Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5
' ... .. . .. .! ..
.... ; .' > ii .. ii' ...... .. .'. '.'
' .......... . 'i>"',.:" ....... \ ........ ....>i\; .. i
.. .' ... ..
i .... ; ...... ........ .. .... :t:.>\ .. i ..: . i
... 1 .. ",. .'/ . .. .... ,' .. ;Jl8g.1.0"'7' 11
........... "' .
medleputer,
TEHNICA.MOt)EAN . ...... i pag.-12-13
MlcraCa.tculatonJf LIS .881
AUTO-MOTO ....... ......... pag.
Autoturismele "OliCIT
II
:
Service .
Dialog cU.testerul: .Parametrul
.Owell
ATELIER ... ' ..................... pag.
Cuplareaantenelor la fider
Oscllatoare,cu
CITITORII RECOMANDA ......... pag.18-19
Radioreceptor
Tester'TTL
Generator de impulsuri'
drep;unghlulare
.
LOCUJNJANOASTRA ......... PIg. 20:-21
Pairdosell din . lemn
REVIS1AAeV.STELOR '.,., o, .. pag. 22
UVS
luoosti-'05
Imit.ator
Zar .....
PUBLICITATE .... ; .. , "0 , o" pag: '23
"Electronica"
.. , .. , ... o., i :, pag.24
. Radiocas(\)tOfonul auto .
S.LAUPUNKl' CR
PENTRU AMATDRI
Prof. MARIA GODEANU.
rul T2 timp de 70 s. Releul RL-1
montat n colectorul tranzistorului
T2 sone-
ria RL-1 permite n
timp releului RL":"2,
care se va va ali-
menta cu tensiune de . 5 V circuf-
tele integrate din blocul formator
de impulsuri. '
GeneralA 172,
Astfel, nainte de prima de
curs se pune n cronome-
tru/.
Aparatul descris n acest articol
este destinat
dar n de poate fi
utilizat si n alte domenii de activi-
tate. '
Cronometrul electronic sem iau.,.
tomat se la soneria
a avanta-
jul' erorilor de ordin su-
biectiv n aprecierea timpilor nece-
sari a grijii pentru ma-
a butonului soneriei. Acesta
soneria la in- \
tervale egale de timp de 50 de' mi-
nute pentru ora de curs de 10 mi-
nute pentru pauze, cu pOSibilitatea
unei pauze mari 'de 20 de minute
ora a doua de curs. n varianta
pentru simplificarea apa-
ratului nu este un sistem
de ci numai un sis-
tem de semnalizare
Schema de principiu re-
n figura 1
blocuri marcate pe desen
cu linie
a) blocul formator de impulsuri
(B.F.I.);
b) blocul de (B.A.).
Blocul formator de impulsuri este,
din: circuitul basculant a-
stabil cu (CBA-O), reprezen-
tat n figura 2, cascada de nu-
N1;.- N9 si decodifica-
toarele zecimale 00-1'; 00-2.
Din impulsurile cu perioada de
10 /-LS, generate de CBA-O, prin di-
succesive se impuls'Jri'
se succed la intervale de 10,
respectiv 50 de minute, necesare
blocului de
Blocul' de este
. din tranzistoarele T1-;-. T10, releele
RL.-1-:- RL.-, circuitele de tempo-
fizare CT -1 (70 s); CT -2 (1 s);
CT -3 (1 s). Schema de
principiu a circuitului de tem pori-
2
zare este n figura 3.
Rolul blocului de este
de a soneria a sco-
lii. '
MODUL DE' A
APARATULUI
a) Se comutatorul
K1, prin care tensiunea de ; 12 V se
blocului de deter-
minnd tranzistoarele T1, T2, T3,
TS, T7, T9, T10 n starea
de blocare, iar tranzistoarele T,
T6, n . Re-
leele RL.-1;'- RL.- nu snt anclan-
Aparatul este pentru a
fi pus n
b) Se butonul B si
aparatul este pus n Ten-
siunea de 1"12 V se tranzisto-
rului T1 prin 03 R3, determinnd
saturarea acestuia.
Prin saturarea tranzistorului T1
se 02, care
neaza circUitul de temporizare
CT -1. Acesta deschide tranzisto-
c) scurgerea a zece. minute
de la pornirea cr()nometrului, im-
pulsul rezultat de la poarta P1 va
deschide tranzistorul T3. Prin des-
I chiderea lui T3 n regim de
blocare tranzistorul T<1, se deschide
dioda O, iar tranzistorul T1 n
regim de Procesul se re-
ca la punctul b.
d) scurgerea a 50 de
minute, impulsul rezultat pe poarta
P2 deschide tranzistorul T5. Din
acest moment se petrec n
nare trei faze distincte:
1) impulsul dat de poarta P2 este
inversat se prin contactele'
0-1 grupa I ale releului RL-3 pe
"Reset" ale
lor; aceste snt astfel
aduse l<,l zero procesul de divi-
zare se reia;
2) tranzistorul TS n regim
de se- deschide dioda 06
este circuitul de tempo-
rizare CT -2 timp de 1 s; astfel tra".
