MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR: AS. ABSOLVENT:

2012

ARGUMENT Importanta auzului Sistemul auditiv functioneaza in continuu zi si noapte, chiar si atunci cand dormim. Sarcina sistemului auditiv este transformarea suntelelor in impulsuri nervoase, pe care creierul le poate interpreta si astfel rezulta ceea ce noi intelegem ca sunet. Auzul este o functie extrem de importanta, avnd un rol principal in comunicare. El este conectat cu sistemul activator ascendent ramnnd astfel functional si in timpul somnului si permitnd trecerea rapida a organismului in stare de alerta in urma unei stimulari sonore adecvate. Auzul joaca un rol deosebit de important in insusirea limbajului, dezvoltarea proprietatilor cognitive si dezvoltarea socio-afectiva. Hipoacuzia este incapaciatea de a percepe si intelege stimulii acustici, fiind consecinta transformarilor fiziologice si patologice de la nivelul sistemului auditiv. Deteriorarea functiei auditive poate avea la baza multe motive. In cazurile in care afectiunile analizatorului auditiv nu se pot trata pe cale medicamentoasa sau chirurgicala se recurge la protezare auditiva. Daca bebelusul nu are o afectiune depistata, el va auzi inca de la nastere. Pe masura ce creste, isi va folosi auzul pentru a capta o mare cantitate de informatie auditiva din mediul care il inconjoara, care ii va stimula dezvoltarea creierului avand influente si asupra dezvoltarii fizice, incat bebelusul va putea sa stea in sezut, se va putea muta de pe o parte pe alta si va putea merge.

CUPRINS CAPITOLUL I- DATE GENERALE DESPRE OTITA

I.1. Definiie I.2Etiologie i etiopatogenie....................................................... I.3Forme clinice........................................................................ I.4-Simptomatologie.................................................................... I.5Diagnostic pozitiv.................................................................. I.6Diagnostic diferenial............................................................. I.7Evoluie i prognostic............................................................ I.8Complicaii............................................................................ I.9Investigaii............................................................................. I.10Tratament........

CAPITOLUL II- PARTEA APLICATIVA: PREZENTAREA CAZURILOR CAPITOLUL III- CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I- DATE GENERALE DESPRE OTITA

DEFINITIE Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii. Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.

ETIOLOGIE: I) OTITE MEDII CATARALE 1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia, determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza, membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii medii.

2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept, tumori ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se poate evacua spontan.

II. OTITELE MEDII SUPURATE

1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA Este abcesul cald al urechii medii.

Etiologic, otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes, Haemophilus influenzae, Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. Cazul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia, prin trompa

mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal. Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu eliberarea puroiului in conduct. In forme grave, necrozate, poate fi afectat si osul (osisoarele urechii, peretii urechii medii).

B) OTITA SUGARULUI

Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta. Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. Diafragmul interatico atrial este bine reprezentat la sugar. La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata. Exista doua forme distincte de otita la sugar: 1. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;

2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia pediatrului asupra urechii.

C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice)

1. Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul gripal; 2. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic; 3. Rujeola determina otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant; 4. Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei; 5. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului; 6. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. 2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE

Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.

A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA

Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie. Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide, mai rar alergie nazala sau malformatii velo palatine. Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate.

Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului. Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa se poate stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii.

B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA COLESTEATOMATOASA

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna. Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite: a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv); b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale

membranei timpanice; c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului, in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) otita catarala cronica (otita sero mucoasa) punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero superioara a pars tensei) cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate complicatii. Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din cauza infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii, infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater, urechea interna, nervul facial, sinusul

lateral), generand complicatii foarte grave. Din acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora, colesteatomul se comporta tumoral.

CLASIFICARE

Otitele medii se clasifica in : I. Otite catarale: 1. Otita medie catarala acuta; 2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero mucoasa ). II. Otite supurate: 1. Otite medii supurate acute: - otita medie supurata acuta banala; - otita sugarului; - otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice). 2. Otite medii supurate cronice: - otita medie supurata cronica simpla; - otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

CAPITOLUL II- PARTEA APLICATIVA: PREZENTAREA CAZURILOR

II.1. ANALIZA COMPARATIVA A CAZURILOR
DATE CULESE INITIALE VARSTA SEX OCUPATIA CONDUITA DE VIATA SI MUNCA PACIENTUL I P.E. 18 ANI F. eleva Conditii de viata si de munca : poseda locuinta salubra. Gusturi personale : consuma cu placere fructe, sucuri, nu fumeaza, nu consuma alcool, cafea. Mod de petrecere a timpului liber: ii place foarte mult sa citeasca, vizioneaza la TV emisiuni informative , navigheaza pe internet. PACIENTUL II F.I 35 ANI M sofer Conditii de viata: locuinta salubra, iluminata adecvat ncalzire prin centrala termica consuma ocazional alcool nefumator Gusturi personale: nu are preferinte alimentere Mod de petrecere a timpului liber: merge in vizita la prieteni sau rude, i place sa urmareasca programme TV, n fiecare dupa-amiaza se odihneste 30 minute o ora asculta muzica practica exercitii fizice n timpul liber PACIENTUL III T.I. 17 ANI F. eleva Conditii de viata: locuinta care ndeplineste normele igienice corespunzatoare nefumatoare Gusturi personale: nu are preferinte alimentare Mod de petrecere a timpului liber: merge n vizita la prieteni sau rude, i place sa urmareasca programe TV, n fiecare dupa-amiaza se odihneste 30 minute o ora asculta muzica.

