Sunteți pe pagina 1din 16

Organizarea proiectarii

1.

Principii generale a organizarii proiectarii. (1) Obiectul prezentei legi l constituie reglementarea modului de autorizare, avizare i

Obiectul, scopul i sfera de reglementarea prezentei legi: verificare a lucrrilor de proiectare,executare sau desfiinare a construciilor i amenajrilor n conformitate cu documentaia de urbanism i de amenajare a teritoriului prin aplicarea sistemului de documente normative n construcii n scopul asigurrii transparenei i publicitii la emiterea actelor administrative i al crerii unor condiii favorabile mediului de afaceri. (2) Prevederile prezentei legi snt obligatorii pentru autorizarea executrii construciilor de orice gen, categorie, destinaie i tip de proprietate, cu excepia obiectelor cu caracter militar sau secret, care se autorizeaz n mod special. Etapa avanproiect contine :colectarea informatiei si analiza metodologica a acesteia.Analiza avanproiectului reprezinta etapa formularii principalelor problemelor care trebuie solutionate cunoasterea sitului propus pentru proiectare,comunicarea cu comandatarul,analiza analogiilor. Etapa schitsei principal etapa a proiectarii arhitecturale .Aici apare idea si conceptia , ca rezultat apare idea finala care este acceptata . Etapa proiectarii propriuzise.Apare si se dezvolta ideea planimetrica.Se face detalizarea planelor fatsadelor ,sectiunelor si se face legatura dintre sit si obiectul proiectat Etapa finala reprezinta elaborarea documentatie necesare .Se discuta toate detaliine si se elaboreaza proiectul de executie dupa executarea tuturor etapelor ,proiectul finisat este transmis constructorilor.

2.

Certificatul de urbanism si parametrii generali. Certificatul de urbanism permite executarea proiectului, permite firmelor licentiate si arhitectilor certificati sa execute lucrarile de proiectare. Se elibereaza de catre organul local (primaria). Certificatul de Urbanism (CU) este un act public emis de autoritile administrative publice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeaz regimul juridic, economic i tehnic al unui imobil, stabilite prin evidenele existente i documentaiile de urbanism i amenajarea teritoriului -spre exemplu: caracteristicile zonei n care se gsete amplasamentul, cerinele urbanistice care urmeaz s fie ndeplinite (nlimea maxim a cldirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de cldire, retragerile fa de limita proprietii etc.), precum i lista avizelor si acordurilor necesare n vederea autorizrii executrii lucrrilor de construcie. Certificatul de urbanism pentru proiectare va cuprinde prescripii i elemente privind: a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la: situarea terenului n intravilan sau n extravilan; dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului i servituile care l greveaz; extrasele din documentaia de urbanism i de amenajare a teritoriului sau din regulamentele aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului (zone protejate, interdicii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public, monumente de arhitectur etc.); b) regimul economic al imobilului/terenului, cu referire la: folosina actual; reglementrile fiscale specifice localitii sau zonei respective; c) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la: echiparea cu reele edilitare; caracteristica geotehnic a terenului; lucrrile conexe de interes public necesare funcionrii obiectului; construciile sau reelele edilitare supuse demolrii sau strmutrii din zona periculoas a antierului; d) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la: destinaia imobilului/terenului, stabilit prin documentaia de urbanism i de amenajare a teritoriului; capacitatea construciei preconizate; dimensiunile i suprafeele parcelelor; alinierea terenului i a construciilor fa de strzile adiacente i distanele dintre construcii i proprietile vecine; nlimea construciei; aspectul construciei (expresivitate arhitectural, echilibru compoziional, finisaje etc.); circulaia pietonilor i a autovehiculelor, accesele i parcajele necesare; procentul de ocupare a terenului (P.O.T.); coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.); necesitatea prezentrii spre aprobare a schiei de proiect.

3.

Autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Act eliberat de ctre emitent, prin care se autorizeaz executarea lucrrilor de construcie n

temeiul i cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare i a documentaiei de proiect elaborate, avizate, verificate i aprobate; Autorizatia de construire (anexa nr.3) se emite n baza cererii, n cel mult 10 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. Autorizatia de construire va cuprinde date privind: a) locul amplasrii imobilului/terenului; b) conditiile speciale de executare a lucrrilor de constructie; c) institutia de proiectare; d) termenul de ncepere a lucrrilor de constructie; e) durata executrii lucrrilor de constructie.

4.

Schita de proiect arhitecturala.

piese desenate care reflect ideea creativ a arhitectului privind soluiile arhitecturale i de amplasare a unei construcii, care ulterior pot fi realizate n documentaia de proiect. Schia de proiect este alctuit din: plan de ncadrare, plan general, faade, soluii cromatice, desfurata unei poriuni de front stradal; Componena unei schie de proiect:

plan etaj,seciune ,faada n axe, planul general,modelul virtual3D(tridimensional).