zistorul T6 se cca 1 s,
deschide dioda 05, care' va obliga
C6
P4
K2
1 -7 Cu"
pauza
mare more
P5
RESET N1+N9
Ro(1); R
o
(2)
8
- o
i - t)2"'--:-:---:---
I
I
I
I
I
R21
R24
tranzistorul T1 n
procesul se apoi ca'
punctul b;
3) din colectorul tranzistorul
T6, impulsul se prin contac-
tele 1---:-0 ale comutatorului K2 prin
08, R16 contactele 0-1 grupa I
ale releului RL-<1 pe baza tranzis-
torului T9. Tranzistorul T9 va trece
n releul RL.-3 montat n
colectorul se va atrage pri n .
contactele de lucru 0-2 grupa 1,
respectiv 09, se va
vor desface contactele 0-1 grupa I
(de repaus) se vor face contac-
tele 0,-2 grupa I (de lucru).
e) In continuare,' 10 minute
va fi din nou
ca la punctul c, apoi procesul se re-
ca la punctul d, cu
"resetarea" nu se va mai face
50 de minute, ci 60 de
minute.
O cu impulsului de
la minutul 60 se petrec aJte trei faze
n
1) prin contactele 0-2 grupa I
ale releului RL.-3, impulsul va
"resetarea"
cu 10 ntrziere, .ceea ce per-
mite crearea pauzei mari;
2) tranzistorul T7 trece n satu- I
deschide dioda 07
circuitul de temporizare
CT -2. Acesta va bloca tranzistorul
T8 timp de 1 s, ceea ce va permite
deschiderea diodei 011. Tranzisto-
rul T10 se releul RL.-4
se prin contactele
...... -orSTART
CIRCUIT TEMPORIZARE
CT-1 ; CT-2 ; CT -3.
Piciorul 14 R 20
(CBA- 0.) ,..--L
CS
T
LISTA DE PIESE
N-1; N-2; N-'-3; N-<1; N-5;
N,-7; N-8; N-9::; COB<190E;
N-6 .C: COB<192E; 00-1;
00-2 COB4A.2E; 11; 12; 13; 1<1;
15; 16; 17; P1; P2; P3; P<1; PS
COBOOE (3, buc.); RL.-1;
RL.-2; RL.-3; RL.- .... releu mi-
RS7161<1 cu soclu la 12
V; T1; T3; T ; TS; T6; T7; T8
BC170; BC171; T2; T9; T10
B013S; B0137; 01; 02; 03; 0<1;
05; 06; 07; 08; 09; 010; 011;
012 1 N
1
circuit di de lungime 2 d =
Pentru a nu
, lungimea de A2, se real
A
segmentul idh ca fiind 2k-},
care caz, n orice punct am avea
este infin
(pentru A
2
).
lme
realizea-
m/:ll"l"IiI'Iiie tresei
Inlflt1lJra 5; dimen-
izo-
8; ini-
minimum, posi-
pen"
tru precizia
lungJmiidevine
pe verti-
in figura 10, la o O,
mai.mare.decit sfertul de a
. mai m.ic. Antena'
trusemnalul mai slab se
Segmentele de cablu al
:fHtriJIuise paralel cu pita-
nul, afi te colac!
..... Vom prezenta cazul pen-
tru canalele a 24 pentr:u exempli-
ficare .. ' Antenele" snt' prezentate n
figurile 9 11.
Bucla 8
1
;:;;:: 510 mm (canal 8)
BU.cta 8
2
199 (canl 24)'
Segmentele de linii din filtre:
bc = 100 mm
cd 255 mm
gb;:;;:: 199 mm
bf 311 (gbf 510)
di 510 mm
k. 3
idh 597 mm
Dv 255 din motive e.lectrice
minimum 355 pentru segmentele bc
cdin prelungire (Ia care se
lungimile de, care nu
snt mai mici de 100 mm fiecare).
Cablul utilizat va avea
de 75 n, fiind cu tresa
Nu se poate
(n mod special in' UIF) cablu cu
tresa sau din aluminiu.
Toate conexiunile se vor proteja
cu .Iac se vor nchide n cutii din
. . ".
Segmentele de cablu se vor lega
de pilon numai cu material izolant
izolatoare, etc.) sau
cel mai binfll cu de pescuit din
nailon.
:cu
N
Liceul
Oscllatoarele electronice repre-
de circuite neliniare
c.are semnale electrice
,(curent-tensiune) cu o lege de. va-
in timp dreptun-
etc., utilizind in acest scop
puterile de curent continuu IivrEite
de sursele de alimentare.
