Sunteți pe pagina 1din 24

... . ... pag.4 ......

5
' ... .. . .. .! ..
.... ; .' > ii .. ii' ...... .. .'. '.'
' .......... . 'i>"',.:" ....... \ ........ ....>i\; .. i
.. .' ... ..
i .... ; ...... ........ .. .... :t:.>\ .. i ..: . i
... 1 .. ",. .'/ . .. .... ,' .. ;Jl8g.1.0"'7' 11
........... "' .

medleputer,

TEHNICA.MOt)EAN . ...... i pag.-12-13
MlcraCa.tculatonJf LIS .881
AUTO-MOTO ....... ......... pag.
Autoturismele "OliCIT
II
:
Service .
Dialog cU.testerul: .Parametrul
.Owell
ATELIER ... ' ..................... pag.
Cuplareaantenelor la fider
Oscllatoare,cu

CITITORII RECOMANDA ......... pag.18-19
Radioreceptor
Tester'TTL
Generator de impulsuri'
drep;unghlulare
.
LOCUJNJANOASTRA ......... PIg. 20:-21
Pairdosell din . lemn
REVIS1AAeV.STELOR '.,., o, .. pag. 22
UVS
luoosti-'05
Imit.ator
Zar .....
PUBLICITATE .... ; .. , "0 , o" pag: '23
"Electronica"
.. , .. , ... o., i :, pag.24
. Radiocas(\)tOfonul auto .
S.LAUPUNKl' CR
PENTRU AMATDRI
Prof. MARIA GODEANU.
rul T2 timp de 70 s. Releul RL-1
montat n colectorul tranzistorului
T2 sone-
ria RL-1 permite n
timp releului RL":"2,
care se va va ali-
menta cu tensiune de . 5 V circuf-
tele integrate din blocul formator
de impulsuri. '
GeneralA 172,
Astfel, nainte de prima de
curs se pune n cronome-
tru/.
Aparatul descris n acest articol
este destinat
dar n de poate fi
utilizat si n alte domenii de activi-
tate. '
Cronometrul electronic sem iau.,.
tomat se la soneria
a avanta-
jul' erorilor de ordin su-
biectiv n aprecierea timpilor nece-
sari a grijii pentru ma-
a butonului soneriei. Acesta
soneria la in- \
tervale egale de timp de 50 de' mi-
nute pentru ora de curs de 10 mi-
nute pentru pauze, cu pOSibilitatea
unei pauze mari 'de 20 de minute
ora a doua de curs. n varianta
pentru simplificarea apa-
ratului nu este un sistem
de ci numai un sis-
tem de semnalizare
Schema de principiu re-
n figura 1
blocuri marcate pe desen
cu linie
a) blocul formator de impulsuri
(B.F.I.);
b) blocul de (B.A.).
Blocul formator de impulsuri este,
din: circuitul basculant a-
stabil cu (CBA-O), reprezen-
tat n figura 2, cascada de nu-
N1;.- N9 si decodifica-
toarele zecimale 00-1'; 00-2.
Din impulsurile cu perioada de
10 /-LS, generate de CBA-O, prin di-
succesive se impuls'Jri'
se succed la intervale de 10,
respectiv 50 de minute, necesare
blocului de
Blocul' de este
. din tranzistoarele T1-;-. T10, releele
RL.-1-:- RL.-, circuitele de tempo-
fizare CT -1 (70 s); CT -2 (1 s);
CT -3 (1 s). Schema de
principiu a circuitului de tem pori-
2
zare este n figura 3.
Rolul blocului de este
de a soneria a sco-
lii. '
MODUL DE' A
APARATULUI
a) Se comutatorul
K1, prin care tensiunea de ; 12 V se
blocului de deter-
minnd tranzistoarele T1, T2, T3,
TS, T7, T9, T10 n starea
de blocare, iar tranzistoarele T,
T6, n . Re-
leele RL.-1;'- RL.- nu snt anclan-
Aparatul este pentru a
fi pus n
b) Se butonul B si
aparatul este pus n Ten-
siunea de 1"12 V se tranzisto-
rului T1 prin 03 R3, determinnd
saturarea acestuia.
Prin saturarea tranzistorului T1
se 02, care
neaza circUitul de temporizare
CT -1. Acesta deschide tranzisto-
c) scurgerea a zece. minute
de la pornirea cr()nometrului, im-
pulsul rezultat de la poarta P1 va
deschide tranzistorul T3. Prin des-
I chiderea lui T3 n regim de
blocare tranzistorul T<1, se deschide
dioda O, iar tranzistorul T1 n
regim de Procesul se re-
ca la punctul b.
d) scurgerea a 50 de
minute, impulsul rezultat pe poarta
P2 deschide tranzistorul T5. Din
acest moment se petrec n
nare trei faze distincte:
1) impulsul dat de poarta P2 este
inversat se prin contactele'
0-1 grupa I ale releului RL-3 pe
"Reset" ale
lor; aceste snt astfel
aduse l<,l zero procesul de divi-
zare se reia;
2) tranzistorul TS n regim
de se- deschide dioda 06
este circuitul de tempo-
rizare CT -2 timp de 1 s; astfel tra".
zistorul T6 se cca 1 s,
deschide dioda 05, care' va obliga
C6
P4
K2
1 -7 Cu"
pauza
mare more
P5
RESET N1+N9
Ro(1); R
o
(2)
8
- o
i - t)2"'--:-:---:---
I
I
I
I
I
R21
R24
tranzistorul T1 n
procesul se apoi ca'
punctul b;
3) din colectorul tranzistorul
T6, impulsul se prin contac-
tele 1---:-0 ale comutatorului K2 prin
08, R16 contactele 0-1 grupa I
ale releului RL-<1 pe baza tranzis-
torului T9. Tranzistorul T9 va trece
n releul RL.-3 montat n
colectorul se va atrage pri n .
contactele de lucru 0-2 grupa 1,
respectiv 09, se va
vor desface contactele 0-1 grupa I
(de repaus) se vor face contac-
tele 0,-2 grupa I (de lucru).
e) In continuare,' 10 minute
va fi din nou
ca la punctul c, apoi procesul se re-
ca la punctul d, cu
"resetarea" nu se va mai face
50 de minute, ci 60 de
minute.
O cu impulsului de
la minutul 60 se petrec aJte trei faze
n
1) prin contactele 0-2 grupa I
ale releului RL.-3, impulsul va
"resetarea"
cu 10 ntrziere, .ceea ce per-
mite crearea pauzei mari;
2) tranzistorul T7 trece n satu- I
deschide dioda 07
circuitul de temporizare
CT -2. Acesta va bloca tranzistorul
T8 timp de 1 s, ceea ce va permite
deschiderea diodei 011. Tranzisto-
rul T10 se releul RL.-4
se prin contactele
...... -orSTART
CIRCUIT TEMPORIZARE
CT-1 ; CT-2 ; CT -3.
Piciorul 14 R 20

(CBA- 0.) ,..--L
CS
T
LISTA DE PIESE
N-1; N-2; N-'-3; N-<1; N-5;
N,-7; N-8; N-9::; COB<190E;
N-6 .C: COB<192E; 00-1;
00-2 COB4A.2E; 11; 12; 13; 1<1;
15; 16; 17; P1; P2; P3; P<1; PS
COBOOE (3, buc.); RL.-1;
RL.-2; RL.-3; RL.- .... releu mi-
RS7161<1 cu soclu la 12
V; T1; T3; T ; TS; T6; T7; T8
BC170; BC171; T2; T9; T10
B013S; B0137; 01; 02; 03; 0<1;
05; 06; 07; 08; 09; 010; 011;
012 1 N

001; C1; C2; C3; C


100 /-LF/1S V; C5 :ce: 20-:- 100 pF
(trimer); C6 .c: 33 nF/100 V; C7:
1 000 /-LF/1S V (CT -1); 100 I1F/15
V (pt. CT CT -3); C8 0,22
/-LF/100 V; R1; R3; R<1; RS; R8; R10; .
R1Z R2Z R23
10 kH/O,S W; R2; R11; R13; R15;
R18; R19 2,2 kO/O,S W; R20
22 H/O,S W; R21= 100 kO/O,S W
(pt. CT -1); 15 kH/O,S W (pt.
CT -2 CT -3); R2 1
k!!lO,SW.
RE.;
(1)
(2)
(3)
Tensiunea URla bornele rezisten-
va fi:
R'
.. UR

(4)
se R X, ,
(4) se poate scrie
U-R
U' R =: U . R2 71" fC, (5)
Eroarea care' se comite prin
aproximare, este:
(6)
..
necunoscute C, este
cu tensiunea
la bornele R:
C\ k - U'R
unde
k
2 Tr f RU
(7)
Prin redresarea tensiunii UN si
ei cu instrumentul MA s'e
deci o a ca-
;e \.' .
DUM.ITRU DR,AGDMIR
2. SCHEMA EXEM-
PLU DE CALCUL
Aparatul (fig. 3) se compune din-
tr-un oscilator dublu T urmat de un
etaj' repetor pe emitor cu posibilita-
tea nivelului din exterior. Re-
glarea nivelului este ope-
de etalonare, deoarece ampli-
tudinea poate ca
urmare a bateriei.
o din
condensatorul necunoscut CII se-
mireglabilele P'Z,. p" P." preCum
condensatorul etalon C ... semire-
glabilul Ps. .Comutarea scalelor se
din comutatoruIK:, iar
comutarea de pe
rare'" pe "etalonare" din co-
mutatorul K3.
Pentru separarea
etajul repetor Darlington
apoi redresorul' prag realizat
cu un integrat 741 o cu
tensiune de prag ct mai coborita.
Pentru acest :montaj' calculul este
. L.a din etajul os-
cilator se cea mai' coborta
tensiune, U 1,5 V,cu de
circa 7,2 kHz. Instrumentul
la-cap de curentul I 50 MA.
avnd o Rf' 2k!!,
ceea ce tensiu nea U
J!J. . R!J. ::;;;: 0,1 V. . . l'
In cazul monoalter-
pentru a tensiunea
UM este o tensiune U'1i 2
U :.;::0,2 V pe
.. ,Ps- .' .. .
Din (7) se poate deduce:
se " ca instrumentul
indice la cap de valoarea
de 50 pF, cOr)sfanta' apara-
tului, k:
k
50.10 '1:2 F
0,2
2,5 10' FIV.
Din (5) cont
de lui k: .
R
1
n mod. analog, pentru cap de
500 pF p, 5,9 kO,iar
pentru 5 nF, Pl 590 O.
Aceasta introducerea n
a semireglabilelor Pl ... p.
la valorile indicate.
L.a R/X
c
11
1
--------------1---_0, 1. .ceea ce 'nlocuitin (6)
conduce la o eroare la cap
0-2 grupa. a se
Se desfac contactele de repaus
0-.1 grupa 1, deci din acest moment
tranzistorul T9 tot timpul
iar "resetarea"
relor se 50 de mi-
nute (nu va mai exista a doua
mare).. .
ultima de. aparatul
se prin
K1.
L.a realizarea os-
cilatorului CBA-Q se va avea n ve-
dere ca integratul CDB
4
00E fie
alimentat conform schemei din fi-
gura 4, . .
BIBLIOGRAFIE:
1. "Tehnium" nr. 12/1.980, pag: 8
2. Circuite integrate liniare -
manual de utilizare, voI. 3
3. A. ..,.....Pispozitive
semiconductoare - manual de uti-
lizare , '
4. R. Morris - Proiectarea cu cir-
cuite integrate TTt.
TEHNIUM 9/1986
de
tmax{%) 0,5%,
eroare care are o exponen-

La aceasta se eroarea
de pragul dis-
pozitivului de redresare.
UJ .
td(%) ...... 100
. AU'R '
unde A
Ud tensiunea de prag a diodei re-
dresoare.
Eroarea va fi deci (.... .
EJ) %.
Cum t" f 111/1>' aceasta se poate
neglija pentru valorile situate spre
scalei (nu pentru
cele situate originea scalei).
3. PUNERE N FUNCTIUNE, RE-
GLAJ, DE MON-
TAJ
L.a. punerea pentru prima n
a aparatului se va utiliza o
baterie se va cobor poten-
1..as cil ater
prclQ
K1

