Sunteți pe pagina 1din 76

A

cursurile precedente
rhitectura ontext eisaj

de la functiune la tip. caracter - tip - analogie - tipologie (neo-rationalismul italian - Aldo Rossi) tipologie - program interpretarea functiunilor: concept al proiectului (Exeter Library, L.Kahn) sensul si utilitatea programarii (Concursul BNF) abordarea programarii prin concursuri de arhitectura (Piata Universitatii)

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

rhitectura

ontext

eisaj

abordari ale functiunii prin concursuri de arhitectura

programare
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

discutie despre functiune/proiect/program: obiect de arhitectura si oras impreuna

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

functiune

program / programare

PROGRAM: (etimologic) ceea ce este scris dinainte. In acceptiunea actuala, destul de recenta (din sec. XIX): Programul vizeaza descrierea cit mai precis posibila a ceea ce se asteapta de la lucrarea comandata (exigentele cerute), in termeni calitativi si cantitativi, inainte de a se face vreun desen sau o alegere tehnica. Referinta la un tip arhitectural nu este niciodata absenta, dar distinctia dintre proiect si program permite clarificarea responsabilitatilor si a rolurilor celor implicati in edificarea cladirii. SPRE DEOSEBIRE DE ACCEPTIUNEA CURENTA LA NOI (vezi discutie in breviar) Nu are caracter generic, ci este foarte individualizat pentru cazul particular caruia i se adreseaza. (Este ceea ce noi numim n general tema de proiect, dar mult mai ampla si mai larga) Se refera la functiune, dar nu la modul general si reductiv, ci in strinsa legatura cu intentiile (politice, sociale, culturale, economice...) ale clientului, cu interesul public si cu locul si sensul cladirii in oras. Aceasta confera functiunii cladirii o complexitate care depaseste scopul practic sau simpla destinatie: pune in discutie FUNCTIUNILE la care trebuie sa raspunda proiectul si viitoarea cladire.
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

functiune

program / programare

PROGRAMUL/PROGRAMAREA INTRE TEMA SI GANDIRE STRATEGICA Detalierea programului cuprinde mai mult decit stabilirea spatiilor, suprafetelor, legaturilor functionale si exigentelor tehnice, incluzind si constringeri ambientale, diferite principii de conceptie, chestiuni tinind de conformarea incaperilor si a spatiilor exterioare etc. Include chiar si o dimensiune strategica, in mod special (dar nu numai) in programele urbane. Programul devine astfel un document cu valoare reglementara (mai ales in cazul programelor urbane) si joaca un rol important in definirea contractului de proiectare.
(Dupa MERLIN,Pierre; CHOAY, Francoise Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000)

A lua in considerare toate aceste aspecte, face din ce in ce mai mult obiectul unei specializari programarea - in cadrul profesiunii. (in Franta. la programmation a devenit obiect de cursuri specializate postuniversitare). PROGRAMAREA (poarta diferite denumiri in alte limbi; de ex., planificarea proiectului in cadrul managementului proiectului, in terminologia contemporana): gasirea temei celei mai potrivite intr-un anumit loc specific (cu tot ce presupune el: tipuri de utilizatori, particularitatile locului, conexiuni, posibilitati de realizare, prognoze privind dezvoltarea etc.)
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

program
Bucuresti, 2011
de citit : dosarul concursului in revista Zeppelin, No.100, dec.2011-ian.2012
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Concursul Piata Universitatii


context: - 2010: amenajarea unui parcaj subteran - PUZ deja aprobat, parcajul in santier - descoperirea (de asteptat) a resturilor arheologice ale Academiei Domnesti de la Sf. Sava si a altor ramasite din centrul vechi - Filiala OAR Bucuresti cere organizarea unui concurs international macar pentru spatiul de deasupra (in conditiile in care solutiile tehnice pentru parcaj nu au mai putut fi modificate) Marea problema a concursului a fost ca cele mai multe proiecte nu au facut decit sa amenajeze si sa decoreze o suprafata. Decoratia suprafetei nu reprezinta adevarata problema a spatiului public; spatiul public cere o reflectie mult mai profunda care, de fapt, da solutia concursului. (Luigi Snozzi, presedintele juriului)

