Sunteți pe pagina 1din 16

INFECTIILE CHIRURGICALE

PIODERMITELE

Definitie:

ERIZIPELUL

Piodermit

streptococic (streptococ

hemolitic gr.A,

Fehleisen) caracterizat prin apari ia unui placard erizipelatos caracteristic.

Etiopatogenie:

Steptococul ( hemolitic) p trunde printr-o solu ie de continuitate primar (chiar minim ), i invadeaz capilarele limfatice obliterandu-le. Apare la bonnavii cu:

MFP:

- teren imunitar deficitar; - antecedente erizipolatoase.

Leziunea caracteristic este "placardul erizipelatos": zon policiclic usor reliefat , cu margini nete ( prezentând un burelet) de culoare ro ie- vi inie. Placardul se extinde zilnic, la nivelul bureletului, iar central, pe m sura extinderii în suprafa , culoarea ro ie-vi inie p le te (semnul MILLIAN) i este inso it de prurit local

TABLOUL CLINIC:

Incuba ia 6 zile (dar i câteva ore) Invazia Local: apare placardul erizipelatos General debut brusc: febr , frisoane, tahicardie, oligurie Perioada de stare 6 zile: persisten a semnelor descrise Remisiune: (dup 6 zile)

- regresiunea semnelor generale

Forme clinice:

- Local : - descuama ie furfuracee - colora ia pigmentar rezidual - eripizel bronzat

- eripizel flictenular

- eripizel flegmonos

- eripizel gangrenos

Forme topografice: - eripizelul fe ei

- eripizelul nasului

- eripizelul gambei

Forme evolutive: - eripizel abortiv

- eripizel recidivant

- eripizel catamenial

Obs: Placardul poate fi i: migrator, serpiginos.

TRATAMENT:

Profilactic: - igiena riguroas = profilaxia inocul rii microbiene = - dispensarizarea

Curativ: - Local: bandijon ri cu solu ii antiseptice = alcool mentolat (este i antipruriginos) - General: Penicilin : 4 milioane UI/zi timp de 7 zile Moldamin: o fiol i.m. a 8-a zi.

LIMFADENITA ACUTA

Defini ie: Inflama ia acut a vaselor si ganglionilor limfatici. Poate evolua separat: - limfangita/adenita - sau (frecvent) asociat : limfadenita

streptococul care p trunde

printr-o "poart de intrare (solu ie de continuitate), sau de la un focar primar : panari iu, furuncul, abces, flegmon si provoac

boala prin: - virulen crescut - slaba rezisten de ap rare a organismului

Etiopatogenie: cel mai frecvent este

MFP: frecvent:

I - limfangita reticular (eritematoas )- prin invazia re elei capilare limfatice;

II -limfangita troncular (intereseaz colectoarele limfatice superficiale

(supraaponevrotice)

III - adenita = invazia ganglionilor primei sta ii de releu limfatic (rar izolat ) congestiv (comun ) cu evolu ie c tre restitutio ad integrum ; scleroas regional = rezidual ; abces ganglionar fluctuen fistulizare;

adenoflegmon (extinderea inflama iei la esutul periganglional = fluctuen extins fistulizare

TABLOUL CLINIC:

Local:

- Limfangita reticular apare local, circumscriind solu ia de

continuitate, ca o re ea fin inflamatorie (ro ea , tumefiere, durere, caldur

local : "R.T.C.D. )

- Limfangita troncular : unul sau mai multe trasee liniare

subcutanate, ro ii, dureroase (rezultat al invaziei vaselor colect. limfatice de drenaj ale zonei afectate c tre primul releu ganglionar).

- Adenita acut :

- hipertrofia ganglionar = ggl. cu volum crescut (adenita),

înso it de dureri spontane i la palpare, edem al zonei;

- abces ganglionar: apare fluctuen a ganglionar local (ggl

fixat) cu evolu ie c tre fistulizare spontan ;

- adenoflegmon: împ starea întregii regiuni ggl care prezint

semnele Celsiene ( R.T.C.D. ), cu evolu ie c tre fistulizare spontan (zona

împ stat devine fluctuent si fistulizeaz ). Este inso it de func ional a membrului respectiv

impoten

General :

- simtomatologie minim în limfangita reticular ; - simtomatologie maxim în adenoflegmon: febr , frison, tahicardie, oligurie, cefalee, adinamie, prostra ie. stare toxico-septic ;

Diagnostic diferential:

- erizipelul ( limfagita reticular dar lipseste placardul caracteristic) - tromboflebita ( limfagita troncular nu are topografia venelor)

EVOLU IE

- limfagita are o evolu ie benign : retrocedeaz în cateva zile, rar se complic (supura ie)

- adenita congestiv restit. ad integrum;

- adenita scleroas rezidual ;

- abcesul gangl. fistulizare;

- adenoflegmonul fistulizare.