22Kn 221<p.,
CX
II'
!47)JF

P3 10Knll
P2
...... V
K3

.Ce SOpF
PI la valoarea a
semnalului. apoi capa-
de valoare (50 pF,
500 pF, 5 nF) sau eventual altele cu
valori apropiate de dome-
niului de dar avnd o tole.;..
foarte se vor regla po-
P:t ... p$ pentru a se

ce n prealabil s-a verificat
pus la zero tensiunea de offset.
se un domeniu mai
restrns, de exemplu 5pF, este bine
de utilizarea contactoarelor
K2,K", prin efectul de capacitate pa-
pe care l introduc, nu mai
permite de nul
a aparatului, nct este mai indi-
simplificarea. aparatului prin
unei singure game de
verificarea nivelului sem-
nalului prin dect, Cu
condensator etalon, astfel se
contactoarele K, siK1.
firelorde "le-
nu este 'deoarece
capacjtatea prin ecra-
nare, mai .mare dect cea de
rat sau cu aceasta,
produce scurgerea la a' sem-
nalului. '
Cu aceste n func-
de instrumentul de de
care se dispune, este pro-
iectarea variante de aparat.
BIBLIOGRAFIE:
Constantin lliescu
electrice electronice;' Edi-
tura
1983.
La solicitarea mai multor cititori,
revenim asupra montajului "Redre-
sor automat",. publicat n
12/1981 al revistei, pentru a propune
o de cablaj . a face unele
referitoare la realizarea

cu
mici n figura 1,. i-a atras
pe constructori amatori, dato-
avantajelor pe care le
1n cu alte . dispozitive
simple destinate acumu-
latoarelor auto: laconec-
tarea a bateriei. limitarea
a curentului maxim de n-
adaptarea a
,curentului la gradul de a
bateriei, oprire la incheie..:
rea cind tensiunea la
bornele bateriei atinge o valoare
La acestea se
mai avantajul
in impulsuri, care, cum se
contribuie la prelungirea duratei de
a bateriel. la mon-
tajul de reglarea curentului me!"
diu de se face prin des-
. chiderea a tiristorului,
,comandat de cele patru tranzis-
toare, cum n artico-
lul . re-
duce. pierderile' de ener-
gie prin inevita-
bileTn cazul redresoarelor simple,
cu elemente de' limitare pasive
(becuri, de putere inse-
rlate etc.).
. Sursa de tensiune o
constituie un redres.or de putere
nefiltrat (transformator
plus punte redresoare). De exem-.
plu, !5entru acumulatoa-
relor cu tensiune de 12 V
capacitatt:ta de la 45 Ah . se
poate folosi un transformator de
220 Vl18 V, cu secundarul dimensio;.
nat pentru un curent maxim de cca
4,5 A. 'puntea redresoare poate fi
(de 10 +- 20 A) sau for-
din patru diode .de putere (cel
10 A/100 V), n am bete cazuri
fiind necesare radiatoare pentru
evitarea periculoase la
Se reco-
ca blocul redresof: fie ve..:
rificat separat,. pe o artifi-
care solicite de
3,5-4 A, ti,mp de cel o ju-
de . .Tensiunea la borne
nu trebuie sub cca 20 V, iar
fie
Tensiunea de redresor'
s-a luat sensibil' mai mare dect ten-
siunea la bornele unui acumulator
de 12 V complet (cca 14,.4
V). aceast.a. este
pentru a compensa de ten-
siunepe tiristor n pe
RI), care aici rolul
de traductor de .curent.
1n cu dimensionarea re-
zistorului RII se impun cteva ob-
importante. '<Ialoarea rezis-
sale (in schema
0,330) este h ceea ce
plaja n care poate fi reglat
din PI curentlil maxim de ..
Pentru comanda a tranzisto-
rului prin divizorul PI-:-Rx (deci
pentru intrarea n a
automate de curent), de
tensiune la bornele lui RII trebuie
fie ge cel cca 1 V. dQ-
rim, de exemplu, alegem pragul
inferior .al curentului maxim de n-
.Ia cca 3. A, vom lua RI I -
1 Vl3 A - 0,33 n. n' unele
practice este util putem limita
curentul la o valoare chiar mai
de exemplu de 2 A (deCi RI ,-
0,5 O). am' stabilit acest
prag inferior, care devine astfel un
parametru dat prin prin
manevrarea Pr' ne
alegem curentul maxim de lucru
dorit. la
divizorului PI-Rx: atunci cind
cursorul se in
extremitatea 2, deci cind PI este
. complet, tranzistorul T" nu
se mai. poate "deschide
H
prin ur-
mare, limitarea de curent (blocarea
tirlstorului) nu mai
butonul. nu este
etalonat .1n prealabil, astfel
la distrugere
tiristorul, deoarece fuzi-
se arde de prea trziu
(este, . pentru
transformatorului a bateriei). De
aceea se ca orice rea-
lustare din p, a curentului maxim de
fie de o verifi-
care prin
de tensiune pe RI I Un con-
trol vizual suplimentar este oferit in
acest de dioda LED,
la bornele lui RI"in serie cu rezis-
de limitare RI
La dimensionarea rezistorului R, 1
se va avea n vedere curentul ma-
xim preconizat, de cca 4-:-4,5 A.
Conductorul din care se
+
5;9
SA
Redrasor
20+22V/SA
BP
P2-1
+AC
o
de constantan sau man-
suporte n-
n
caz contrar se
fire mai (de exem-
plu, de constantan cu dia-
metrul d.e 0,7-0,8 mm). Valoarea
a se
de tensiune intre
capete, atunci cnd conductorul
este. parcurs de un curent dat (de
exemplu,. cca 1,5 V la 3 A).
realizarearezistorului se impune o
in timp
de Din punct de
dere al puterii de a
rezistor, orice supradimensi
este Nu trebui
la n im
suri, dintre valoarea
die cea eficace poate
Pe vreme un
permetru nseriat cu RTI (sau
voltmetru n paralel) va indica
loarea medie a curentului. (a
nii la borne), prin
Amplificator integrat de audio-
de putere, ULN -
3705M este destinat ndeosebi pen-
tru de im,,:
(8-32 O) n radiorecep-
toarele casetofoanele portabile,
asigurnd o de,
un zgomot redus. Conce-
put pentru alimentarea la tensiuni
joase, ci,rcuitul poate
bine, la cca 1,,8 V, tensiunea
Hind de 12 V. EI
este realizat ntr-o
cu 8 terminale (fig,. 1), se re-
celor conexiuni
distincte de power ground.-
masa etajului final signal ground
- masa circuitului de intrare.
, Dintre datele de patalog ale cir-
cuitului, exprimate pentru fin,:::::; 400
32 n V
cc
6V nu
se altfel),. valorile
prezentate n tabel. '
Joule este de intensi-
tatea eficace' a curentului, care
poate cu mult media. Ori-
cum, rezistorul Rli se va plasa pe un'
perete lateral al cutiei aparatului,
pentru o
prin
Nu aici modul de
nare aparatului reQlajele impli-
cate, cititorii putnd
consulte revista nr. 12/1981. Pentru
a veni in sprijinul celor care doresc
acest montaj, su-
n figura 2 o
de cablaj, cu rezul-
tate bune. S-au folosit tranzistoa-
rele diodele indicate
rezistoare de 0,5 W (cu
lui RII ), condensatoare cu
TEHNIUM 9/1986
randament bun la. frecven-
. exemplu din tipurile KD502,
KD503, KD607, KU607 etc. Tranzis-
torulse pe un radiator cu
de cca 100 cm
2
.
de colector. N
1
== 11
spire, de emitor,' N
2
6 spire, am-
bele din conductor CuEm 0 1-1:2
mm, se in ordine
pe una din' carcasele miezului, iar
N
3
170
spire CuEm 00,35 mm, pe'cea,de:--a
doua Se poate ncerca op-
timizarea a randa-
mentului la cca 75%) prin in-
troducerea unui ntrefier de cca 0,1
mm Qtre cele ale miezu-
lui. ,Inceputurile au
fost.. marcate pe. cu un
punct.
de colector are co-
nectat n paralel un condensator
nepol.arizat, a valoare se' tato- "
experimental (eventual se
pun in paralel sau mai multe
condensatoare de valori mai mici).
Se astfel un circuit acordat
Schema' f de testare n
timp de utilizare)
de este cea din figura 2.
In'tegratul este protejat impotriva
scurtcircuitului accidental la
n alternativ o.
stabilitate n Pentru pa-
de volum P se reco-
valori sub 250 kn (preferabil
100 kn). ,
La proiectarea cablajului, pe ln-
regulile cunoscute, se va acorda
o intre par-
tea de int(are cea de evitin-
du-se mod
comun. Masa semnalului de intrare
va fi cOn-
densatorul de decuplare la pinul 3,
masa tensiunii de alimentare im-
cu difuzorul la '. pinul 2, ur-'
mlnd ca pinn 2 fie inte.rconec-
intr-un singur pl,mct.
INPUT
1
tantal (eventual electrolitice
nuite, de tip care au
terminale de un
ristor de tip KY202K. Din cauza cu-
mari care anumite
ale circuitului, nu se reco-
folosirea cablajului impri-
mat. Cel traseul di n
va fi realizat din conductoare
de 0,75-1 mm
2
,
iar conxil.,lnile .pe acest traseu vor
fi cit mai sigure, att din punct de ve-
dere electric, cit mecanic. Va-
rianta de cablaj cu' cone-
xiuni pe spate .direct intre termina-
lele pieselor, este cu ori-
ficii pentru conductoare-
lor de racord, pentru o mai ri-,
giditate.
(3
3fJf
250V
12V
(2
O, 47J.1f
160V
care randamentul de
transfer.
de lucru, prEife-
'rabit peste 20 kHz, se alege in func-
de miezul disponibil,
se unei maxime
a tubului, pentru un consum minim
de curent. in acest sens pot 1ico-
rectate valorile lui'. R
1
- rezistor bo-
binat, cu puterea de de
cel. 5 W - C
2
- condensa-
tor nepolarizat, cu tensi.unea delu-
,N1
11sp
1mm
..
N3
170sp
0,35_

N2
6sp

1mm
cru ,de 160-250 V. Simultan se co-
valoarea condensatoru-
luiC
3
.
care
doresc . experimenteze acest
montaj folosirea, unor miezuri de fe-
recuperate din tel.evizoarele.
vechi, avnd astfel ele
au .acolo. Miezurile pro-
cu rate de ocazie, adeseori des pere,..
cheate sau cu necunos-
pot. crea surprize
CONDll,I' DE
VALORI LIMITA
PA,RAMETRUL
TES'l RE
Minime TII' Maxime
Tensiunea de alimentare
-
Curentul V
cc
4,5V
..
V
cc
S,o V
V
cc
9,0 V
Ci,tlgul in tensiune
Puterea de 'stire R
L
8 n; Vcs: :::::; S V;
THD :::::; 10%
R
L
16 n;v
cc
= 9 Vj
THD
9V;
DistorsiUni Pout
32 n
Tensiunea de zgomot Intrarea scurtclrcui-
lalstlre 80 kHz
Rezisten,a de intrare Pin 8
IN
- -
-
-
'1,8 V
250mW
(OUT
500
Rl
6V
'
7mA
10 mA
42dB
430mW
600mW
310mW
0,4%
0,5%
225 V
250kn
1
,="
(li, Il
9V
15 mA
20 mA
1%
emisiunilor TV-DX (de
la mare impune amatori-
lor folosirea unor antene de mare
efi caci tate.
efective de re-
a antenelor reflec-
toare cu diametre mari.
n realizarea antenelor pentru
turi se nu
numai unui important
dar acestora ntr-o
ct mai de
Antenele parabolice, spre deose-
bire de alte tipuri de antene, nu au
limite pentru directivitate.
Diametrul antenelor parabolice
este limitat numai de
amatorilor.
Se pot construi antene parabolice
pentru toate benzile TV (.pentru ben-
zile TV 1-1I-11f-IV-V sau chiar pen-
tru banda VI-SHF, pentru
TV prin ntre
11,7-12,5 GHz),
Indiferent de modul de realizare,
toate antenele parabolice ba-
pe prin-
cipiu:
- la emisie, o dis-
n focar, produce'- re-
flexie - o (teoretic);
- la o este
n focar.
n acest articol vom prezenta
geometrice ale reflec-
torului parabolic.
Fie un sistem de coordonate car-
teziene Oxy fie o n
punctul F (fig. 1.). In planul Oxy
o (C) care trece prin O
si undele sursei. Se pune
problema de a determina
Ing- SIMION,
Miercurea-Ciuc
mari, se va calculA n
de dimenSiunile antenei, respectiv
lungimea de _
o antena de refe-
dintr-un radiator izo-
trop n medii omogene izotrope
{fig. 2). '"
Acest tip de antena '(Ipotetlc) ar
radia puterea n mod uniform pe
unei sfere din cen-
trul ei de R".
n concluzie, radiatorul izotrop
produce un. flux de putere care
trece cu o valoare constanta prin
toate sferele cu centrul n (P).
CunosCnd cmpul. electromag-
netic, se _ poate calcula vectorul
Poynting S care un flux
ce sfera cu centrul n (P)
radiator. Considernd sfera de raza
R", fluxul puterii care trece prin ea
se poate exprima cu formula:
Po
S "'. ---,--
<hA"
(W/m)
n cazul cnd nu se face n
medii izotrope, avnd o pri-
fluxul orientat la
"d" este:
S
PG
47d
'(W/m)
curbei cu ca refleXie 'O
razele sursei sa undei
plane. Astfel, ntr-un plan per pendi-
A(x,O) FI f, O)
cular pe axa Ox, toate d.rumurile op-
tice ale undelor ce din F (f, o)
snt egale.
Pentru a determina curbei
(C) se poate scrie:
FO-QA FM
(f -- x) (f x) y; sau y 4fx
care unei para-
bole ce trece prin origine.
Similar, ntr-un' sistem de coor-
donate Oxyz reflectorului
paraboloid este:
y -, z 4fx
Reflectorul parabolic are:' forma 180
0
'unui taler, formei cu-
noscute n sub numele de

Antenele au o serie de caracteris-
tici pentru aprecierea lor
Avnd n vedere faptul ca la antenele
parabolice - CstiQul atinqfl valOri
6