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Autori: Ambra Fabi, Simona Dirvariu, Carole Lenoble


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Autor: Radu Dragan


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

utopie

criza anilor 60-70

Yona Friedman, Utopia City


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

pop

This is tomorrow
expo 1956 Londra, Whitechapel Gallery

IG (Independent Group) - Richard Hamilton, Lawrence Alloway Theo Crosby - editor Architectural Design - curator Reyner Banham anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

archigram
1961-76 Warren Chalk Peter Cook Dennis Crompton David Greene Don Herron Michael Webb

The first Archigram was an outburst against the crap going up in London, against the attitude of a continuing European tradition of wellmannered but gutless architecture that had absorbed the label Modern, but had betrayed most of the philosophies of the earliest Modern. Peter Cook, 1967 Archigram no.1, 1961
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

archigram

Michael Webb, proiect de scoala, 1957-58, selectat de MOmA ca exemplu de arhitectura vizionara
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

archigram

Peter Cook,proiect pentru un turn - expo Montral 1967


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Buckminster Fuller, dom geodezic deasupra Manhattanului, 1962


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

http://www.dropcitydoc.com/
celia GHYKA

Monday, January 21, 13

archigram
Ron Herron, walking City, publicat in revistaArchigram, 1964
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

archigram

Peter Cook, Plug-in City, 1964


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

archigram

Alison & Peter Smithson, House of the Future (expo Casa ideala), 1956

Peter Cook, Car body/pressed metal cabin Proiect de locuinte studentesti, 1961-62 anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM Monday, January 21, 13

Warren Chalk Plug-in living room, 1962

celia GHYKA

archigram

Peter Cook, Plug-in City, 1964

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

archigram
Instant City : travelling metropolis, moving in the country to
provide local, provincial town with an instant, shocking experience of metropolitan life.

Instant City -Peter Cook anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

superstudio
if design is merely an inducement to consume, then we must reject design; if architecture is merely the codifying of bourgeois model of ownership and society, then we must reject architecture; if architecture and town planning is merely the formalization of present unjust social divisions, then we must reject town planning and its citiesuntil all design activities are aimed towards meeting primary needs. Until then, design must disappear. We can live without architecture (Adolfo Natalini, 1971)

Superstudio
1966-78 Adolfo Natalini Cristiano Toraldo de Francia

Superstudio
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

superstudio

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

superstudio

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

superstudio

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

superstudio

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

superstudio

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

ant farm
1968-78 Chip Lord, Doug Michels, Hudson Marquez, Curtis Schreier

Cadillac Farm

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

atelier van lieshout


AVL-Ville Greenhouse, 2001
In AVL-Ville Greenhouse, vegetable and herbs are cultivated according to organic principles and without artificial heating. The greenhouse was not made by AVL, but it fully complies with the ateliers style: the inexpensive structure can be easily transported from one location to another.

Atelier van Lieshout


Designs for the Free State of AVL-Ville

Blast Furnace, 1998 Artillery Farm, 1998 Farm House, exploded view, 1998 Kitchen, 1998 Settlement after 10 years, 1998

http://www.ateliervanlieshout.com/ anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Atelier van Lieshout


Autocrat, 1997 Autocrat is a survival car for living in remote places far away from civilized society without being deprived of its comforts. There's a large kitchen and a sleeping area on the inside and another kitchen outside for heavier culinary work, like slaughtering animals. The car was designed and manufactured with the utmost autocracy in mind. Every effort was made to use homemade items and to avoid ready-made products. The hardware, water taps, the locks and the stove were all made from scratch.

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

yona friedman

T h e c it y , as a m e c h an is m , is t h u s n o t h in g o t h e r t h an a lab y rin t h : a c o n g u rat io n o f p o in t s o f d e p art u re , an d t e rm in al p o in t s , s e p arat e d b y o b s t ac le s .


