1.

Reactor Triga stationar: Zona activa stationara TRIGA este instalata intr-o configuratie aproximativ patrata 11 pe 12 pozitii pe grila suport. Protectia la radiatii: Piscina reactorului este inconjurata de o structura de protectie din beton. Acest strat din beton porneste de la cota 9,75 m si se ridica pana la cota 0,0 m care este podeaua halei reactorului. Structura este din beton normal de 2,35 g/cm3. Aceasta structura din beton are o grosime variabila pe inaltime si este astfel dimensionata ca debitul de radiatii sa fie sub 10 Sv/h atunci cand reactorul functioneaza la nivelul de 28MW, deci care permite ridicarea puterii reactorului de la nivelul actual de 14 MW. Camera tintelor: Camera tintelor este situata adiacent de protectia de beton la cota 9,75 m. Protectia de beton este strabatuta de doua canale de de neutroni: unul radial si unul tangential, la cota 8,67m. Canalele sunt dispuse pe centrul vertical al zonei active. Aceasta camera a fost proiectata special pentru a compensa posibila rupere a etanseitatii canalelor. Daca s-ar produce aceasta rupere, apa din piscina s-ar revarsa incat nivelul apei din piscina sa ramana cu aproximativ 1 m deasupra zonei active. Din acest motiv, camera are doua nivele de lucru. Tancu piscine al reactorului: Tancul in care sunt plasate cele doua zone active este alcatuit dintr-un vas sudat din placi de aluminiu. Acest vas este inglobat in structura de protectie din beton. Pentru a evita reactia chimica dintre beton si aluminiu, vasul din aluminiu a fost captusit in exterior de doua straturi de pasla imbibata in bitum. Canalul de transfer: Canalul de transfer face legatura intre piscina reactorului si piscina de stocaj situata in zona celulelor postiradiere. Canalul este din aluminiu si are cota fundului la 5,5 m. Canalul de transfer este separat de piscina de stocaj printr-o poarta etansa. Poarta din otel inox este etansata cu o garnitura umflata cu aer comprimat. pe fundul canalului de transfer, este asezat un carucior pe sine, cu care se transporta sectiunile de testare din reactor, in care se afla elementele combustibile si materialele supuse testelor din reactor, pentru a fi dezasamblate si testate in celulele postiradiere Zona activa Zona activa este prinsa cu o flansa de montaj de forma aproximativ patrata, din aluminiu pe fundul piscinei. De flansa se prinde grila de aluminiu cu sectiuni demontabile in care se introduc componentele reactorului: casete de combustibil, reflectoare, barele de control. Grila este din aluminiu turnat cu o inaltime de 16,2 cm. Fitingul terminal al casetei de elemente combustibile se insereaza in grila pe o adancime de 12,7 cm. Grila este prinsa prin suruburi de structura suport. Aceasta flansa suport reprezinta colectorul de iesire din zona activa. Suportul zonei active este plasat exact desaupra conductei de iesire a circuitului primar de racire. Grila suport contine 92 de poziti cu sectiune patrata (7,3cm X 7,3cm) care permit introducerea unor componente cu sectiunea patrata de 8,89cm: casete de combustibil, reflector, bare de control si dispozitive experimentale. Aranjamentul zonei active : Aranjamentul de referinta al zonei active contine 29 casete de combustibil, 8 bare de control, 44 reflectori de beriliu, din care 20 au o gaura centrala experimentala. Zona activa de referinta mai contine 3 sectiuni experimentale de marimea unei casete si o sectiune experimentala de marimea a 4 casete. Aceste sectiuni experimentale au fost umplute cu experimente standard din creioane combustibile tip CANDU. Exista de asemenea sectiuni demontabile de grila care pot fi indepartate pentru diverse scopuri experimentale. Aranjamentul initial a fost modificat datorita ratiunilor experimentale, si a miscarilor de casete combustibile, pentru zona mixta HEU LEU.