Parametrii principali, ,care carac-
oscilatoa-
relorelectronice snt:,
-- de
,- amplitudine8;, de autoosci-
laUe;
i
VWR
CNR.
TEHNIUM 9/1986
Praf. MIHAI CQRUTIU.
A. Ro t=t=i" ... Bucureift=i
- de a sursei
echivalente; ,
de
- stabilitatea de au-
- distorsiunile naliniare ale sem-
nalelor generate;
- posibilitatea, frecven-
- tensiunea curentul de ali-
mentare;
1 .::.... randamentul de transformare
a puterii de curent continuu in pu-
(J
R
+
tere de curen't alternativ.
Oscilatoarele electronice reali-
zate cu un singur element activ pot
asigura ridicate numai
la dintre parametrii enume-
alegerea acestor parametri
fiind de
cifice impuse de n
oscilatorul.
Asigurarea unor ri
dicatela mai parametri con-
duce. Ia contradictorii, re-
zolvabile numai prin func-
pe mai multe etaje.
Clasificarea' oscilatoarelor
tronice se face, de obicei, na-
tura elementelor active,' respectiv
p"asive, utilizate.
a) "natura lor,
se impart n
- oscilatoare cu I"Q.,.iCltO=,l'Itii
-- oscilatoare cu
b) natura elementelor pa-
sive care n circuit
(care de auto-
oscilatoarele electronice
poHi:
- osei! atoare LC;
- oscilatoare RC.sau RL.
OsciJatoarele LCasigutao stabi-
litate a de
semnale un
nut redus de armonici. In
indUstriale sint utilizate ca
toare de putere rn de n-
prin de frec-
ca surse de semnale . sinusoi
r
dale Jn defectoscopiaeu ultrasu.,
nete etc.
Oscilatoarele RC 9;1.1 o stabilitate
mai a de
n schimb elementele pasive de cir.:
cuit RC snt mai adecvate lucrului la
joase. Ele o
reproductibilitate cu o tehnologie
posibilitatea frec-
de intr-o
cient de de valori prinmodifi-
carea valorilor de sau ca-
'
n cele ce ne vom ocupa
de oscilatoarele cu dina-
Puterea os-
intr-un circuit oscilant
LCR H de un ele-
ment activ de tip dipol conectat n '
circuit, pe caracteristica cu-
rent-tensiune o regiune cu
.
Dispozitivele active cu
snt de ti-
puri:
- disl'0zitive, VNR (Voltage Con-
trolled Negative Resistor, n tradu-
cere. -- contro-
n tensiune);
- dispozitive CNR (Current Con-
trolled Negative Resistor, n tradu-
cere - contro-
n curent).
Caracteristicile
celor dispozitive active. men-
.snt n figurUe 2.
Tetroda dioda tunel o
de. dipol, de tip VNR:
Tranzistorul
la perechea de borne o
de tip CNR. Astfel de
caracteristici se mai pot fo-
losindamplificatoare cu po-
.,
se
pentru excursii limitate de
curent ladipolul CNR, respectiv ex-
cursii limitate de tensiune Ja dipolUI
VNR.
Schemele de 1'I1'1i"l1"'1t'l1i
cilatoare
respectiv
riie 3 4.
Se este
prin raportul dintre tensiu.,.
nii a cu-
rentului. . tensiunii
(variatia produce o
rare a . curentului
atunci . raportul acestor
rimi, elementului
respectiv,are o valoare
Deoarece tensiunii con-
duce lao a curentului in-
vers, o tellsi une
dispozitivului conduce la o compo-
a curentului
ca tensiunii variabile.
Cu alte cuvinte, produsul (iintre
componentele variabile ale tensiu-
curentului este negativ.
Aceasta ne-
nu putere n curent
altS'rnativ, ci putere unui
circuit exterior ntre anumite limite
de a tensiunii.
la o se
un circuit oscilant, fi-
gurile 3 4, ea poate, cedind ener-
gie circuitului, compenseze pier-
derile de energie din acesta, astfel
inct 1n circuit se osci-
electrice
17
Radoreceptorul pe propu-
nem spre realizare tinerilor electro-
aduce ca noutate, de
schemele. slmHare publicate, ur-
'
- etajul de este
construit cq,trei tranzistoare;
- tranzistoarele snt de tipul pnp
{recuperate dintr-un radioreceptor
mai'vechi};
-lipsa diodelor detectoare n
etajul de
Montajul ,este din ur-
a) circuitul. de acord, realizat din
bobinele L1, Ll condensatorul va-
riabil Ct;
b) amplficatorul . de radiofrec-
care cuprindetranzistoarete
Tii, T2, T
J
piesele aferente;
c) amplificatorul de audiofrec-
de putere, realizat cu circuitul
integratTBA790T.