TRATAMENT

Profilactic: - tratament medico-chirurgical corect al focarului primar

Curativ:

A. forme congestive: (limfangita reticular i troncular , adenita congestiv beneficiaz de

reci cu antiseptice (cloramin ,

alcool medicinal, rivanol)

- local = pansamente umede

- general = antibioterapie: Penicilin 4 ml/zi = 7 zile; Moldamin: o fiol i.m. a 8-a zi.

B. formele supurate tratam. este chirurgical = incizie, evacuarea

abcesului,

con inutului drenaj.

necrotico-purulent

i

excizia

peretelui

FURUNCULUL

Defini ie: Infec ie stafilococic acut , necrozant a aparatului pilo- sebaceu:

Etiopatogenie:

Agentul etiologic: Staphilococus aureus a c rei toxin ( -toxina) are efect necrozant . Factori favorizan i:

- Reactivitate local ( ap rare) scazut în

- imunitate sc zut ,

- diabet, ca exie;

- Lipsa de igien . M.F.P. I. Ini ial: foliculita: edem dur, dureros i prurit la baza unui fir de

p r cu aspect clinic de tumefiere conic II. Apoi: furunculul: central= pustula = pe vârful unei tumefieri conice inflamatorii apare o colec ie purulent minim ;

III. Apoi: fistularizare = elimin puroi (necroza aparatului pilo- sebaceu); elimin =" bourbillon" = dop necrotico-purulent; R mâne un mic crater (ulcera ie crateriform ) care se vindec . Absen a semnelor generale în forma comun , necomplicat .

TRATAMENT (furunculul simplu):

A - Local:

I - foliculita - bandijonaj cu alcool iodat de X 3-4/zi - UV, infraro ii, Röntgenterapie în doze antiinflamatorii.

II f. Supurat (furunculul)

- smulgerea firului de par

- extragerea dopului necrotic (nu se stoarce)

B - General : ABT (OXACILIN 4g/zi, 7 zile).

Forme clinice:

FURUNCULUL ANTRACOID

Defini ie: Interesarea concomitent a mai multor foliculi pilo i cu glandele sebacee anexe- producându-se un conglomerat de furuncule pe o suprafa delimitat (3 - 10 cm 2 ).

- Exist frecvent la b trâni, ca ectici

- Exist frecvent in regiunea cervico-dorsal (reg. cefei)

Local: zon congestiv , tumefiat , dureroas prezentând mai multe vârfuri centrate de câte un fir de p r care vor deveni pustule (galbene = pline cu puroi) ce vor fistuliza dând aspect ciuruit regiunii. (Pielea este violacee, brun = antracoid înaintea fistuliz rii). Dup eliminarea puroiului i a dopurilor necrotice r mâne o lips mare de substan = crateriform = care se va vindeca cu o cicatrice inestetic . General: stare toxico-septic = febr , frison, tahicardie, cefalee, oligurie, adinamie, prostra ie. (datorit toxinelor: -toxina, leucocidina, hemolizine, hialuronidaze, coagulaze).

TRATAMENT:

Local: - faza congestiv : pansament umed rece cu solu ii antiseptice. - faza supurat (trat. chir.): incizie, evacuare, drenaj. General : = ABT = OXACILINA 4g/zi -7 zile

FURUNCULOZA

Defini ie: Apari ia succesiv sau concomitent a mai multor furuncule

în regiuni diferite, datorit unei slabe reac ii de ap rare a organismului. - Necesit :

- tratament local: adecvat fazei de evolu ie a fiec rui furuncul în parte; - tratament general: costând în:

Imunizare activ

- VACCIN - autovaccin

- vaccin polimicrobian Delbet

- Polidin

- Anatoxin stafilococic

Imunizare pasiv administrare de GAMAGLOBULINE

FURUNCULUL FETEI Localizat la pleoape (orgelet), aripa nasului, buza superioar .