Casetele de elemente combustibile O caseta de elemente combustibile are o sectiune patrata continand 25 de creioane combustibile. Aceste elemente sunt continute intr-o manta de sectiune patrata din aluminiu. Mantaua are urmatoarele scopuri: -fixeaza creioanele combustibili prin trei randuri de distantieri si locasuri de fixare pe fundul casetei a creioanelor combustibile si asigura un mijloc convenabil de manipulare a casetei fara a afecta creioanele combustibile. -alcatuieste protectia de structura a ansamblului. -converge agentul de racire pentru reteaua de elemente combustibile pe un canal fix de racire. -mantaua este din aluminiu turnat cu un fiting terminal care se poate infige in grila. Fitingul superior are doua urechi pentru a facilita manipularea sub apa a casetei. Detectorii de neutroni: Patru camere de fisiune sunt pozitionate in jurul zonei active, pentru a furniza informatii asupra fluxului neutronic pe toate domeniile de putere ale reactorului. Fiecare camera este protejata de un container cilindric etans de aluminiu, pentru a proteja de radiatii parazite. Cablurile sunt continute in tuburi de aluminiu care sunt prinse de podul reactorului. Pozitia lor verticala poate fi ajustata functie de aranjamentul zonei active. Barele de control : Reactorul este controlat cu ajutorul a 8 bare de control. Aceste bare au rol de control al puterii si de bare de oprire. Barele de control sunt conectate de sistemul de actionare printru-un sistem de prindere electromagnetic. La semnalul de oprire se taie automat curntul electromagnetilor si barele revin in zona datorita gravitatiei. Bara de control are o forma hidrodinamica pentru atenuarea caderii gravitationale. Partea superioara a mecanismului de actionare are un sistem de tip piston cu aer, pentru a atenua de asemenea caderea barei de control. Bara de control are un ghidaj pentru buna actionare si ghidare in zona activa aflata la 9 m sub apa. Motorul de actionare este monofazic, reversibil si actioneaza mecanismul cu pinion si cremaliera. Indicatori de pozitie extrema sun montati pentru a semnaliza pozitia SUS si JOS a barei in camera de comanda. 2. Reactor Triga ACPR: Reactorul TRIGA ACPR numit si reactor pulsat cu zona activa inelara, pe langa caracteristicile de reactor de cercetare in conditii stationare, are datorita barelor speciale de control, posibilitatea de a functiona cu pulsuri de putere pe perioade foarte scurte. Principalele caracteristici ale reactorului TRIGA ACPR sunt: - vasul reactorului este de tip piscina deschisa-9 m lungime, 9 m latime, 10 m adancime; - combustibil- aliaj metalic 12%; - teaca este din otel inox cu adancituri; - pastila- diametrul de 3,56 cm; - teaca- diametrul exterior 3,76; - sectiunea activa combustibila- 38 cm; - elementele combustibile sunt in numar de 146+6 urmatori combustibili; - bare de control in numar de 8; -functionare in stare ftationara- 500kw putere maxima; - functionare in stare pulsata- putere maxima puls 20000 MW. Circuitul primar de racire: Rolurile circuitului primar al reactorului TRIGA SCN Pitesti sunt: - prelucrarea caldurii generate de reactor si de a o transporta la schimbatorii de caldura unde este transferata apei din circuitul secundar; - asigurarea protectiei biologice impotriva radiatiilor.