La etapa de elaborare a schiei, arhitectul va avea nevoie de ridicarea topografic. Elaborarea schitei poate fi realizata de persoane fizice sau juridice specializate in arhitectura, inclusiv studenti la crusurile superioare. Dreptul la elaborarea schitei nu se licentiaza.

5.

Normativele in proiectare. Baza organizarii proiectarii.

1) Protectia contra actiunilor mediului ambiant: a) NCME 04.03-2006 Conservarea energiei cladirilor b) CPE 04.05-2006 Proiectarea protectiei termice a cladirii 2) Constructii si exigent functionale: a) NCMC 04.03-2005 Invelitori, norme de proiectare b) NCMC 04.02-2005 Iluminatul natural shi artificial c) NCMC 01.06-2007 Accesibilitatea cladirilor shi constructiilor p-t personae cu dezabilitati 3) Proiectarea izolarii fonice a elementelor de inchidere pentru cladirile locative, publice shi sociale: a) CPC 04.01-2007 4) Constructii indurstriale: a) NCMC 02.03-2004 Cladiri de depozitare b) NCMC 02.02-2004 Cladiri de productie 5) Constructii civile: a) NCMC 01.02-1999 Proiectarea constructiilor p-t gradiniti de copii b) NCMC 01.03-2000 Proiectarea constructiilor p-t scoli de invatamint general c) CPC 01.03-2004 Proiectarea shi construirea mansardelor d) NCME 04.02-2006 Protectia contra zgomotului e) CPC 01.04-2007 Cladiri ale judecatoriilor raionale (orasenesti) 6) Proiectarea constructiilor: a) NCMA 07.02-1999 Instructiuni cu privire la procedura de elaborare, avizare, aprobare shi continutul cadru al documentului de proiectare p-t constructii b) NCMA 07.03-2002 Regulament cu privire la monitorizarea abiectivelor in constructii de catre autorul proiectului c) NCMA 07.04-2002 Regulament cu rpivire la managerul de proiectare 7) Cladiri administrative. NCMC 01.04-2005 Pentru proiectarea izolaiilor termice snt necesare n principal normativele din seria C107: Normativ C107/1 1997 privind calculul coeficienilor globali de izolare termic pentru cldiri de locuit Normativ C107/2 1997 privind calculul coeficienilor globali de izolare termic pentru cldiri cu alt destinaie dect cea de locuit Normativ C107/3 - 1997 privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor Normativ C107/4 1997 privind calculul performanelor termotehnice ale cldirilor de locuit Normativ C107/5 1997 privind calculul termotehnic al elementelor de construcie n contact cu solul

6.

Legea privind calitatea in constructii.

Legea cuprinde: DISPOZITII GENERALE, SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII, OBLIGATII SI RASPUNDERI, DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII Prezenta lege stabileste baza juridica, tehnico-economica si organizatorica de activitate a persoanelor fizice si juridice in domeniul constructiilor, obligatiile si raspunderea lor privind calitatea in constructii. Art. 2. - (1) Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinatie, denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora. (2) Sint exceptate de la prevederile prezentei legi cladirile de locuit cu un nivel, pentru una sau doua familii, si anexele gospodaresti ale acestora situate in localitatile rurale, precum si constructiile provizorii cu suprafete mai mici de 150 mp. (3) Controlul calitatii constructiilor indicate la alin (2) intra in functia organelor administratiei publice locale. Art. 3. - (1) Calitatea constructiilor constituie rezultanta caracteristicilor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. (2) Exigentele privind calitatea instalatiilor si echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate. Art. 4. - Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care va conduce la realizarea si exploatarea constructiilor de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator. Art. 5. - (1) Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat, in functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a sistemului. (2) Clasificarea in categorii de importanta se face in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, grad de protectie a mediului, precum si dupa considerente economice. Art. 6. - Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sint obligatorii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor a urmatoarelor exigente esentiale: A - rezistenta si stabilitate; B - siguranta in exploatare; C - siguranta la foc; D - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului inconjurator; E - izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; F - protectie impotriva zgomotului.