Semnalul cules .din se-
lectat prin acord cu ajutorul con-
densatorului variabil. esteapl.i.cat n
baza. ,tranzistorului. T1, . Semnalul
amplificat de tranzistoarele T'l T2
se in baza lui are
un dublu ro', realiznd atit
semnalului, ct amplifi-
care a acestuia.
Semnalul detectat amplificat se
prin intermediul
, trului de volum, P, pe intrareaampll.:.
fica:torului de depu.,
tere (pinul 8); realizat cu integratul
Semnal,ul amplificat n
acest etai este redat ntr,:,un c;lifuzor
de 3 W (8n) - tip "Gloria",
Cele constructive
principale,. etajul de
amplHicatorul de ..
au fost realizate separat, pe
de. circuit imprimat din figurile
2 :3 '(scara 1 :1). , pentru .0 mai
aranjare in o, mal
ve'ificare depanare.
Se ca .etajete amintite
sa fie separat mamte .de
Verificarea etajulUI
ARFse va f,ace cu 'o
(100--300 il) ntre borna "
devo,:
Ing- IVIIRCE .. A
Circu.itul (fig. 1) permite' determinarea 10-
gice"O"sau ,,1" a ,,aer,"), ct vizualiza-
rea. impulsuri/orde (t ;::.' 40 .os).
Aprinderea lED-urilorOl1J Olz, DL:! se face con- R2
formdiagramei din figura 2. 680A
de nivelul ',de tensiune pe virful (sonda)
Slse desChid tranzistoarele T1J T4 , aprinznd LED-u .. '
Astfel, pentru'
"l"se .\deschide .T1, iar prin" Pt1 sa
T4'. P,u, P1 3 Ol3.' Pen-
tru "XI< se deschid Tz T:1r
aprinzlndl-EO ... utOL2,Peste 2;,2 V pe Si se aprinde
punctul, 1. scade
prin diodaOlctranzistoarel.e T2, Ti se
OL'l sestinge. . > ,.' ." ,.. \
detecfate de cele
dioda. Ol ...
care se va aprinde pentru 0,1 secunde. '
lum P n ca-
corecte a acestui etaj,
n seva postul se-
lectat cu Ci
Etajul AJF !Se atingnd cu
mna intrarea. integratului. In difu-
zor va trebui. se un zgomot
puternic.
Alimentarea . montajului se face
de la o de curent continuu de
9-12. V, de
Se va utiliza una . din
multipl.ele scheme n pa-
ginile acestei reviste. Trebuie acor-
o mare, co-
recte a ,de
:a
circuit imprimat res
sursei de alimentare.
BObina,J:.1 120
CuEm 0 0,22 mm, iar L:!
spire din c6
rate. pe . de
zistoarele T,It T2 T3 snt
EFT319, 317,avndfactoru
plificare 2: 100, pentru ca
fi utilizat a
Montajul a fost realizat n
Cercului de al
Generale nr. 4. Deva de
V. Top R. sub i
pro(:D. Sitaru.
Montajul este o de
circuit basculant astabil
poate avea multiple, ca
de semnal pentru depa-
narea montajelor metronom cu
semnalizare si
Varierea elementelor' schemei
conduce la modificarea frecven-
de a montajului, ca
la ale factorului de
umplere pentru impulsurile de la
cele trei ca
t1 = t2 = t3 este ca R1 = R2 c::
R3, C1 = C2 =:; C3 R.:1 = RS =
R6. se
Aprins
o
DL 3
Ing. AURELIAN MATEESCU
acestei se impune utili-
zar:ea de componente sortate
cu ct mai strnse de
calitate. capaci-
celor trei condensatoare
(prin utilizarea condensateare-
lor electrolitice) conduce la mic-
de
Piesele utilizate snt: T1 ,c::.:
T2 := T3 = 2N2222, 2N390.:1 sau
seria BC(npn); C1 C2=.- C3
O,S fJ.F, preferabil mylar; R1
R2 :=.- R3:= SOO n '-;-' 2,7 kn; R.:1
RS R6 -= 10-;-. .:17 kn.
x
DL 1
{/
I I
I
,
I
I
I
I !
I I
1 I
I
I
I
I
Destul de des, utilizarea pa-
nourilor prefabricate la, con-
struirea apartamentului con-
duce la unele structuri care au
unor de
de trecere. Pentru asemenea
cazuri se poate realiza un mobi-
lier aplicat spre partea
a panoului, cu o draperie pe
partea care o i
camuflare cu practice .,
ale acestuia. In figura
o sugestie de acest
tip, care o
pe li-
a panoului prefabricat, n
partea mai fiind
un blat mobil cu rol de de'
lucru Dimensiunile
trebUie adaptate exis-
tente, cu din mo-
tive estetice adncimea etajerei
nu trebuie fie mai mare de
2S0 mm. Materialul utilizat
poate fi att lemnos, ct com-
binat cu rafturi din de
6-8 mm.
I
/t=-.s"
..