Poate îmbr ca forma grav numit stafilococia malign a fe ei = placard dur, infiltrativ in regiunea genian . ( edem, congestie, dureri in jurul unui furuncul (R.T.C.D.) Ambele se pot complica cu Tromboflebita sinusului cavernos (apar semne generale ale ocului septic cu mortalitate ridicat ) necesitând tratament local

si general sustinut.

(ABT în asocia ie, ANTIINFLAMATORII)

HIDROSADENITA

Definitie:

sudoripare. Se localizeaz cu predilec ie in axil . Pielea initial indemn (faza I) este prins in faza II când pseudotumora inflamatorie ader la fa a ei profund .

glandelor

Infec ie

acut

stafilococic

localizata

la

nivelul

M.F.P./ CLINIC : tumoret dur , dureroas , bine delimitat Faza I subcutanat (localizat în hipoderm) Faza II ader la fa a profund a pieii inducând

congestie local Evolu ie: - poate evolua spre: retrocedare spontan sau:

necroz abcedare fistulizare

Obs. Poate avea o evolutie recidivant (prin ins mân area glandelor sudoripare vecine) - X 9 = perioada de imunizare (dup evolu ia succesiv

a 9 hidrosadenite = interval necesar imuniz rii, survine vindecarea).

TRATAMENT:

- profilactic: igien local

- curativ:

- local: -faza de congestie: pansam. umed si rece cu sol. antiseptice - faza supurat : trat. chir: incizie, excizie / evacuare, drenaj - general: ABT (OXACILINA 4g/zi, 7 zile)

PIOCELULITELE ACUTE

Infec ii

acute purulente ale tesutului celular lax

(subcutanat sau profund)

/ - extr. cefalica - ale membrelor \ - ale trunchiului

localizate (abcesul) sau difuze (flegmonul).

Obs. În localiz rile profunde ale trunchiului:

Exist supura ii ale seroaselor:

- peritonite purulente, etc. Exista supura ii viscerale: abcese pulmonare, hepatice, splenice, etc.

- empiem pleural

Definitie:

ABCESUL CALD

Infec ie (chirurgical )

acut purulent localizat

, bine

delimitat , circumscris , încapsulat a esutului celular lax.

Etiopatogenie:

Poarta de intrare = solu ie de continuitate Agent etiologic: frecvent: stafilococ, streptococ,

M.F.P. - I - faza de cruditate = T, R, D.C. = -II- faza de colec ie: abcesul este constituit din:

- perete = membran piogen (de neoforma ie) alc tuit din 3 straturi:

- extern: scleros bariera biologic de ap rare;

- mijlociu : esut conjuctiv tân r, bogat vascularizat

- intern : re ea de fibrin i leucocite

-con inut: puroi: b., L, H, celule distruse

agentului microbian implicat.

Con inutul este caracteristic

CLINIC

- S. LOCALE: T.C.D.R. + Fluctuen a local + func iolez ; adenopatii.

- S. GENERALE: febr , frison, cefalee, tahicardie, stare general alterat EVOLU IE

- rezolu ie

- fistulizare ( frecvent) = insuficient pentru a duce la vindecare

- generalizare septicemie DIAGNOSTIC DIFEREN IAL:

-

Abcesul rece: în TBC nu exist semnele Celsiene

-

Tumora suprainfectat

: istoric de Tumor la care apar s. Celsiene

TRATAMENT:

I - faza de cruditate :

II

- local: pansam umed (pri nit): - rece = stinge inflama ia - cald = grabeste colec ia

- general: ABT

(trat.

faza

de

colec ie

chir.)

=

Incizie

-

±

Contraincizie,

Excizie/Evacuare, Drenaj

FLEGMONUL

Defini ie:

Inflama ie

acut

difuz

a

esutului

celular

lax

tendin la delimitare,

cu evolu ie spre necroza esuturilor

.

f r

Etiopatogenie: streptococul, stafilococul, E.coli cu virulen p trund printr-o solu ie de continuitate în condi iile diminu rii rezisten ei organismului atunci când exist imunitate deficitar :

- diabet zaharat

- insuficien hepatic

- insuficien renal

- SIDA

M.F.P./ CLINIC: flegmonul evolueaz în 4 faze:

I. Faza de Invazie (cruditate):

Local: R.T.C.D. (edem, congestie)

General:

febr , frison,

alterarea st rii

(stare toxic ), func iolez

generale

II. Faza de necroz : zone mici de necroz ce vor conflua (± apare o serozitate murdar pe suprafa a regiunii afectate)

III. Faza de supura ie: apare puroi. Clinic = fluctuen fistulizare pot apare complica ii: flebite, limfadenite, septicemii

IV. Faza de Repara ie: rezultând cicatrici inestetice.

DIAGNOSTICUL DIFEREN IAL

- Abcesul cald (f. localizata),

- Gangrena gazoas (prez crepita ii gazoase),

- Erizipelul flegmonos (S. Millian),

- Osteomielita (prez.sechestru osos la ex. Rg.)