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Yona Friedman, Spatial City, 1960

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

yona friedman

topografii artificiale

Yona Friedman, Spatial City si Mobile architecture, 1960


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Centre Pompidou, 1977, Renzo Piano & Richard Rogers

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Text

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

lebbeus woods

Lebbeus Woods, Berlin Free-Zone-2, 1990, propunere pentru o cladire abandonata a guvernului est-german.
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

lebbeus woods

Centricity, 1987-88
anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Ridley Scott, Blade Runner,, 1982

Blade Runner este un film science-fiction realizat de Ridley Scott n 1982 care face referiri directe la Metropolis prin scenografie, tem i naraiune. Aciunea este plasat n 2019 n Los Angeles, dei oraul din film este un hibrid de imagini urbane ale altor orae (mai ales New York, dar i Tokyo, Londra, Honk Kong). Los Angeles-ul din Blade Runner este o distopie, i spre deosebire de Metropolis, dualitatea cu lumea utopic perfect - de deasupra - e inexistent. Aceasta pentru c momentul n care apare filmul (anii 80) este un moment al crizei oraului contemporan i n care n general reprezentarea oraului n film are rolul de a critica starea acestuia de decdere. Filmele anilor 1990 - 2000 continu cele dou linii - de a arta violena decadenei urbane i sociale dar i de a imagina o ieire - n spaiu sau printr-o salvare a planetei (ca de pild n filmulparodie lui Luc Besson din 1997, The 5th Element .

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Luc Besson, THe Fifth Element, 1997


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Mike Keley, Kandor City, 2007


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context

o1. definitia curenta

din latinescul contextus = asamblaj; contextere = a tese (in lingvistica) ansamblu al textului care inconjoara o unitate a limbajului (cuvint, fraza, fragment de enunt) si care ii lamureste/selectioneaza, sensul, valoarea, efectele,concordanta; set de circumstante sau fapte in care se insereaza un eveniment sau o situatie particulara; (in logica si filozofie) definitia contextuala = definirea unui cuvint sau a unui simbol, explicitandu-l prin semnificatia frazei sau a textului in care este cuprins. exemple de decontextualizare a unor termeni: (e vorba tot de literatura, dar de literatura de arhitectura) masina de locuit (Le Corbusier); fuck context (Rem Koolhaas)

anul III / ACP 2009-10 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Monday, January 21, 13

context

in arhitectura

se poate considera ca activitatea de edificare (modul in care omul isi construieste artefactele in relatie cu mediul) este/intra intr-o contextura:
de exemplu, la fel ca si in cazul textului pentru cuvint, orasul sau mediul natural reprezinta contextul care da anumite semnificatii obiectului de arhitectura, ceea ce aduce noi tipuri de abordare a proiectului si noi perspective de interpretare (deci o largire a ariei de intelegere a arhitecturii).

Acest punct de vedere contureaza o anume atitudine!


atitudinea contextuala devine o modalitate de interpretare / intelegere (in istoria arhitecturii si in cercetare), interpretare care devine si fundament (punct de plecare) al proiectului de arhitectura. Despre felul in care a fost teoretizat contextul in arhitectura a se vedea Breviarul, pp. 28-33
anul III / ACP 2009-10 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Monday, January 21, 13

context

in arhitectura

Luam in considerare nu numai arhitectura ca obiect construit, ci si arhitectura ca proces/proiect: si ceea ce inconjoara o cladire si ii confera anumite semnificatii, si tot ceea ce circumscrie sau se inscrie in procesul de creatie si de realizare a operei (proiectul, arhitectul, modul de a face, comanda, etc.) si ii confera diversele semnificatii specifice. ORICE OBIECT ARE UN CONTEXT: Ceea ce inseamna ca a intelege contextul in arhitectura presupune multe directii de interpretare: context fizic contextul cultural context social-politic contextul tehnico-economic Diferitele aspecte ale contextului pot influenta proiectarea de arhitectura in mod automat, de la sine:
ex., contextul cultural al momentului, spiritul timpului, ii marcheaza intr-un fel sau altul pe toti artistii, fara ca acest lucru sa fie neaparat constientizat sau urmarit ca atare de fiecare dintre ei; ori felul in care arhitectura vernaculara reflecta un anumit context cultural specific etc.