Stins __ -+ __________ __ u-+-______ ________________
u (V )
Rugam cititorii revistei
care doresc trimita mate-
riale spre publicare sa le re',
dacteze inteligibil; sa
prezinte att modul de fune-'
al montajului, ct SI
detaliile constructive si de re-
glal. fie consem-
nate rezultatele.
lor tipul instrumentelor de
utilizate, acolo unde
P 2.4
S2
+ 5V
Tot n interiorul testerului se introduce circuitul
format din KI' (fig. 3). Cele au
rolul de a elimina lamei comutatorului KI,
la. S2 "JOS-SUS" "SUS-JOS"
bine definite. In felul acesta un circuit se
prin introducerea semnalului cu S2, iar cu Si (vrful
testerului) se impulsurile de-a lungul cir-
cuitului.
Piesele componente snt: P1 CDB.:10.:1HE; P2
CDB400HE; DL
J
LED-verde; DL2 ::.:: L.ED-verde;
DL3 = DL
4
:= D
4
orice
cu germaniu care 20 mA (poate fi o jonc-
de tranzistor).
este cazul. ..
Schemele, executate con-
form .normelof STAS,
trecute tipul valoarea pie-
selor.componente, valori ale
tEmsllmilor n di-
ferite puncte.
19
cum aste cunoscut, lemnul
a fost este materia la inde-
mna ,tuturor. Din lemn omul
construit pri-
, mele unelte de munca de
cu lemnul s-a
arheologice scot mereu la o.
serie de la care frecvent
majoritatea elementelor erau
din lemn. Sub de
grinzi,lemnul era utiliz,at la executa-
rea scheletului acope-
sub de scindurele
la nvelitoare, iar .sub de
scnduri dulapi la
ferestrelor; a pardoselilor a
mobilierului.
La inceput s-au folosit scnduri
dulap; n stare dar o cu
dezvoltarea tehnicii
rea uneltelor de au
diverse produse din lemn (scnduri
parchet, aglomerate,
fibrolemnoase, panel, placaj
\ etc,), dintre care oparte
utilitate .Ia executarea' pardoseli-
lor. Lemnul fiind un material bun
'pentru pardoseli, de inlo-
cuitor; de (gresie,
ceramice, mozaicuri, cimenturi etc.)
nu a condus la nlocuirea a
lui, deoarece pardoselile din lemn
sint calde, de ,realizat de n-
MATERIALE /
pardoseli'
calitative se folosesc scinduri
brute, de, 24 mm grosime, cu
mea lungimea variabile.
La pardoselile care, un
grad de finisare mai mare se folo-
sesc materiale fasonatespeciale,
stinga
,e
20
MIRCEA MUNTEANU,
..... Ro'u
ca scnduri (fig. 1 a),
mele cu uluc (fig. 1 b), par-
chet (cel mai uzual cu uluc,
fig. 1 c), frizuri de perete (fig. 1 d),
pervazuri (fig. 1 e), PAL PFL.
Materialele amintite mai sus
iesc stratul de al pardoselii.
Fixarea rigidizarea materialelor
,stratului de se fac cu ajutorul
riglelor ecarisate sau
lor, al cuielor de 30, 40, 50, 70,
90 mm lungime, al bitumuluJ sau al
masticului bituminos al aracetu-
lui.
Pentru izolarea de
suport se poate. utiliza carton asfal-
tat, Jar pentru jzolarea fo:"
vor folosi din stabilit,
de, stufitsau chiar saltele
din sau din po-
listi.ren.
Finisarea a. pardose-
liIor din lemn se face prin
impregnare cu' pentru par-
chet, de nuc, lac incolor Palux
sau cu vopsea de ulei.
elreOpto
SCULE
'pentru executarea pardoselilor
din scinduri in cuie pe grin-
pentru parchet ,n
cuie pe se folosesc:
cu'
de vulpe, ciocan de 150-::200
g, rindea, metru,
creion, vinclurnetalic sau de
lemn, dorn de fier, (fig. 2),
vas 'metalic sau din material plastic
de 2-3 I capacitate
pensule.
La executarea pardoselilor di 11
parchet, de PAL sau PFL pa
nouri din parchet mozaic: montate'
prin Iipirese sculele men-
tionate mai sus, la care se
vas metalic de 60.....:.100 I pentru to-
pit bitumul, meta-
lice de 10-12 I uncancioc.