TRATAMENT:

Local: I faz : pansam umed (pri nit),

rece . cald
rece
.
cald

II -a faz : pansam umed (pri nit),

III -a faz : trat. chir.:

- incizie, excizie/evacuare, drenaj

General: ABT, tratam. ocului toxico-septic.

INFECTII ANAEROBE

Defini ie: Infec ii (chirurgicale) produse de germeni anaerobi (Clostridium, Bacteroides, Actinomyces, etc.) Simpla 1- inoculare (contaminare) cu ace ti germeni nu este suficient pentru producerea bolii.

Sunt necesare înca 2 condi ii:

2- asocierea microbian : germeni anaerobi cu germeni aerobi (mari consumatori de O 2 , sc zând astfel concentr. local în esuturi a O 2 i dezvoltând ischemia, favorabil germenilor anaerobi); frecvent = streptococ; 3- teren favorabil anaerobiozei = existen a ischemiei = prin distruc ii vasculare (pl gi zdrobite, anfractuase, poluate: - p mânt, corpi straini

GANGRENA GAZOAS

Defini ie: Una din cele mai grave infec ii (chirurgicale) produs de o asociere microbian (aerobi + anaerobi) caracterizat prin gangrena masiv i extensiv a esuturilor, crepita ii gazoase i o alterare rapid a st rii generale. Etiopatogenie: Orice plag (dar în special pl gile poluate cu p mânt, corpi str ini, etc.) se poate complica cu gangren gazoas dac sunt îndeplinite cele trei condi ii enun ate 1.- inocularea cu germeni anaerobi:

Clostridium (perfringens, botulini, hemolytic, histolytic) Actinomyces, Bacteroides, 2.- asocierea microbian aerobi (streptococ + anaerobi 3.- ischemia posttraumatic = distruc ii tisulare, vasculare Germenii ac ioneaz local determinând leziuni de tip inflamator gazos, necrobiotic, manifestate clinic prin edem, congestie, durere, c ldur local . Toxinele (exotoxine = Clostridium; endotoxine = Bacteroides, Actinomyces) difuzeaz la distan distrugând membranele celulelor i structurile tisulare.

)

M.F.P. :

- celulita gangrenoas = infec ia difuzeaz la nivelul tecilor perivasculare în spa iile intermusculare determinând necroza structurilor histologice cu eliminarea unei secre ii seroase fetide i bule de gaz ( masele musculare sunt indemne) - miozita gangrenoas = mas muscular cu aspect de carne fiart ( de pe te ) care la incizie las s se scurg o serozitate murdar i fetid +

bule de gaz ( la palpare - alte leziuni:

= crepita ii gazoase)

= tromboze vasculare

= tegumentele prez. flictene pline cu lichid brun ro ietic, fetid

= leziuni viscerale la distan = edem, congestie, infarcte

CLINIC:

Incuba ia: 12 24 ore 7 zile Debut brusc:

Local:

- Subiectiv: senza ie de tensiune la nivelul pl gii (pe pacient îl strânge brusc pansamentul).

- Obiectiv:

INSPEC IE: edem accentuat, secre ie murdar , brun -fetid + gaze. În jurul plagii tegumentele: palide, edema iate, marmorate ( p streaz amprenta pansamentului) PALPARE: = crepita ii gazoase = prin plag se elimin bule de gaz si secre ie murdar , fetid

spre impoten func ional a membrului respectiv.

