Puncte tari i slabe ale Master planului de Dezvoltare a turismului

Punctele forte ale Romniei ca destinaie turistic Geografie si mediu Biodiversitatea Deltei Dunrii (Rezervaie a Biosferei, aflat n Patrimoniul Mondial al UNESCO) Diversitatea parcurilor naionale si a ariilor naturale protejate 7% din suprafaa rii cu pduri, lacuri i ruri nepoluate Litoralul si plajele Mrii Negre Munii Carpai Fluviul Dunrea Numr mare de peteri Diversitatea florei i faunei, din care numeroase specii unice sau cu cea mai mare densitate din Europa, n special carnivore mari 35% din izvoarele de ape minerale din Europa si de mofete, care ofer o gam larg de tratamente balneare Climat temperat continental Condiii naturale bune pentru activiti de turism schi, drumeii montane,hipism, ciclism, sporturi nautice etc Cultur si patrimoniu cultural Diversitatea obiectivelor de patrimoniu mnstiri, santiere arheologice,asezri fortificate etc, inclusiv 7 obiective/areale care se afl n patrimonial mondial al UNESCO Ceti medieval Asezri rurale n care se poate experimenta stilul de via tradiional Muzee pe diverse tematici Spectacole muzical-artistice de talie mondial att clasice, ct si modern O gam larg de festivaluri de tradiii si folclor Legende Dracula etc. Sibiu Capitala Cultural a Europei n 2007 Infrastructur, transport i comunicaii O reea bun de aeroporturi O reea feroviar mare a patra ca mrime din Europa Reea de drumuri ampl, cu numeroase puncte de trecere a frontierei

Companii de transport aerian cu o reea ampl de destinaii si prezena a numeroi ali transportatori Autocare de nalt calitate pentru transportul interurban si alte mijloace de transport prin tur-operatori Un sistem de transport fluvial bine pus la punct Reele de telecomunicaii bine dezvoltate telefon, radio, GSM, satelit Furnizarea energiei electrice pentru 95% din ar

Resurse umane ar cu oameni primitori si cu ospitalitate tradiional Populaie tnr cu abiliti lingvistice, ce ofer un potenial pentru resursele umane din turism A fost nfiinat Centrul Naional pentru Educaie Turistic care monitorizeaz pregtirea profesional din industria hotelier Cursuri de turism asigurate de ctre numeroase instituii de educaie auxiliare Numeroi tour-operatori calificai si experimentai Cadrul legal i organizarea Sistemul de autorizare a activitii turistice i a furnizorilor de servicii turistice este funcional, ns este supus presiunilor Cadru juridic solid pentru gestionarea ariilor protejate (parcuri naionale,rezervaii ale biosferei) si pentru protecia mediului Specialisti ai Autoritii Naionale pentru Turism cu o bogat experien, cu rol de coordonare n dezvoltarea turismului Marketing i Promovare Sector dinamic al operatorilor din turism Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare n Turism (INCDT) Reea de birouri de promovare i informare turistic ale Autoritii Naionale pentru Turism n strintate Program amplu de promovare a turismului n strintate publicitate, trguri, massmedia i vizite ale operatorilor de turism Mrcile de turism existente Dracula i Transilvania Altele Interesul crescut al investitorilor strini n dezvoltarea turismului Punctele slabe ale Romniei ca destinaie turistic Geografie si mediu Poluarea industrial Uniti industriale dezafectate si poluante cu un impact vizual negative Puncte de colectare si reciclare a deseurilor slab rspndite sau insuficiente Poluarea Dunrii, a Mrii Negre si a rurilor

Eroziunea si poluarea plajelor Schimbarea climei reprezint o ameninare la adresa staiunilor montane de schi O slab implementare a legislaiei de mediu ca urmare a lipsei resurselor umane i material Densitatea excesiv a unitilor turistice n anumite zone Utilizarea abuziv a bazei forestiere