OdB
270
0
unde G este antenei de re-

In continuare introducem
unea de de recep-
(sau
Prin de recep-
se perpendl-
pe de prin
care trece o putere electromagne-
cu puterea
de (n ipoteza per-
fecte).
n cazul antenelQr parabolice su-
de este
cu apertura antenei (fig. 3).
Puterea de antena de re-
se cu
Pr
PG
SA.=-- --- A
I
(W)
de a
unui element radiant izotrop se cal-
cu formula:
A
(m)
Antena capteaza o
putere cu att mai mare dect ele-
mentul radiant izotrop cu ct aper-'
tura Ai' este mai mare. Raportul lor
este antenei (fiind deci o
dimensiune):
. 4,
n se
cel mai bine n logaritmi ce
(dB):
G(dB) (dJ3)
se antenei
n de se
G 0'( r
n concluzie, antenei
cu
Puterea de antena
de la "d" de
antena de emisie avnd puterea de
emisie p, este:
unde
P,GfG,;Cl
P :::::
"167
2
d
2
f
O ( .
O
(W)
atenua-
rea
n cazul antenelor de
energi n
Para bol o
de deschidere. Reprezentarea
a acestei este
racteristica de
tarea se face n d
(fig. 4) conform
de cea
a antenei este
lobul principal al diagramei.
Unghiul de deschidere este_ u
ghiul n care tensiunea normata
diagrama scade la
loarea 1/ V2 (sau scade cu 3 dB)
Matematic se poate exprima
tigul antenei n de unghiu
de deschidere:
2
G
cos
2
Din va-
loarea unghiului n de para-
metrii antenei parabolice:
(, 2arccos = 2 arccos
r
Cu ajutorul diagramei din figura 5
se poate reprezenta grafic
a unghiului de J
dere n de diametrul reflec-
torului parabolic avnd ca parame-
tru Se o familie de
curbe n de de lu-
cru.
Analiznd reprezentarea a
n de se
poate observa folosirea antenei
parabolice este n do-
meniul UIF (benzile IV V), respec-
tiv n domeniul SHF (banda VI, re-
pentru TV prin sa-
cu de lucru ntre
11,7 12,5 GHz).
antenele parabolice se
,pot utiliza pe benzile repartizate
radioamatorilor, pe 432
MHz, 1,2 GHz etc.
Un alt parametru ,care se ia n
considerare este coeficientul de
utilizare (K). .
Coeficientul de utilizare se defI-
prin raportul dintre
"G" cantitatea (,!;rA,J,\ ), unde A;,
este aria aperturii. In figura 6 se re-
coeficientului
de utilizare de raportul Rlf (f este

Cu ajutorul diagramei din figura 6
se alege valoarea pentru
unde sursa primara,
este: un dipol (1), un dipol cu reflec-
tor (2), un sistem de doi dipoli avnd
Apertura
R
Directia
ra d i01i ei
s=-P-
4 IT R;
o 0,5 1 1,5
G[d BJ
2
D[m]
TEHNIUM 9/1986
K
1, O t--,--,.----,--,--,----r-...."
0,8 t----+--+-:::::!---+---+-+--1
O. 6
0,4
0,2
o = 2R
O/2f
o
o
L.l
N
Detaliu 1
f'\
\..v
o
Ln
"---
O'l
f----.-.---
f----.-.-- - -
'"
i

f
I
--


IeD
I
01
01
A-AI
Consol idare
Di rect or
Pipol n 1...
O
0.2 0,4 0,6 0,8 1,0 1.2 1,4
1\
--'

Ifl
N
11
O
o
o'"
o
1---
L.l
cn i--------
>0
r/J 20Al
1----
...
o
<..)
o
....
o
c'
o


....
c5
v
o
Al
o de directivitate car-
(3).
Randamentul unui reflector para-
belic este raportul dintre re-
flectorului n reale
gul reflector n ipoteza ilu-
uniforme a arii.
Astfel, randamentul antenei pa-
rabolice depinde att de dimensiu-
n ile geometrice, ct de caracteris-
tica de directivitate a antenei din focar.
Randamentul teoretic maxim este
80%. In un randament
de 60-65% este un randament
foarte bun.
n focar se pot dispune antene
Vagi cu un element sau cu maxi-
x
y
f 0,9 m
O: 2,5 m
L 1.07 m
O, ='3 m
f 1.43 m
0:=-4m
f 2,14 m
0.1 6 m
Consolidare
Pilon
zabre liti
rjJ 400'

0,020

0,258

0,282

0,338

0,412
TEHNIUM 9/1986
0,040 0,060 0,080
0,379 0,464 0,535
0,414 0,506 0,585
0,476 0,584 0.675
0,585 0,715 0,825
Izolator
mum 3-4 elemente.
n cazul folosirii antenelor Vagi
cu mai multe elemente scade un-
ghiul de deschidere. Implicit scade
unghiul sub care este privit para-
boloidul din focar, ceea ce conduce
la un randament mai
Amatorii care au n pre-
lucrarea metalelor pot constru-
o de cu
un de peste 20 dB.
La proiectarea antenei se ia n
considerare un factor de utilizare a
de 70-80%.
Cunoscnd valoarea cmpului elec-
tromagnetic la locul se
poate evalua minim, pentru
0,100 0,200 0,400 0,600 0,800 1,00 1.20
0,60 0,85 1.20 1.47
0.655 0,924 1,32 1.60
0,754 1,07 1,51 1.85 2,14
0,925 1,31 1.84 2,36 2,61 2,92 3.2
01 :: 2500
1_ Reflector
2_ Reflector auxiliar
3. Radiator n}.. )
IJ
'1250
6(8)
20
20
. Pilon "it>50(60)
care se va realiza antena parabo-

De exemplu, pentru a realiza o re-
a programului 2 (ca-
nalui 34 - avnd A. 0,52 m,
respectiv 1", 575,25 MHz, este ne-
unui de
aproximativ 23 dB (realizat n Mier-
curea-Ciuc la o de
85-90 km n linie
Pe cale din formula
7]'",0
G - 20 log -----
A.
se poate O:=-- 2R 2,5 m pen-
tru " 0,52 m.
n continuare se alege
cont de coeficientul de
utilizare (fig. 6), respectiv pentru
K!li<!' 0,7.
f
= 0,9m.
R
1,4
o
-:;: 0,89=
Astfel am stabilit diametrul reflec-
torului parabolic, resP8.ctiV
focarului.
Curbura se poate calcula cu for-
mulele matematice de la punctul 2
avnd parametru 1.
n
amator ului snt' limitate, se pot con-
strui reflectoare cilindrice cu rezul-
tate n benzile 1I1-IV-'
V la 1 200 MHz).
ne-am decis pentru con-
unei astfel de antene (fig.
7), c,Urbura oglinzii se cu
\'"
a
formula:
l ::::: 4fx
il!> Valorile pentru diferite
focale, respectiv pentru diverse
diametre, snt trecute n tabel.
n figura 7 este con-
antenei parabolice cilin-
drice.
n mod normal aceste antene se
pot din sau de
aluminiu. In acest scop am confec-
scheletul antenei din de
afuminiu de 20 x 20 mm. Peste grilaj
am o de consti-
tuind oglinzii reflectoare.
Ochiurile plasei de vor fi mai
mici de '\/10.
n cazul Cnd antena se constru-
numai pentru banda III, nu
este plasa de
Ca radiator pentru banda III se va
folosi o cu 3 elemente cu di-
pol n '\/2, iar pentru benzile IV V
se o cu dipol n A
(fig. 8).
Avantajul dipolului n " este esen-
n ceea ce g,,,
care este de 2,5 dB de dipblul n
'\/2.
Dipolul n A 'ncepe pen-
tru undele decimetrice vibratorul
de cum dipolul n A/2 s-a
impus ca vibrator preferat n dome-
niul undelor metrice.
n cazul cnd dorim construim
un reflector parabolic avnd forma
unui taler, curbura oglinzii se cal-
cu formula:
l-,--zl. 4fx
Dz= (0,6 .;.0,8I
f2= :: (0,22.;. 0,29) A
mari, de tip TOA10. TOA32.
FUNCTIONARE .
La' cuplarea tensiunii,' automat
bistabilele 00B4 73 snt prin
intermediul grupului R704, iar CIJ
.
&.. "U,.T O' ". .. .M. &. ......
.ft. . '. . .tea ca un ciclu al automatuluI sa 1n-
,pa' OG'RA, ',M' A B"I, L"
. ','. .... . '. ' , suri ce de circuitele
. .' 0084192. 01nd se ajunge la, nu-
Ing. I=IAULAi\lDAEESCU pauzei, toate
la 008430-1 vor fi la 1 lo-
gic . vor monostabilulpe
intrarea. 3. avind poarta 1/4
008400--4 de. bistabilul
473-1. MonostabiJul va crea un im-
pulS '. negativ 'scu rt c.are' va
va trece 'bistabilul
473-1 ln stare
avind ca. rezUltat invalidarea
1/4 008400-4 validarea .
sau repete. ciclj,JI de
un. nedefinit de ori, la
. utillzatoruluL .'. Aceasta
se '.prin.pozitionareaoo-
a comutatorului UN
OIOLU-"REPETARE CIOLU de pe

008400-3.
la valoarea co
pe com'
decadice de
crea la toate
vei 1 logic, o
monostabilul ce are ca efect

stare a
008,473-1 ciclul se
comutatoarele
sint fixate pentru PAU
(10 s sau 10 min), iar pentru
NARE la 99 (100 s sau 100
functie de generator, care
ori 0,1 s ori O,
ficarea . PA
se poate f
timpul avind
aceasta se
in curs.
AOTIONAREA 'are ca efect
plarea re/eului RES5 ce are ca sar,
fie un consumator de amperaj
mic, fie unui contacto,
Schema automatului se
pe un' zecimal, care are
comandate .. (programate).
manual de utilizator, dndu-i
astfel' o. mare flexibilitateln alege-
rea tem or. Un . ci ci u este
compus dintr-o
nare (ordinea poate fi in
de,
ambele ,programate cu ajutorul
unor comutatoare, decadice. minia-
de tip KOM (OONEOT), incare
sint negate. In lipsa acestor
comutatoare se pot . utiliza micron-
avind ca. nu':'
zecimal fie scris n logica
(O 1111, 1= 1110 2 ==
1101 .,. 9= 0110). Perioada oscila-
toru(ui (astabilului) realizat cu
Aparatul cuprinde:
-ungenerator de semnal drept-
unghiular, realizat cu circuitul
{jE555N n de astabil, cu
de reQlare a
din P1 Intre 0,1 6 s; , .,
Al/TOMAr
. {jE555N poate fi intre 0,1 s
6 s (cu valorile din
durata. a unei
sau pauze .es.te intre 1 s
60 s, iar durata va fi cu-
intre 100 s 100 mih. ,
in de aceste valpri, auto-
matul poate avea mul-
tiple, de la tehnica foto la comanda
unor pompe de EI este .con-
c.eput realizeze la utiliza-.
torului un singur ciclu
trei decad/ce
sincrone de tip 0084192, care
numai Inainte (n
.
- grupe de cite cir-
cuite 008486 (SAU EXCLUSIV)
care.
de tip KOM, programa-
rea la
- de
a cu
2xC08430, 008400, 0084121
008440;
- circuite de realizate
cu .008473, 1/2 008440, tranzisto-
rul 80135 (137,139) releu I RES5;
...,.. in de se pot
comanda contactoare
+6V

PIRI
O
"'POIiNIT
n
OPRI"
TEMPORIZATOR
. NUMERIC
\ Schema este cu circuite
integrate n tehnologie CMOS
de O -+-999 se-
cunde sau O--+- 999 minute. Limita de
temporizare poate fi prin le-
/ eare permite prin contactele sale
cuplarea unOr mari la
, monofazaf sau la cea trifa-
ca de exemplu motoare cu pu-
teri de ordinul ctorva
Schema se de .Ia o
de tensiune de
5V/fA care necesarul de
putere.
DATE CONSTRUCTIVE
Realizarea schemei se poate face
pe circuit imprimat cu sau
cluri pentru circuitele integrate,
aceasta la alegerea con-
structorului amator.
PanoUI frontal (fig. 2)
PORNiT-OPRIT
GRIGORE MCRARU,
garea n a mai multor cir-
cuite de
Circuitul integrat ICI
MMC4047 este conectat n configu-
de multivibrator astabil, frec-
UTILIZARE
de fiind
de grupul RC. Cu ajutorul unui os-
ciloscop sau se fi-
impulsurilor""drept-
unghiulare la o valoare de 100 Hz,
acest reglaj fiind chiar-- etalonarea
temporizatoruluL \
Deoarece multivibrato-
rului astabil este de mo-
tensiunii de alimentare,
acesta se cu o ten-
siune cu ajutorul circui-
tului integrat ROB305, stabilizator
de tens.iune n acest mod
se o precizie
pentru o mare de
se o precizie mai ridi-
va
cu
R == reset readucere la
zero).
, efectuarea unui ciclu de
se rea-
duc la zero, ca semnalul RE'"'
SEij" pozitiv egal
cu V DO' Readucerea .Ia zero se face
manual sau automat, n de