2. Sistemul calitatii in constructii(care cuprinde Art.9-Art.21). Art. 9. - Sistemul calitii n construcii reprezint ansamblul de structuri organizatorice, rspunderi, regulamente,proceduri i mijloace, care concur la realizarea calitii construciilor n toate etapele de concepere, proiectare, realizare, exploatare i postutilizare a acestora i este compus din: a) documentele normative n construcii; b) certificarea produselor folosite n construcii; c) agrementele tehnice pentru produse,procedee i echipamente noi n construcii; d) verificarea proiectelor,a execuiei lucrrilor de construcii i expertizarea proiectelor i a construciilor; e) autorizarea agenilor economici i atestarea specialitilor cu activitate n construcii; f) conducerea i asigurarea calitii n construcii; g) autorizarea i acreditarea laboratoarelor de analize i ncercri n construcii; h) asigurarea activitii metrologice n construcii; i) recepia construciilor; j) urmrirea comportrii n exploatare i interveniile n timp la construcii; k) postutilizarea construciilor; l) controlul de stat al calitii n construcii. Art. 10. - Documentele normative n construcii, elaborate de Departamentul Arhitecturii i Construciilor,au ca obiect concepia calculul, proiectarea, execuia i exploatarea construciilor. Prin documentele normative se stabilesc,n principal, condiiile minime de calitate cerute construciilor, produselor i procedeelor utilizate n construcii, precum i modul de determinare i verificare a acestora. Art. 21. - (1) Controlul de stat al calitii n construcii cuprinde inspecii la factorii implicai n proiectarea, execuia, exploatarea i postutilizarea construciilor, privind existena i respectarea sistemului calitii. (2) Controlul de stat al calitii n construcii se exercit de ctre Inspecia de Stat n Construcii. 3.Obligatii si raspunderi(Art.22-Art.34) 4.Dispozitii finale si tranzitorii(Art.35-Art.41) Art. 35. - Regulamentele cu privire la componentele sistemului calitii n construcii prevzute la art. 9 se elaboreaz de ctre Departamentul Arhitecturii i Construciilor i se aprob n modul stabilit.

7.

Legea privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului.

Legea Nr. 835-XII din 17.05.96 (Legea privind principiile urbanismului si amenajare teritoriului) Not: Modificarea din Legea nr.280-XVI din 14.12.2007 a fost abrogat prin Legea nr.163 din 09.07.2010, n vigoare 03.09.2010
Art.1. - n sensul prezentei legi snt utilizate urmtoarele noiuni principale: Amenajare a teritoriului - complex de activiti pentru coordonarea politicii economice, sociale, culturale i ecologice n conformitate cu valorile fundamentale ale societii luate n ansamblu, n vederea realizrii unui cadru natural i construit armonios, care s favorizeze viaa social i cultural a populaiei. Urbanism -cea mai important component a amenajrii teritoriului, al crei obiect l constituie teritoriul localitilor i toate teritoriile necesare asigurrii funcionrii i dezvoltrii acestora. Documentaie de urbanism i amenajare a teritoriului - planuri de amenajare a teritoriului, planuri urbanistice i regulamentele aferente, n care se definesc scopurile, mijloacele i se face etapizarea aciunilor de amenajare a teritoriului i de urbanism, se ofer soluii pentru o dezvoltare echilibrat a teritoriilor i localitilor, pentru prevenirea i eliminarea disfuncionalitilor. Planuri urbanistice i planuri de amenajare a teritoriului - totalitatea documentelor scrise i desenate referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeaz situaia existent i se stabilesc obiectivele i msurile n domeniul urbanismului i amenajrii teritoriului pe o perioad determinat. Prevederi cu caracter director - prevederi cuprinse n documentaia de urbanism i amenajare a teritoriului, care stabilesc strategia i direciile principale de dezvoltare a unui teritoriu la nivel naional, regional sau local. Prevederi cu caracter reglementator - prevederi cuprinse n documentaia de urbanism i amenajare a teritoriului, inclusiv n regulamentele de urbanism, care stabilesc reglementri n domeniul urbanismului i amenajrii teritoriului, ce se aplic efectiv n practic asupra fiecrei parcele cadastrale n parte. Ele constituie elemente de fundamentare obligatorii, necesare eliberrii certificatelor de urbanism, autorizaiilor de construire, desfiinare, funcionare sau schimbare a destinaiei. Aviz general actul n care Guvernul, autoritatea administraiei publice centrale pentru urbanism i amenajare a teritoriului sau serviciul de arhitectur i urbanism al autoritii administraiei publice locale expune rezultatele expertizei unei documentaii de urbanism i amenajare a teritoriului, adic confirm ncadrarea soluiilor prezentate n actele normative n vigoare, apreciaz soluiile tehnice i ncadrarea acestora n anumite criterii de calitate, verific conformitatea soluiilor prezentate cu documentaia aprobat, care se refer la acel teritoriu, confirm, dup caz, acordul de principiu privind unele aspecte ale operaiunilor urbanistice, prevzute n documentaia expertizat. Programe de urbanism i amenajare a teritoriului succesiune de aciuni, preconizate s se desfoare n vederea realizrii unor obiective n domeniul urbanismului i amenajrii teritoriului, aprobate de autoritatea administraiei publice competent. Operaiuni de urbanism i amenajare a teritoriului totalitatea aciunilor prin care se realizeaz politicile autoritilor administraiei publice centrale i locale n domeniul urbanismului i amenajrii teritoriului n conformitate cu documentaiile de urbanism i amenajare a teritoriului aprobate, elaborate n temeiul acestor politici. Intravilan teritoriul ocupat de terenuri, amenajri i construcii ce constituie localitatea, inclusiv de terenuri prevzute pentru extinderea ei. Limita intravilanului este stabilit prin planul urbanistic general. Extravilan teritoriul din afara intravilanului localitii cuprins n limita teritoriului administrativ, care nglobeaz activiti dependente sau nu de funciile localitii conform planurilor urbanistice i planurilor de amenajare a teritoriului. Zon funcional - totalitatea terenurilor pentru care, prin documentaia de urbanism i amenajare a teritoriului aprobat, se stabilesc funcia dominant i alte funcii permise i se reglementeaz unele elemente privind modul de exercitare a acestora. Zona central a localitii suprafaa de teren situat n intravilanul localitii, delimitat prin documentaia de urbanism