 Componentele circuitului primar de racire: - tancul reactorului sau piscina, este confectionat din tabla de aluminiu cu grosimile de 10 si 15 mm, avand forma unei elipse turtite cu dimensiunile de gabarit de 9x4x10,25 m, volumul de apa in piscina este de 310 m3. Tancul reactorului este inconjurat lateral si in partea de jos de catre peretii de beton ai piscinei. In tancul reactorului se afla cele 2 zone active, SSR si ACPR, iar pe fundul piscinei se afla orificii pentru conductele de intrare si iesire ale circuitului primar. - tancul de intarziere are forma unui rezervor cilindric orizontal cu diametrul de 3,4 m si lungimea de 11 m, fiind amplasat la cota de 12, 20 m. Volumul de apa este de 105 m3, materialul care intra in contact cu apa fiind din otel inoxidabil; - 4 pompe de circulatie al caror corp este turnat din otel inoxidabil, cu o singura treapta, pompele fiind de tip centrifugal. Aceste pompe sunt montate la cota -18 m. Pentru a avea variatii de debit cat mai mici, aceste pompe au caracteristica plata. - 3 schimbatori de caldura care sunt de tip vertical, cu tevi in forma de U, realizate din otel inoxidabil, prin care circula agentul primar. Suprafata de transfer de caldura este de 910 m2. - conductele si armaturile sistemului primar asigura legatura intre componentele de mai sus. Volumul total de apa din sistemul de conducte si armaturi ale circuitului primar este de cca.220 m3. - circuitul de avarie este un circuit racordat in by-pass la zona activa a SSR. - sistemul antisifon este format din doua bucle aflate pe conductele de intrare si iesire din piscina, fiecare continand vane cu flotor normal inchise. - pompa de difuzie este o pompa cu roti dintate, amplasata in hala reactorului langa piscina reactorului. FUNCTIONAREA CIRCUITULUI PRIMAR Reactorul SSR de 14 MW este proiectat pentru doua moduri de functionare: Functionarea cu debit de racire realizat cu ajutorul pompelor principale de circulatie. Intervalul de putere acoperit de acest mod de functionare este de 0-14 MWt, debitul de agent de racire corespunzator transfera energia degajata in zona activa prin intermediul schimbatorilor de caldura in circuitul secundar . Functionarea cu debit de racire realizat prin conventie naturala. In acest caz nu se folosesc schimbatori de caldura, debitul de racire fiind realizat pe baza termosifonului ce se creeaza prin zona activa si bucla de racire de avarie. CIRCUITUL SECUNDAR DE RACIRE Rolul circuitului secundar de racire este de a transporta caldura preluata din circuitul primar de racire prin intermediul suprafetelor de transfer ale schimbatorilor de caldura spre tuburile de racire. De acolo caldura este disipata in atmosfera cu ajutorul apei industriale cu care este umplut acest circuit. Componentele circuitului secundar de racire: - 3 schimbatori de caldura care reprezinta interfata dintre circuitul primar si circuitul secundar. Prin intermediul lor se realizeaza transferul caldurii din circuitul primar in cel secundar. Schimbatorii de caldura sunt construiti vertical, cu tevi in forma de U, tevile fiind din otel inoxidabil, prin care circula agentul primar. Suprafata de schimb de caldura este de 910 m 2. 3. Limite si conditii tehnice Triga SISTEMUL DE MONITORIZARE EFLUENTI GAZOSI-CIRCUIT PRELEVARE Functia principala pe care acest sistem o indeplineste este monitorarea continua a contaminarii aerului pentru a asigura ca nu sunt depasite limitele de evacuare permise pentru gaze nobile, aerosoli si iod radioactiv. Din aceasta functie principala decurg urmatoarele functii specifice: - monitorarea continua a radioactivitatii in incinta principalei surse potentiala de contaminare a aerului (Hala Reactor); - monitorarea continua a radioactivitatii totale evacuate cat mai aproape de interfata cu mediul exterior (Turnul de Evacuare);