Cultur i patrimoniu cultural Starea de degradare a numeroase cldiri si monumente istorice Legislaia privind conservarea cldirilor si pstrarea caracteristicilor arhitecturale nu este implementat Calitatea prezentrii si traducerii n muzee este, n general, de slab calitate Lipsa investiiilor statului n dezvoltarea si promovarea obiectivelor culturale muzee, monumente etc. Lipsa unei baze de date a festivalurilor si a evenimentelor culturale care s permit o promovare eficient pentru turisti (interni si strini) Lipsa susinerii fa de tradiiile locale si folclor Infrastructur, transport si comunicaii Slaba dotare a aeroporturilor locale si a grilor Este necesar, n unele cazuri, extinderea pistelor aeroporturilor pentru a le transforma n noduri regionale de transport aerian si pentru a facilita dezvoltarea turismului Calitatea slab a trenurilor si a autobuzelor Calitatea slab a drumurilor Lipsa autostrzilor si drumuri trans-europene nefinalizate Lipsa soselelor de centur n jurul oraselor istorice Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele i atraciile turistice indicatoare turistice convenionale internaionale de culoare maro Electrificarea insuficient a reelei de ci ferate Acces limitat pentru persoanele cu dizabiliti la numeroase hoteluri si puncte de atracie turistic Lipsa sistemelor de canalizare si de alimentare cu ap, n special n zonele rurale Folosirea slab a surselor de energie alternativ Numeroase uniti de cazare necesit modernizare Faciliti de campare adesea de slab calitate Dotri depsite n numeroase staiuni balneare Lipsa parcrilor si a grupurilor sanitare n numeroase obiective turistice Reea redus si incorect rspndit a centrelor de informare turistic Rute de transport aerian naional si orare de zbor necoordonate Slabe faciliti de transport terestru la aeroporturile regionale Lipsa unui centru internaional de conferine special destinat acestui scop Resurse umane Constientizarea slab a importanei turismului pentru economie

Lipsa scolilor hoteliere Salarii mici si condiii de munc grele, care stimuleaz migraia forei de munc din industria hotelier Pregtirea profesional din sectorul hotelier nu corespunde ntocmai nevoilor angajatorilor Lipsa cursurilor de pregtire profesional n teritoriu Migraia forei de munc din industria hotelier Educaia insuficient n scoli n domeniul turismului si proteciei mediului Slaba constientizare a oportunitilor si a potenialului de dezvoltare a carierei n industria turismului

Cadrul legal si organizarea Normele de acordare a autorizrilor n turism necesit o revizuire pentru a satisface cerinele curente ale pieei Lipsa structurilor instituionale de dezvoltare regional a turismului Lipsa planurilor de dezvoltare turistic integrat a oraselor/staiunilor Lipsa stimulentelor si a mecanismelor de sprijin pentru investitori Nesoluionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor si a proprietilor imobiliare care limiteaz dezvoltarea Consultarea la nivel inter-guvernamental naintea elaborrii noilor legi este slab Implementarea legislaiei curente este adesea inadecvat este necesar stabilirea de prioriti Trebuie s se stabileasc prioritatea de circulaie pe anumite drumuri Marketing si Promovare Lipsa unei imagini puternice, pozitive a Romniei n strintate ca destinaie turistic Lipsa unui plan de marketing oficial al destinaiilor turistice la nivel naional Cercetarea insuficient a pieei Numr insuficient al personalului din birourile Autoritii Naionale pentru turism din strintate, fapt ce limiteaz ptrunderea pe pia Reea necoordonat de centre de informare turistic n Romnia care s ofere servicii la diferite niveluri Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice si a internetului pentru informare, marketing si rezervare Colaborare redus a sectorului public/privat pe probleme de marketing Altele Sezon turistic scurt al staiunilor de pe litoral si al staiunilor pentru practicarea sporturilor de iarn

Puncte tari i slabe ale strategiei de dezvoltare a turismului balnear

Puncte tari ale turismului balnear 7 din 8 nopi de cazare sunt pltite de stat prin sistemul subvenionat de bilete. Sunt cteva exemple de proprieti particulare n staiuni balneare care i modernizeaz i extind oferta de faciliti i produse pentru a satisface ateptrile piee. Puncte slabe ale turismului balnear n majoritate a staiunilor balneare, infrastructura indiferent dac aparine sectorului de stat sau particular, este n cea mai mare parte n stare extrem de precar. Marea majoritate a spaiilor de cazare este de dou stele sau mai puin. Exist o supraofert de cazare din punct de vedere cantitativ i lips de cazare din punct de vedere calitativ. Tratamentele oferite prin practici tradiionale se efectueaz de cele mai multe ori cu echipament foarte vechi, care nu se afl la nlimea exigenelor clienilor care le pltesc n zilele noastre.