Sunteți pe pagina 1din 10

CURS 4-BPP-2011

CLASIFICAREA PODURILOR
Clasificrile podurilor sunt impuse n special de criterii tehnice privind alctuirea suprastructurii, de criterii de fun ionabilitate sau de conditiile de exploatare a podurilor, astfel: - Clasificarea dup materialul din care sunt realizate elementele principale; - Clasificarea dup schema static suprastructurii; - Clasificarea dup tipul cii de comunica ie; - Clasificarea dup pozi ia cii in raport cu suprastructura podului; - Clasificarea dupa alcatuirea constructiv sau schema static a elementelor principale de rezisten ; - Clasificarea dup mrimea deschiderilor; - Clasificarea dup caracteristicile traseului cii de comunica ie pe pod; - Clasificarea dup mrimea unghiului de intersec ie dintre axul suprastructurii i axul sau direc ia obstacolului; - Clasificarea dup durata de exploatare a podului; - Clasificarea dup mobilitatea suprastructurii podului; 1. Clasificarea podurilor dupa MATERIAL Podurile se clasific i se denumesc dup tipul materialului utilizat la execu ia suprastructurii. In aceast situa ie se pot defini: - podurile de lemn au suprastructura executat din lemn :pe grinzi din lemn (uri), Fig. 4.1, pe grinzi din lemn cu zbrele, Fig. 4.2, sau pe arce din lemn, Fig. 4.3).

Fig. 4.1 Pod rutier pe grinzi din lemn

Fig. 4.2 Pod din lemn cu grinzi cu zbrele

Fig. 4.3 Pod pe arce din lemn In prezent, imn tara noastra, podurile pe grinzi din lemn se utilizeaz mai rar, n special n zonele de munte sau la refacerea podurilor distruse de calamit i, n cazul n care nu se pot procura grinzi metalice de inventar. Podurile de lemn pot avea infrastructura din lemn (pe palei din lemn, pe stive de traverse, pe csoaie din lemn sau metal umplute cu piatra etc) din beton sau zidrie. - podurile metalice au avut suprastructura la inceput (sec 18) executat din font (n aceast categorie se nscriu podurile vechi executate din arce sau bol ari din font , Fig. 4.4) din fier pudlat (sfarsitul secolului 19) sau din o el.

Fig. 4.4. Podul Iron Bridge (Coalbrookdale, Anglia, 1779) 2

Podurile cu suprastructura din o el pot fi realizate pe grinzi metalice i anume: - pe grinzi cu inim plin, Fig. 4.5, - pe grinzi metalice cu zbrele, Fig. 4.6, - pe grinzi cu sec iune semicasetat (cu sec iune , Fig. 4.7); - tabliere cu sec iune casetat nchis, Fig. 4.8, - suprastructuri pe arce metalice, pe cadre metalice, (Fig. 4.9., Fig. 4.10) (Podurile rutiere metalice moderne sunt proiectate cu platelaj ortotrop iar cele de cale ferat au cuv de balast metalic sau din beton).

Fig. 4.5. Pod de cale ferat pe grinzi cu inim plin

Fig. 4.6. Poduri pe grinzi cu zbrele

S E C T IU N E C U R E N T A

Fig. 4.7. Sectiunea unui tablier metalic cu platelaj ortotrop si sec iune semicasetat a unui pod pietonal (Caransebes 2008) 3

10.600 1.000
200
2% 2%

7.800/2

7.80/2 200

1.000

2.600

2.600

Fig. 4.8. Sectiune printr-un pod metalic rutier cu platelaj ortotrop si sec iune casetat nchis (Proiect pod Cateasca, 2007)

Fig. 4.9. Noul pod rutier peste Dunre la Cernavod (pod metalic pe arce)

Fig. 4.10. Poduri metalice n cadru

3.110

podurile masive (Denumirile acestor poduri se fac dup alctuire i material): poduri dalate, cu dala monolita din beton armat (Fig. 4.11 a) poduri pe grinzi din beton armat monolit (Fig. 4.11. b) poduri dalate, cu dala din grinzi prefabricate cu sectiune din beton precomprimat si monolitizate cu beton armat (Fig. 4.12 a) poduri pe grinzi prefabricate din beton precomprimat (Fig. 4.12 b). poduri in cadre din beton armat (Fig. 4.13) poduri pe arce sau bolti din beton armat, (Fig. 4.14), poduri boltite din zidrie: - zidarie de piatr (Fig. 4.15); - zidarie de caramid,

SECTIUNE TRANSVERSALA DALA MONOLITA


T 2% C 2% T

DALA MONOLITA

SECTIUNE TRANSVERSALA TABLIER MONOLIT PE GRINZI


T 2% C 2% T

ANTRETOAZA GRINDA MONOLITA GRINDA MONOLITA

Fig. 4.11. Sectiuni tabliere monolite din b.a.