- declansarea alarmelor (locale si la distanta) la depasirea unor praguri prestabilite sau in cazul de defecte de echipament; - monitorarea radioactivitatii in situatii de avarie, atunci cand concentratiile de radioactivitate in aerul evacuat sunt mai mari. SISTEMUL DE PROTECTIE AL REACTORULUI Sistemul de protectie al reactorului are rolul de a detecta deviatiile de la conditiile normale de functionare ale instalatiei si de a initia actiuni pentru mentinerea securitatii nucleare. Functia de protectie initiata de sistemul de protectie este actiunea de scran(caderea barelor de control). Sistemul de protectie contine toate echipamentele electrice redundante si circuitele implicate in generarea semnalelor de initiere a functiei de protectie. De asemenea, sistemul de protectie administreaza interblocarile si configuratiile de sistem necesare operarii reactorului in diferite regimuri. Racirea in circulatia naturala. Pragul maxim de declansare a protectiei pentru temperatura combustibilului, asa cum este masurata de termocuplul standard in bara de combustibil a zonei active ce se asteapta a fi cea mai solicitata, nu va fi mai mare de 200 gradeC. Acest prag va fi fixat numai in cazul in care reactorul este utilizat in regim de conventie naturala mai mult de 8 ore. Puterea reactorului. Racirea in circulatie fortata Pragul de declansare a protectiei de avarie pentru puterea maxima a reactorului nu va fi mai mare de: a. 10,5 MW(75% din puterea initiala) in domeniul de putere mare. b. 7,35 MW (52,5% din puterea initiala) in domeniul de putere mica. Racirea in circulatie naturala Pragul de declansare a protectiei pentru puterea maxima a reactorului nu va fi mai mare de 525 kW (3,75% din puterea initiala). Debitul de agent deracire. Pentru functionarea in circulatie fortata, debitul de agent de racire nu va fi mai mic de 473 l/s in domeniul de putere mare (7-14MW) si mai mic de 236 l/s in domeniul de putere mica (0-7MW). Temperatura apei la iesirea din reactor. Pentru regimul de circulatie fortata, temperatura apei la iesirea din zona activa nu va fi mai mare de 47 gradeC.Pragul de semnalizare va fi de 45 gradeC, iar pragul de declansare este de 47 gradeC. Diferenta de temperatura. Pentru regimul de circulatie fortata, diferenta de temperatura intre temperatura apei la iesire din zona activa si temperatura masei de apa din piscina reactorului nu va fi mai mare de 10 gradeC. Pragul de semnalizare va fi fixat la 8 gradeC, iar pragul de declansare va fi fixat la 10 gradeC. Temperatura masei de apa din piscina reactorului. Temperatura masei de apa din piscina reactorului nu va depasi 37 gradeC. Pragul de semnalizare va fi fixat la 35 gradeC, iar pragul de declansare va fi fixat la 37 gradeC. LIMITA DE SECURITATE- TEMPERATURA COMBUSTIBILULUI Temperatura maxima a combustibilului, ca limita de securitate, este de 1150 gradeC, atat pentru functionare la putere stationara, cat si in regim de pulsare. PRAGURILE LIMITA PENTRU SECURITATEA SISTEMULUI Exploatarea la putere stationara. La o putere de 500 kW, temperatura maxima a combustibilului, asa cum este masurata de termocuplul standard in bara de combustibil a zonei active ce se asteapta a fi cea mai solicitata, nu va fi mai mare de 640 gradeC, daca temperatura pe teaca elementului combustibil nu este mai mare de 127 gradeC. Exploatarea in regim pulsat. Temperatura maxima a combustibilului in orice regim pulsat nu va fi mai mare de 1000 gradeC, in bara de combustibil ce se asteapta a fi cea mai solicitata. 4. Trei componente baza reactor CANDU:

Cele trei componente de baz ale reactoarelor CANDU sunt: 1. Combustibilul- bioxid de uraniu natural; 2. Moderatorul- apa grea; 3. Agentul de rcire- apa grea. Dac combustibilul de uraniu este folosit eficient, se poate obine un grad de ardere ridicat, adic numrul de megawai-or produi pe kilogramul de uraniu, va fi mai mare 1. Combustibilul Multe din reactoarele comerciale, inclusiv CANDU, utilizeaz drept combustibil bioxidul de uraniu. Uraniul natural conine 99,3% U-238, care nu este material fisil i 0,7% U-235. Majoritatea reactoarelor utilizeaz uraniu mbogit cu un coninut de U-235 ntre 2% i 4%. Probabilitatea de ciocnire ntre un neutron i un atom de material fisil este mai mare n combustibilul mbogit. n concluzie, mai puini neutroni vor fi necesari pentru susinerea reaciei n lan. 2.Moderatorul Concentraia de U-235 n uraniu natural este mic, astfel c numrul de neutroni care bombardeaz combustibilul trebuie s fie mare. La proiectarea zonei active a reactoarelor CANDU trebuie s se in cont ca pierderile de neutroni s fie ct mai mici. Pentru realizarea acestui lucru s-a ales drept moderator, apa grea, fiind singurul tip de moderator care nu absoarbe un numr prea mare de neutroni. Vasul reactorului conine moderatorul, el poart denumirea de vas calandria i are o lungime de aproximativ 6m i un diametru de 7m i nu este un vas de presiune. Moderatorul se afl la o temperatur sczut, deci el nu va fierbe i nu va exercita o presiune prea mare asupra structurii calandriei, iar protecia la suprapresiune a calandriei este asigurat de patru discuri de rupere. 3.Agentul de rcire n reactoarele cu ap uoar, moderatorul extrage cldura din combustibil iar lichidul care vine n contact cu combustibilul fierbinte devine i el cald. El trebuie s rmn n faza lichid, de altfel i pierde capacitatea de a ncetini neutronii, deci reactorul va trebui s funcioneze la presiune ridicat. Aceast metod nu este pe deplin aplicabil la un reactor moderat cu ap grea. Proiectanii primului reactor CANDU nu au putut s gseasc un fabricant care s construiasc un vas mare de presiune. Soluia preferat a constat n alegerea unui tip de reactor cu tuburi de presiune realiznd o separare ntre moderator i agentul de rcire. 5. Zona activa a reactorului CANDU: Zona activa (miezul) unui reactor de tip CANDU se afla intr-un rezervor cilindric orizontal numit Calandria prevazut la capete cu doua protectii de capat formate din placi de otel. Vasul calandria si protectiile de capat sunt strabatute de 380 tuburi tuburi calandria in care sunt amplasate 380 de tuburi mai mici, denumite tuburi de presiune. In aceste tuburi de presiune sunt introduse fascicule de combustibil, cantarind fiecare 21,5 kg si in care uraniul natural se prezinta sub forma unor pastile compactizate si sintetizate. Combustibilul nuclear -oxid de uraniu pastilat i introdus n teci de otel inoxidabil sau zircaloy dispuse dup o anumit geometrie care s permit o reacie n lan. ntr-un canal se gsesc 12 fascicule de combustibil, iar ntr-un fascicol se gsesc 37 elemente de combustibil. Un element de combustibil este format din 30 de pastile de UO2 coninute ntr-o teac din Zircaloy Apa grea sau deuterium este circulat prin reactor pentru a transfera caldura. Ea este utilizata ca moderator deoarece determina neutronii rezultati in timpul fisiunii nucleare sa-si piarda energia. 6.Sistemul de aditie otrava lichida: Borul i gadolinul sunt substane puternic absorbante de neutroni, utilizate pentru reglarea reactorului. Sistemul de adiie otrav lichid introduce aceste otrvuri n apa grea moderator. n figur este prezentat schema simplificat a acestui sistem. Exist dou rezervoare, unul pentru bor i cellalt pentru gadoliniu.Otrava este adugat gravitaional.Armturile de adiie sunt acionate din camera de comand principal.