GREUTATE INALTIME

44 KG 1,55 M

80 kg 1,78 m

52 kg 1,60 m

GRUP SANGUIN ALERGII APP

A II Nu prezinta Antecedente personale patologice -menarha la 15 ani

B III Nu prezinta Antecedente personale patologice -repetate pusee amigdaliene

AB IV Nu prezinta Antecedente personale patologice -menaha la 13 ani si 6 luni

AHC MOTIVELE INTERNARII

fara importanta Disfagie; disfonie; tahipnee; tuse productive; ameteli; cefalee; somn neodihnitor cu treziri frecvente

fara importanta Disfagie; disfonie; cefalee; febra; stare generala alterata

fara importanta Temperatura ridicata 39 0C; inapetenta; cefalee; disfagie; agitatie; ganglioni usori mariti; stare generala alterata; alterarea vocii

ISTORICUL BOLII

Pacienta in varsta de 18 ani se interneaza in urma cu 6 ore, cu disfagie, disfonie, tahipnee, tuse productiva, febra 39,5

Pacientul F.I., n vrsta de 35 ani, prezentnd repetate pusee amigdaliene n antecedente, se interneaza de urgenta n sectia ORL pentru disfagie, disfonie, cefalee, febra, stare generala alterata, pentru tratament si investigatii de specialitate.

n urma discutiilor purtate pacienta am aflat ca boala a debutat n urma cu trei zile, cu febra ridicata 39 0C, disfagie, lipsa poftei de mncare, alterarea vocii, iar ganglionii sunt usor mariti n volum. Pe lnga aceste simptome, s-a constatat: cefalee, agitatie, inapetenta si o stare generala alterata.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE

Faringo-amigdalita

Amigdalita cronica

Faringo-amigdalita acuta

DATA INTERNARII

02.11.2012

06.11.2012

20.11.2012

II.2. ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFACUTE / ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNDAMENTALE NESATISFACUTE COMUNE PACIENTUL I 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

DIAGNOSTICUL NURSING

GRAD DEPENDENTA

o Dispnee cauzata de procesul inflamator si infectios manifestata prin tahipnee. o Obstructia cailor respiratorii datorata procesului inflamator si infectios manifestata prin

2. Nevoia de a bea si a manca

disfonie. o Alimentatie inadecvata prin deficit datorata alterarii mucoasei faringiene manifestata prin anorexie si disfagie.

3. Nevoia de a dormi si a se odihni o Insomnie datorata obstructiei

cailor respiratorii manifestata prin oboseala, ore insuficiente de somn si treziri frecvente. 4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale 5. Nevoia de a evita pericolele 6. Nevoia de a actiona conform pro-priilor convingeri si valori 7. Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii 8. Nevoia de a se recreea 9. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea o Hipertermie datorata procesului infectios si inflamator manifestata prin tegumente calde, febra ridicata. o Risc de dezechilibru hidroelectrolitic datorita transpiratiilor abundente manifestata prin posibila deshidratare, tegumente si mucoase uscate. o Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de cunostinte manifestata prin cerere de informatii despre boala si masurile de prevenire. o Alterarea vocii din cauza procesului inflamator de la nivelul amigdalelor, manifestata prin disfonie. 2 3

PACIENTUL II

1. Nevoai de a respira si a avea o buna circulatie 2. Nevoia de a bea si a mnca 3. Nevoia de a dormi si a se

odihni 4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului n limite normale 5. Nevoia de a evita pericolele 6. Nevoia de a comunica 7. Nevoia de a se realiza 8. Nevoia de a se recreea 9. Nevoia de a nvata cum sa-si pastreze sanatatea

o Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit din cauza hipertrofiei amigdalelor, manifestata prin disfagie. o Insomnie din cauza durerii manifestata prin insomnie initiala. o Hipertermie din cauza procesului inflamator, manifestata prin subfebrilitate. o Stare depresiva din cauza durerii, manifestata prin astenie. o Vulnerabilitate fata de pericole din cauza infectiei amigdalelor, manifestata prin predispozitie la infectii si mbolnaviri frecvente. o Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita durerii, manifestata prin usoara iritabilitate. o Cunostinte insuficiente din cauza lipsei de cunostinte, manifestate prin cerere de informatii. o Cunostinte insuficiente datorita inaccesibilitatii la informatii,

manifestate prin cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic, tratament, convalescenta. PACIENTUL III