PARDOSELI DIN SCfNDUFU
Pardoseli din scinduri brute
Gradul redus de finisaj al scndu-
rilor brute face ca ele se utilizeze
n locuri mai circulate, ca, po-
duri,magazii etc. CU,scnduri gelu-
ite pe o pe canturi se pot rea-
liza pardoseli n
de locuit. lI&
Suportul pardoselilor din scn-
duri ilcon$tituie din
lemn fasonat pe sau patru
la de 65-75
cm, sau grinzile 'de lemn existente.
se vor. pe un
ren bi ne com pactat peste care s-a
pus un strat filtrant din nisip
sau gros de 10-15 cm.
zona ln care este lo-
este la umeziri
continue, sub stratul filtrant se va
carton asfaltat. Ideal este ca
sub stratul filtrant, ce rol',dentre-
rupere a ascensiunii capii are apei.
se pietre, pe o adncime de
20-30 cm. vor fi mai
scurte cu 5-6 cm decit
dintre cei doi pereti paraleli ntre
care se pun, pentru anu rezema cu
capetele pe elemente de beton. Ne-
respectarea acestui' 'va
atrage sine putrezirea in timp
a grinzilor. intre la
a lor, se va
un strat de nisip uscat. Fixarea
scindurilor de peste grin-
se ,face cu minimum
cuie la fiecare .. Montarea du-
se' face perpendicular pe
pornind de la un pe,,:
rete. Scndurile nu se vor lipi de pe-
rete, nici pe latura nici la ca ..
pete, motiv pentru care trebuie
fie mai scurte cu 1 cm dect dis-,
di ntre
ce s-a pe
o de aproximativ 1 m, monto- I
rul se poate urca pe aceasta (dar
numai cu ghete curate pe fi ..
xlnd apoi celelalte scnduri prin
naintare. Pentru rigidizare uni-
formitate. in fiecare' se vor
bate cel cute la .o
conform figurii 3 a. In
de cit de uscat este lemnul,
scnduri se poate un
1-2mm.
Mascarea
ntre perete se
cu o sau cu un
profilat, n cuie pe
Spre deosebire de pardoselile
scnduri brute, la acest tip de
doseli se folosesc scnduri)ce
prin la
Suportul acest'ui tip de,
'este identic cu cel' pardoselii
scrise anterior, pentru rigidizar
losindu-se tot de
cue.
Fixarea
, flace prin baterea unui singur
marginea ,dinspre su
conform figurii 3 b. Prin
ielor n acest loc se va st
marginea sCndurii
cuielor, acest tip de pard
ca de altfel din
duri brute, nu se poate
geluire, montare. Acest I
presupune ca scindurile fie
geluite nainte de
pe
PardoseU din AeilndLllI'1
Scindurile care se folosesc
executarea acestui fel de
au pe un cant o
in iar pe csnfi
un uluc de unei
lambe). Dimensiunile lambei
uluculuitrebuie fie egale fa
scndurile; n caz contrar, para
seala va avea deranjante
Prima se
lamba spre perete, la
5 ..... 8 mm de acesta. Toate
durile se vor fixa la fiecare
cu un singur cui ,de
mm. oblic prin uluc, conform
figurii 3 c. Pentru aingropa bine ca-
pul cuiului n lemn., se vafolo$ un:'
dorn metalic. Lamba
I
scnduri se va introduce n ulucul
scindurii cuie. Pentru,
o mbinare clt mai se
aplica lovituri cu ciocanul n
sclnduril ce se
ProcEl,dind ca mai sus, toate scJn .. ,
durite, se vor monta ct mai ingrijit,
avind n final o margi ne n
cuie, iar lamba celeilalte laturi n
ulucul .scndurii fixate anterior."
de 5-8 mm,
pe contur, ntre
perete se va masca cu un pervaz ,
profilat sau ,cu o cu muchiile
Acestea se pot fixa in cuie de
sau cu in di\
blurile montate n perete. scin- .
durilecu uJuc se pot rinde-
TEHNIUM 9/1986
I
----i
I
P
p
-1
!
I
1
I
J
______ .1 LLIJ _t-:r-q..
Q
b
I
1"'-
..,
"
I
_ .. -
I
- 1
!
i'-'
I
I
I
I
,
I
.t... """ _____
----,- --4
c
lui montare, nu
acest mod de finisare deoarece
este prea greoi Cea
mai mai finisare
este rindeluirea scndurilor nainte
de montarea lor.
Pardoseala cu
sau glaspapir se poate n stare
ori se poate
cu lac Incolor sau Palux. Pentru a
da un aspect rustic, scndurile par-
dose/ii se pot arde; pe
nainte sau montare, cu lampa
de
PARDOSElI DIN PARCHET
Pardoseala din parchet se reali-
folosind lamele din lemn de
Cele mai
uzuale lam ele de parchet au pe can-
turi intrnduri (ulucuri)
(Iambe) cu care se m-
I ct mai sigure
Piesele de parchet se n
sub de pachete. Fie-
care pachet 4.0 de piese (20
de "stnga" 20 de
"dreapta"), de "specie" (tip,
dimensiuni de calitate). Pie-
de parchet "dreapta" snt ace-
lea' care au lamba de
n dreapta, Cnd snt privite pe
cu lamba spre observator.