Sistemul de control zonal cu lichid asigur un control fin al reactivitii din zona activ. Acest sistem menine reactorului la valoarea de referin, sau o modific ntr-un mod controlat. El este utilizat pentru a limita oscilaiile de flux. Un reactor CANDU are 14 compartimente de control zonal cu lichid. n figura de mai jos este prezentat modul n care acest sistem regleaz reactivitatea. Nivelul apei uoare din compartimente poate fi variat. Puterea global a reactorului poate fi reglat prin varierea simultan a tuturor nivelelor n cele 14 zone. Ajustarea local se face prin varierea individual simultan a tuturor nivelelor n cele 14 zone Sistemul de oprire Puterea reactorului, presiunea i debitul de agent de rcire sunt monitorizate permanent. Orice msurtoare care sugereaz c ar exista riscul unei posibile defectri a combustibilului, va atrage dup sine oprirea reactorului. Oprirea reactorului cu ajutorul unui sistem de oprire se numete declanare. O declanare are loc automat, oricnd un parametru de declanare (dat de msurtori), depete valoarea de declanare. Reactorul poate fi declanat i manual de ctre operator. Sistemele de oprire au toate componentele complet separate de sistemele utilizate pentru reglare. Sunt dou sisteme de oprire, unul cu bare de oprire, cellalt cu injecie de otrav lichid. 7. Sistemul primar de transport al caldurii: Sistemul primar de transport al cldurii realizeaz circulaia sub presiune a apei grele (agentul primar de rcire) prin canalele de combustibil, n scopul evacurii cldurii rezultate din fisiunea atomilor de uraniu. Cldura transportat de agentul de rcire este transferat apei uoare (agentul secundar) n generatorii de abur, aceasta transformndu-se n abur saturat care pune n micare turbina. Sistemul primar de transport al cldurii include canalele de combustibil, pompele i generatoarele de abur. Apa grea agent de rcire extrage cldura din combustibil i o transfer la generatoarele de abur. Acest sistem are dou scopuri principale: Apa grea agent de rcire extrage cldura din combustibil. Apa grea agent de rcire transfer cldura preluat din combustibil la generatoarele de abur. Cnd reactorul funcioneaz, datorit interaciunii oxigenului cu neutronii se formeaz izotopii de N16 i O-19. Radiaia gama care provine de la aceti izotopi mpiedic accesul la echipamentele care conin ap grea cnd reactorul este la putere. Ei dispar la scurt timp dup oprire. Tritiul este prezent n permanen n agentul de rcire. Eliberrile de tritiu sunt mult mai probabile din agentul de rcire, comparativ cu moderatorul, deoarece acesta este fierbinte i sub presiune. Sistemul primar de transport al cldurii prezint dou pericole convenionale: presiunea i temperatura ridicat. Sistemul primar de transport al cldurii constituie veriga principal n evacuarea cldurii din combustibil. Agentul de rcire transfer cldura la generatoarele de abur, n scopul producerii de abur. Agentul de rcire protejeaz combustibilul, rcindu-l. N-16 i O-19 sunt pericole radiologice care mpiedic accesul la echipamentele circuitului primar cu reactorul la putere. Pericolele provenite de la tritiu i produsele de fisiune persist i dup ce reactorul a fost oprit. 8. Controlul reactorului Candu : Controlul reactorului CANDU este asigurat permanent de sistemul de reglare (RRS). Acesta face parte din sistemul computerizat de control al ntregii centrale care include controlul nivelului i presiunii n generatorii de abur, controlul puterii unitii, presiunea i inventarul n circuitul primar. Absorbanii de control cu ap uoar, barele absorbante, barele ajustoare i sistemul de adugare/ndeprtare a otrvurilor din moderator asigur controlul pe termen scurt i cel global al reactivitii. Sisteme de control: 1. Sistemul de control zonal cu lichid :

Const din 14 compartimete de control zonal din reactor. Ajustnd nivelul apei uoare din compartimente, se controleaz fluxul din acea zon. Reglarea fluxului puterii se realizeaz prin introducerea controlat a unui anumit debit de ap uoar (cu rol de absorbant de neuroni) n fiecare compartiment al unitilor de control zonal. 2. Barele ajustoare 21 de bare n 7 grupuri. n mod normal inserate total pentru modelarea fluxului Acestea se introduc pe moment n zona activ i pot compensa otravirea cu xenon a zonei active dup oprirea reactorului sau scderea puterii acestuia. Sunt bare absorbante de neutroni, confecionate din cobalt sau oel inoxidabil 3. Barele absorbante : 4 bare n mod normal n afara reactorului Folosite pentru a suplimenta reactivitatea negativ a unitii de control zonal cu lichid. Reducere rapid de putere n cazul producerii evenimentelor anormale Ele sunt deplasate cu ajutorul unui mecanism de acionare, prevzut cu un motora care este ataat de un cablu, de care este suspedat bara.