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

o Dispnee datorita procesului infectios o Obstructia cailor respiratorii superioare o Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratii abundente, febra,

2. Nevoia de a-si pastra temperatura corpului n limite normale

3. Nevoia de a se alimenta si hidrata 4. Nevoia de a elimina 5. Nevoia de a dormi si a se odihni 6. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 7. Nevoia de a comunica 8. Nevoia de a nvata 9. Nevoia de a se recreea

frison,tegumente fierbinti, rosii o Hiperstenurie datorita deshidratarii sau pierderii excesive de lichide prin transpiratie. o Mobilitate redusa de ordin fizic datorita durerilor articulare o Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita agitatiei o Dificultate n a se realiza

10.Nevoia de a evita pericolele

datorita spitalizarii o Dezinteres n a ndeplini activitati recreative datorita spitalizarii o Lipsa de cunostinte despre boala, masuri de prevenire, diagnosticul medical, tratament, convalescenta

II.3. STABILIREA OBIECTIVELOR

OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE COMUNE o Obiectiv global: pacientii sa-si recapete independenta n cel mai scurt timp posibil. o Obiective pe termen scurt:

PACIENTUL I

 pacienta sa prezinte respiratie libera pe nas cu frecventa de 16-18 r/min in decurs de 2 zile Pacienta sa prezinte temperatura corporala intre 36-37oC in decurs de 2 zile. Pacienta sa se alimenteze corespunzator in decurs de 2 zile. Pacienta sa aiba un somn odihnitor in decurs de 2 zile. Pacienta sa fie echilibrata psihic in decurs de 2 zile. Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic in decurs de doua zile. o Obiective pe termen mediu: Pacienta sa se poata mobiliza cu mai multa usurinta n maxim 48h. Pacienta sa-si accepte conditia de bolnav si sa se adapteze mediului spitalicesc ncepnd sa ntreprinda activitati recreative n maxim 48h. Pacienta sa nteleaga importanta repausului si a regimului alimentar si sa-l respecte pe tot parcursul spitalizarii si dupa externare. Pacienta sa acumuleze tot mai multe informatii despre boala sa, posibilitatile evolutive si metodele profilactice pe parcursul spitalizarii. o Obiective pe termen lung: Pacienta sa fie dispensarizata si luata n evidenta medicului de familie Pacienta sa revina pentru control peste 15 zile Pacienta sa se fereasca pe viitor, pe ct posibil de infectii. PACIENTUL II o Obiective pe termen scurt: pacientul sa beneficieze de confort; pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre; pacientul sa fie echilibrat psihic; pacientul sa fie echilibrat nutritional; pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ;

 pacientul sa-si mentina temperatura corpului n limite fiziologice. o Obiective pe termen mediu: pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie; pacientul sa nu prezinte dureri la nghitire; pacientul sa declare diminuarea durerii; pacientul sa aiba o stare generala buna; pacientul sa accepte modificarile aparute; pacientul sa-si exprime diminuarea anxietatii; pacientul sa participe n fiecare zi la activitati recreative; pacientul sa nu devina sursa de infectii nosocomiale; pacientul sa explice boala, tratamentul, ngrijiri necesare, regim, activitati recomandate n convalescenta. o Obiective pe termen lung: pacientul sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii; pacientul sa beneficieze de toate documentele necesare externarii. PACIENTUL III o Obiective pe terme scurt: pacienta sa fie hidratata corespunzator, restabilind echilibrul hidro-electrolitic n 24 h; pacienta sa beneficieze de confort; pacienta sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre; pacienta sa comunice eficient ncepnd cu prima zi; pacienta sa fie echilibrat psihic. o Obiective pe termen mediu: pacienta sa prezinte o temperatura la valorile normale si sa o mentina la aceste valori pe toata perioada spitalizarii, ct si dupa;

 pacienta sa se alimenteze si hidrateze corespunzator n functie de vrsta si de necesitati pacienta sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie; pacienta sa-si recapete timbrului normal al vocii; pacienta sa declare diminuarea durerii; pacienta sa aiba o stare generala buna; pacienta sa accepte modificarile aparute; pacienta sa-si exprime diminuarea anxietatii; pacienta sa participe n fiecare zi la activitati recreative; pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale; pacienta sa explice boala, tratamentul, ngrijiri necesare, regim, activitati recomandate n convalescenta. o Obiective pe termen lung: pacienta sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii; pacienta sa cunoasca regimul igieno-dietetic si sa-l respecte; pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.