Cu ajutorul comutatoarelor cu 10
K3. K4 K5, se
cifrele
respectiv- sutelor de se-
cu nde sau minute.
Circuitul integrat ICy
MMC4081 (patru cu cte
un sef1li'1al la
n negatoarele au in-
prin de
1 ,kO deci snt n stare
'",sus".
Condense.toarele CI Cit> snt n-:-
la V
CC1
:::::. 5 V prin rezis-
de 3 MD. _
In punctele 81 ..;- 8 16 se conecteaza
de sistemul de
In montajul de s-au folosit
becuri de 16 V/O,Od.A, de la
electrice.
Pot fi folosite, a modifica
schema, LED-uri, cu n-
Cu ajutorul circuite-
integrate ut ilizate
'baleiajul televizoa-
relor
?i MDA2020. se pot
're al \"'a amplificatoare
audio de puteri medii
de pna la
r
25 W.
Schema este
fHnd n fi-
Parametrii
snt:
10
Student GABRIEl. VOleU,

sederii
obisnuit
s-au reprezentat doar
trei (1, 2 16); celelalte snt
similare celulei 2.
T17 se n de
sensibilitatea ce se a se da
rngntajului.
In emitorul lui Ti! apare o compo-
a valoare, se
din semireglabil.ul de 100
kH. Peste
se suprapune semnalul
util aplicat la intrare.
Intrarea se Ia
amplificatorului de putere.
amplificatorul este de putere relativ
intrarea, se
i .... 'unor divizoare re-
electronrce, in

se folosesc LED-uri si
TI .-7- T16 au factorul /3 foarte mare,
este posibil ca din cauz unor cu-
rezrduali tranzistoarele
T16 asigure scurgerea unui Cu-
rent ..pare L.ED-urile
aprinse foarte slab, n lip-
sei semnalului la intrare. Acest in-
convenient, apare, se poate
montnd un rezistor de cca'
3 kH ntre baza emitorul fi
tranzistor .
Alimentarea se la do
5 V pentru circu
= )6 V pentru
In prinCipiu,
poate fi trebuie
valoarea de 2 Mi
ducerea nu poate fj foarte ma
oarece apar de tensiu
diodele folosite n sistemul de
care a
Timpul de bloqare poate fi
ficat operind fie asupra lui Ci (i
16). fie 'asupra
3Mn, fie modificnd tensiunea

Rezistoarele de 2 Mn au
montate pentru a crea o
montajului (cca 0,1 s)
pe utilitatea n s
montajului, unui

U =:: S -;- 18 V pentru MDA2010
U :;;:: 5.-:- 22 V pentru MDA2020
PARAMETRUL
Puterea de
U:;;:: 5V
U = 14 V
U = 17 V
Semnal de intrare fa
puterea
Distorsiuni armonice
lmpedant de intrare
Caractedsticile schemei snt:
1,2
min 10
220
b,2
1,2
min.15
260
max.O,a.
80-100
de este de4 n.
Valorile din snt not,ate astfel: 0,1 - I/F sau
pe care au avut-o
n ultimul timp echipamentele au-
dio HI-FI a dus la unor pro-
bleme specifice. Un exemplu l con-
stituie ampiificatoarele de putere cu
sarcina .direct. L.a aceste
montaje, diverse cauze, cum ar fi
distrugerea tranzistoarelor finale, fe-
nomenele tranzitorii care apar la
conectarea si deconedarea de la
etc., pot duce la deteriorarea
difuzorului sau incintei acustice
prin aplicarea unui conti-
nuu
Acest articol prezinta un montaj
de care satisface noile ce-
In figura 1 se schema
de principiu modul de conectare
la amplificatorul de putere stereo.
Se etajele de putere A
1
A
2
snt alimentate de la o
de tensiune (VT; V_) au sar-
cinile (S1' S2) conectate direct ntre
Al

snt
cu la scurtcircuit
, de tip clasic, prin limitarea curentu-
lui de iesire.
n continuare func-
schemei. n regim normal,
tranzistorul T este saturat, menti-
nnd comutatoarele K
l
K
2
pe po-
nchis. Blocul de comanda se-
diversele surse de avarie si
tranzistorul T, elibernd
pe K
l
K
2
semnaliza-
rea a diodei
LED.
L.a conectarea .Ia blocul de
Introduce o temporizare
de 5 10 s, ntrziind conectarea in-
cintelor acustice pna dupa stabili-
rea regimului de curent
continuu.
L.a deconectarea de la
montajui sesizeaza tensiu-
nii alternatve
sarcinile nainte tensiunile V...,
V- scada. AceStea se un
timp dupa decuplarea de la
condensatoarelor de filtraj
de valoare mare (3300 -'- 10000 pF).
Cu ajutorul grupului R1' R2' R3
el blocul de culege nive-
lurile de curent continuu de la iesi-
rea amplificatoareloL Condensatorul
C
l
la filtrare,.
componenta din tensiu-
nile V
OUT1
V
OU
T2' tensiunea
VA iese din intervalul (-0,6 V, -+0,6 V),
sarcina este Tensiunea
VA este de V
OUT1

V
OUT2
valorile lui Rl , R
2
R3' Ale-
gnd corespunzator valorile rezisten-
putem determina
intervalul acceptabil pentru tensiu-
nea la lui Al A
2
.
la
rea uneia din sursele de alimentare
V scade, curentul prin releu
se reduce acesta K
1
si
K2' iar lui Veste sesizata
de blocul de -ee 11 blo-
pe T.
Schema a circuitului de
este n figu-
T
1
, T
2
se des-
este mai mare de 0,6 V
de O,l' V (T
2
). Cu
aOIOPlaIe n dome-
al tensiunilor
(-2,6 V, V).
acest se
c'ind una dintre are
dor;! (O sau T
2
conduce,
si
care are fixat
emitor cu
. deschide pe T
4
, care l va
!"ia,''''''"v",,,, pe condensatorul C
2
. n
acest mod se va bloca ro' care va
decupla sarcinile va
circuitului astabil rea-
iizat cu Te; T
7

L.a conectarea ia C
2
este
durata sale
TEHNIUM 9/1986
Ing. CORNEL
la tensiunea de prag (V p V OZ 1 +
VSE:J temporJzarea ne-
cesara . C
2
)
cata unui redresor
cu o de filtraj
R
12
. C
s
) ce n
un
este
lui La lui rezisten-
tele R8' R9' R12 determina satu-
rarea T
4
deci deschiderea lui
Kl' K2
Blocul de este alimen-
tat de la tensiuni stabiiizate prin
componentele DZ
2
-R
2o
DZ
3
-R
21
Dioda 0, tensiunile in-
verse induse' n releu, iar O
2

comanda circuitului astabil. 0
3
ri-
n emitoareie lui T
6
,
T
7
, compensnd de ten-
siune pe O
2
,
R
13
trebuie asigure
saturarea lui T
5
. Valoarea ei se cal-
cu
R
13
= 0,5 .
I
REL
- VSE5
. J3s
Pentru valorile din (V
OZ2
15 V: V
OZ1
= 7,5 V; V
SE5
:::::: 0,7 V; /3
5
=
100; I = 10 mA) R
13
=33 kl L
R
15
curentul prin T
s
la
valoarea sigure
a releului:

R
15
= 0,.9 ----.----
sale n
bel, unde
altor componente ce
ficatein functie de tensiunile
;:::: --\/ ). Astfel, cititorii pot
acest montaj la orice
alimentat intre 1.20 V
. nu reglaje, func-
data daca se (6S-
indicate pentr u com-
se'vor reca/cuia
disponibil,
celelalte valori se vor alege din ta-
bei, n de De remarcat
R
15
este necesar sa de
mari I
HEL
mari
Pentru a obtine n anodul
siunea se poate
RlO'
Cablajul se n
de disponibil.
V
0UT2

BLOC

BLOC
REDRESARE

FILTRARE
v.

...
contTluO.n
funcjionare
8C170; 13:BC 250; 337 W1); 171
1N 4002
Ol,: Dl7V5 ; Dl? I DZ3 '0215
(URMARE DIN r'AG. 7)
Pentru realizarea reflectol'ului
parabolic se va un
sablon din lemn pentru fOfmarea
a curburii antenei.
n figura 9 se schematic:
mal
fiin:jca
Se
cazu!
parabolice.
se realizeaza cu supor-
si inele circulare. res-
de srma cu ochiuri dE
fi utilizata pna ia
metrul de cm, sau
inox in cazul antenelor cu diametl ul
de 2-6 m.
Ca radiator n domeniul 400 MHz
-- 2 000 MHz se un dipol
In ,\. O suplimentara
este introducerea refiectorului au-
xiliar parabolicin Imediata apro-
piere a vibratorului (fig. 10).
In domeniul 2--12 GHz se pot fo
losi ca radiator anterie horn sau dipol.
n continuare vom da cteva ex ..
cu montarea s:
puneW8 n a antenei Of
a. L.a montare, antena trebuie re-
maxim cu ajutorul
a r"adiatorulUi n
cu o corectie a
pe
o
este nece-
Tazere nu
la .doua niveluri.
Pentru de cu an-
tene cu dlametre mari (4-6 m) se
mai ales piloni
c. de antene trebuie
legate n principiu la o de
pmint Antena
care se pe pilon se pune la
n mod obligatoriu.
11
MICROCALCULATO
NZCOARA PAULZAN
Livzu ZONESCU
ZON RUSOVZCZ
GHEORGHE CHZTA
Nivelul J de intrerupere
permanent o
care problemele de
codare a claviaturii, clipirea
cursoarelor incrementarea ceasu-
lui de timp real. Una din cele mai
importante ale acestui
fapt este aceea de
oprire a unui program utilizator
HLT nu
corect cum sint date exemple
in unele de programarea
microprocesorului 8080): .

hlt
De fapt, HLT I\<e-
bule interpretat! mai corect drept
'wait for interrupt"
intreruperea) decit o oprire total!
a procesorului. In manualul Intel
se specific! c! procesorul 8080
iese din starea de HALT doar la
iESET sau la activarea pinului INT
(cu ca bistabilul IHTE s!
fie activ). Deci la orice intreru-
pere recunoscut!, procesorul iese
din starea de HALTi dupA executarea
intreruperii trece la
i imediat lui
HLT, care n exemplul de mai sus nu
este specificat!, ducnd la rezul-
tate imprevizibile.
Rezolvarea corect! a de
mai sus se face cu
RST7, care este de cAtre
monitor ca un punct de breakpoint.
La intilnirea ei, procesorul execu-
t! un CALL la adresa 38H unde se
aflA un vector spre rutina din
monitor ce execut! salvarea stArii
curente a procesorului;
apoi revenirea in monitor
rea mesajului "Honitor control".
De asemeni DI (di-
sable interrupts) trebuie folosit!
cu mult! gri Este important de
faptul c! la fiecare 20
msec. apare o intrerupere c! un
DI pe o mai duce la
pierderea corectitudinii ceasului.
Programele utilizator nu trebuie s!
omoare" decit pentru perioade
scurte sistemul de intreruperi
<circa 500
O demn! de remar-
cat este aceea nu se pot
intirzieri prin bucle software
decit dac! acestea nu sint critice.
Cauza este evident!: lungimea exe-
unei rutine pe nivelul 1 de
intrerupere este foarte variabil!,
de cum
ar fi valoarea momentan! a variabi-
.lelor ceasului de timp real, faptul
este sau nu o
momentul aprinderii sau stingerii
cursorului (sau cursoarelor) etc.
Ca urmare, prin natura asincron!
a intreruperilor de
programul rulat nu se poate conta
valori exacte de timp ale bucle-
lor software. Pentru perioade de
timp ce sute de milisecun-
de, problema se rezolv! foarte
. elegant chiar cu ajutorul intreru-
perilor. presupunem dorim
o intirziere de 160 msec.:
delay:
mvi b,8 ; 8 * 20 ms = 160 ms
de 110:
hit
dcr
jnz
ret
intrerup.
b iA venit
contorul nu e
i zero, mai
Rutina de mai sus este foarte
pentru timpi relativ lungi. In
cazul in care dorim
intirzieri mai scurte, se poate
folosi nivelul de intrerupere 5
cum vom mai jos).
sistemu-
lui de intreruperi al microcalcula-
torului L/B881, existl posibilita-
tea unei rutine suplimen-
tare pe nivelul 1. este nece-
unei a progra-
mului utilizator la fiecare 20
msec., se poate reinit i.aliza in
acest scop vectorul nivelului 1.
Sint cazuri: cind rutina uti-
lizatorului trebuie ina-
inte de rutina monitorului sau dupa
aceasta. In primul caz este
deosebit de una din posibi-
fiind;
inir1:
lhld
shld
Ixi
shld
nivelului
i 1 de intrerupere
lrl+1jSe vecto-
temp irul original
h,niriSepune noua adre-
irl+1i s!
iAlte
i ale programului.
nir: iAfci este noul punct de
temp:
push h i intrare a intreru-
push d i perilor, nivel 1
push b iSalvarea registre-
push psw i lor
iCorpul rutinei de
. ; pe
pop psw
pop b
pop d
lhld t-.emp
iSe re-
i gistrele
jSe readuce valoarea \
i original! ce se xthl
ret i cu cea a
iregistrului HL din
ds 2
irI equ OFF04h
La din programul utiliza-
tor, trebuie refAcut sistemul de
intreruperi astfel:
exitir:
lhld temp
shld irl-l'l
In al doilea caz, este
la un punct similar!, in sen-
sul c! se modific! la fel vectorul
spre rutina din monitor ?i se exe-
apoi
n1r:
xthl iSe salveazA adresa de
shld templ; intoarcere
lxi h,user;Se pune in loc
xthl ; noua
push h
lhld temp iSe recupereazA
; adresa
uset:"!
temp:
ret normale ce se pune in
apoi se revine
jAlte
push h
push pswiSe salveazA
iCorpul rutinei
pop pswiSe
lhld templjSe
xthl adresa de intoar-
ret
ds 2
cere se revine
din intrerupere
:
ds 2
metodele de mai sus nu sint
singurele posibile, ele asigur! o
flexibil! manevrare a nivelului 1
de intrerupere. Trebuie
faptul rutina din monitor coman-
circuitul 8259 in de
contextul programului utilizatorul
va folosi una sau alta din metode.
In primul caz, utilizatorul va
trebui aibA in vedere comandarea
circuitului 8259 in cazul in care
rutina respectiv! trebuie s!
fi intrerupt! la rindul ei de un
alt nivel de prioritate mai ridica-
t!. In al doilea caz orice nou!
intrerupere va intrerupe
in curs (chiar provenind
din nivelul unu dacA rutina utili-
zatorului este suficient de lung!),
datoritA faptului c! rutina din
monitor "rearmeaz!1 atit controlo-
rul de intreruperi 8259 (printr-un
SEOI - Specific End Of Interrupt),
cit procesorul (EI).
'Nivelul 4 de intrerupere este
folosit de monitor in cu
nivelul 5 pentru a asigura
de bazA a citirii datelor de pe
casetele magnetice. La fiecare
front provenit din bandA
se genereazA o intrerupere pe nive-
lul 4 care executA o de
a 2 cu o
valoare standard de polare a
rii de practic, sistemul
este analog cu un monostabil de
precizie prin software. In
momentul in care timpul prescris
s-a scurs, timerul 2 genereazA o
intrerupere pe nivelul 5 care exe-
o ce citirea
corect! a valorii bitului din in-
trare, fAcind asamblarea in oc-

