EUR cheltuieli promovare 2.000.000 EUR o spoturi publicitare 1.500.000 EUR o anunturi radio 100.000 EUR o anunturi publicate in presa 100.000 EUR o anunturi publicitate pe internet 300.000 EUR alte cheltuieli 500.000 EUR

Cap. VII Sistemul de control


Controlul i evaluarea detaliaz modul n care rezultatele obinute n urma implementrii planului vor fi msurate, ecarturile acceptate ntre obiectivele i rezultatele, ct i actiuni corective ce pot fi luate n considerare. Pornind de la ideea c obiectivele sunt fezabile, att din punct de vedere financiar, ct i din punct de vedere al perioadei de realizare, trebuie sa precizm c, controlul se va face n mod sistematic cutndu-se a corecta orice abatere i de a prentmpina neglijenele ce pot aprea ca urmare a unor neneleger,i a mplementrii greite a metodelor i a tehnicilor de marketing. Nu n ultimul rnd trebuie precizat c cei care sunt responsabili de control trebuie s dein baze solide n cunoasterea a ceea ce presupune realizarea unui obiectiv de marketing si corelarea acestuia n timp i n spaiu. Evaluarea

presupune un set de indicatori care n permanen atenioneaz dac metoda este ce mai bun i cea mai eficace. In concluzie, evaluarea ne permite s observm micile erori ce se pot strecura n msurarea implementrii acestor obiective i s ne permit totodat furnizarea de informaii necesare n elaborarea viitorului plan.

BIBLIOGRAFIE

1. Balaure,V.

- Marketing , ed. a II-a, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

2. Pop,Al. Nicolae, Dumitru ,I

- Marketing International, Editura Uranus, Bucuresti, 2001

3. Plaza Torrico, Rosemery Sandra strategii de marketing pentru penetrarea pietelor externe, ASE,2003

4. http://www.companiidesucces.ro/pagini/ursus.html 5. www.wikipedia.com 6. http://www.thebackpacker.net/travel-guide/world-drinks/argentina/ 7. http://www.business-standard.com 8. http://www.iqads.ro/stire_1574