II. 4. APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR

PACIENTUL I
DATA 02.11 INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - am aerisit incaperea si am umidificat aerul 2/3 apa si 1/3 alcool; - am asezat pacienta in pozitie sezand pentru a favoriza respiratia; - am explicat pacientei cand tuseste sa foloseasca batista individuala de unica folosinta ; - am recomandat repaus vocal ; - am administrat tratamentul recomandat : 1. Fortum 1g/12 ore 2. HHC 100mg/12 ore 3. Algocalmin 1f/6ore 4. Ketof 1lingura seara 5. Glucoza 10% - 500ml 6. Vit. B1-2f/zi 7. Vit B6 2f/zi 02.11. - asigur pacientei un salon bine aerisit si cu temperatura optima de 1820C. - asigur lenjerie de pat si corp curata si uscata si o schimb de cte ori este nevoie. - masor temperatura la fiecare 2 ore pna la diminuarea ei. - invelesc pacienta si ma asigur ca nu este expusa curentilor de aer rece. - aplic comprese umede si reci pe fruntea pacientei.. - ofer pacientei sa consume lichide la temperatura camerei. T dimineata = 37.2 0C T seara = 37.8 0C EVALUARE 03.11 Pacienta prezinta o diminuare a disfoniei, functiile vitale sunt in limite normale TA = 120/60 mmHg P = 76/min R = 18/min

02.11.

- explorez gusturile si preferintele alimentare ale pacientei. - calculez necesarul de calorii/24h astfel: 63kg x 30cal/kg= 1890 cal/24h. - 50% glucide 945 cal. - 20% proteine 378 cal (226,8 cal vegetale si 151,2 cal animale) - 30% lipide 567 cal (340,2 cal vegetale si 226,8 cal animale) - calculez zilnic bilantul ingestie-excretie al pacientei. - servesc pacienta cu hrana n cantitati mici si mese dese, aranjate aspectuos. - asigur regimul alimentar hidric, semilichid cu: ceaiuri, compoturi,sucuri de fructe naturale,iaurt, lapte, etc. - urmaresc si ndemn pacienta sa consume zilnic 1,5-2l lichide.

Dupa instituirea regimului alimentar si a meselor regulate pacienta se alimenteaza corespunzator si treptat si recapata apetitul.

02.11.

- explic pacientei modul de evolutie al bolii si prognosticul favorabil, o ncurajez sa discute cu alti pacienti cu aceeasi afectiune si sa citeasca materiale informative despre boala. - invat pacienta sa pastreze repausul la pat 15h pe zi pentru nlaturarea asteniei fizice. - linistesc pacienta, explicandu-i cu calm ca fenomenul care, s-a produs este reversibil si cedeaza in urma tratamentului.

Pacienta prezinta diminuarea anxietatii, este calma, linistita

02.11.

-am aerist incaperea -am educat pacienta sa citeasca ceva inainte de culcare, sa faca o scurta plimbare in aer liber. -am invatat pacienta sa execute gimnastica respiratorie -am administrat un sedativ usor la indicatia medicului.

Pacienta prezinta ore suficiente de odihna, somn adecvat calitativ.

0207.11

- verific nivelul de cunostinte al pacientei despre boala. - explic pacientei factorii de risc si modul de contactare a bolii. - explic pacientei importanta deosebita a odihnei si regimului alimentar pentru vindecare. - sfatuiesc pacienta sa evite stresul, sa faca plimbari n aer liber. - sfatuiesc pacienta sa revina la control dupa anumite perioade de timp de la externare. - procur materiale informative despre boala pentru ca pacienta sa le poata studia. - verific gradul de intelegere a notiunilor transmise.

Pacienta, dornica sa nteleaga propria boala, este receptiva fata de informatiile primite pe care le acumuleaza cu usurinta

APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR PACIENTUL II

DATA 06.11.11.11 INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - aerisesc ncaperea - asigur mbracaminte lejera - aplic comprese reci, punga cu gheata - am administrat tratamentul recomandat : Penicilina 5000000x2 Glucoza 5%, 1fl. Ser fiziologic 1fl Piafen 2 fiole EVALUARE

- asigur conditiile de mediu adecvate - amplasez pacientul n salon n functie de stare, afectiune - iau masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor - urmaresc si apreciez corect potentialul infectios al pacientului - aleg procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie - informez si stabilesc mpreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate si crestere a rezistentei organismului - favorizez adaptarea persoanei la noul mediu - creez un mediu optim - ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea - nvat pacientul tehnici de relaxare - furnizez explicatii clare si deschise asupra ngrijirilor programate - ncurajez pacientul la lectura, activitati pentru a nlatura starea de anxietate - furnizez mijloace de comunicare adecvate starii - asigur legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente. - umezesc aerul din ncapere - recomand pacientului repaus vocal absolut - favorizez modalitatile de comunicare non - verbala - recomand gargara cu solutii antiseptice - alimentez pacientul cu lichide. - alimentez pacientul parenteral - explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului - constientizez pacientul asupra importantei regimului alimentar n Pacientul poate inghiti unele alimente semisolide Pacientul este calm, declara o stare de bine fizic si psihic