La scrierea datelor, se
doar nivelul 5 care o ruti-
n! ce timerul 2 in
de valoarea bitului ce
trebuie transmis. semnalu-
lui audio este chiar OUT2.a
timerului 2.
Nivelul de Intrerupere 4 nu poate
fi utilizat in alte scopuri; din
nivelul 5
de interesante
pentru programatori, din care vom
scoate citeva in in cele
ce urmeazA.
Hai devreme c! nu pot fi
valori de temporizAri
foarte scurte exacte prin utili-
zarea nivelului 1 de intrerupere.
Datorlt! faptului nivelul 5 este
generat de OUf2
2, se poate programa
orice valoare de timp
fiind chiar un tact de
adicA 727 nanosecunde)
intreruperea respectiv!.
caz ins!, este foarte important
nivelul de intrerupere 5 fie
mai prioritar, altfel nivelul 1
altera valorile de timp
IaU un exemplu:
iniic: i ializ!ri
Ixi h,usr5irjAdresa rut!
shld ir5+1 , utiliza
mvi a,prior i Noua \prior it
out intctO
in intct 1 iSe modific!
ani 1101l111b ; ca (nivel
out intct 1
i
5 act iv)
mvi a,true
sta test ; semaforul
mvi
out t imer2 i t imer2
mvi valhig
out timer2
wait: JAici
Ixi h, test
i scurs timpul
loop:
mov a,m
ora a
jnz loop
j uni
stopir:
in intct1
ori 100000b
out intctt
mvi a,oldpr
out intdO
; uni
usr5ir: iRutina ce se
push psw
xra il
sta test
mvi a,seoiS ; Se reini iali-
out intetO 8259
pop psw
ret se revine
test:
ds 1
intctO , equ O
intet1 equ 1
t imer2 equ 12h
seoi5 equ 65h
prior equ OC4h
oldpl'" equ OC7h
ir5 equ OFF14h
true aqu OFFh
val 10'"" jValori definite de
valhig utilizator
i durata
In exemplul de mai sus nu a fos
modul de lucru
timerului 2, care se poate
in modul BCD zecimal, fie in
hexazecimal (in primul mod fac
de divizare maxim este 9999, i
timp ce in al doilea este 65535).
Nivelul 5 de intrerupere 'poate fi
folosit in scopul
unor rutine particulart
programului utilizator ce necesitJ
un timing foarte precis (cum ar f
simularea unor USART-uri prin soft
ware) .
dificil de implementat
mal ales greu de depanat
naturii asincrone de programul
principal), rutinele pe intreruperi
ofer! sat ii deoseb'i te progra-
matorului, puse la punct .
(CONTINUARE IN NUMARUL
TEHN!UM
L
ool/Mon (C) 1985 U))CO Software MAeRO-OO 3.36 l7-i'lar-OO
User Low Level Monitor Routines
PAGE" 1-14
0010
0021
0000
0001
FOOO
OOC3
OOC7
FFOO
FFOO
003B
003F
'0518
(l081
OOBF
0075
0013
FFOO
FF03
FF04
FF07
FFOS
FF08
FFOC.
FFOF
FFI0
FF13
FF14
Ff17
FF18
FFIB
FFIC
fFIF
FF20
FF23
FF26
FF2S
pgen equ
pgenl eqll-
intdO equ
intet1 equ
rowl 'equ
icw:3 equ
icw4 equ
ram equ
shck equ
term equ
cwtO equ
valoo equ
cwt2 equ
cwt20 equ
va1211 eqll
val21h equ
tOb
21h
O
1
OF800h
OC3h
OC7h
OFFOOIi
raJII
'. ,
3f:h
518h
OB1h
OBFh
75h'
13h
; Moni tor variables: ,
I lHHf*lBi* Utaboo
U
seqllenee for h *******
org
[rO equ
ds
kstap equ
ds
ir1

ir2
,
cursll
ir3
;
cOllnU
ir4
equ
ds
equ
ds
equ
ds
equ
ds
'equ
ds
equ
ds
equ
ds
equ
ds
ir5 equ
ds
dsehar equ
ir6
ds
equ
ds
htat eql.l
ir7
ds
equ
ds
equ
r ds'
rved equ
ds
dvect eqll
ds
spsave equ
ds
pesave equ
r ds
ram
OFFOOh
'3
OFF03h
1
OFF04h
3'
OFF0711
1
OFF08h
3
OFFOBh
1
OFFOCh
3
OFFOFh
1
OFFIOb
3
OFF13h
1
OFFl4h
3
OFF17h
1
OFF18h
3
OFFIBh
1
OFFICh
3
OFFIFh
1
OFF2Oh
:3
OFF23h
3
OFF26h
2
OFF2Sh
2
ool/1'1on (C) 1985 Lixco Software MAeRO-sQ 3.36 17-11ar-80 PAGE 1-16
User Low Level Monitor Routines
FF65 tabind OFF65h equ
taMab
Ils 1 ; eoun!er in line
FF66 equ OFF66h
ftagnp
ds 17 ; TaP/s table
FF77 equ OFF77h
. ds 1 ; No page number Hf. O)
FF78 pagina equ OFF78h
, ds 3+1 ; 3 brtes forpage lIUlIIber "00h
, FF7C begtxt ' OFF7Ch eq\,l

ds 2 ; Header's begin
FF7E equ OFF7Eh
codmax
ds' 14 ; Assel!lbler vari.ables
FF80 equ eodbeg+2
FF82 syl!lbeg equ eodmax+2
FFB4 sImblx
equ symbeg+2
FFU 9 obal equ syl!lblllx+2
FFSC

eq\,l OFFSCh
ds 2 ; Text begin. aHer first marker
FFaE mall' equ OFFSEh

ds '2 ; Text SuPerior Umit
FF90 equ OFf90h
. ds 2 ; Text final location. (second marked
FF'2
bflag equ
-,' OFF92h

ds 2
FF94 equ OFF94h
ds 3
FF97
; ********* end of DtabOO sequenee ***********
frei equ OFF9Th
end
TEHNIUM 9/1986
il
ool/Mon tC) 1985 lixeo SQftware t1ACR'O-80 3.36 17-11ar-OO
User. Low LevelMonHor RouUnes
FF2A
FF2C
FF2E
FF30
FF32
FF33
FF35
FF37
FF3S
FF3A
FF3B
FF3C
FF3D
FF3E
FF40
FF42
FF43
FF44
FF45
Ff46
FF47
Ff4A
FF4D
FF5D
FF5F
Ff60
equ
ds
equ
ds
equ
ds
equ
ds
,
esave
,
csave
fsave
kbllff equ
ds
equ
ds
dcurs
,
mcurs
.
revs,",
f
cre
;
esta!

,
sreg

f


equ
ds
equ
ds
equ
ds
equ
ds
equ
ds
badrl equ
badr2
Madrl
biadr2
ds
equ
ds
equ
ds
equ
ds
OFF2Ah
2
OFF2Ch
2
OFF2Eh
2 "';
OFF3Oh
2
OFF32h
1
OFF33h
2

OFF37h
1
OFF3Sb
2
OFF3Ah
1
OFF3Bh
1
OFF3Ch
1
OFF31l
1
OFF3Eh
2
OFF4Ob
2
OFF42h
1
OFF43h
1
eursw2 equ OFF44h
ds 1
equ OFF45h
; ds 1
rflag eqll OFF46h
dS' 1
equ OFF47h
ds 3'
equ OFF 4Ah
'ds 3
equ OFF4Dh ..
, ds 16
tempwd equ OFF5Dh
ds 2
tempbd equ OFF5Fh
; ds 1
: ****************
esyne equ . OFF60h
;dsl
PAGE 1-15
ff61
fF63
FF64
rO\JPag equ
ds
hag equ
OFF61h
2 ; No. of rows in page 8. free rows at eop
ds
itcntr equ
, ds
OFF63h'
1 ; Paging on screen too Uf O}
OFF64h
1 ;. Lines eounter in page
ool/Mon (C) 1985 Lhco Software .I1ACRO-80 3.36 17-Mar-80 PAGE S
User LOII Level Monitor Routines
l'Iaeros:
01.5:
RADR2 FF40 BEEP 0390 0063 RADR1 FF3E
FFSC ,BECiUT FF7C BEL' 0007 BELL 0070
FF92 BIADR! FF42 8IADR2 FF43 BUNI< 0093
0372 BS 0000 BSCMD 016C 0196
FF3D CAN 0018 CASEND 029D 02Ei
CASOUT 0309 CBlIFF FF4D CHABUF FFIF CINIT 02BE
ClDIS 019E ClDIS! OlAt CLS05 Q1B6 CLSC 01AC
STA 0045 CNTBIP FF45 CNTR FF3B CNVNl1 0224
G FF7E CODMAX FFOO CONT FF07 CONV 021B
CORR 0245 CORR05 024E COl/tU FF90. COllNT1 FFOF
CfI OOOD CRC FF38 CRC03 03iF CRC05 0334
CRCI1D, 015C CRCRUT 0318 CRlN05 02S5 CRINIt 026B
eROUT 01C8 ' CSAVE FF2E CSCHAR FF13 CSET 0355
CSTAT FF3A CSYNC FF60 FFOB ClIRSW2. FF44
CWINIT 02AD MD5 02FE 02F3 CWTO 003F
CWTl 007F CWT2 0081 CWT20 OOBF DCURS FF33
DEXIT 0184 DISP 0170 0190 DPRINT 0187
DSCHAR FF17 MCT Ff23 , 0040* ERORMS 003(:
ERROR 00Q6 ESAVE FF2C 0113 EUSET 036E
FF FF63 FF77 FREE FF97
FSAVE 00A7 GETHX OOP.S
GETNM 0009 fF86 (iNtliO oolF
GNI115 0027 0073 HILO' OOA1
HTCMD 011D HTI)tJ1D .(11e.s 00C3 ICW4 OOC7
INlO 01F3 INITS 0001* OiDB INPUTC 02te
INTeTO 0000 INTCT1 0001 FFOO IRI FF04
IR2 FFOB IR3 FFOC FFtO IR5 FF14
IR6 Ff18 IR7 FFtC 0277* IR05 027D*
IWR5 02BC* KBUFF FF32 FF03 KSTAT FFIB
1.F OOOA lFCMD 0165 FF64 lOCRT
LSAVE FF2A I1AIN1.3 0007* FFSE MClIRS
MIC 0163 MSG3 0203* MVSR 0253 NMOUT 0238
NlJll 0046* NWSTR'l 0200 NWSTRl 02D5 ONKEV 0340
ONKV05 034E OSEI 0380 OSETl 03SC OUT05 010.3*
OllTPUT 01CD OVECT FF4A PAGENO FF78 PAGRLlT 0109*
PCSAVE FF28 PGEN 0010 PI."ENI PRlO 01lE
PR20 0131 PR30 0141 PR35 PR40 nt56
PRINT 0118 PSET 037D FFOO RETURN
,)(13
REVON. 010D REVSW f.F37 FF46 ROWl r$OO
ROWPAG FF61 RSTART 0038 RSVECT FF94
FF20
SB2 0031 SERDAT 0030 ' SERDR5 0088 0087
A 0031 SI OooF SO 01C6
E FF26 SREG FF3C STACK 0000
/
STR05 004C STRI0 0057 STR15 005A STRIST 0048
SUCCES 0004* SYMBEG FFB2 SVtlBMX FFB4 TASIND FF65
TABTAB FF66 TEMPBO fFSF TEMPWD TERM 003B
TlMERO 0010 TlMERl 0011 TlMER2 TlMSTA 0013
TWOSET 0263 llAR 00lE UIC 01C5 VALOO 0518
VAL21H 0013 VAL21L 0075 VTCHD 0148 WAITMS 02D2
WDCAS 0304 WDOUT 0233 WDSTA 025E XVECT FF47
No Fatal error(s)
13
4 ... ., ........ , .. : ..