Extinderea

edemului

r d cina

membrului

hipoestezie

i

Radiografii = imagini tigrate = infiltrarea gazelor în intersti ii

General: stare de oc toxico - septic: toxinele difuzeaz pe cale vascular (sanguin si limfatic ). I. Febr , frison, hipotensiune arterial (colaps), paloare, cefalee, agita ie II. Apoi: adinamie, prostra ie (evolu ie rapid , grav ) III. Apoi: oligurie, icter hemolitic (±)

Diagnostic: Clinic, Radiologic, Bacteriologic

Diagnostic diferen ial:

- emfizem subcutanat: traumatism toracic cu lez. pulmonare, pl gi abdominale cu lez. ale colonului,

- abcesul gazos

- erizipel gangrenos, antraxul

TRATAMENT:

-

profilactic:

tratament medico-chirurgical corect al pl gilor: toaleta

chirurgical , debridare, excizie corect , supravegherea evolu iei.

- curativ :

- local: pansament umed, antiseptice (H 2 O 2 , Cloramin )

- general:

- ser antigangrenos: 60.000u.i.= în prima zi; apoi = 30.000u.i. pe zi;

-ABT:[Metronidazol+Gentamicina+Penicilina/Tienam/Cefalosporine]

- O 2 = oxigenoterapie in camera hiperbara - chirurgical:

Incizii de degajare incluzând i aponevroza, regiunile afectate ale segmentului de membru respectiv. Debridare larg Excizii minu ioase Amputa ia = cu bont deschis

TETANOSUL

în toate

Defini ie: Toxinfec ie cauzat de Bacilul tetanic (Clostridium tetani):

bacil gram +, mobil, sporulat, anaerob. Sporii exist endemic: în sol, pe obiecte, în intestinele animalelor. Etiopatogenie: Pentru producerea bolii sunt necesare cele 3 condi ii:

1. - inocularea (pl gi poluate = p mânt, corpi str ini)

2. - asociere microbian aerobi (Stafilococ = mare consumator

de O 2 ) + Clostridium tetani (anaerob)

3. condi ii de ischemie: distruc ii locale tisulare + vasculare

Sporul tetanic în condi iile de mai sus d na tere in 6 ore unei forme vegetative care r mâne cantonat la nivelul pl gii i devine produc toare de exotoxin (tetanospasmina + tetanolizina). Aceasta migreaz pe cale nervoas i vascular i blocheaz sinapele inhibitorii la nivelul m duvei spin rii i trunchiului cerebral.

CLINIC:

Incuba ia: = este scurt în formele grave

Invazia: (Prodromul) =nevrita maxilo-facial : dureri, trismus, risus sardonicus

=stare general de

intoxica ie nervoas = nevralgii, insomnii, gre uri crize convulsive

Perioada de stare:

Contrac ii generalizate ale mu chilor stria i

+ = febr , deshidratare

+ = fotofobie, disfagie

Pe un tonus muscular crescut apar contrac ii musculare declan ate de stimuli acustici, lumino i, mecanici la nivelul: mu chilor cefei, mu chilor an urilor vertebrale, mu chilor abdomenului, iar în final cuprinde mu chii respiratori la care se adaug spasmul glotei, inducând stopul respirator i cardiac.

TRATAMENT:

Profilactic:

Local: - tratament medico-chirurgical corect al tuturor pl gilor:

-toaleta chimic cu solu ii antiseptice : H 2 O 2 , Cloramin , Betadin ) -excizia corect plan cu plan, debridare, hemostaz

General: - ABT± - IMUNIZARE ACTIV = VACCINARE A.T. = OBLIGATORIE Cu ATPA (anatoxin tetanic purificat i adsorbit ), fiole de 0,5 ml

A. La copilul mic:

La 2-4-6 luni: 3 inject ri cu DI-TE-PER (diftero-tetano-pertusis)

R1 - La 1 an: primul rapel cu DI-TE-PER R2 - La 2,5 ani: al doilea rapel cu DI-TE-PER Apoi:

Clasa I / Intre 6-7 ani: rapel cu DI-TE Clasa VIII-a / La 14 ani: rapel cu DI-TE

B. Persoan sigur vaccinat (în copilarie) ce prezint o plag i se administreaz : 0,5 ml ATPA i.m. = o singur dat ;

C. Persoan nevaccinat (sau care nu tie dac a fost vaccinat ) ce prezint o plag i se administreaz : 3 doze de ATPA: 0,5 ml i.m. - Prima doz : imediat dup prod. pl gii: 0,5 ml ATPA i.m. A doua doz : la 14 zile 0,5 ml ATPA i.m A treia doz la 28 zile (alte 14 zile) 0,5 ml ATPA i.m (Iar dup un an de zile se revaccineaz A.T.: 0,5 ml ATPA i.m)