SECTIUNE TRANSVERSALA DALA CU GRINZI PREFABRICATE


T 2% C 2% T

GRINDA PREFABRICATA

SECTIUNE TRANSVERSALA TABLIER PE GRINZI PREFABRICATE CU MONOLITIZARE LA NIVELUL PLACILOR


T 2% C 2% T

GRINDA PREFABRICATA

Fig. 4.12. Poduri cu grinzi prefabricate din beton cu armatur post-ntins a. Dal cu grinzi prefabricate -52 ; b. Tablier cu grinzi prefabricate (H=1.00m Lmax=24.0 m) ;

Fig. 4.13 Poduri pe cadre din ba

Fig. 4.14. Pod pe bolta din b.a. (Viaductul Caracu)

Fig. 4.15. Pod pe bolta din zidarie de piatra. 6

- podurile cu structura mixta otel-beton sunt moderne i eficiente economic. Ele sunt executate cu grinzi din metalice n conlucrare cu o plac din beton armat (amplasata la partea superioara a grinzilor metalice). Aceste solu ie mbin judicios rezisten ele mari i comportarea bun la ntindere ale o elului cu principala calitate a betonului: capacitatea mare la compresiune. Prin amplasarea plcii de beton in zona comprimat a grinzilor metalice se mbin calit ile celor doua materiale i, n plus, placa de beton constituie o solu ie modern de sus inere a cii atat la podurile rutiere ct i la cele de cale ferat, cu cuv de balast. Acestea poart denumirea de poduri mixte o el-beton (Fig. 4.16.).

T
2%

C
CONECTORI (GUJOANE) 2%

PLACA BETON

GRINDA METALICA

GRINDA METALICA

GRINDA METALICA

GRINDA METALICA

Fig. 4.16. Sectiune tablier cu structura mixta o el-beton O categorie special o reprezinta suprastructurile de poduri dalate de cale ferata cu cuva de balast si grinzi metalice nglobate n beton (Fig. 4.17). Solu ia s-a impus in ultimii ani datorit simplit ii execu iei, montajului i avantajelor legate de executarea mecanizat a ntre inerii liniei pe pod. Acesta categorie de poduri porta denumirea de poduri cu grinzi metalice inglobate in beton.

G R IN Z I M E T A L IC E (P R O F IL E H E )

Fig. 4.17. Pod de cale ferat cu grinzi metalice nglobate

2. CLASIFICAREA PODURILOR DUPA TIPUL CII DE COMUNICA IE SI DUPA SCOP Principalul rol functional al podurilor este acela de a asigura continuitatea unei ci de comunica ie peste un obstacol n condi iile arii unui anumit spa iu liber sub pod (pentru evacuarea debitelor maxime, pentru navigatie etc.). In func ie de tipul cii de comunica ie sus inut, podurile se pot clasifica astfel: - poduri de sosea (poduri rutiere) care asigur continuitatea unei ci rutiere; - poduri de cale ferat care sustin una sau mai multe linii feroviare; 7

- poduri combinate unde aceeasi suprastructura sustine cel putin 2 tipuri de ci de comunica ie (rutiere i feroviare). Dac cele doua tipuri de ci de comunica ie sunt amplasate alaturat i la acelasi nivel, podurile combinate au cile juxtapuse (Exemplu noile poduri dunareane cu calea jos de la Fetesti si Cernavoda, Fig. 4.18, care sustin pe ambele parti, la exteriorul grinzilor cu zabrele, in consola, cate 2 benzi rutiere pe sens si la interior 2 linii de cale ferata). In cazul n care cele dou tipuri de ci de comunica ie sunt pozi ionate separat, pe vertical, podurile combinate sunt cu ci suprapuse (Fig . 4.19).

Fig. 4.18. Podul nou combinat peste bratul Borcea la Fetesti cu ci juxtapuse (stanga)

Fig.4.19 Pod Giurgiu-Russe (combinat cu ci suprapuse, 1 linie CF jos si 2 benzi rutiere, sus) In anumite situatii, clasificarea podurilor se face si in functie de scopul pe care il indeplinesc n amplasamentul respectiv: - pasajele denivelate sunt poduri pentru realizarea continuitatii traseelor, la intersec ia a dou ci de comunica ie diferite (rutier i de cale ferat) prin amplasarea denivelata a unei ci (Fig. 4.20)..