';1
Controlul reglarea presiunii Ii-
mitate se cu autoturismul n
ordine de
riie la presiunea
la spate verifi-
cate (Ia puntea h.t 230 10
e. mm"'a Oltcit Special 223. mm
'Ia Oltcit Club - ntre par-
tea cea mai de jos a
lui inferior planul de sprijin al
lor; la puntea spate: h
s
324 10
mm . - ntre p.artea cea
mai de' jos a tubului .al
planul de sprijin al
Se diferen-
ntre partea
cea (puntea
precum la tubului
(puntea spate) nu .. trebuie
.10 mm. se
pentru a corect
aceste valori se ba-
rele de torsiune (un dinte la bara de
cu
1 mm, iar n spate cu3mm).
demontarea conducte; de alimen-
tare la etrierul spate stinga, se mon-
n locul ei un manometru cu
scel.ade la O la 100 bari. Apoi
lent de se
teste alimentare a fr-
!leJor spate,. trebuie tie cu-
ntre 2&
corespun,de; se
tul3 la
meniul preSCris (fg .. 4
limitator defrinare COI110IAt:
de - suport;
. 5 - CIrc de compensare; (3 .....;.. arc de
al limitatoru.lui; 7, 8 .. -
9 - 10 n
final se conducta ae .ali-
mentare folosind o de
iar racordul se
strn'ge la cu piui de 0.9 daN.m.
Reglarea pozitiei limitatorului.
CuautotLlrismul " insta-
. se puntea
spate ta valorii h
s
310 mm, care se
jocul j 3 arc.ul q prghia
de comanda 2 (fig. 4). In
mod se poate modifica jocul j, prin
deplasarea suportului 3 al limitato-
rulu;, cuplul de strngere al
lui de fixare al limitatorului fiind de
1,ldaNm.
3. Reglarea frinei- de securitate
cum s-a ante-
rior, esteindepen-
de sistemur de frnre. princI-
pal, fiind prin cte
ce
discurilor montate la
tia de viteze..
din a
se reglarea
mai nti
frnei. Se
5) se
,;X"
facut la limita
de
glarea cabluri/orde
ale frnel de securitate, mai
levlerele A snt e>ru'iiir'lto:>
'-n "x" iar opritoarele tecilor
rilor bine pozitionale n
rile lor. o dife-
d.e 1,5mm n.;
tre cablu
INTRETlNEREA REPAR
I FRfNELOR" OLTCIT
DE SERVICIU
4cit.
rc,RAC
40
so
_ ........ __ ...... H
6cil.
% RAC
8cil.
% RAC
40
40
so
60
35
rant.
Controlul parametrului Dwell se
'face cu motorul la (alant; sau la cel
mult 1 2.0.0 rot/min folosind dia-
grama tenSiunii primare; cum
s-a mai arata,t durata fazei a III-a
chiar valoarea parame-
unghiular.
urma re-
valori pri-
mul incriminat .trebuie fie dis-
ntre contactele ruptorului: o
valOare prea mare a parametrului
Dwell este indiciul une
prea mici ntre contacte invers
din motive de observat. Din
acest motiv,inainte de
acestui parametru, este. necesar
se veri.fice . ntre contacte;
pe de parte, men-
permite se efectueze re:-
glajul Intre contactwe rup-
tOfului utilizarea lerelor ..
Parametrul.Dwelt mai poate servi
pentru aprecierea camei
(uptorului, folosind n acest scop
maginilesuprapuse ale tensiunii
primare de la cilindrii (fig. 3). La
un motor cu o ruptorului
momentele nchiderii tre-
buie se Din cauza
sau a uzu-
rii neuniforme, geometria camei
poate fi ceea ce are ca
efect abateri ale mo-
mentului de nchidere a contacte-
lor. Pe diagrama a ten-
siunii primare aceasta se
prin suprapunerea liniei care repre-
starea a contactelor la
I cilindrii; cum se. n
figura 3, suprapunerea admi-
este <;fe 3 'RAC. Cnd
nu este cama
poate avea fie du-
ratele de nchidere (respectiv 't) nu
snt uniforme pentru cilindrii,
fie parametrul Dwell este
dar a' mo-
mentelor de deschidere nu este
(de exemplu, la un motor
cu patru cilindri n patru trmpi nu
este de 9.0 RAC). Aceste de-
pot fi decelate' n diagrama
tensiunii primare determinnd . mo-
mentele de nchidere deschidere
ale cot1tactelor pentru cilindrii;
abaterile snt mai mari de 3
RAC, cama trebuie
oarece geometria .ei nu fi
prin
primar, lrnax'
scurgerea unui, timp t

n -,care
tactele ruptorului stau nchise
4). Acest timp corespunde unei
rioade unghiulare
cama ruptorului 1
face. cnd,
prghie; f'f'\,nt""f'ttll,
tul A l
duratei
contactelor poate
gradul de a pintenului pr-
ghiel contactului mobil, de uzura
camei, .de geometria
contactelor de reci-
a acestora, de rul-
mentului aXlllui ruptorului, de
uzura axului de pr-
ghiei ruptorlllui. de exemplu,
ce poate avea uzura profi-
lului camei. In cazul unei c.ame cu
geometrie ntre
contactele. H (fig.' 1) este determi-
de h dintre raza RI a
cercului exterior al profilului raza
Re a cercului pe care se
punctele A S, cu ra-
portul de prghie ale rupto-
rului:
OI
Dl
La 6 raza cercului
exterior se reduce R'i < R
1
,
sine
. de raze,. nct
R'+.-':'Rl::::: h' < h
implicit

02
Dar la reglajul cu lera operatorul
reface H, ceea ce
face ca punctele A B se depla-
seze n A' respectiv, S'. Din figura
1 se vede efectul este
ur.ghiuluide > Q;,CU
efectele In acest caz,
respectarea distantei nominale n-
trecontacte, de con-
structor, nu mai este fiind
o' valoare
aceste
de ce, .mai ales 'Ia motoarele
cu state de/serviciu mai importante,
reglajul aprinderH trebuie n
mod obligatoriu nu cu lera, .ci dupa
parametrul Dwell.
n tehni-
ca emisiei n. recep-
toarelor au devenit posibile
TV de la ca atare, n
multe se pot
sau mai multe programe. Pen-
tru aceste se pot utiliza mai
multe .
1. Utilizarea a (sau mai mul-
te) antene dimensionate orienta-
te pentru canal.ele
cu cablu de coborre, individual.
este foarte ca realizare,
este n spe-
cial Cnd lungimea cablului de co-
borre este mare. se
numai n cazul particular
cnd avem de-a face cu canale
adiacente care
orientarea este In acest
caz, separarea cu filtre este foarte
greu de
amatori, mai ales n domeniul UIF
ca atare, putem utiliza
chiar cu legate
de costul ridicat al cablului.
2. Utilizarea antenelor prln
filtre la un cablu de coborre unic. In
acest caz avem
2.1. Folosirea filtrelor cu constan-
te concentrate
bobine), ca n figura 1.A In acest
'caz se face separarea pe' principiul
filtrelor "trece-sus" "trece-jos".
se atunci Cnd avem
de din benzi dife-
rite. In cazul n care canalele snt n
este o
unei corecte cu
filtre simple, iar realizarea filtrelor
de este
2.2. filtrelor cu
constante distribuite, realizate din
cablu, ca n figura 1.8. n acest'caz,
separarea se face pe principiul "tre-
ce fiind se-
pararea chiar a canalelor adia-
cente (chiar mai co-

Filtrele cu constante concentrate
au fost n mai multe rnduri prezen-
tate n revista n literatura
de specialitate de aceea n ceea
ce ne vom referi la cazul
filtrelor de cu constante dis-
tribuite.
CUPL
ing. MIHAI IFL.ORESCU
Aceste filtre snt de realizat,
cu unei foarte n-
grijite, cu respectarea a co-
telor. Abaterea de la. cotele calcu-
late poate conduce la atenuarea to-
a pe oricare di n ca-
nale.
in cazul n care dorim
mai multe posturi, putem utiliza cu
succes combinate. Pentru
aceasta, n fiecare se
canalele cu filtre de iar ntre
benzi separarea se face cu filtre cu
constante concentrate.
nainte de a trece la descrierea
principiilor teoretice construc-
mai atragem introdu-
cerea filtrelor de reducnd
banda de trecere a ntregului la
un canal, este obligatoriu ca ante-
nele fie dimensionate corect pe
canalul dorit (nu pe principiul "are
banda merge" pe canalul
dorit).
De asemenea, pe cana-
lele celui de devine
practic
De fapt, ce rol are n principal un
filtru este de 'inteles. am
pune direct n paralel cele an-
tene, chiar cu respectarea impedan::-
antena unui canal
cu o antena ce-
luilalt canal, astfel nct apar feno-
mene de reducere a semnalului, dez-
adaptare dezacord are.
n mod normal, prin filtru semna-
(ul unui canal trebuie fie transfe-
rat' la cu
si conexiunea celuilalt canal tre-
buie prezinte o ct mai
mare (teoretic astfel ca
tarea fie Acest lucru tre-
buie reali,zat cu reducerea la mi-
nimuma pierderilor.
n fi9J..Ira 2 este grafic va-
cu lungimea a unui
cablu cu n scurtcircuit, iar
n figura 3 ca-
blului cu n gol.
Se poate constata ia diferite
de cablului se
valorile dorite ale
tei este

n
racterul inductiv sau capacitativ al
segmentului respectiv de cablu.
Sintetic avem
toare:
1. de a
;.inei linii este cu
a cablului, atunci
de intrare este cu

2. Pentru o linie cu n
scurtcircuit, la definite
prin
4
impar de
sfert.uri de lungime de
de curent
tinde la infinit,
definite prin mu!tipli
TV
avem
deci impe-
n1punctele
A
de - impe-
2
It
este
3. Linia n gol de
se comp
mentar, avnd
punctele A/2. '.
4. Pentru linia cu lungime mu.
plu par de A/2, de sarei
este la intrare.
5. Pentru linia AI.!!.


Zintrare =

Pornind de !a aceste rv'\nciri",r'.ltl
realiza filtrul ca n figura
are cte linii
cuit pentru fiecare
DH 01),
de cuplare
gime de
Lungimile AS DE nu au im
in acordarea filtrului, ele
alese la minimum de lungime
motive de
filtr
pornind de la antena A1 (cores
avnd lungimea de
Semnalul transferat n punctul
la de 75 n trebuie
spre fiderul de coborre n
nuat nu spre punctul
Pentru aceasta, segmentul CD
alege ca A,I4 atunci im
dinspre C spre O va fi Z1
Z t . f" d . - . b-
= Zs lin neVOie sa al, a
loarea ct mai mare (Z1 = 00),
necesar ca la A1' Zs = O. Dar,
znd segmentul de cablu de

1
circuit di de lungime 2 d =

Pentru a nu
, lungimea de A2, se real
A
segmentul idh ca fiind 2k-},
care caz, n orice punct am avea
este infin
(pentru A
2
).
lme
realizea-
m/:ll"l"IiI'Iiie tresei
Inlflt1lJra 5; dimen-
izo-
8; ini-
minimum, posi-
pen"
tru precizia
lungJmiidevine
pe verti-
in figura 10, la o O,
mai.mare.decit sfertul de a
. mai m.ic. Antena'
trusemnalul mai slab se
Segmentele de cablu al
:fHtriJIuise paralel cu pita-
nul, afi te colac!
..... Vom prezenta cazul pen-
tru canalele a 24 pentr:u exempli-
ficare .. ' Antenele" snt' prezentate n
figurile 9 11.
Bucla 8
1
;:;;:: 510 mm (canal 8)
BU.cta 8
2
199 (canl 24)'
Segmentele de linii din filtre:
bc = 100 mm
cd 255 mm
gb;:;;:: 199 mm
bf 311 (gbf 510)
di 510 mm
k. 3
idh 597 mm
Dv 255 din motive e.lectrice
minimum 355 pentru segmentele bc
cdin prelungire (Ia care se
lungimile de, care nu
snt mai mici de 100 mm fiecare).
Cablul utilizat va avea
de 75 n, fiind cu tresa
Nu se poate
(n mod special in' UIF) cablu cu
tresa sau din aluminiu.
Toate conexiunile se vor proteja
cu .Iac se vor nchide n cutii din
. . ".
Segmentele de cablu se vor lega
de pilon numai cu material izolant
izolatoare, etc.) sau
cel mai binfll cu de pescuit din
nailon.
:cu
N
Liceul
Oscllatoarele electronice repre-
de circuite neliniare
c.are semnale electrice
,(curent-tensiune) cu o lege de. va-
in timp dreptun-
etc., utilizind in acest scop
puterile de curent continuu IivrEite
de sursele de alimentare.
Parametrii principali, ,care carac-
oscilatoa-
relorelectronice snt:,
-- de
,- amplitudine8;, de autoosci-
laUe;
i
VWR
CNR.
TEHNIUM 9/1986
Praf. MIHAI CQRUTIU.
A. Ro t=t=i" ... Bucureift=i
- de a sursei
echivalente; ,
de
- stabilitatea de au-

- distorsiunile naliniare ale sem-
nalelor generate;
- posibilitatea, frecven-

- tensiunea curentul de ali-
mentare;
1 .::.... randamentul de transformare
a puterii de curent continuu in pu-
(J
R
+
tere de curen't alternativ.
Oscilatoarele electronice reali-
zate cu un singur element activ pot
asigura ridicate numai
la dintre parametrii enume-
alegerea acestor parametri
fiind de
cifice impuse de n
oscilatorul.
Asigurarea unor ri
dicatela mai parametri con-
duce. Ia contradictorii, re-
zolvabile numai prin func-
pe mai multe etaje.
Clasificarea' oscilatoarelor
tronice se face, de obicei, na-
tura elementelor active,' respectiv
p"asive, utilizate.
a) "natura lor,
se impart n
- oscilatoare cu I"Q.,.iCltO=,l'Itii