aprobat, ca urmare a concentrrii infrastructurilor edilitare, instituiilor publice i serviciilor, dup criterii de densitate i calitate arhitectural-urbanistic a cldirilor. Limita zonei centrale este stabilit de autoritile administraiei publice locale. n zona central pot fi aplicate impozite i taxe specifice. Funcie urbanistic - ansamblul activitilor specifice domeniului urbanismului i amenajrii teritoriului, care are la baz criteriul modului de folosire a terenurilor i construciilor n scopul satisfacerii unora dintre necesitile populaiei dintr-un anumit teritoriu. Principalele funcii urbanistice snt: circulaia (terestr, aerian, maritim i fluvial); locuirea; exploatarea i prelucrarea resurselor; comerul, cultura, nvmntul i instruirea, recreerea; activitile politice, civice, administrative, religioase; activitile de aprare, de asigurare a ordinii de drept i a securitii publice; salubrizarea; echiparea tehnic; asistena medical; turismul. Certificat de urbanism act cu caracter informativ i reglementativ, emis de autoritatea administraiei publice locale abilitat prin lege, la cererea oricrei persoane fizice sau juridice interesate, prin care se aduc la cunotina solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic i arhitectural-urbanistic de exploatare a terenurilor i construciilor pentru care a fost solicitat. Art.2. - (1) Amenajarea teritoriului constituie ansamblul activitilor complexe, care includ: a) elaborarea, avizarea, aprobarea i modificarea documentaiei de urbanism i amenajare a teritoriului, studiile de fundamentare, cercetrile tiinifice prealabile, necesare ntocmirii acestora; b) gestionarea teritoriilor, construciilor i amenajrilor; c) elaborarea actelor normative specifice; d) controlul asupra realizrii i exploatrii construciilor i amenajrilor n strict conformitate cu cerinele legislaiei privind urbanismul i amenajarea teritoriului. (2) Obiectul activitii de amenajare a teritoriului l constituie ntreg teritoriul naional. Art.3. Autoritile administraiei publice centrale i locale, n funcie de sarcinile puse, poart rspundere pentru efectuarea lucrrilor de amenajare a teritoriului. Art.4. - (1) Activitatea de amenajare a teritoriului are drept scop realizarea urmtoarelor obiective: a) dezvoltarea economic i social echilibrat n condiiile respectrii specificului fiecrei zone; b) ameliorarea calitii vieii oamenilor i colectivitilor umane; c) gestionarea responsabil a resurselor naturale i protecia mediului nconjurtor; d) utilizarea raional a teritoriului. (2) n conformitate cu aceste obiective, Guvernul i autoritile administraiei publice locale, n limitele competenei atribuite, elaboreaz programele i prognozele dezvoltrii socio-economice a teritoriilor, inclusiv programele de lucrri publice, i stabilesc direciile generale de organizare i dezvoltare urbanistic a localitilor. Art.5. - (1) Activitatea de urbanism are drept scop realizarea urmtoarelor obiective: a) utilizarea raional i echilibrat a terenurilor necesare funcionrii localitilor; b) determinarea structurii funcionale a localitilor; c) asigurarea unei locuiri corespunztoare cerinelor i nivelului de dezvoltare a societii; d) asigurarea esteticii compoziionale n realizarea cadrului construit i amenajarea cadrului natural din localiti; e) protejarea populaiei, cadrului natural i construit contra polurii, riscurilor naturale i tehnologice previzibile; f) protejarea, conservarea i acordarea statutului corespunztor de valoare monumentelor culturii i naturii. (2) n corespundere cu aceste obiective, autoritile administraiei publice locale ntocmesc, n limitele competenei stabilite, programele de organizare i de dezvoltare urbanistic a localitilor. (3) Conducerea tehnic nemijlocit a activitii de urbanism n localiti se efectueaz de ctre serviciile de arhitectur i urbanism ale autoritilor administraiei publice locale, n conformitate cu legislaia i cu normele tehnice.

8.

Legea privind dreptul de autor.