mentinerea sanatatii - fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate - calculez numarul de calorii pe zi. - explorez nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare - identific manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi - motivez importanta acumularii de noi cunostinte - constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea - organizez activitati educative folosind metodele de nvatare cunoscute: expunerea, conversatia, demonstratia - verific daca bolnavul a nteles corect mesajul transmis si daca si-a nsusit noile cunostinte. - discut cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului; - favorizez odihna pacientului prin suprimarea surselor care- i pot determina disconfortul si iritabilitatea; - creez senzatie de bine pacientului prin discutiile purtate; - facilitez contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei; - observ si notez schimbarile. -nvat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cteva minute nainte de culcare; -ntocmesc un program de odihna corespunzator organismului; -identific nivelul si cauza anxietatii. -la ora 24.00: pacientul declara diminuarea disconfortului la ora 22.30: pacientul are temperatura n limite normale (36,9 0C) Pacientul declara diminuarea disconfortului Pacientul are un bogat bagaj informational despre boala, tratament, convalescenta

APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR PACIENTUL III

DATA 20.11.

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -urmaresc si apreciez corect potentialul infectios a pacientei, receptivitatea sa si aplic masuri de izolare a surselor de infectie; - aerisesc salonul n fiecare dimineata si seara si feresc pacienta de curentii de aer, frig si umezeala; - am nlaturat sursele de zgomot din saloanele vecine; - am asigurat un climat care sa favorizeze somnul; - ndepartez sursele cu miros dezagreabil; - asigur o temperatura n salon cuprinsa ntre 18 20 0C, fara curenti de aer; - am linistit pacienta prin explicarea interventiilor pe care urmeaza sa le aplic; - am recomandat substante dezinfectante pentru gargarisime; - pentru evitarea durerii i s-a recomandat repaus vocal; - asigur pacientei o pozitie adecvata si pe care o schimb la un interval de 3 ore n cursul zilei pentru a favoriza respiratia; - tin sub control functiile vitale ale pacientei ( respiratie, puls, temperatura ); -pentru fiecare grad peste 37 0C se va calcula o pierdere

EVALUARE Respiratia este dificila datorita secretiilor nazo-faringiene Pacienta este inapetenta. Pacienta este agitate si nu a reusit sa se odihneasca corespunzator. Administrand Fenobarbital pacienta a dormit 7 ore: somn superficial T dimineata= 38,6 0 C T seara= 38,4 0 C

suplimentara de 500 ml apa; -n perioada febrila, pacienta va beneficia de un regim hidrolacto-zaharat constnd n ceaiuri ndulcite si vitaminizate, sucuri naturale, fructe bogate n vitamine, supe de legume, brnza de vaci proaspata si dulciuri pentru refacerea aportului caloric; - am controlat si supravegheat modul n care si-a efectuat toaleta si i-am explicat importanta unei bune igiene asupra starii de sanatate; -am administrat tratamentul recomandat : Fenobarbital 1 diviziune /kg C Paracetamol 1 tb / 6 h Ampicilina fl. 250 mg /6 h i.m. Vitamina B1, B12 1 fiola / zi Calciu Gluconic 1 fiola a 5 ml/zi per os Vitamina C 200 3 tb / zi Fenosept 2 tb / zi 21.11. - asigur repausul la pat n perioada febrila; - aerisesc ncaperea mai ales dimineata si seara; - masor zilnic temperatura si notez valorile obtinute n foaia de observatie; - asigur un climat corespunzator prin: aerisirea salonului, asigur o temperatura corespunzatoare de 18 20 0C, umiditate corespunzatoare ( plasarea unor vase cu apa pe calorifer ); Respiratia este favorabila in pozitia semisezand Pacienta este hidratata si alimentata conform etapei de boala T dimineata= 37,4 0 C T seara= 38,2 0 C

- am schimbat zilnic solutia de cloramina din recipientul pentru permometre; - pentru combaterea frisonului ncalzesc pacienta cu una sau mai multe paturi n plus si cu sticle cu apa calda; - am asigurat lenjeria de pat si de corp curata si uscata pe care le-am schimbat de cte ori a fost nevoie; - calculez bilantul ingesta-excreta pe 24 h; - observ si masor zilnic temperatura, pulsul, diureza; - am recoltat sange pentru urmatoarele probe de laborator:Hb, Ht, VSH, NL -am administrat medicamentele care au fost prescrise de catre medic : Ampicilina fl 250 mg/ 6 h i.m.; Paracetamol 1 tb / 6 ore; Algocamin 1 f per os. Fenosept 2 tb / zi 22.11. -asigur un microclimat corespunzator: aerisesc salonul, i-au de Tusea este productive si frecventa Dupa normalizarea temperaturii apetitul este restabilit. Pacienta doarme obisnuit, adica 8 ore si se odihneste corespunzator T dimineata= 37,4 0 C T seara= 37 0 C

lnga pacienta scuipatoarea, cosul de gunoi sau alti factori dezagreabili care i-ar putea afecta apetitul; - m-am informat asupra preferintelor alimentare; - explic pacientei mportanta consumului de lichide n cantitati mici si repetate pentru a se rehidrata; - i-am recomandat o alimentatie bazata pe alimente semilichide si lichide pentru a evita durerile la deglutitie; - am verificat daca alimentele trimise de la bucatarie corespund cu

indicatiile date de medic; - am asigurat pacientei o igiena atenta a minilor, ct si a cavitatii bucale nainte si dupa masa; - voi stimula apetitul pacientului prin crearea de conditii optime n salon, iar odata cu scaderea febrei, alimentatia va fi diversificata si echilibrata -am administrat medicamentele care au fost prescrise de catre medic : Ampicilina fl 250 mg/ 6 h i.m.; Paracetamol 1 tb / 6 ore; Vitaminele B1, B12 1 f. / zi Vitamina C 200- 3 comprimat /zi Fenosept 2 tb / zi -am condus pacienta la serviciul de radiologie pentru un examen de specialitate 23.11 -asigur un climat corespunzator prin: aerisirea salonului, asigurnd o temperatura de 18 22 0C, o umiditate corespunzatoare; - pentru evitarea poluarii atmosferei din camera cu praf, ncarcatura microbiana, aplic stergerea umeda a mobilierului; - ofer informatii despre evitarea frigului si a umezelii; - asigur un aport suficient de lichide pe 24 h; - am masurat si notat n foaia de observatie frecventa respiratiilor; - educ pacienta pentru a folosi batista individuala de unica folosinta; In urma tratamentului administrat, pacienta si-a revenit in timp foarte scurt, incepand sa respire regulat, a disparut starea de agitatie si corpul a devenit moale.Pacienta a prezentat o evolutie buna, nu a dezvoltat complicatii sau infectii nosocomiale

- nvat pacienta sa faca gimnastica respiratorie, schimb pozitia la fiecare 3 ore n cursul zilei si-i mentin o pozitie adecvata pentru a favoriza respiratia; - i-am explicat pacientei ca trebuie sa respire linistit si profund; - i-am explicat importanta evitarii consumului de lichide si alimente reci; - am recomandat pacientei gargara cu ceai de musetel; - am administrat medicamentele care au fost prescrise de catre medic : Ampicilina fl 250 mg/ 6 h i.m.; Paracetamol 1 tb / 6 ore; Vitaminele B1, B12 1 f / zi Vitamina C 200- 3 comprimat /zi Fenosept 2 tb / zi

II.5. EVALUAREA LA EXTERNARE

DATA EXERNARII PACIENTUL I 09.11.2012

STAREA LA EXTERNARE AMELIORAT

BILANTUL AUTONOMIEI

RECOMANDARI

MEDICATIA PRESCRISA

Bolnava in varsta de 18 de ani se interneaza in Spitalul de copii , cu disfagie, disfonie, tahipnee, tuse productiva, febra 39,5 C. Examenul clinic si paraclinic stabilesc diagnosticul din F.O. Evolutia clinica si biologica a fost favorabila. In urma interventiilor autonome si delegate dupa 7 zile de spitalizare pacienta P.E. se prezinta astfel: - A.V. = 80 batai/min - T.A. = 110/60 mmHg - Diureza = 1400 ml/24 h - Respiratie = 17 r/min - Apetit = prezent - Scaun de culoare si consistenta normala - Somn odihnitor recuperator - Temperatura corporala = 36.5oC

- prevenirea infectiilor prin evitarea contactului cu persoane contagioase, a aglomeratiilor, a frigului, - evitarea efortului fizic timp de 15 zile - respectarea normelor de igiena. - revine la control dupa 15 zile

- Tegumente si mucoase normal colorate Nu prezinta dureri

- Pacienta este comunicativa, si-a insusit unele cunostinte despre boala si regimul de viata PACIENTUL II 11.11.2012 AMELIORAT Pacientul F.I. n vrsta de 35 de ani s- a internat pe data de 06.11.2012 n sectia ORL a Spitalului Judetean , cu diagnosticul de amigdalita cronica, n urma aparitiei urmatoarelor manifestari de dependenta: - disfagie; - disfonie; - cefalee; - febra; - stare generala alterata. Pe parcursul spitalizarii a fost supus unor investigatii de laborator: VSH; hemoglobina; trombocite; leucocite; glicemie; Evita: frigul,

curentii de aer, mediile poluate, ingestia de lichide foarte reci; Control ORL

peste 10 zile

ASLO PCR fibrinogen

si i s-a administrat tratament cu: Penicilina 5000000 x 2 x 5 zile; Glucoza 5% 1 flacon x 5zile; Ser fiziologic 1flacon x 5zile; Piafen 2 fiole x 2 zile;

n urma obiectivelor stabilite, a interventiilor autonome si delegate efectuate, pacientul se externeaza cu: stare generala buna; se poate alimenta per os; si mentine temperatura

corpului n limite normale. PACIENTUL III 20.11.2012 AMELIORAT Pacienta T.I. n vrsta de 17 de ani s- a internat pe data de 20.11.2012 n sectia ORL a Spitalului Judetean , cu diagnosticul de faring-amigdalita cronica, n urma aparitiei urmatoarelor manifestari de dependenta: febra inapetenta cefalee - respectarea masurile de igiena cu strictete, n special igiena cavitatii bucale; - evitarea alimentelor si bauturilor reci, a frigului si umezelii; - sa evite efortul fizic si aglomeratia; Vitamina C 200 3 tb / zi Vitamina B1, B12 1 f / zi Fenosept 2 tb / zi.

disfagie; agitatie; ganglioni usori mariti; stare generala alterata; alterarea vocii

- sa adopte o mbracaminte adecvata sezonului; - dupa trei saptamni de la externare sa mearga la medicul de familie pentru control medical.

I s-a administrat tratament cu: - Fenobarbital 1 diviziune /kg C - Paracetamol 1 tb / 6 h - Ampicilina fl. 250 mg /6 h i.m. - Vitamina B1, B12 1 fiola / zi - Calciu Gluconic 1 fiola a 5 ml/zi per os - Vitamina C 200 3 tb / zi - Fenosept 2 tb / zi Datorita tuturor ngrijirile efectuate pe parcursul spitalizarii, si n urma unei bune supravegheri pe parcursul efectuarii interventiilor, obiectivele propuse au fost ndeplinite n totalitate. n momentul momentul externarii pacienta se alimenteaza si hidrateaza corespunzator, este mult mai echilibrata, mai calma, are un somn

linistit si odihnitor si este receptiva la personalul din jur n orice situatie.

EXAMENE PARACLINICE PACIENTUL I

ANALIZA MOD DE RECOLTARE/ PREGATIRE PACIENT Uree sanguina Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa Glicemie Se recolteaza 2 ml sange florura Na 4 mg VSH Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na 3.8%, se punctioneaza vena fara 27 mm/1 ora 2 - 13 mm/1 ora Se recolteaza cu sist. Vacutainer , se pregateste pernita, musama, tava 1g 0.30 g VALOAREA OBTINUTA VALOAREA NORMALA 0.20 -0.40 g/1000 ml 0.80 1.20 g OBSERVATII/ INGRIJIREA DUPA TEHNICA Se recolteaza dimineata, pacienta fiind a jeune

garou si se aspira sange pana la 2 ml

medicala, tavita renala,holenderul, acele speciale, tampon cu alcool, garou, eprubeta cu dop de culoare neagra. Se recolteaza sngele fara garou

Hemoglobina

Inteparea pulpei degetului

12 g %

13 2 g %

Pregatirea produsului pentru laborator-efectuarea frotiului -la extremitatea unei lame se pune o picatura de 3-4mm diametru -se aseaza o lamela cu marginile slefuite n unghi de 45 cu lama (picatura se ntinde princapilaritate) -lamela se trage catre partea libera a lamei pastrnd aceeasi nclinatie si antrennd toata picatura fara sa o fragmenteze - se agita lama pentru uscare -se eticheteaza si se trimite la laborator

Sumar de urina

Se recolteaza 100 150 ml din urina

Glucoza absenta, epitelii rare, frecventi cilindrii granulosi

Exudat faringian a evidentiat prezenta streptococului beta-hemolitic

EXAMENE PARACLINICE PACIENTUL II

ANALIZA

MOD DE RECOLTARE/ PREGATIRE PACIENT

VALOREA OBTINUTA

VALOREA NORMALA

OBSERVATII/ INGRIJIREA DUPA

TEHNICA VSH Hemoglobina Trombocite TS Glicemie TC Uree sanguina Zn SO4 Tymol calcemie 2 ml snge venos + 0,4 ml citrat de sodiu nteparea pulpei degetului nteparea pulpei degetului ntepare n lobul urechii 2 ml snge venos + 4 mg fluorura de sodiu ntepare n lobul urechii 5 ml snge venos 5 ml snge venos 5 ml snge venos 5 ml snge venos 8 mm/1 ora 13,6 g/% 199 000/mm 2'30" 87 mg /dl 6' (pe lama) 0,20 g% 11,00 USH 1,70 UML 8,20 mg
3

(1-10) mm/1ora (13-17) g/% (150000-400000)/mm3 1'30"-2'30" (80-120) mg/dl 5'-10 (0,20-0,40)g % (0-8)USH (0-4)UML (9,0-12,0) mg

EXAMENE PARACLINICE PACIENTUL III

ANALIZA MOD DE RECOLTARE/ VALOAREA OBTINUTA VALOAREA NORMALA OBSERVATII/

PREGATIRE PACIENT Se recolteaza 100 150 ml din urina

INGRIJIREA DUPA TEHNICA

examen sumar urina

Glucoza absenta, epitelii rare, frecventi cilindrii granulosi

VSH

Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na 3.8%, se punctioneaza vena fara garou si se aspira sange pana la 2 ml

5 mm / 1 ora

(1-10) mm/1ora

ngrijirea ulterioara a pacientului: se face toaleta locala a tegumentului; se schimba lenjeria daca este murdara; se asigura o pozitie

Hemoglobina Hematocritul ( Ht) Numarul Leucocitelor

Inteparea pulpei degetului S-a recoltat din sange prin punctie venoasa in vacutainer S-a recoltat din sange prin punctie venoasa in vacutainer

12,80 g % 47 %
3

13 2 g % 36-42 %

8000 / mm

4 000 si 9 000 pe millimetru cub

comoda n pat; se supravegheaza pacientul.

Exudat faringian a evidentiat prezenta streptococului hemolitic de grup A.

MEDICATIA ADMINISTRATA PACIENTUL I

NR MEDICAMENTUL

FORMA DE PREZENTARE

DOZA ZILNICA/ MOD DE REPARTIZARE

DOZA UNICA

CALEA DE ADMINISTRARE

ACTIUNEA

OBSERVATII

1 2

FORTUM HHC (hemisuccinat de hidrocortizon)

Flacon pulbere Flacon de 200 mg

2fl - 2 g 8f -200 mg/24h

1fl - 1g 1f

i.m.-i.v. Solutie injectabila i.v. lent sau in perfuzie i.m. i.v. Per os

Cefalosporina de generatia III Glucocorticoid de biosinteza cu actiune antiinflamatoare si antialergica Antitermic, antialgic Antialergic, actioneaza prin reducerea inflamatiei

3 4

ALGOCALMIN KETOF

Fiole Sirop

3f/ zi 1 lingura / zi

1f 1 lingura / zi seara

GLUCOZA 10%

Flacon

1 flacon, PEV. I.V 500 ml

1 flacon, i.v. PEV. I.V 500 ml i.m. i.v. i.m. i.v.

Alimenteaza si hidrateaza organismul

VITAMINA B1

Fiole

2f/zi

2f

Refacerea morfo-functionala a ficatului tonic al organismului

VITAMINA B6

Fiole

2f/zi

2f

Refacerea morfo-functionala a ficatului tonic al organismului

MEDICATIA ADMINISTRATA

PACIENTUL II
NR MEDICAMENTUL FORMA DE PREZENTARE DOZA ZILNICA/ MOD DE REPARTIZARE 1 PENICILINA Flacon 1000000 u.i 5000000 u.i. x 2 1f i.m. i.v. antibiotic, bactericid pentru cocii Gram- pozitiv/negativ 2 SER FIZIOLOGIC Flacon 1flacon x 7zile 1f i.m-i.v. Vehicul si diluent pentru administrarea unor medicamente 3 GLUCOZA 10% Flacon 1 flacon, PEV. I.V 500 ml 1 flacon, i.v PEV. I.V 500 ml 4 ALGOCALMIN Fiola 3f/ zi 1f i.m. i.v. Antitermic, antialgic Alimenteaza si hidrateaza organismul DOZA UNICA CALEA DE ADMINISTRARE ACTIUNEA OBSERVATII

MEDICATIA ADMINISTRATA PACIENTUL III

NR MEDICAMENTUL FORMA DE PREZENTARE DOZA ZILNICA/ MOD DE REPARTIZARE 1 2 3 AMPICILINA PARACETAMOL FENOBARBITAL Flacon 250 mg Tablete Fiole 1 flacon / 6 ore 1 tb / 6 ore 1 diviziune / kg C 1f 1 tb 1 diviziune / kg C 4 VITAMINA B1 Flacon 1 flacon / zi 1 fl intramuscular Refacerea morfo-functionala a ficatului tonic al organismului 5 6 VITAMINA B12 CALCIU GLUCONIC Flacon Fiole 1 flacon / zi 1 fiola de 5 ml / zi 1 fl 1 fiola intramuscular Per os Antianemica Mineral necesar pentru mentinerea echilibrului electrolitic al organismului 7 VITAMINA C 200 Comprimat 1 comprimat / zi 1 comprimat Per os Profilaxia si tratamentul infectiilor 8 FENOSEPT Comprimat pentru supt 2 tb / zi 1 tb Per os Pentru antisepsie orofaringiana intramuscular oral intramuscular Antibiotic cu spectru larg Antipiretic si analgezic Sedativ DOZA UNICA CALEA DE ADMINISTRARE ACTIUNEA OBSERVATII