Sunteți pe pagina 1din 16

24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi.

Home Insurance Building (1883) 11 niveluri pereti exteriori din caramida + stalpi de fonta stalpi interior si grinzidin fonta Prima cladire cu structura din otel (1889): - Blocul Rand Mc Nally, inaltime 36.0 m, 9 etaje Structura din otel cu contravantuiri verticale din otel rotund (1891) - Blocul Capital - 85.5 m inaltime , - 20 etaje. Cladirea Monadnock (scoala din Chicago) 16 etaje din zidarie (monument) grosimea zidurilor la parter 1.8 m conform codului american din acea vreme pentru raportul dintre grosimea zidurilor exterioare/ nr etajelor (30 cm pentru un nivel + cate 10 cm pentru fiecare nivel in plus) cladire grea: s-a tasat cu 50 cm in 50 de ani Prima cladire peste 100 m (1899) : - Park Row Building cu doua turnuri jumelate de 118 m - 29 etaje Prima cladire peste 200 m (1913): - turnul Woolworth cu 244 m 60 etaje Recordul antebelic (1931): - Empire State Building cu 381 m 102 etaje Evolutia pana in 2000: 1846 - Trinity Ch. NYC cu 86,5 m 1890 - NY World cu 94 m 1905 - Singer cu 186,5 m 1913 - woolworth cu 241,5 m 1929 - Crysler cu 320 m 1930 - Empire State Building cu 381 m 1971 - World Trade Center cu 411,5 m 1974 - Sears Tower cu 443 m 1996 - Petrona Tower cu 452 m

25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi. 1. Burj Dubai H > 800 m 2009 2. Busan Lotte Tower Coreea de sud 494 m 2009 3. Shanghai World Financial Tower 492 m 2007 4. Abraj Al Bait Hotel Arabia Saudita 485 m 5. International Commerce Center Hong-Kong 484 m 2009 6. Nanjing Greenland Financial Tower- China 456 m 2008 7. Dubai Tower Doha Qatar 442 m 2007 8. Trump International Hotel Chicago 415 m 2008 9. 23 Marina Dubai 380 m 2009 10. Bank of America New York 366 m 2008

26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte. Betoane curente < C55 (550 kg/cmp) Betoane de inalta rezistenta (BIR) C60 C80 (600 800 kg/cmp) Betoane de inalta performanta (BIP) C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp) Betoane de foarte inalta performanta (BFIP) C130 C200 (1300 - 2000 kg/cmp) Beton de ultra-inalta performanta (BUIP) > C200 (2000 kg/cmp)

27. Avantajul betoanelor superioare.

Costul reducerii sectiunii:

28. Materiale compozite. Asocieri beton + otel Beton cu armatura rigida (BAR) Beton confinat in tuburi (BAT) Beton cu fibre metalice disperse (BFM) Se folosesc in toate cazurile BIP sau BFIP

29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel. Incarcari si actiuni: Incarcari permanente : greutate proprie Incarcari utile : conform functiunii Actiuni de mediul natural - cutremur - vant - variatii de temperatura Actiunea seismica: (desen) Oscilatii plane: (desen) Torsiune: Forte seismic de nivel: (desen)

30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice. - CALCULU PERIOADEI PROPRII Perioada proprie de vibratie a modului fundamental T0=C1 Unde - C1=0.085 pt structuri in cadre de otel - C1=0.075 pt structuri in cadre din beton armat sau cadre din otel cau contravantuiri excentrice - C1=0.050 pt alte structuri - CALCULUL FORTELOR SEISMICE Forta seismica de calcul la baza cladirii (Fd) este:

Fd= i ag

, unde:

i coeficientul de importanta al cladirii Ag acceleratia gravitationala B(T) valoarea spectrului de raspuns pt T si Tc(perioada de colt aamplasamentului) q factorul de reducere a raspunsului elastic (functie de tipul structurii si de material) W greutatea totala a cladirii g acceleratia gravitatiei