Legea Nr. 293- XII din 23.11.94 ( legea privind dreptul de autor si drepturi conexe) DREPTUL DE AUTOR ASUPRA OPEREI ARHITECTURALE Articolul 17. Obiectul dreptului de autor asupra opere arhitecturale (1) Obiecte ale dreptului de autor asupra operei arhitecturale sint: a) solutia arhitecturala, proiectul, documentatia de executie,elaborata in baza acestuia, si obiectul arhitectural; b) proiectele stiintifice de restaurare si restabilire, precum si solutiile arhitecturale ale constructiilor sau complexelor de constructii, restabilite conform acestor proiecte; c) operele stiintifice in domeniul arhitecturii, urbanismului si amenajarii teritoriului. (2) Relatiile aparute in procesul de creare sau utilizare a operei arhitecturale, protejarea dreptului de autor al arhitectului, inclusiv remunerarea muncii lui in calitate de autor al operei arhitecturale, se reglementeaza prin Legea nr.293-XIII din 23 noiembrie 1994 privind dreptul de autor si drepturile conexe. (3) Persoanele care ofera autorului proiectului asistenta tehnica sau consultativa, administreaza procesele de proiectare si constructie sau executa materiale ilustrative si grafice nu pot fi considerate coautori. (4) Autorului operei arhitecturale ii apartin urmatoarele drepturi exclusive asupra proiectului sau: a) de a autoriza utilizarea proiectului arhitectural, inclusiv repetata, cu exceptia operelor arhitecturale create la comanda, dreptul de valorificare al carora apartine persoanei care le-a comandat; b) de a efectua, a permite sau a interzice reproducerea, integrala sau partiala, a proiectului arhitectural, precum si folosirea unor fragmente din el in alte proiecte; c) de a fotografia si filma in scopuri comerciale obiectul arhitectural realizat, atit integral, cit si unele elemente ale acestuia. Articolul 18. Dreptul la nume al arhitectului (1) Dreptul la nume al arhitectului se realizeaza prin indicarea prenumelui si numelui pe planse, proiecte si documente oficiale, care tin de crearea si utilizarea operei arhitecturale, in publicatiile ce reproduc materialele proiectului arhitectural si fotografiile cu obiecte arhitecturale edificate, pe placile comemorative, instalate pe obiectele edificate (reconstruite). (2) Arhitectul autor al operei arhitecturale are dreptul la stampila personala, executata in modul stabilit.

9.Legea privind activitatea arhitecturala. Nr.1350-XIV din 02.11.2000 Activitate arhitecturala - activitate de creare a obiectelor de arhitectura, care include procesul creativ de definitivare a solutiei arhitecturale si implementarea acesteia, coordonarea elaborarii tuturor compartimentelor si fazelor proiectelor de urbanism si constructie(constructia noua, reconstructia, restaurarea, restabilirea,modernizarea, reparatia capitala), supravegherea de autor a obiectivelor in stadiu de realizare, derularea cercetarilor stiintifice, activitatii didactice si executarea functiilor administrarii de stat in domeniu; (1)Prezenta lege are ca scop de baza dezvoltarea eficienta a arhitecturii nationale, pastrarea coloritului ei traditional si determinarea rolului arhitectului autor ca persoana dominanta a procesului de activitate arhitecturala. (2) Legea reglementeaza relatiile ce apar in cadrul activitatii arhitecturale, determina formele de sprijin al activitatii arhitecturale de catre stat si competenta autoritatilor administratiei publice centrale si locale in domeniul arhitecturii si urbanismului, justifica dreptul de autor al arhitectului, stabileste sarcinile de baza, drepturile si obligatiile persoanelor fizice si juridice implicate in procesul de activitate arhitecturala. (3) Legea se extinde asupra tuturor formelor de activitate arhitecturala, in procesul careia se creeaza opere de arhitectura, si asupra tuturor fazelor de proiectare si constructie, in procesul carora este utilizat rezultatul activitatii intelectuale a arhitectului. (4) Dispozitiile legii sint obligatorii tuturor persoanelor fizice si juridice implicate in crearea si utilizarea operei arhitecturale. Articolul 3. Sprijinul de ctre stat al activitii arhitecturale. Statul asigur crearea cond-lor pertinente pentru exercitarea activitii arhitecturale prin: a) susinerea cercetrilor tiinifice n domeniul arhitecturii i urbanismului; b) atragerea investiiilor la proiectarea i construirea obiectelor arhitecturale; c) formarea i reciclarea cadrelor care activeaz n domeniul arhitecturii i urbanismului; d) protejarea drepturilor de autor i asigurarea creaiei libere a arhitectului; e) promovarea concursurilor, inclusiv internaionale, pentru crearea obiectelor cu valoare urbanistic i arhitectural deosebit; f) susinerea activitii organizaiilor profesionale de creaie obteti ale arhitecilor; g) menionarea arhitecilor pentru merite deosebite n domeniul arhitecturii i urbanismului; h) realizarea altor msuri de dezvoltare a arhitecturii naionale. Articolul 7. Dreptul la activitate arhitectural (1) De dreptul de practicare a activitii arhitecturale beneficiaz persoanele fizice i juridice din Republica Moldova, precum i apatrizii, care au primit, n modul stabilit, licen pentru practicarea acestui gen de activitate. (2) Procesul creativ al arhitectului autor al operei arhitecturale este liber, independent i nu este supus licenierii. (4) Arhitecii care activeaz n structurile administraiei publice, precum i arhitecii antrenai n activitatea didactic sau tiinific n domeniu snt n drept s participe la activitate arhitectural. Articolul 8. Formele de activitate arhitectural (1) Arhitectul poate practica activitate arhitectural n urmtoarele forme: a) n cadrul instituiilor de proiectare sau intreprinderilor cu orice form juridic de organizare, nregistrate i liceniate n modul stabilit; b) individual. (2) Arhitectul are dreptul s-i exercite activitatea creativ i de proiectare n una