Alteori, poate fi vorba despre o actiune deliberata, o vointa de a exprima un anumit context profesional sau vointa de a urmari cu asiduitate exprimarea unui anumit etos al momentului

ex., cazul Miscarii Moderne in care aceasta exprimare a timpurilor noi devine o deviza; asa cum, in cazul proiectului Euralille, la care se va reveni, Koolhaas urmareste programatic sa exprime noua dinamica a fluxurilor si a unui context politico-economic legat de globalizare etc
anul III / ACP 2011-12 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE /lect. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context in arhitectura
contextul fizic:
natural, cu diferite sale aspecte: obiectiv-tehnice vizuale/de perceptie, formale artificial, cu diferite sale aspecte obiectiv-tehnice vizuale/de perceptie, formale

contextul cultural:

se poate referi atit la cultura in sens larg (antropologic), cit si la sensul restrins / clasic, dar si la cultura de specialitate. poate influenta si caracteriza un anumit mod de a face arhitectura, atit prin ceea ce vine din spate (traditia, mostenirea culturala etc.), cit si prin cultura momentului, spiritul timpului (zeitgeist). conceptul sintetic de GENIUS LOCI (spiritul unui loc), foarte discutat in cadrul atitudinii contextuale, se situeaza undeva intre aceste doua niveluri pe care le pune in relatie prin experienta umana a spatiului: contextul ca rezultat al experientei umane in sens filozofic /fenomenologic.( a se vedea breviarul)

contextul social-politic:

diversele aspecte tinand de organizarea societatii si de forma politica pe care diversele societati o imbraca influenteaza productia de arhitectura in diverse moduri. nevoile sociale se transpun (automat prin jocul pietei sau dirijat prin decizii publice) in anumite tipuri de cladiri; chestiunile legate de reprezentativitatea pozitiei sociale pot cere o anumita arhitectura etc. in unele cazuri, decizia politica este hotaritoare pentru productia de arhitectura, atit prin directia in care canalizeaza investitia publica (tipuri de cladiri in care se investeste), cit si prin optiunile estetice (cu precadere in cazul regimurilor autoritare).

contextul tehnico-economic::

aspectul economic aspectul potentialului tehnic (tehologii de constructie, materiale etc.)


anul III / ACP 2011-12 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE /lect. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context in arhitectura
sensul acestei puneri in context a arhitecturii (ca proces si ca produs) este acela de a intelege mai cuprinzator proiectarea de arhitectura si felul in care poate lua nastere un proiect.
Contextul unui proiect locul, mediul lui inconjurator este mult mai cuprinzator decit orasul sau bucata de pamint pe care va sta. Este mai mult decit disciplina istorica, mai larg decit metodologia compozitiei traditionale. Pentru noi, contextul este un concept amplificat, deoarece intelegem ca o lucrare de arhitectura nu rezida numai in constructia operei. Un text, un articol critic, o revista sint obiecte solide, tangibile; fiecare reprezinta un proiect analizat in atelier ca si cum ar fi un alt program real. Incepem, ca editori, sa calatorim peste granite, peste limitele arhitecturii. Granita ne retine sa depasim disciplina academica si face ca lecturile si interfetele sa para ca apartin unor domenii straine. N-are nici un rost sa continuam lectura in aceasta traditie. Istoria, formele comune si asumate, si distributiile - care nu se pot regenera prin ele insele renasc astfel si se anima. (Federico Soriano, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003)

dar nu la aceasta interpretare teoretica a contextului ne vom referi in mod special in acest curs
anul III / ACP 2009-10 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Monday, January 21, 13

atitudinea contextuala
IN ISTORIA/TEORIA ARHITECTURII SI CRITICA, atitudinea contextuala este o modalitate de interpretare / intelegere: CONTEXTUL are toate sensurile de care am vorbit anterior. IN PROIECTARE, atitudinea contextuala situeaza LOCUL (cea ce inconjoara viitoarea interventie), cu tot cea ce il caracterizeaza in mod semnificativ - ca fundament al proiectului de arhitectura: CONTEXTUL este inteles numai prin anumite sensuri ale lui (mai ales cel fizic, dar nu numai), care trebuie descoperite, intelese, interpretate prin proiect; contextul are o definire mai restrinsa, dar si fluctuanta de la caz la caz. ATITUDINEA CONTEXTUALA IN PROIECTARE: un joc fin intre caracteristicile semnificative (si constringerile) locului si creativitatea arhitectului: - inteligenta si sensibilitatea definirii si intelegerii acestui context restrins, cu caracterul, exigentele si potentialul lui poetic, - capacitatea arhitectului de a transforma exigentele si poezia acestuia in idei ale proiectului (scheme conceptuale, schite de proiect etc.), - abilitatea arhitectului de a da forma acestor idei (prin diverse mijloace exprsive).