-- oscilatoare cu
b) natura elementelor pa-
sive care n circuit
(care de auto-
oscilatoarele electronice
poHi:
- osei! atoare LC;
- oscilatoare RC.sau RL.
OsciJatoarele LCasigutao stabi-
litate a de
semnale un
nut redus de armonici. In
indUstriale sint utilizate ca
toare de putere rn de n-
prin de frec-
ca surse de semnale . sinusoi
r
dale Jn defectoscopiaeu ultrasu.,
nete etc.
Oscilatoarele RC 9;1.1 o stabilitate
mai a de
n schimb elementele pasive de cir.:
cuit RC snt mai adecvate lucrului la
joase. Ele o
reproductibilitate cu o tehnologie
posibilitatea frec-
de intr-o
cient de de valori prinmodifi-
carea valorilor de sau ca-
'
n cele ce ne vom ocupa
de oscilatoarele cu dina-

Puterea os-
intr-un circuit oscilant
LCR H de un ele-
ment activ de tip dipol conectat n '
circuit, pe caracteristica cu-
rent-tensiune o regiune cu
.
Dispozitivele active cu
snt de ti-
puri:
- disl'0zitive, VNR (Voltage Con-
trolled Negative Resistor, n tradu-
cere. -- contro-
n tensiune);
- dispozitive CNR (Current Con-
trolled Negative Resistor, n tradu-
cere - contro-
n curent).
Caracteristicile
celor dispozitive active. men-
.snt n figurUe 2.
Tetroda dioda tunel o
de. dipol, de tip VNR:
Tranzistorul
la perechea de borne o
de tip CNR. Astfel de
caracteristici se mai pot fo-
losindamplificatoare cu po-
.,
se
pentru excursii limitate de
curent ladipolul CNR, respectiv ex-
cursii limitate de tensiune Ja dipolUI
VNR.
Schemele de 1'I1'1i"l1"'1t'l1i
cilatoare
respectiv
riie 3 4.
Se este
prin raportul dintre tensiu.,.
nii a cu-
rentului. . tensiunii
(variatia produce o
rare a . curentului
atunci . raportul acestor
rimi, elementului
respectiv,are o valoare
Deoarece tensiunii con-
duce lao a curentului in-
vers, o tellsi une
dispozitivului conduce la o compo-
a curentului
ca tensiunii variabile.
Cu alte cuvinte, produsul (iintre
componentele variabile ale tensiu-
curentului este negativ.
Aceasta ne-
nu putere n curent
altS'rnativ, ci putere unui
circuit exterior ntre anumite limite
de a tensiunii.
la o se
un circuit oscilant, fi-
gurile 3 4, ea poate, cedind ener-
gie circuitului, compenseze pier-
derile de energie din acesta, astfel
inct 1n circuit se osci-
electrice
17
Radoreceptorul pe propu-
nem spre realizare tinerilor electro-
aduce ca noutate, de
schemele. slmHare publicate, ur-
'
- etajul de este
construit cq,trei tranzistoare;
- tranzistoarele snt de tipul pnp
{recuperate dintr-un radioreceptor
mai'vechi};
-lipsa diodelor detectoare n
etajul de
Montajul ,este din ur-

a) circuitul. de acord, realizat din
bobinele L1, Ll condensatorul va-
riabil Ct;
b) amplficatorul . de radiofrec-
care cuprindetranzistoarete
Tii, T2, T
J
piesele aferente;
c) amplificatorul de audiofrec-
de putere, realizat cu circuitul
integratTBA790T.
Semnalul cules .din se-
lectat prin acord cu ajutorul con-
densatorului variabil. esteapl.i.cat n
baza. ,tranzistorului. T1, . Semnalul
amplificat de tranzistoarele T'l T2
se in baza lui are
un dublu ro', realiznd atit
semnalului, ct amplifi-
care a acestuia.
Semnalul detectat amplificat se
prin intermediul
, trului de volum, P, pe intrareaampll.:.
fica:torului de depu.,
tere (pinul 8); realizat cu integratul
Semnal,ul amplificat n
acest etai este redat ntr,:,un c;lifuzor
de 3 W (8n) - tip "Gloria",
Cele constructive
principale,. etajul de
amplHicatorul de ..
au fost realizate separat, pe
de. circuit imprimat din figurile
2 :3 '(scara 1 :1). , pentru .0 mai
aranjare in o, mal
ve'ificare depanare.
Se ca .etajete amintite
sa fie separat mamte .de
Verificarea etajulUI
ARFse va f,ace cu 'o
(100--300 il) ntre borna "
devo,:
Ing- IVIIRCE .. A
Circu.itul (fig. 1) permite' determinarea 10-
gice"O"sau ,,1" a ,,aer,"), ct vizualiza-
rea. impulsuri/orde (t ;::.' 40 .os).
Aprinderea lED-urilorOl1J Olz, DL:! se face con- R2
formdiagramei din figura 2. 680A
de nivelul ',de tensiune pe virful (sonda)
Slse desChid tranzistoarele T1J T4 , aprinznd LED-u .. '
Astfel, pentru'
"l"se .\deschide .T1, iar prin" Pt1 sa
T4'. P,u, P1 3 Ol3.' Pen-
tru "XI< se deschid Tz T:1r
aprinzlndl-EO ... utOL2,Peste 2;,2 V pe Si se aprinde
punctul, 1. scade
prin diodaOlctranzistoarel.e T2, Ti se
OL'l sestinge. . > ,.' ." ,.. \
detecfate de cele
dioda. Ol ...
care se va aprinde pentru 0,1 secunde. '
lum P n ca-
corecte a acestui etaj,
n seva postul se-
lectat cu Ci
Etajul AJF !Se atingnd cu
mna intrarea. integratului. In difu-
zor va trebui. se un zgomot
puternic.
Alimentarea . montajului se face
de la o de curent continuu de
9-12. V, de
Se va utiliza una . din
multipl.ele scheme n pa-
ginile acestei reviste. Trebuie acor-
o mare, co-
recte a ,de
:a
circuit imprimat res
sursei de alimentare.
BObina,J:.1 120
CuEm 0 0,22 mm, iar L:!
spire din c6
rate. pe . de
zistoarele T,It T2 T3 snt
EFT319, 317,avndfactoru
plificare 2: 100, pentru ca
fi utilizat a

Montajul a fost realizat n
Cercului de al
Generale nr. 4. Deva de
V. Top R. sub i
pro(:D. Sitaru.
Montajul este o de
circuit basculant astabil
poate avea multiple, ca
de semnal pentru depa-
narea montajelor metronom cu
semnalizare si
Varierea elementelor' schemei
conduce la modificarea frecven-
de a montajului, ca
la ale factorului de
umplere pentru impulsurile de la
cele trei ca
t1 = t2 = t3 este ca R1 = R2 c::
R3, C1 = C2 =:; C3 R.:1 = RS =
R6. se
Aprins
o
DL 3
Ing. AURELIAN MATEESCU
acestei se impune utili-
zar:ea de componente sortate
cu ct mai strnse de
calitate. capaci-
celor trei condensatoare
(prin utilizarea condensateare-
lor electrolitice) conduce la mic-
de
Piesele utilizate snt: T1 ,c::.:
T2 := T3 = 2N2222, 2N390.:1 sau
seria BC(npn); C1 C2=.- C3
O,S fJ.F, preferabil mylar; R1
R2 :=.- R3:= SOO n '-;-' 2,7 kn; R.:1
RS R6 -= 10-;-. .:17 kn.
x
DL 1
{/


I I
I
,
I
I
I
I !
I I
1 I
I
I
I
I
Destul de des, utilizarea pa-
nourilor prefabricate la, con-
struirea apartamentului con-
duce la unele structuri care au
unor de
de trecere. Pentru asemenea
cazuri se poate realiza un mobi-
lier aplicat spre partea
a panoului, cu o draperie pe
partea care o i
camuflare cu practice .,
ale acestuia. In figura
o sugestie de acest
tip, care o
pe li-
a panoului prefabricat, n
partea mai fiind
un blat mobil cu rol de de'
lucru Dimensiunile
trebUie adaptate exis-
tente, cu din mo-
tive estetice adncimea etajerei
nu trebuie fie mai mare de
2S0 mm. Materialul utilizat
poate fi att lemnos, ct com-
binat cu rafturi din de
6-8 mm.
I
/t=-.s"
..
Stins __ -+ __________ __ u-+-______ ________________
u (V )
Rugam cititorii revistei
care doresc trimita mate-
riale spre publicare sa le re',
dacteze inteligibil; sa
prezinte att modul de fune-'
al montajului, ct SI
detaliile constructive si de re-
glal. fie consem-
nate rezultatele.
lor tipul instrumentelor de
utilizate, acolo unde
P 2.4
S2
+ 5V
Tot n interiorul testerului se introduce circuitul
format din KI' (fig. 3). Cele au
rolul de a elimina lamei comutatorului KI,
la. S2 "JOS-SUS" "SUS-JOS"
bine definite. In felul acesta un circuit se
prin introducerea semnalului cu S2, iar cu Si (vrful
testerului) se impulsurile de-a lungul cir-
cuitului.
Piesele componente snt: P1 CDB.:10.:1HE; P2
CDB400HE; DL
J
LED-verde; DL2 ::.:: L.ED-verde;
DL3 = DL
4
:= D
4
orice
cu germaniu care 20 mA (poate fi o jonc-
de tranzistor).
este cazul. ..
Schemele, executate con-
form .normelof STAS,
trecute tipul valoarea pie-
selor.componente, valori ale
tEmsllmilor n di-
ferite puncte.
19
cum aste cunoscut, lemnul
a fost este materia la inde-
mna ,tuturor. Din lemn omul
construit pri-
, mele unelte de munca de
cu lemnul s-a
arheologice scot mereu la o.
serie de la care frecvent
majoritatea elementelor erau
din lemn. Sub de
grinzi,lemnul era utiliz,at la executa-
rea scheletului acope-
sub de scindurele
la nvelitoare, iar .sub de
scnduri dulapi la
ferestrelor; a pardoselilor a
mobilierului.
La inceput s-au folosit scnduri
dulap; n stare dar o cu
dezvoltarea tehnicii
rea uneltelor de au
diverse produse din lemn (scnduri
parchet, aglomerate,
fibrolemnoase, panel, placaj
\ etc,), dintre care oparte
utilitate .Ia executarea' pardoseli-
lor. Lemnul fiind un material bun
'pentru pardoseli, de inlo-
cuitor; de (gresie,
ceramice, mozaicuri, cimenturi etc.)
nu a condus la nlocuirea a
lui, deoarece pardoselile din lemn
sint calde, de ,realizat de n-

MATERIALE /
pardoseli'
calitative se folosesc scinduri
brute, de, 24 mm grosime, cu
mea lungimea variabile.
La pardoselile care, un
grad de finisare mai mare se folo-
sesc materiale fasonatespeciale,
stinga
,e
20
MIRCEA MUNTEANU,
..... Ro'u
ca scnduri (fig. 1 a),
mele cu uluc (fig. 1 b), par-
chet (cel mai uzual cu uluc,
fig. 1 c), frizuri de perete (fig. 1 d),
pervazuri (fig. 1 e), PAL PFL.
Materialele amintite mai sus
iesc stratul de al pardoselii.
Fixarea rigidizarea materialelor
,stratului de se fac cu ajutorul
riglelor ecarisate sau
lor, al cuielor de 30, 40, 50, 70,
90 mm lungime, al bitumuluJ sau al
masticului bituminos al aracetu-
lui.
Pentru izolarea de
suport se poate. utiliza carton asfal-
tat, Jar pentru jzolarea fo:"
vor folosi din stabilit,
de, stufitsau chiar saltele
din sau din po-
listi.ren.
Finisarea a. pardose-
liIor din lemn se face prin
impregnare cu' pentru par-
chet, de nuc, lac incolor Palux
sau cu vopsea de ulei.
elreOpto
SCULE
'pentru executarea pardoselilor
din scinduri in cuie pe grin-
pentru parchet ,n
cuie pe se folosesc:
cu'
de vulpe, ciocan de 150-::200
g, rindea, metru,
creion, vinclurnetalic sau de
lemn, dorn de fier, (fig. 2),
vas 'metalic sau din material plastic
de 2-3 I capacitate
pensule.
La executarea pardoselilor di 11
parchet, de PAL sau PFL pa
nouri din parchet mozaic: montate'
prin Iipirese sculele men-
tionate mai sus, la care se
vas metalic de 60.....:.100 I pentru to-
pit bitumul, meta-
lice de 10-12 I uncancioc.
PARDOSELI DIN SCfNDUFU
Pardoseli din scinduri brute
Gradul redus de finisaj al scndu-
rilor brute face ca ele se utilizeze
n locuri mai circulate, ca, po-
duri,magazii etc. CU,scnduri gelu-
ite pe o pe canturi se pot rea-
liza pardoseli n
de locuit. lI&
Suportul pardoselilor din scn-
duri ilcon$tituie din
lemn fasonat pe sau patru
la de 65-75
cm, sau grinzile 'de lemn existente.
se vor. pe un
ren bi ne com pactat peste care s-a
pus un strat filtrant din nisip
sau gros de 10-15 cm.
zona ln care este lo-
este la umeziri
continue, sub stratul filtrant se va
carton asfaltat. Ideal este ca
sub stratul filtrant, ce rol',dentre-
rupere a ascensiunii capii are apei.
se pietre, pe o adncime de
20-30 cm. vor fi mai
scurte cu 5-6 cm decit
dintre cei doi pereti paraleli ntre
care se pun, pentru anu rezema cu
capetele pe elemente de beton. Ne-
respectarea acestui' 'va
atrage sine putrezirea in timp
a grinzilor. intre la
a lor, se va
un strat de nisip uscat. Fixarea
scindurilor de peste grin-
se ,face cu minimum
cuie la fiecare .. Montarea du-
se' face perpendicular pe
pornind de la un pe,,:
rete. Scndurile nu se vor lipi de pe-
rete, nici pe latura nici la ca ..
pete, motiv pentru care trebuie
fie mai scurte cu 1 cm dect dis-,
di ntre
ce s-a pe
o de aproximativ 1 m, monto- I
rul se poate urca pe aceasta (dar
numai cu ghete curate pe fi ..
xlnd apoi celelalte scnduri prin
naintare. Pentru rigidizare uni-
formitate. in fiecare' se vor
bate cel cute la .o
conform figurii 3 a. In
de cit de uscat este lemnul,
scnduri se poate un
1-2mm.
Mascarea
ntre perete se
cu o sau cu un
profilat, n cuie pe
Spre deosebire de pardoselile
scnduri brute, la acest tip de
doseli se folosesc scnduri)ce
prin la
Suportul acest'ui tip de,
'este identic cu cel' pardoselii
scrise anterior, pentru rigidizar
losindu-se tot de
cue.
Fixarea
, flace prin baterea unui singur
marginea ,dinspre su
conform figurii 3 b. Prin
ielor n acest loc se va st
marginea sCndurii
cuielor, acest tip de pard
ca de altfel din
duri brute, nu se poate
geluire, montare. Acest I
presupune ca scindurile fie
geluite nainte de
pe
PardoseU din AeilndLllI'1
Scindurile care se folosesc
executarea acestui fel de
au pe un cant o
in iar pe csnfi
un uluc de unei
lambe). Dimensiunile lambei
uluculuitrebuie fie egale fa
scndurile; n caz contrar, para
seala va avea deranjante
Prima se
lamba spre perete, la
5 ..... 8 mm de acesta. Toate
durile se vor fixa la fiecare
cu un singur cui ,de
mm. oblic prin uluc, conform
figurii 3 c. Pentru aingropa bine ca-
pul cuiului n lemn., se vafolo$ un:'
dorn metalic. Lamba
I
scnduri se va introduce n ulucul
scindurii cuie. Pentru,
o mbinare clt mai se
aplica lovituri cu ciocanul n
sclnduril ce se
ProcEl,dind ca mai sus, toate scJn .. ,
durite, se vor monta ct mai ingrijit,
avind n final o margi ne n
cuie, iar lamba celeilalte laturi n
ulucul .scndurii fixate anterior."
de 5-8 mm,
pe contur, ntre
perete se va masca cu un pervaz ,
profilat sau ,cu o cu muchiile
Acestea se pot fixa in cuie de
sau cu in di\
blurile montate n perete. scin- .
durilecu uJuc se pot rinde-
TEHNIUM 9/1986
I