4. Sistemul de aditie otrava lichida Introduce borul i gadoliniul n apa grea moderator. Exit dou rezervoare, unul pentru bor i cellalt pentru gadoliniu Otrava este adugat gravitaional Armturile de adiie sunt acionate din camera de comand principal. Sisteme speciale de securitate : Sistemul de opriere nr. 1 Folosete 28 de bare de cadmiu verticale, ntecuite n tuburi de oel concentrice Introduse n zona activ introduc o reactivitate negativ, oprind reacia n lan, fiind extrase numai cnd reactorul este subcritic Timpul pentru inserarea total a barelor este mai mic de 2 secunde Sistemul de oprire nr. 2 6 linii de injecie sub nalt presiune a soluiei de nitrat de gadoliniu Injecia are loc prin deschiderea unor valve de mare vitez Otrvirea se face prin 6 duze orizontale, confecionate din zirconiu n timpul funcionrii normale a reactorului cele ase duze sunt n legatur direct cu ase rezervoare ce conin un amestec de ap grea i nitrat de gadoliniu. Racirea la avarie a zonei active a reactorului : Asigur apa pentru a compensa pierderea de ap grea din circuitul primar. Sistemul este conceput i funcioneaz n 3 etape: - Etapa 1 injecie de nalt presiune: apa existent n rezervoarele sub presiune este injectat n colectoarele circuitului primar; - Etapa 2 de medie presiune: pompele sistemului aspir ap din rezervorul de stropire (aflat la partea superioar a cldirii reactorului) i o refuleaz n colectoarele circuitului primar; - Etapa 3 de joas presiune: pompele recircul amestecul H2O D2O, colectat la partea inferioar a cldirii reactorului, printr-un schimbtor de cldur transmindu-l spre circuitul primar. Anvelopa: Anvelopa de protecie menine eliberrile de radioactivitate spre mediu n limite permise, n condiiile unui eveniment nsoit de degajare de radioactivitate n interior. Este compus dintr-o structur de beton armat precomprimat, prevzut pe suprafaa sa interioar cu o cptueal epoxidic. Ecluzele sunt alctuite din structuri cilindrice de oel, cu ansambluri de ui la fiecare capt. Uile sunt interblocate, astfel nct s nu poat fi deschise amndou, simultan.

Sistemul de izolare al anvelopei asigur etanarea cldirii reactorului de detectarea unei valori ridicate a radioactivitii sau a unei creteri anormale a presiunii prin nchiderea tuturor trecerilor (cum ar fi: conducte tehnologice i de ventilaie) care permit circulaia fluidelor de proces i a aerului n timpul funcionrii normale a centralei. Sistemul de stropire este prevzut pentru reducerea vrfului de presiune i a duratei suprapresiunii n anvelop, prin preluarea de ctre apa de stropire a energiei aburului rezultat n urma pierderii agentului de rcire, reducnd astfel scprile din anvelop. Sistemul de rcitori locali de aer ndeprteaz pe termen lung cldura rezultat n urma pierderii agentului de rcire, limiteaz temperatura din zonele inaccesibile ale cldirii reactorului i menine temperatura aerului la un nivel acceptabil pentru personal (n zonele accesibile).