atitudinea contextuala in proiectare: un mod de a crea o coerenta intre ceea ce exista si ceea ce va exista, intre nou si mostenit
Trebuie sa devina clar ca ideea de mediu inconjurator nu este un sistem in care este dizolvata arhitectura, ci din contra el este un material purtator de incarcatura pentru proiect, ca ne da posibilitatea de a gasi noi principii de proiectare si noi metode de a ne acomoda cu spiritul unui teren specific. In spatele acestor noi metode sta modificarea. Modificarea inseamna o constiinta a faptului ca sintem parte a unui tot preexistent si ca schimbind o parte a acestui intreg inseamna a il transforma. (din Gregotti, Vittorio,Territory and Architecture, articol publicat in AD Profiles 5-6, 1985)
anul III / ACP 2011-12 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect.celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context in arhitectura
sensul acestei puneri in context a arhitecturii (ca proces si ca produs) este acela de a intelege mai cuprinzator proiectarea de arhitectura si felul in care poate lua nastere un proiect.
Contextul unui proiect locul, mediul lui inconjurator este mult mai cuprinzator decit orasul sau bucata de pamint pe care va sta. Este mai mult decit disciplina istorica, mai larg decit metodologia compozitiei traditionale. Pentru noi, contextul este un concept amplificat, deoarece intelegem ca o lucrare de arhitectura nu rezida numai in constructia operei. Un text, un articol critic, o revista sint obiecte solide, tangibile; fiecare reprezinta un proiect analizat in atelier ca si cum ar fi un alt program real. Incepem, ca editori, sa calatorim peste granite, peste limitele arhitecturii. Granita ne retine sa depasim disciplina academica si face ca lecturile si interfetele sa para ca apartin unor domenii straine. N-are nici un rost sa continuam lectura in aceasta traditie. Istoria, formele comune si asumate, si distributiile - care nu se pot regenera prin ele insele renasc astfel si se anima. (Federico Soriano, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003)

dar nu la aceasta interpretare teoretica a contextului ne vom referi in mod special in acest curs
anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context
amplasament: sit:
are un sens tehnic precis (situare, suprafata, eventuale servituti etc.)

amplasament, sit

- este mai imprecis, dar si mai stimulator pentru proiectare, invita la intelegerea mai larga a locului in care urmeaza sa se intervina prin proiect.

definitie generala - din latinescul situs = loc, pozitie; peisaj; configuratie a locului, a terenului unde se edifica, maniera de a se situa; (prin extensie) configurarea unui loc (in raport cu destinatia lui). Dupa dictionarele mai vechi, termenul de sit era o specie din clasa peisajelor. Evolutia semantica a termenului s-a facut in sens invers: azi SITUL subsumeaza peisajul Notiunea de sit joaca un rol important in protectia patrimoniului. Semnificatia mai generala a termenului face din el un simptom al locului (...), cu conotatii foarte diverse in limbajul curent si cu acceptiuni mai precise in diferite discipline. (Dupa
MERLIN,Pierre; CHOAY, Francoise Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000)

- poate include tot ceea ce poate deveni semnificativ pentru proiect:limitele (spatiale si temporale), elemente vizuale, alti factori care intra in relatie cu viitoarea interventie etc. se stabilesc in masura in care sint semnificativi/ e pentru viitoarea interventie; sint o chestiune de interpretare constienta, in sensul proiectului. - in constitutia lui intra si alte aspecte decit cele care tin strict de contextul fizic: o acumulare a memoriei locului in starturi succesive, uneori vizibile, alteori ascunse, pe care arhitectul le descopera si care ii pot fundamenta proiectul. SIT: ansamblu de trasaturi fizice si culturale, geografice si istorice, totdeauna incomplet si adesea fragil, care va fi transformat prin proiect (Pierre von Meiss, De la forme au lieu)
anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context

atitudinea contextuala
atitudinea contextuala apare astazi ca singurul (relativ) consens in lumea foarte diversa, chiar divergenta, a modurilor de a face arhitectura si a varietatii mijloacelor de expresie. (Fr.Chaslin, Face a la rupture)

ci la fundamentarea / motivarea proiectului prin interpretarea locului, la relatia proiectului cu locul, care poate deveni astfel o dimensiune estetica / constituie un strat al perceptiei estetice
anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context
intelegerea si interpretarea sitului:

sit, lectura sitului

- ANALIZA (procedeu cu rigori si tehnici specifice) : aspecte obiective tehnice, istorice, morfologice, urbanistice, sociale etc. - LECTURA ( procedeu mai artistic) sensibila, morfologica, socio-psihologica, istorico-geografica, chestionarea sitului /dialogul cu situlintra in zona sensibilului si a metaforei poetice; devine INTERPRETARE a sitului, iar calitatea acestei interpretari da si o parte din masura calitatii proiectului. Ceea ce nu neaga importanta analizelor, ci le include selectiv.
Pierre von Meiss (De la forme au lieu) propune urmatoarele niveluri de lectura: o Sensibila bazata pe observatie proprie si pusa in evidenta si reprezentata prin orice mijloace capabile sa o exprime: grafice, cinematografice, literare ...) o Morfologica bazata pe analize (cea tipo-morfologica este foarte uzitata); o Socio-psihologica bazata pe anchete proprii sau cu specialisti in domeniu (antropologi, psihologi etc.) o Istorico-geografica bazata pe planurile istorice si/sau pe documente, care atesta transformarile in timp ale sitului respectiv: ceea ce constituie memoria locului. Aceste lecturi suprapuse (modalitati de intelegere a sitului) sint folosite in proiectare si in pedagogia proiectului de arhitectura pentru a fundamenta interventia intr-un loc dat. In termeni metaforici, dar foarte sugestivi, se vorbeste chiar de faptul ca arhitectul intreaba situl despre ce ar avea nevoie (deci ce program functional s-ar potrivi) si cum (adica despre forma care i-ar fi cea mai potrivita).

un mod de a cauta legaturile corente si fertile dintre ceea ce exista si ceea ce va exista
anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context
(Desen Alvaro Siza)
anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

sit, lectura, proiect

nu desenez niciodata pe o pagina alba.


Monday, January 21, 13

Alberto Campo Baeza

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

context

sit, lectura, proiect


Alvaro Siza ne povesteste despre o arhitectura care ... ...este rareori, chiar niciodata gratuita. Ea tese legaturi cu tot ce o nconjoara, desi acest lucru nu e nici aparent, nici evident sau de natura formala. O arhitectura care locuieste o lume a simplitatii si magiei. (Architectures dauteur, 1992) El aude tesatura dintre arhitectura si ceea ce o nconjoara ca fiind un dat al orasului. Orasul este asemenea unei conversatii. Distingem trasaturi singulare, schimburi nentrerupte de semne, se ridica voci ale diferitilor protagonisti. (Et vice-versa) El se apleaca, asculta, ncearca sa nteleaga si sta de vorba: cu timpul, cu locul, cu oamenii... si deseneaza: Trebuie sa avem grija sa aducem desenului pacea si seninatatea intima de care are nevoie orice lucru neterminat si instabil. Pentru ca numai aceasta fragilitate a desenului l poate face sa primeasca ceea ce - din afara l face sa se transforme. Si ca sa nu se desfaca si sa-si pastreze integritatea a sa si a ceea ce l nconjoara - desenul inunda subit tot spatiul pentru a recadea imediat n anonimat. (Sur la difficult de dessiner un meuble, 1992)

anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Proiectul se naste apoi ca o masura a lucrurilor, dar a tuturor lucrurilor. Iar masura o da arhitectul asemenea... ... oricarui tmplar, electrician de platou, regizor sau simplu figurant, care trebuie sa-si cunoasca rolul, sa nvete sa nu lumineze prea mult sau prea putin sa nu dea prea multa expresie sau prea putina sa nu atribuie semnificatie egala oricarui gest sau oricarei voci. (Et viceversa) Arhitectul este coplesit de tot ce presupune asezarea proiectului n realitate: ... de imaginea prafului si a trepiedelor topografilor, de caderea arborilor de pluta cu aripile deschise, de goliciunea zidurilor dintre acoperisuri si gradini, de imaginea femeilor n negru n asteptare n spatele obloanelor, de mesele inginerilor, de calculatoare, de economisti, de regretul arheologilor, al istoricilor si sociologilor, de vizitele politicienilor si ale criticilor de arhitectura. Totul se asterne pe pamntul ondulat, ca o pnza alba si grea, scotnd la iveala mii de lucruri pe care nimeni nu le luase n seama: stnci care ies la suprafata, copaci, ziduri si poteci, fntni, cisterne cu rigolele lor, constructii n ruina, schelete de animale. Toate acestea lasa urme pe suprafata ideilor simple. (Evora, 1990) De citit facultativ: Laudatio Alvaro Siza, AM Zahariade, 2006

anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

context
In artele vizuale (minimalism, anii 60) - mixarea si bruiajul mediilor artistice traditionale (nu mai putem vorbi doar de sculptura, pictura, arhitectura...ci de situatii complexe, care fac apel la alt tip de sensibilitate artistica) - necesitatea prezentei in situ a subiectului receptor si stabilirea unei relatii directe cu opera (proximitate fizica)

loc, non-loc, site-specific

anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Robert Smithson, A Partially Burried Woodshed, 1970, Kent, Ohio


Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Robert Morris, Untitled (Mirrored Cubes), 1965

Monday, January 21, 13

Alice Aycock, Maze, 1972

Monday, January 21, 13

Robert Morris, Green Gallery Installation, 1964


Monday, January 21, 13

Richard Serra, 5:30, 1969

anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Monday, January 21, 13

63
Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Off-site

Walter de Maria, Lightning Field

Monday, January 21, 13

context

oras si arhitectura

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Monday, January 21, 13

orasul

context inevitabil

Siza: Orasul este asemenea unei conversatii. Distingem trasaturi singulare, schimburi nentrerupte de semne, se ridica voci ale diferitilor protagonisti. (si vice-versa)
anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Monday, January 21, 13

orasul

context problematic pe de o parte,

orasul-context confera semnificatii arhitecturii-obiect:

Arhitectura nu exista singura (ca si omul), ci intra in sistemul casa-asezare care raspunde organic aceluiasi sistem de valori si aceluiasi mod de viata. Prin arhitectura se legitimeaza valorile comunitatii: - valorile monumentale, ca evenimente, inzestrate cu semnificatii deosebite - valorile cotidiene, domestice Arhitectura isi pierde semnificatia cind se izoleaza de sistemul simbolic care este orasul si se rupe relatia de compatibilitate si necesitate dintre ea si oras.

Ratiunea de a fi a arhitecturii = a se inscrie intr-un context urban care (in multe locuri) tinde sa se generalizeze la ansamblul teritoriului (ceea ce aduce si noi probleme si noi abordari)
anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Monday, January 21, 13

orasul
ORAS: Forma de agregare in jurul sistemului cultural al unei comunitati Fapt colectiv si pluralist, expresia valorilor publice ale unei colectivitati Locul conventiilor: ordoneaza ierarhiile, limitele public-privat, jocul semnificatiilor sociale. Tine de durata lunga a istoriei Prezinta continuitate in timp si spatiu Este conservator si evolutiv
anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

context problematic pe de alta parte,

exista o tensiune de fond intre oras ca totum si arhitectura ca unicum (arhitectura erudita/ de autor) :
ARHITECTURA DE AUTOR: Rezultatul unei subculturi de specialitate Fapt individual si singular, fondat pe viziunea particulara a unui individ sau grup profesional Lucreaza mai ales pentru putere (stat, patura privilegiata, etc.) Legata de evenimente, de transformari institutionale si estetice Discontinua in timp si spatiu, fragmentara Exalta inventia si revolutia.
prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