1 1.Certificatul de urbanism informativ. Certificat de urbanism informativ act cu caracter facultativ, eliberat de ctre emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) elementele ce caracterizeaz regimul juridic, tehnic i arhitectural-urbanistic al unui imobil/ teren, stabilite prin documentaia de urbanism i de amenajare a teritoriului, necesar n cazul vnzrii-cumprrii, drii n arend, dezmembrrii, parcelrii, comasrii, partajrii, motenirii terenului destinat construciei sau a imobilului n care se preconizeaz lucrri de reconstrucie, precum i n cazul apariiei unor litigii patrimoniale; Certificatul de urbanism informativ (anexa nr.2) se elaboreaz i se elibereaz n baza cererii, la care se anexeaz, n original i n copie, buletinul de identitate (pentru persoan fizic) sau certificatul de nregistrare (pentru persoan juridic). Certificatul de urbanism informativ se elaboreaz i se elibereaz n cel mult 20 de zile lucrtoare de la data nregistrrii cererii i este valabil 6 luni. Certificatul de urbanism informativ va cuprinde elemente privind: a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la: situarea imobilului/terenului n intravilan sau n extravilan; dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului i servituile care l greveaz; extrase din documentaia de urbanism i de amenajare a teritoriului sau din regulamentele aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului (zone protejate, interdicii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public, monumente de arhitectur etc.); b) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la reelele edilitare; c) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la: destinaia imobilului/terenului, stabilit prin documentaia de urbanism i de amenajare a teritoriului; procentul de ocupare a terenului (P.O.T.); coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.). 12.0rganizarea procesului de constructii pe etape. In cazul unui complex lucrarile se divizeaza in etape si anume de arhitectii si in special de arhit. Sef II Etapa constructii montaj lucrarile de carcasa care se umple cu umplutura (calcar ciment caramida Termoizolarea exterioara III Etapa lucrari de sapare a fundatiei 13.Schita de schita ca baza organizarii proiectului de diploma. Scopul principal urmind a fi obtinerea cunostintelor care ar permite studentilor sa fie capabili sa organizeze procesul de proiectare, divizind pee tape propria activite. ETAPA I 1) In cadrul elaborarii proiectului studentul trebuie sa studieze necesitatile shi problemele actulale ale arhitecturii localitatii din RM. 2) Sa-si aleaga domeniul (urbanism,arhitectura, restaurare, peisagistika) shi tema de diploma. 3) Studentul sa poata sa argumenteze, pe plan theoretic, actualitatea abordarii temei alese prin studiul shi relevarea citorva aspect, problem sau necesitati, care ar urma sa fie rezolvate prin propunerea unui proiect de arhitectura.

4) Studentul trebuie sa perfecteze paketul de documentatie initiala referitoare la tema de diploma: sa propuie amplasamentul (daca el nu este specificat in tem,a) cu prezentarea: ridicarii topografice sc.1:500; planelor de situatie sc. 1:5000, 1:2000. 5) Studentul trebuie sa selecteze documentatia normative normative in vigoare referitor la tema de proiect sis a o studieze. Ca rezultat, studentul va elabora Sarcina de proiect p-t tema de diploma cu supravegherea iindrumatorului. ETAPA II 1) Urbanism studiu de amplasament cu ilustrare de tema conform normelor in vigoare; materialul va fi insotit de un scurt memoriu tehnic care va contine datele tehnniko + economice shi o justificare a optiunii studentului pentru un anume tip de amplasare. 2) Elaborarea desenelor. 3) Elaborarea conceptiei spatial-volumetrice , a yonarii sistematiyarii functionale shi altor cerinte conform sarcinii de proiectare. 4) Sustinere, discutii, aprecieri. 14.Metodologia organizarii proiectarii diplomei arhitecturale. Diploma studentului specialitatii arhitectura pune ca scop evaluarea cunostintelor si capacitatilor acestuia assimilate in decursul studiilor. Primul pas in proiectarea de diploma este aprecierea actualitatii temei alese catre proiectare.In caz ideal proiectul de diploma reprezinta o comanda unde actualitatea este nu poate fi discutata ,in caz contrar diplomantul trebuie sasi argumenteze principiile de alegere a temei. Urmeaza elaborarea sarcinii de proiectare care la rindul sau este rezultatul confirmarii actualitatii temei .Elaborarea sarcinii de proiectare trebui sa fie apropiata de sarcini reale ,folosite in practica de proiectare. Etapa de avanproiect rezulta in cercetarea si colectarea datelor initiale :cercetarea zonei proiectate,fotofixarea,ridicari de teren;se analizeaza analogiile si documentatia necesara (SNIP,GOST) legata de tema aleasa. Toate rezultatea si informatia colectata in etapa avanproiectului poate fi folosita in proiectul de diploma sau modificata pe parcursul evoluarii proiectului. Pe baza sarcinii de proiectare se elaboreaza graficul de lucru ,de care tinind cont, diplomantul va trebui sa prezinte etapele mentionate in timpul stabilit. Etapele principale fiind: alegera temei , avanproiect(schita de schita) , acceptarea temei de diploma, crearea sarcinii de proiectare, prezentarea maculatoarelor (cu componentsa ideeai de baza a conceptului), dezvoltarea conceptului(prezentarea planelor,fatadelor,sectiunilor), prezentarea proiectului final, apararea proiectului.