Piesele de parchet "stnga" snt
acelea care au lamba de si-
n stnga atunci cnd snt pri-
vite pe .cu lamba spre
observator. In pachet piesele de
parchet snt cu n sus,
cu ultimului rnd, care este
cu spre interiorul pa-
chetului.
Pe lamele de parchet, la
parchetare se mai folosesc frizuri
de perete pervazuri. Frizurile de
perete (fig. 1 d),
parchetului cu uluc, se
produc cu uluc pe o parte
Frizurile de perete au gro-
simea de 16 sau 22 mm,
de 60-110 mm lungimea de
600-2000 mm. Cu ajutorul frizuri-
lor de perete se pe con-
tur, rama pentru Perva-
zurile (fig. 1 e) snt din lemn, profi-
late pe o Cu ele se rea-
acoperirea rostului dintre
perete. Ca lame/ele
de parchet ca trizurile, pervazu-
riie se tot din lemn de fag
sau de stejar. Pervazul are n
20 x 30 mm, cu o faso-
aproximativ pe
Lungimea piese' este cu-
ntre 600 2000 mm. ,
Pentru a ce cantitate de mate-
riale trebuie se stabi-
d
de parchetat,
care se tabelele 2, 3 4..
Avnd n vedere faptul lamelele
de parchet au lungimi dife-
rite, n tabelul 6 supra-
a unui pachet de
parchet, de aceste dimen-
siuni.
procurare, piesele de par-
chet, frizurile de perete pervazu-
riie se n n-
chise, pardosite cu lemn, ferite de
intemperii de mari de tem-
Frizurile de perete se ca
piesele de parchet, fie prin batere n
cuie, fie prin lipire cu aracet sau bi-
tum. Piesele de parchet se
ntre ele conform figurilor 4. a -- la
4.5(', n zigzag; 4. b paralel cu pe-
mpletit; 4. c - paralel cu pe-
liniar; 4. d - la 4.5 , mpletit.
Fixarea elementelor de parchet
se face ncepnd de la una din axele
(de obicei, cea perpendi-
pe peretele cu
de intrare) sau dintr-unul, din col-
Deosebirile dintre cele
moduri de ncepere a par-
chetului snt
- la nceperea de la un
se taie mult doar dintr-un sin-
gur rnd de parchet (ultimul), consi-
dernd de dintre
primul rnd de lamele frizul de pe-
rete este fa de n-
fiind foarte mici pentru a le
considera pierderi. La acest mod de
fixare poate lucra un singur parche-
tar ntr-o
- la nceperea . parche-
tului de la axa posi-
bilitatea de a pierde mult material
prin ultimelor rnduri
de lamele (cele de la nchiderea cu
fri?:urile). Uneori
prin ultimului rnd dintr-o
parte a axei se pot folosi la ultimul
rnd din parte. Aceasta este
o' probabilitate de nu o
realizare Pentru a fi certitu-
dine, se va stabili exact ncadrarea
a rindurilor de lamele n
dimensiunile axa de nce-
pere putnd fj. cu centi-
metri spre unul din La mon-
tarea parchetului, ncepnd de la
mijlocul pot lucra doi par-
chetari, unul de o parte, iar
de parte a axei stabilite.
Pardoseli din parchet montat
prin batere n cuie pe
Aoest mod de fixare a parChetului
are o arie de aplicabiljtate din ce n
ce mai la noi, dar
din scinduri
Materiale U.M.
de brad brute, de
24 mm, pe
de ste-
Jar de 80 x 80 mm
de brad gelulte,
sau cu
uluc de 22
mm, pe grin-
zl,oare de stejar de
Materiale U.M.
se la cele vechi atunci cnd
se cere a aplica parchet peste o du-
In sistemul clasic, tehnologia de
lucru este
- gradul de
al straturilor ce vor sub par-
doseala de parchet;
rile nu satisfac, se vor lua de
reducere a umezelii;
- se din
lemn de stejar, tufan, arin etc. peste
care se bate n cuie
mea este
dintr-un rnd de scnduri
la 1-3 cm una de
80x 80mm '
Asfalt de
20mm
grQslme
alta. n loc de de du-
atunci cnd
de umiditate corespund, se poate
executa un rumbeton din
ciment, nisip Pen-
tru
rea biocide fungi-
cide, n masa de beton se pot intro-
duce si/icat de sodiu, de
calciu sau sultat de fier, n
de 2-6% din masa Du-
trebuie fie
ct mai orizontal, iar sCndurile nu
trebuie atunci Cnd se cir-
pe ele.
(CONTINUARE N' NR. VIITOR)
Montajul permite recep-
semnalelor radiodifuzate
MF.