INTREBARE: DE CE TENSIUNEA NU POATE SA EXISTE IN ARHITECTURA VERNACULARA


Monday, January 21, 13

obiect-oras

tensiunea de fond dintre arhitectura ca unicum si oras ca totum

originea contradictiei in teorie


Vitruviu: Desi se refera la oras, aceasta chestiune se bazeaza pe traditia nescrisa (de factura religioasa); constructia Edificarea orasului - prin traditie, act simbolic, tinind de dicteul religios
orasului este un dat al traditiei, ca si materialele de constructie (sint si grupate in aceeasi carte), de aceea chestiunea orasului apare separata de cea a arhitecturii. Alberti: Cuprinde orasul in problematica larga a edificarii, dar nu se ocupa in mod special de acest subiect, ceea ce propaga in continuare aceasta aparenta de separatie intre cele doua. Dar arhitectii (si teoreticienii) Renasterii s-au ocupat si de oras (au facut chiar planuri de orase ideale). Insa chestiunea orasului nu capata o problematizare distincta in cadrul teoriei arhitecturii. Teoria arhitecturii s-a ocupat in continuare de proiectarea obiectului de arhitectura si de estetica ordinelor. Criza secolului al XIX-lea: cresterea oraselor si noua problematica la care arhitectul nu este pregatit sa raspunda accentueaza separatia. Ildefonso Cerda (1867 - Teoria general de lurbanizacion): Prima teoretizare a noii discipline a urbanismului, ca stiinta a organizarii spatiale a orasului (cu caracter predominant cantitativ).

Evolutia relativ autonoma a noii discipline (stiinte) duce la accentuarea separarii teoretice.
prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Monday, January 21, 13

in teorie: Ideologia Miscarii Moderne - pe de o parte leaga strins arhitectura de urbanism

MM - acutizarea contradictiei

- pe de alta parte, simplifica orasul: modelul ideologic progresist: ideea orasului functionalist - segregarea stricta a functiunilor si abstractizarea tipurilor de spatii (spatiu urban, spatiu verde, circulatii etc.) - constituit in jurul nevoilor legate de locuinta, intr-o relatie de dependenta: proiectarea care incepe de la interior spre exterior (noi tipuri cu caracter generalizabil, capabile sa fie construite oriunde); la fel si orasul - institutiile/edificiile publice isi pierd valoarea simbolica, devin servicii si retele de echipare urbana - circulatia auto joaca un rol prea hotaritor

in practica: Ruptura obiect de arhitectura - oras:

- urbanismul ca instrument de gestiune cantitativa - estomparea sau simplificarea chestiunilor calitative; - rasturnarea ierarhiilor - locuinta de masa devine monument izolat; - traseul urban nu mai este un sistem continuu de spatii publice cu calitati formale si conventionale - devine un gol traversat de retele si populat de obiecte izolate; astfel el nici nu mai are forta sa exercite o presiune asupra interiorului; - rasturnarea relatiei fond/forma; - negarea tesutului urban traditional, a orientarii simbolice si a memoriei istorice.

In teorie si practica se ajunge la un moment de criza: cum se poate impaca noua arhitectura cu orasul vechi
prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Wim Wenders, Tokyo-Ga, 1985 anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Monday, January 21, 13

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Monday, January 21, 13

obiect-oras
o notabila schimbare de atitudine:

teorie si proiect dupa modernism

Sta la baza diverselor teorii, proiecte manifest, abordari noi, metode de lucru, aplicatii practice. Dintre acestea vom discuta doar citeva (in completare, a se citi din notele de curs): Unele abordeaza relatia arhitectura noua - oras traditional: o1. iesirea din rigorile limbajului modernist ( a se revedea prezentarea de la IAC) o2. Collage City (se studiaza la seminarii) o3. abordarea tipomorfologica italiana o4. strategii mai largi pentru oras in sensul refolosrii/reabilitarii/pastrarii coerentei nou-vechi Altele privesc prospectiv rolul arhitecturii in relatie cu spatiul public, in contextul mult mai larg al noilor fenomene urbane declansate de schimbarile in curs ale logicii si ale modului de functionare al societatii postindustriale (informationale): o4. Archipelago City, Grossform, Bigness o5. Llot ouvert (Portzamparc, a se revedea cursul de ALO) o6. Fenomene noi de urbanizare: sprawling city, shrinking city o8. Arhitectura peisajului.
anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Monday, January 21, 13

Sarbatori fericite!

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM

celia GHYKA

Monday, January 21, 13