15.Plastica formelor si crearea lor in procesul proiectarii. Proiectarea formelor (sau proiectarea constructiva) reprezinta acea etapa a procesului de design n care, pornind de la structura functionala, sau conceptul unui produs tehnic, proiectul prinde viata, se materializeaza. Dezvoltarea proiectului se face n concordanta cu criteriile tehnice si economice si n directia informatiilor acumulate pe parcurs. Fazele PROIECTRIi formelor Finalitatea etapei de compunere a formelor o constituie obtinerea proiectului sub forma unui ansamblu general (aranjarea generala si spatiala), proiectarea prelimi-nara a formelor (forma si materialele tuturor componentelor), stabilirea, n principiu, a procesului de productie si furnizarea de solutii pentru toate functiile auxiliare. n toate acestea, aspectele economice si tehnologice sunt de o importanta capitala. Proiectul este perfectionat cu ajutorul desenelor la scara, revizuite critic si supuse unei evaluari tehnico-economice. Spre deosebire de designul conceptual, n etapa de compunere a formelor, pe lnga binecunoscutele faze de cautare a solutiilor si de evaluare, intervin o serie de faze complementare, cum ar fi identificarea erorilor si optimizarea.Procesul de creare si compunere a formelor este foarte complex deoarece: mai multe actiuni trebuie realizate simultan;serie de faze trebuie repetate la diverse niveluri de informatie (reiterare); influentele negative se transmit de la o zona la alta sub forma de repercusiuni. Indiferent de varianta de drum care este aleasa, si de fazele parcurse, este recomandabil ca proiectul sa porneasca de la abstract spre concret, de la calitativ la cantitativ, de la brut spre cizelat. Urmatoarele reguli trebuie aplicate la realizarea oricarui produs. Ignorarea lor ar putea cauza probleme att proiectantului, ct si utilizatorului. Regulile de baza sunt: claritate, simplitate, siguranta. Ele deriva din obiectivele generale, care sunt: ndeplinirea functiei tehnice; atingerea fezabilitatii economice; siguranta individului si a mediului. Claritatea se manifesta prin lipsa ambiguitatilor de proiectare usurnd previziunile asupra performantelor produsului final. Siguranta impune abordarea consistenta a problemelor de rezistenta, fiabilitate, prevenirea accidentelor si protectia mediului. Simplitatea garanteaza (n general) fezabilitatea economica. Un numar redus de componente si forme mai simple pot fi realizate mai repede si mai usor. Prin respectarea acestor trei reguli proiectantul poate spori sansele de succes ale proiectului sau, ntruct focalizarea atentiei pe acesti factori conduce la eficienta functionala, economie si siguranta. n acceptiunea limbajului tehnic, simplu nseamna mai putin complex, "usor de nteles", "usor de facut". O solutie este mai simpla daca poate fi realizata cu mai putine componente. Asadar, proiectantii trebuie sa opteze pentru solutii cu numar minim de componente, avnd o forma ct mai simpla.