Circuitul de intrare L 1 are 10
spire CuEm 0,5 pe un diametru de3
mm. BObina L2 are 13 spire CuEm
0,5 pe diametru de 5 mm. 1n oscila-
tor bobina L3 are 4. spire .CuEm 1,4
pe diametru de 5 mm. ..
se 'n . punctele notate,
unde se vor va-
lori:1-3,d V; 2-0,2 V; 3-0,66 V;
4-1,2 V; 5-0,73 V ..
MLADKONSTRUKTOR, 3/1986
CJ
+jV
Schema un generator
al semnal electric reprodus,
sunetele emise de
are n
sa tranzistoare pnp. Montnd rezis-
toare condensatoare min
montajul poate 'fi introdus
AHmentarea este la
MODELIST KONSTRUKTOR,'
o
SN7410-N (1fl6,554)
z
, I
...:t
:;
l"-
Z
SN7402-N
................................
Partlcularitatea schemei
n ea poate .fi. cu
piese recuperate. Toate
r.elesnt BC107, BC108, BCnO,
B0171 eto.
Transformatorul de la 'tranzisto-
rul T1 se pe un inel de
unde I 'are 40 de
XSI
JWAI
LI 12
Cl5, .. /80
CJ 6800
22
spire, iar II are 200 de
spire, ambele CuEm 0;12. , J
Pe bobina de intrare de la
L 1 are 75 de spire L2 are 2' spire
pen.t .... ru .. area undelor me- 220V. .'
dii. Alimentarea se face cu 6 V.
, RADIO, 5/1986
, Tr
+
I
109H
UtiliZnd circuite integrate se
poate construi' un zar. La
butonului este generat un semnal
care o serie de Po-
n care aceste
la desfacerea butonului K per-
. mite un aleator indicat de dio-
deIe LED.
RADIOTECHNIKA, 5/1986
TEHNIUM 9/1986
mecanic omniprograma-
(sect.unl)cu programarea
receDtlle prin translatie
"
Un obiectiv important al acestui nou a
fost simplificarea tehnologiilor de in
, unei a para-
,metrifor. Astfel cablajul imprimat a fost desenat pentru a se
utiliza plantare.a de componente preformate. fap-
tului este mai are dimens.iun reduse, iarmo-
dulele sint liber de tubul
cinescop, s-a casetei in medie cu
12% eliminarea de din lemn. Fixarea
lui in se nici un '
23
TIAN GEORGE - Bucure,tl
VU-metrul la care are
sensibilitateti de 50 MA. n amplifi-
cator trebuie. montate numai tran-
zistoarele indicate. Dioda 'lN.i148 .
este cu1N91.i
poate fi cu BV127. Tran-
zistorul BC109 poate fi 'nlocuit cu
BC108 sau BC107.Decodorul ste-
reo se la' discrimi..;
natorului. . , "
VALENTIN- jud. Dimbovita
Nu transforma televizorul
.,Dacia"n instrument de
(osciloscoP).
BORO$ IOZSEf - lud. Harghita
Ampll11catorulla care va
este util numai pentru banda 111-TV.
I PENES ,CONSTANTIN - de
Munte
Nu se poate nlocui gama UL cu
gama n radioreceptorul
"Cerby". In televizor sta-
rea amplificatorului audio, plus di-
fuzorul.'
HARTMAN RAI NER -
,UHF/FIF transpun '
unul din canalele 20-:-60 TV intr.;u-
nul din canalele 1-12 TV.
i
n horma CCIR inter-
suneteste 5,5 MHz.
NEGREANU OAN -
utiliza miezurile respective
18,70-80 MHz.
PL14 repre-
subansam
motoruluL
PAP DANIEL -
Pentru a deveni radioamator luati
cu tel.
1.i.96.2.
LUNGACI ADRIAN - fete,ti
, carcase pentru US din ra-
dioreceptoarele industriale. Filtrul
piezoceramic nu poate fi inlocuit cu
un simplu
CtRTOG' EUGEN - Craiova .
modul de, conectare
indicatpe schema
UUMANU ISTVAN .;.... Deva
Nu detinem datele bobinelor ra-
dioreceptorului "Joia".
PREMIOSI' -- Satu Mare'
Cablul dela dlp.ol
ntre masa aparatului intrarea 'de
o Vagi pentru
canalul 4 TV.
SZABOLCS K. Satu Mare
Vom reveni cu' materiale despre
TV-DX.
GHEORGHIAN GHEORGHE. - Siret
Aparatul dv. cu tuburi poate fi re-
parat chiar schema.
-:-, nu este complicat.
starea tuburilor vechi eventual
t.uburi
lor uzate.
GAGU' MARIAN -
Defectul la casetofon poate fi
'mediat n,umai n urma unor
efectuate de un s
list
ARDELEANU GHEORGHE',-
l.a receptorul "SHARP" 1
oscilator bobina osci
lui radioreceptorului."Cara"
T, cu respectarteamodului de i
conectare a
LUCIAN ADRIAN - Jud. SIHOR
Orice modificare s
electrice perform
aParatului.