----i
I
P
p
-1
!
I
1
I
J
______ .1 LLIJ _t-:r-q..
Q
b
I
1"'-
..,
"
I
_ .. -
I
- 1
!
i'-'
I
I
I
I
,
I
.t... """ _____
----,- --4
c
lui montare, nu
acest mod de finisare deoarece
este prea greoi Cea
mai mai finisare
este rindeluirea scndurilor nainte
de montarea lor.
Pardoseala cu
sau glaspapir se poate n stare
ori se poate
cu lac Incolor sau Palux. Pentru a
da un aspect rustic, scndurile par-
dose/ii se pot arde; pe
nainte sau montare, cu lampa
de
PARDOSElI DIN PARCHET
Pardoseala din parchet se reali-
folosind lamele din lemn de
Cele mai
uzuale lam ele de parchet au pe can-
turi intrnduri (ulucuri)
(Iambe) cu care se m-
I ct mai sigure
Piesele de parchet se n
sub de pachete. Fie-
care pachet 4.0 de piese (20
de "stnga" 20 de
"dreapta"), de "specie" (tip,
dimensiuni de calitate). Pie-
de parchet "dreapta" snt ace-
lea' care au lamba de
n dreapta, Cnd snt privite pe
cu lamba spre observator.
Piesele de parchet "stnga" snt
acelea care au lamba de si-
n stnga atunci cnd snt pri-
vite pe .cu lamba spre
observator. In pachet piesele de
parchet snt cu n sus,
cu ultimului rnd, care este
cu spre interiorul pa-
chetului.
Pe lamele de parchet, la
parchetare se mai folosesc frizuri
de perete pervazuri. Frizurile de
perete (fig. 1 d),
parchetului cu uluc, se
produc cu uluc pe o parte
Frizurile de perete au gro-
simea de 16 sau 22 mm,
de 60-110 mm lungimea de
600-2000 mm. Cu ajutorul frizuri-
lor de perete se pe con-
tur, rama pentru Perva-
zurile (fig. 1 e) snt din lemn, profi-
late pe o Cu ele se rea-
acoperirea rostului dintre
perete. Ca lame/ele
de parchet ca trizurile, pervazu-
riie se tot din lemn de fag
sau de stejar. Pervazul are n
20 x 30 mm, cu o faso-
aproximativ pe
Lungimea piese' este cu-
ntre 600 2000 mm. ,
Pentru a ce cantitate de mate-
riale trebuie se stabi-
d
de parchetat,
care se tabelele 2, 3 4..
Avnd n vedere faptul lamelele
de parchet au lungimi dife-
rite, n tabelul 6 supra-
a unui pachet de
parchet, de aceste dimen-
siuni.
procurare, piesele de par-
chet, frizurile de perete pervazu-
riie se n n-
chise, pardosite cu lemn, ferite de
intemperii de mari de tem-

Frizurile de perete se ca
piesele de parchet, fie prin batere n
cuie, fie prin lipire cu aracet sau bi-
tum. Piesele de parchet se
ntre ele conform figurilor 4. a -- la
4.5(', n zigzag; 4. b paralel cu pe-
mpletit; 4. c - paralel cu pe-
liniar; 4. d - la 4.5 , mpletit.
Fixarea elementelor de parchet
se face ncepnd de la una din axele
(de obicei, cea perpendi-
pe peretele cu
de intrare) sau dintr-unul, din col-
Deosebirile dintre cele
moduri de ncepere a par-
chetului snt
- la nceperea de la un
se taie mult doar dintr-un sin-
gur rnd de parchet (ultimul), consi-
dernd de dintre
primul rnd de lamele frizul de pe-
rete este fa de n-
fiind foarte mici pentru a le
considera pierderi. La acest mod de
fixare poate lucra un singur parche-
tar ntr-o
- la nceperea . parche-
tului de la axa posi-
bilitatea de a pierde mult material
prin ultimelor rnduri
de lamele (cele de la nchiderea cu
fri?:urile). Uneori
prin ultimului rnd dintr-o
parte a axei se pot folosi la ultimul
rnd din parte. Aceasta este
o' probabilitate de nu o
realizare Pentru a fi certitu-
dine, se va stabili exact ncadrarea
a rindurilor de lamele n
dimensiunile axa de nce-
pere putnd fj. cu centi-
metri spre unul din La mon-
tarea parchetului, ncepnd de la
mijlocul pot lucra doi par-
chetari, unul de o parte, iar
de parte a axei stabilite.
Pardoseli din parchet montat
prin batere n cuie pe

Aoest mod de fixare a parChetului
are o arie de aplicabiljtate din ce n
ce mai la noi, dar
din scinduri
Materiale U.M.
de brad brute, de
24 mm, pe
de ste-
Jar de 80 x 80 mm
de brad gelulte,
sau cu
uluc de 22
mm, pe grin-
zl,oare de stejar de
Materiale U.M.
se la cele vechi atunci cnd
se cere a aplica parchet peste o du-

In sistemul clasic, tehnologia de
lucru este
- gradul de
al straturilor ce vor sub par-
doseala de parchet;
rile nu satisfac, se vor lua de
reducere a umezelii;
- se din
lemn de stejar, tufan, arin etc. peste
care se bate n cuie
mea este
dintr-un rnd de scnduri
la 1-3 cm una de
80x 80mm '
Asfalt de
20mm
grQslme
alta. n loc de de du-
atunci cnd
de umiditate corespund, se poate
executa un rumbeton din
ciment, nisip Pen-
tru
rea biocide fungi-
cide, n masa de beton se pot intro-
duce si/icat de sodiu, de
calciu sau sultat de fier, n
de 2-6% din masa Du-
trebuie fie
ct mai orizontal, iar sCndurile nu
trebuie atunci Cnd se cir-
pe ele.
(CONTINUARE N' NR. VIITOR)
Montajul permite recep-
semnalelor radiodifuzate
MF.
Circuitul de intrare L 1 are 10
spire CuEm 0,5 pe un diametru de3
mm. BObina L2 are 13 spire CuEm
0,5 pe diametru de 5 mm. 1n oscila-
tor bobina L3 are 4. spire .CuEm 1,4
pe diametru de 5 mm. ..
se 'n . punctele notate,
unde se vor va-
lori:1-3,d V; 2-0,2 V; 3-0,66 V;
4-1,2 V; 5-0,73 V ..
MLADKONSTRUKTOR, 3/1986
CJ

+jV
Schema un generator
al semnal electric reprodus,
sunetele emise de
are n
sa tranzistoare pnp. Montnd rezis-
toare condensatoare min
montajul poate 'fi introdus
AHmentarea este la
MODELIST KONSTRUKTOR,'
o
SN7410-N (1fl6,554)
z
, I
...:t
:;
l"-
Z
SN7402-N
................................
Partlcularitatea schemei
n ea poate .fi. cu
piese recuperate. Toate
r.elesnt BC107, BC108, BCnO,
B0171 eto.
Transformatorul de la 'tranzisto-
rul T1 se pe un inel de
unde I 'are 40 de
XSI
JWAI
LI 12
Cl5, .. /80
CJ 6800
22
spire, iar II are 200 de
spire, ambele CuEm 0;12. , J
Pe bobina de intrare de la
L 1 are 75 de spire L2 are 2' spire
pen.t .... ru .. area undelor me- 220V. .'
dii. Alimentarea se face cu 6 V.
, RADIO, 5/1986
, Tr
+
I
109H
UtiliZnd circuite integrate se
poate construi' un zar. La
butonului este generat un semnal
care o serie de Po-
n care aceste
la desfacerea butonului K per-
. mite un aleator indicat de dio-
deIe LED.
RADIOTECHNIKA, 5/1986
TEHNIUM 9/1986
mecanic omniprograma-
(sect.unl)cu programarea
receDtlle prin translatie
"
Un obiectiv important al acestui nou a
fost simplificarea tehnologiilor de in
, unei a para-
,metrifor. Astfel cablajul imprimat a fost desenat pentru a se
utiliza plantare.a de componente preformate. fap-
tului este mai are dimens.iun reduse, iarmo-
dulele sint liber de tubul
cinescop, s-a casetei in medie cu
12% eliminarea de din lemn. Fixarea
lui in se nici un '
23
TIAN GEORGE - Bucure,tl
VU-metrul la care are
sensibilitateti de 50 MA. n amplifi-
cator trebuie. montate numai tran-
zistoarele indicate. Dioda 'lN.i148 .
este cu1N91.i
poate fi cu BV127. Tran-
zistorul BC109 poate fi 'nlocuit cu
BC108 sau BC107.Decodorul ste-
reo se la' discrimi..;
natorului. . , "
VALENTIN- jud. Dimbovita
Nu transforma televizorul
.,Dacia"n instrument de
(osciloscoP).
BORO$ IOZSEf - lud. Harghita
Ampll11catorulla care va
este util numai pentru banda 111-TV.
I PENES ,CONSTANTIN - de
Munte
Nu se poate nlocui gama UL cu
gama n radioreceptorul
"Cerby". In televizor sta-
rea amplificatorului audio, plus di-
fuzorul.'
HARTMAN RAI NER -
,UHF/FIF transpun '
unul din canalele 20-:-60 TV intr.;u-
nul din canalele 1-12 TV.
i
n horma CCIR inter-
suneteste 5,5 MHz.
NEGREANU OAN -
utiliza miezurile respective
18,70-80 MHz.
PL14 repre-
subansam
motoruluL
PAP DANIEL -
Pentru a deveni radioamator luati
cu tel.
1.i.96.2.
LUNGACI ADRIAN - fete,ti
, carcase pentru US din ra-
dioreceptoarele industriale. Filtrul
piezoceramic nu poate fi inlocuit cu
un simplu
CtRTOG' EUGEN - Craiova .
modul de, conectare
indicatpe schema
UUMANU ISTVAN .;.... Deva
Nu detinem datele bobinelor ra-
dioreceptorului "Joia".
PREMIOSI' -- Satu Mare'
Cablul dela dlp.ol
ntre masa aparatului intrarea 'de

o Vagi pentru
canalul 4 TV.
SZABOLCS K. Satu Mare
Vom reveni cu' materiale despre
TV-DX.
GHEORGHIAN GHEORGHE. - Siret
Aparatul dv. cu tuburi poate fi re-
parat chiar schema.
-:-, nu este complicat.
starea tuburilor vechi eventual
t.uburi
lor uzate.
GAGU' MARIAN -
Defectul la casetofon poate fi
'mediat n,umai n urma unor
efectuate de un s
list
ARDELEANU GHEORGHE',-
l.a receptorul "SHARP" 1
oscilator bobina osci
lui radioreceptorului."Cara"
T, cu respectarteamodului de i
conectare a
LUCIAN ADRIAN - Jud. SIHOR
Orice modificare s
electrice perform
aParatului.

S-ar putea să vă placă și