16.0rganizarea proiectarii in renovarea si reconstructia zonelor istorice in marele orase. 1. Documentatia initiala, aprobare. 2. Cercetari preliminare a)releveul schematic al momentului,fotofixari; b)scurt memoriu istoric; c)caracteristica monumentului de arhitectura-stilul; d)actul expertizei tehnice, concluzii despre rezultatul cercetarilor preliminare asupra structurii monumentului. e)determinarea procentajului degradarii elementelor constructive si arhitecturale(se perfecteaza actul Pierderii aspectului initial al monumentului) f)concluzii. 3. Documentatia de proiectare cu devizul de cheltuieli a) Propuneri preliminaredespre metodologia shi ordinea restaurarii monumentului; b) Programul lucrarilor stiintifice shi de proiectare, inclusive shi a investigatiilor in natura; c) Calculul sumativ pentru elaborarea documentatiei de proiectare 1) Desene de executie p-t masurari temporare de conservare shi antiaccidente (p-t desenele ce necesita desen de executie se perfecteaza borderoul defectelor cu devizul de cheltuieli); 2) Desene scheme p-t amplasarea martoriloe deformatiilor constructiilor 3) Schemele locuirilor indicate p-t efectuarea surfurilor shi sondajelor I. Deviz de cheltuieli 19.Prospectiuni tehnice pentru constructii. Scopul: Informare corspunzatoare pentru executare lucrarilor de terasament Selectare terenului pu sarcina constructiei Selectare corespunzatoare a tipului de constructii pe ternul studiat Se executa in faza initiala de proiectare ,poate fi in cazul reconstructilor sau dezvoltarea constructiilor ,se efectuiaza de institutiile atestate in domeniu sau de agentii de proiectari.Este inclusa in pachetul de documente necesare pentru excuatre constructiilor si dare in exploare. 20.0rganizarea proiectarii preliminare. Organizarea proiectarii preiliminare- documentaie necesar pentru evaluarea i formarea cerinelor pentru proiectare.In baza acestei documenztaii se elibereaza documentaie pentru aprobare in regiunea data sau pentru a primi sarcina architectural-planimetric In componena propunerii proiectarii preiliminare intra date despre proiect,indici tehnico-economici, schema situaional, plan general, plane pe nivele, seciuni, faade, fotofixare, volumertii, analogii.

I 7.Darea in exploatare a obiectelor construite. Operaiunile de control se efectueaz dup finalizarea operaiunilor de fabricare sau procesele de constructie. Acest lucru face posibil pentru a detecta i corecta orice defecte detectate nainte de lucrri ulterioare. Inspecia tehnic poate suspenda procesul construcie pentru nclcri grave avand abatere de la proiect sau materiale, structuri i produse sub standart. Inspecia Sanitar de Stat monitorizeaz respectarea standardelor sanitare pentru proiectarea i construcia de cldiri i structuri. Controlul statului de incendiu monitorizeaz respectarea de securitate la incendiu n proiectarea i construcia de cldiri industriale i civile i structuri, precum i cu respectarea normelor de siguran la foc la antierele de construcii. Inspectoratul Tehnic monitorizeaz respectarea cu sindicatelelor i salubritate, Controlul bancar - pentru utilizarea corect a investiiilor de capital, punerea n aplicare a planului de construcii capitale i punerea n funciune a proiectelor n curs de construcie, cost mai mic de lucrari de constructii, costul estimat al conformitii, cheltuielile corespunztoare a salarizare, consolidarea de calcul economic n construcii. Banca are dreptul de a inspecta antierul de construcie, efectua msurtori de control al muncii prestate, cererea din partea companiilor de construcii prezentarea documentaiei necesare pentru construirea, necesit o aciune pentru a remedia deficienele identificate n studiu, etc Darea in exploatare a cldirilor. Controlul final a cldirilor este acceptat dup acceptat de Comisia de Admitere Stat( ). n faa Comisiei de Admitere de stat ncearc s stabileasc faptul de finalizare a construciilor, precum i posibilitatea de funcionare normal a cldirii privind numirea, evaluarea calitii de construcie, n general, i elementele sale structurale. Acceptare pentru operarea dup construcia se realizeaz n dou etape: preliminar (tehnic) de acceptare este de lucru al Comisiei, i n cele din urm - de acceptare Comitetul de Stat.. Comisia verific calitatea i relevana proiectului executat lucrari, dorina de obiecte predate pentru funcionare, inclusiv de testare integrat de echipamente de proces, verific calitatea a prezentat i documentaia general contractor-a construit i face actul, care servete drept baz pentru numirea comisiei de acceptare de stat. Comisia de Admitere de Stat verifica gradul de pregtire a obiectului, existena i coninutul actelor privind acceptarea de cldiri individuale (instalaii) n funciune, seturi de calitate a lucrrilor, evalueaz nivelul tehnic al echipamentelor instalate; linie puse n capacitatea vigoare i costul de construcie efectiv a proiectului, instalaiilor i costul estimat al construciei; verific disponibilitatea facilitatea de a aciona n conformitate cu normele tehnice de funcionare, de securitate i normele de sntate, evalueaz activitatea realizat, echipament instalate i facilitate, n general.Evaluarea calitii lucrrilor de construcii efectuate n conformitate cu "Instruciuni pentru evaluarea calitatii lucrarilor de constructii (CH 378 la 77). Acceptarea obiectului este stabilit printr-un act ntocmit. Certificat de acceptare n funciune de obiectul construit este aprobat nu mai trziu de o saptamana dupa ce a fost semnat de comisie 18.Regulamentul cu privire la managerul de proiect. NCM A.07.04-2002