Fig.4.20 Pasajul Basarab 8

Denumirea acestor pasaje se face in functie de pozi ia pe vertical a cii rutiere n raport cu cea feroviar. Astfel, podurile de osea executate peste traseele de cale ferat sunt denumite pasaje superioare iar podurile de cale ferat executate deasupra cilor rutiere poart denumirea de pasaje inferioare. - podurile de incrucisare asigur continuitatea a doua ci de comunica ie de acelai fel, la intersec ia lor, prin amplasarea denivelat a unei ci in raport cealalta cale. Ele sunt denumite poduri de incruciare de cale ferat sau poduri de incruciare de osea dupa tipul cilor de comunica ie de acelai fel care se intersecteaz (Fig 4.21).

Fig.4.21 Pod de incrucisare a doua cai rutiere - podurile (pode ele) de descrcare sunt amplasate pentru a se men ine echilibrul natural al apelor la viituri sau inunda ii ntre zonele de teren inundabil, separate de terasamentul cii de comunica ie. - viaductele sunt poduri care inlocuiesc terasamente nalte n condi iile n care costul realizarii terasamentului este mai mare dect al viaductului si de regula asigura scurtarea traseului (Fig. 4.22). Ele pot indeplini i rolul unui pod de descrcare.

Fig.4.22 Viaductul Millau

- viaductele de acces asigur accesul la podurile mari, n situa ia n care terasamentele nu se pot realiza pn la podul propriu-zis, din considerente de nl ime mare sau de realizare a unui spa iu liber, pentru scurgerea apelor la inunda ii; - viaductele de coast sunt poduri care inlocuiesc pe anumite zone ale traseului de coast, terasamentul unei ci de comunica ie care ar necesita lucrri speciale de sus inere cu ziduri de sprijin, mult mai scumpe dect execu ia viaductului respectiv datorit ranforsrilor puternice ale acestora necesare pentru men inerea stabilittii sau pentru preluarea mpingerilor puternice ale terenului; - poduri apeduct sus in conducte de ap sau un canale de aduc iune a apei; - poduri canal asigura continuitatea unui canal de navigatie peste un obstacol; - poduri tunel au suprastructura cu sectiune etansa circulara (sau cu o sectiune specifica tunelurilor) pentru continuitatea unei cai de comunicatie sub nivelul unei ape la o anumita inaltime deasupra fundului apei. Rezemarea suprastructurii se face pe pile. Aceasta solu ie de pod se aplic rar, n cazul n care amplasarea podului deasupra apei este neeconomic sau imposibil n conditiile unor vnturi i valuri puternice. - podurile de serviciu se utilizeaz n anumite etape tehnologice de execu ie a podurilor si a caii: spre exemplu ele sunt necesare pentru asigurarea circulatiei pe timpul lucrarilor sau pentru transportul materialelor la diferite puncte de lucru (la executia pilelor unui pod). Tot in acesta categorie se inscriu si podurile provizorii care se monteaza in cale pentru descarcarea locala a terasamentelor, in vederea executarii unor excavatii sub circulatie, cu restrictie de viteza. - pasarela este un pod destinat numai circulatiei pietonale, pentru cel putin doua siruri de pietoni si care asigura un spatiu liber sub suprastructura. De regula pasarelele se executa peste drumuri sau cai ferate intens circulate cu scopul evitarii accidentelor la traversarea directa a acestora.

- puntea se poate considera un pod pentru circulatia pietonala corespunzatoare unui sir de pietoni (latimea necesara circulatiei este de 0.5....0.75 m). Cu exceptia pasarelelor si a puntilor care au ca principala destinatie numai circulatia pietonala, celelalte tipuri de poduri (inclusiv podurile de serviciu) se prevad cu trotuare pentru circulatia oamenilor, amplasate in afara zonei rezervate circulatiei vehiculelor. In cazul podurilor feroviare unde circulatia pietonala este interzisa sau la podurile din zonele de granita, trotuarele sunt necesare pentru circulatia personalului de intretinere. Pentru a se evita executia unor trotuare de latime mare, la trotuarele podurilor de cale ferata se prevad refugii dispuse alternativ pe o parte si alta a caii la distante sub 25.0 m. Refugiile permit adapostirea in siguranta a personalului de intretinere si depozitarea pe timpul lucrarilor a unor piese si materiale pentru reparatii.

10