IMUNIZAREA PASIV (SER ANTITETANIC = SER AT.) Serul antitetanic heterolog (ser AT.) se administreaz la personae nevaccinate (sau cu vaccinare nesigur în copil rie) care prezint o plag i persoanelor vaccinate care prezint politraumatisme grave (pl gi multiple, poluate) în paralel cu vaccinarea antitetanic cu ATPA. Administrarea serului AT. se face în alt zon decât administrarea ATPA). Doza: unic : 3.000 15.000 U.A.I. (i.m.) ser AT. heterolog 100.000U.A.I. (i.m.) Nou n scu i (na tere în condi ii neigienice) ser AT.= 500 U.I.A doz unic

La persoanele alergice la ser AT heterolog (ser de cal) se administraz Imunglobulin uman antitetanic . Doza unic i.m. folosit :

- ADULT: 400 - 500 U.A.I.

- COPIL:

200 U.A.I.

Observa ii: Administrarea serului AT heterolog se face totdeauna dup testare (±stare alergic ) - Testarea conjuctival (o picatur ser AT. nediluat); = 30' = apare congestia conjunctivei = alergie. -Testarea cutanat (dupa scarificarea tegumentului la nivelul antebra = o picatur ser AT. nediluat); = congestie = alergie. -Testarea i.d.r. (0,1 ml ser AT. diluat 1/10 în ser fiziologic); eritem dupa 30' ± edem = alergie:

Dac pacientul este alergic se practic :

= DESENSIBILIZAREA = -1. se injecteaz s.c. = 0,1ml ser AT. diluat 1/10 în ser fiziologic (se asteapt 30 minute), dac nu exist reac ie local sau/ i general :

-2. se injecteaza:

- I 0,25ml ser diluat 1/10; (se asteapt 30 minute); dac nu exist reac ie local sau/ i general :

- II - 0,25ml ser nativ; dac nu exist reac ie local sau/ i general = -3. se injecteaz s.c. 1ml ser AT. (se asteapt 30 minute); dac nu exist reac ie local sau/ i general :

-4. se injecteaz restul cantit ii de ser AT.

Dac apar semnele reac iei alergice/ oc anafilactic:

- garou la r d cina membrului respectiv,

- injec ie local cu ser fiziologic i Adrenalin sol 1 o fiol

- aministrare i.v.= HHC în Glucoz 5-10% + Adrenalin sol 1

INFECTII NOSOCOMIALE

Sunt infec ii dobândite de un pacient în timpul spitaliz rii (bolnav internat pentru o alt afec iune) care se manifest clinic chiar în timpul aceleia i spitaliz ri sau (mai rar) dup externare. Etiopatogenie:

Cauza: - flora de spital selec ionat

- cu virulen crescut

- rezistent la marea majoritate a antibioticelor ( flor cantonat

la nivelul infrastructurii, echipament medico-sanitar Factori favorizan i:

)

- pacient - cu imunitate scazut - cu tare importante Diabet zaharat, Insuficien hepatic , Insuficien renal , SIDA, Alcoolism, Tratament cu citostatice, cortizon, etc.

- personal medico-sanitar:

- manevre neglijente - sondaje, pansamente incorecte, cateterism, traheostomie, endoscopie

- preg tire defectuoas preoperatorie;

- actul terapeutic chirurgical defectuos: - opera ii prelungite inutil, gesturi brutale, hemostaz defectuoas , nerespectarea riguroas a asepsiei;

- ingrijire postoperatorie defectuaoas ; Flora cantonat la nivelul infracstructurii, echipamentului medical, este vehiculat de pacient, personalul medico-sanitar, vizitatori i transmis direct sau indirect (instrumente, hran , medicamente perfuzabile), inclusiv pe cale aerian bolnavului. Manifestari clinice: infec ii urinare, infec ii cutanate, (ale mucoaselor) infec ii postoperatorii: supura ii ale pl gii, peritonit , infec ia visceral , pneumonii, tromboflebite.

TRATAMENT:

Profilactic:

- ABT judicioas ,

- Respectarea regulilor de Asepsie Antisepsie,

- Manevre corecte: sondaje, clisme, injec ii

- Preg t.preoper., actul operator, ingrijiri postoperatorii = CORECTE.

- Hran , Lenjerie, Igien individual .

Curativ:

;

Se adreseaz fiecarei forme clinice în parte. ABT (ASOCIAT ) conform ANTIBIOGRAMEI