31. Proiectarea seismica bazata pe performanta. I. 1. 2. 3. 4. 5. 6. sau se modifica structura 1. Operatia 6 se repeta pana cand este satisfacuta conditia 5 Proiectarea pentru actiunea indirecta Stabilirea obiectivului de performanta Determinarea actiunii seismice de proiectare ag Calculul structurii, determinarea indicelui de drift efectiv IDef Alegerea CNS, determinarea indicelui de drift admisibil IDadm Verificarea conditiei de siguranta IDadm > IDef Daca IDadm < IDef se modifica CNS (preferabil)

II.

Proiectarea pentru actiunea directa 1. Stabilirea obiectivului de performanta 2. Determinarea actiunii seismice de proiectare ag 3. Determinarea fortei de proiectare FCNS , a eforturilor sectionale de proiectare Ed,CNS si a deformatiilor efective asociate fef,CNS 4. Determinarea rezistentei de proiectare Rd,CNS si a deformatiilor admisibile fadm,CNS prin calcul sau din informatiile furnizorului 5. Verificarea conditiilor de siguranta: Rd,CNS > Ed,CNS fadm,CNS > fef,CNS

32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.

33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.

34. Probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.

35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri provizorii. 36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.

Efectele actiunii vantului: Efecte globale - Rezistenta de ansamblu - Rigiditatea efectul oscilatiilor Efecte locale (pe fatade) Efecte globale ale actiunii vantului Actiunea vantului depinde de zona climatica Presiunea statica a vantului creste exponential cu inaltimea cladrii Efectele dinamice ale actiunii vantului depind de forma si de rigiditatea cladirii

variatia presiunii vantului cu inaltimea

37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului. Deplasarile maxime la varf depind de forma cladirii Cladiri cu arie egala in plan, aceiasi inaltime, rigiditate si amortizare

38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.

39. Efectul vantului asupra consumului de otel.

40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile

41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere. Criterii de alegere: forma in plan a cladirii; functiunea cladirii; dimensiunile spatiilor interioare; raportul H/B raportul deschiderilor (transv / long) natura terenului de fundare; tehnologia de executie 42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple. Structuri cu tub perforat:

Ex: De Witt Chestnut Chicago (1963), 43 etaje Structuri tub in tub:

Ex: Brunswick Building Chicago Hong Kong Central Plaza

43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.

44. Efectul etajelor rigide.

45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple. 1. Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv) 2,3,4 Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv) 5. Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru incarcari gravitationale 6. Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot conturul) + stalpi interiori Exemplu: John Hancock Center 7. Sistem tub in tub . Pe exterior stalpi desi + rigle foarte rigide. Tub interior din nucleu central cu stalpi metalici sau pereti din beton armat (World Trade Center) 8. Sistem din mega module (Sears Tower) - eventual completat cu contravantuiri pe peretii exterior

46. Cadre din otel.

Exemple:

Toronto Dominion Center Consultant arhitectura : Mies van der Rohe 56 etaje cu h = 3.65 m lungime 8 x 9.15 = 73.2 m latime 3 x 12.2 = 36.6 m plansee de beton turnate pe tabla cutata suprafata totala 150.000 mp consum de otel 33.500 tone (225 kg/mp)

47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.

48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple. Exemple: - John Hancock Center

Hotel De Las Artes Barcelona Cladire inalta din Southfield Michigan Aluminium Company of America San Francisco

49. Planseele la cladirile inalte. Detalii. Dipunerea grinzilor:

Dipunerea grinzilor:

Sporirea rigiditatii prin contravantuiri in plan orizontal:

Detalii planseu:

50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.

Tipuri: - amortizor cu lichid vascoelastic

- amortizor cu polimeri

-amortizor cu frecare

51. Amortizori pentru vant. Tipuri.

52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare.

Componentele nestructurale: 1. COMPONENTE ARHITECTURALE * elemente exterioare atasate anvelopei * elementele anvelopei (elemente de nchidere verticale) * elemente de compartimentare interioara * altele : tavane false, pardoseli inaltate 2. INSTALATII * sanitare * electrice/de iluminat * de conditionare/ncalzire & ventilatie * speciale (bucatarii, spalatorii, etc) 3. ECHIPAMENTE ELECTRO-MECANICE * ascensoare * scari rulante 4. MOBILIER * mobilier general (uz curent) * mobilier profesional (mobilierul unitatilor medicale, de cercetare,etc) * rafturi n sali/depozite accesibile publicului) 5. BUNURI ADAPOSTITE N CLADIRI *sisteme informatice (care includ si baze de date) * exponate din muzee, etc ALTE CONSTRUCTII * garduri de incinta PROTECTIA SEISMICA a CNS Dece? Consecinte chiar la cutremure moderate Afectarea sigurantei vietii: Japonia (Miyagiken -oki -1978) -20.898 garduri de incinta din zidarie avariate -18 din cele 28 victime (_) s-au datorat caderii gardurilor de zidarie Pierderea valorilor cultural: Sunt pierderi "irecuperabile" - USA (Loma Prieta -1989) la opt muzee din zona Golfului, 150 de exponate, din circa 500.000, au suferit avarii diverse (circa 10 milioane de dolari). Toate aveau masuri de reducerea riscului seismic. - La Asian Art Museum din San Francisco, s-au avariat 26 de exponate (3 milioane de dolari, circa 1 din valoarea de piata a patrimoniului 3 miliarde de dolari). Incapacitatea de functionare a unor cladiri esentiale pentru reactia post-seism: Northridge (1994): - 10 spitale principale scoase din functiune prin avarii la CNS desi structurile erau practic neafectate (avarierea instalatiilor de apa, spargerea geamurilor, oscilarea puternica a corpurilor de iluminat, avarierea contragreutatilor de la ascensoare,si ntreruperea alimentarii cu energie electrica). Scoaterea din functiune a unui volum important de cladiri curente (personae sinistrate) Riscuri secundare: explozii , incendii Pierderi economice directe si indirect: USA (San Fernando 1971) : pierderi la 25 cladiri comerciale: - avarii la instalatiile electrice si la echipamentele mecanice : 7%; - avarii ale finisajelor exterioare : 34%; - avarii ale finisajelor interioare : 56%. 50 de cladiri nalte aflate departe de falie (soc relativ mic): - nici o cladire nu a avut avarii structurale majore; - 43 de cladiri au suferit avarii la peretii despartitori usori ; - 18 cladiri au suferit avarii la ascensoare;

- 15 cladiri au avut geamurile sparte - 8 cladiri au suferit avarii la sistemul de conditionare a aerului USA (Loma Prieta 1989): -din analiza pierderilor pentru 129 cladiri de birouri de dimensiuni medii si mari a rezultat ca valoarea medie a pagubelor a fost de 95.000 $ din care circa 50.000$ (adica 53%) s-au datorat avariilor produse de apa ca urmare a ruperii sistemelor de sprinklere. Afectarea vietii societatii

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale. -Evitarea pierderilor de vieti omenesti sau a ranirii persoanelor din exteriorul/interiorul cladirilor. -Evitarea ntreruperii activitatilor si serviciilor esentiale pentru interventia dupa cutremur. -Evitarea degradarii unor bunuri culturale sau artistice valoroase. -Limitarea pagubelor materiale ca amploare si gravitate. -Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din cladire si de acces pentru echipele de interventie. -Evitarea/limitarea avarierii: -CNS prin interactiuni necontrolate cu elementele structurale; -elementelor structurale prin interactiuni necontrolate cu CNS -Limitarea impactului psihologic datorat disconfortului ocupantilor.

54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta. Interactiuni necontrolate. Actiunea indirecta:

Actiunea directa:

Interactiuni necontrolate:

55. Proiectarea fatadelor cortina.

56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

Fixare: