Sunteți pe pagina 1din 8

4

Catedra de Istoria & Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului


INTRODUCERE IN ARHITECTURA CONTEMPORANA
AN I/sem 1 - 2003-2004
A.
INTRODUCERE MORALIZATOARE
VA PROPUNEM UN LABIRINT

Labirintul: Labirintul este o ncrucisare complicata de drumuri, unele nfundate,
prin care trebuie gasit drumul bun catre centrul acestui ,paienjenis.
Intrarea si iesirea din labirint se fac totdeauna prin acelasi loc,
ceea ce face ca att drumul catre centru ct si cel de iesire sa fie la
fel de greu de gasit.
Legenda: Labirintul a fost construit pentru regele Minos al Cretei de Dedal (cel
mai mare arhitect al Athenei) pentru a-l adaposti pe Minotaur, o fiara
monstruoasa. Anual, tineri atenieni erau siliti sa patrunda n labirint
si erau ucisi de Minotaur, de care nu puteau fugi fiindca nu reuseau sa
iasa din labirint. Eroul Theseu, fiu al regelui Athenei, se decide sa-i
ajute. El reuseste sa omoare Minotaurul si apoi sa iasa din labirint
ajutat de firul pe care Ariadna, fiica lui Minos, i-l da pentru a marca
drumul.

Simboluri: Fara a intra n amanunte despre evolutia simbolurilor, labirintului i
se asociaza simbolul initierii, al cunoasterii.
Labirinturile gravate pe pardoseala catedralelor snt att semnatura
confreriilor initiatice de constructori ct si substitutii ale
pelerinajului n tara Sfnta. De aceea, n centru acestora se gaseste
uneori, fie arhitectul (alesul care a ajuns la Centrul lumii), fie
simbolul Centrului. De exemplu, pentru alchimisti, labirintul este
imaginea drumului care trebuie urmat pentru a atinge centrul (Opera)...
a drumului de la care artistul nu trebuie s se abat pentru a iesi.
Ca simbol al unui sistem de aparare, labirintul anunta prezenta a ceva
pretios sau sacru.
n acelasi timp, labirintul pastreaza, nca din antichitate, o
semnificatie solara.
(Dictionnaire des Symboles,
J.Chevalier, A. Gheerbrant,
Ed.RobertLafont/Jupiter, 1982)


Morala: Va apartine.








5
INTRAREA IN LABIRINT


Veti audia, de acum nainte pret de sase ani, tot
felul de cursuri despre arhitectura, unele vi se vor
parea prea putin legate de ceea ce credeti acum ca
nseamna proiectul de arhitectura. Veti auzi despre
chestiuni stiintifice, aspecte practice si tehnice,
chestiuni filozofice, interpretari, sfaturi, convingeri
personale si pareri diverse. Unele vor fi chiar
contradictorii, altele va vor parea fara legatura directa
cu arhitectura...
V veti uita prin reviste. Veti vedea forme de toate
felurile, facute n diverse parti ale lumii, care -
vazute numai ca niste poze - creaza imaginea ca, n ziua
de azi, se poate face orice. Tehnic vorbind, s-ar parea
ca se poate construi aproape orice; depinde numai de cti
bani ai. Aceasta nu nseamna ca asa se face arhitectura
de calitate.
V veti uita n jurul vostru: ceea ce vedeti ca s-a construit
recent si se construieste nca este si mai deconcertant. Revistele
,populare de arhitectura - cele la care se uita clientii nostri si
viitorii vostri clienti - snt adesea propagatoarele aceluiasi nivel
cultural de proasta calitate ca si majoritatea cotidianelor de pe
piata: aceeasi gaina care oua doua oua de odata, aceleasi violuri de
batrne scoflcite, aceeasi limba romna simplista si agramata,
aceeasi grafica vulgara ... numai ca transpuse n arhitectura.
Veti face proiecte n mai mult din jumatatea
timpului pe care l veti petrece n facultate, proiecte
de diverse feluri, n care veti ncerca sa aplicati cele
nvatate si vazute. Cei mai multi dintre voi vor cauta sa
capete o reteta. Acest lucru este imposibil. Altii vor
cauta sa imite un model. Nici aceasta nu va duce departe.
Nenumrate fundturi...


6
FIRUL ARIADNEI
Pentru a l gasi, trebuie nsa sa fiti convinsi dintru nceput ca:

1. Nu se poate construi orice i oricum i, mai ales, nu
trebuie s se construiasc orice i oricum.
Acesta este unul dintre obiectivele acestui curs introductiv,
acela de a v transmite nc de la nceput c nu exist orice
si oricum n arhitectura de bun calitate, c exist o mare
plaj de alegeri de forme expresive, dar c n spatele oricrei
alegeri trebuie s stea o motivatie.

2. Aceast motivatie nu este un capriciu (,aa vreau) i
nici o chestiune care tine de afecte individuale de
moment (,aa simt).
Ea st n semnificatiile - functional, simbolic,
social, existential, etc. - ale obiectului
arhitectural, att n sine ct si pentru mediul
nconjurtor (oras, peisaj, ambiant interioar,
etc.) si pentru comunitatea uman creia i se
adreseaz.
(Asupra acestor termeni si notiuni se va reveni de-a lungul
multor cursuri, seminarii si sedinte de atelier. Deocamdat
luati-i n acceptiunea lor cea mai curent.)

3. Arhitectul delibereaz asupra acestor semnificatii, le
interpreteaz rational, le trece prin filtrul culturii i
sensibilittii sale artistice. Din aceast deliberare
rezult un CONCEPT AL PROIECTULUI, o idee generatoare, pe
care apoi ncearc s o transpun n forme expresive,
care s o exprime ct mai bine i mai coerent.

Asa cum veti ntlni scris n literatura
contemporana de arhitectura, n spatele oricarui
proiect sta un discurs; de coerenta lui depinde si
calitatea proiectului. Discursul se exprima si prin
cuvinte: oricare dintre marii arhitecti de astazi
si exprima si sustine acest discurs.

7
Extras dintr-un interviu cu unul dintre marii arhitecti contemporani, al carui nume nu
are importanta pentru moment pentru ca veti gasi idei asemanatoare la foarte multi
dintre alti mari arhitecti contemporani:
Ce credeti despre felul n care criticii v-au nteles arhitectura?
n general am fost bine tratat de critici. Pe de alta parte, cred ca
(...) ei nu au sesizat totdeauna ceea ce reprezinta nucleul lucrului
meu, acele subiecte mai profunde pe care ncerc sa le ating n fiecare
proiect. Ca ma ataca pentru forma insolita a unor proiecte sau ca ma
lauda pentru detaliile sensibile din altele, mi se pare superficial -
indiferent daca mi place sau nu - pentru ca forma unei cladiri sau
felul n care modelez fiecare detaliu nu este niciodata prima mea
preocupare. Ele snt mai degraba aspecte incidentale ale unui efort
ndreptata catre un scop conceptual - acela pe care criticii par sa-l
evite.
Cum abordati un proiect nou; cum l nzestrati cu acest scop conceptual?
Depind n totalitate de diagrame conceptuale, pe care le consider arma
mea secreta. Ele mi permit sa ma misc cu prospetime de la un proiect
la altul, de la un sit la altul. Daca as fi abordat proiectele cu un
vocabular fix, as fi fost deja epuizat si mi-as fi pierdut de mult si
interesul pentru arhitectura. A gasi un concept initial pentru fiecare
proiect, un concept capabil sa cuprinda esenta oportunitatilor
arhitecturale unice ale proiectului respectiv, este pentru mine
singura cale, usa prin care intra noile idei n arhitectura. Desi
majoritatea celor care mi apreciaza arhitectura se concentreaza
asupra calitatilor ei experientiale si fenomenologice - lumina,
folosirea materialelor, etc. - pentru mine, cea mai importanta este
ideea. n fiecare proiect, toate mijloacele experientiale snt gndite
ca sa serveasca ideea care le sustine. (...) n aceste diagrame
conceptuale, cu care lucrez nca de la nceput, studiez ceea ce numesc
,relatiile prepozitionale esentiale pentru organizarea spatiala
urbana. (...) Am considerat de la nceput aceste calitati ale
spatiului ca fundamentale pentru experienta urbana, adesea neglijate
de strategiile traditionale, si mi-am perfectionat permanent aceasta
tehnica de abordare.
Faceti o distinctie ntre o diagrama i o schita?
Ideea unei schite este prea direct legata de ideea de arhitectura ca
arta vizuala. Desi snt de acord ca, n arhitectura, componenta
vizuala este foarte puternica, cred ca arhitectura este o forma de
arta mult mai bogata, odata ce cuprinde nu numai vizualul ci si
conceptualul, tactilul, fenomenologicul, socialul si multe altele.
(...) Semnele si simbolurile transmit semnificatii unei cladiri,
desigur, dar nu n aceeasi masura ca jocul luminii si al umbrei, ca
muzica ecourilor, texturilor si mirosurilor, ca aura pe care o produce
prezenta materialelor reale. Pentru mine, diagramele snt un
instrument care opereaza de la nceput cu ntregul spectru al paletei
arhitecturale. n diagrame, eu nu numai vad, ci simt, aud, miros.
8
4. Elaborarea conceptului i transpunerea lui n forme
este un proces artistic i intelectual, nc neelucidat
total, nc supus cercetrilor, dar care se bazeaz pe
cultur i exercitiu.

Titus Mocanu, filozof si estetician, unul dintre marii
profesori ai acestei scoli (si, dupa plecarea din tara,
profesor la prestigioase facultati din Germania) a ncercat sa
explice mecanismul uman pe care l antreneaza att creatia ct
si receptarea artistica (Morfologia artei moderne, Ed.
Meridiane, 1973). Am sa spicuiesc cteva idei.
Sensibilitatea artistica, ca loc al acestui proces, pune n
functiune, pe lnga alte aspecte/resorturi psihologice,
comportamentale si spirituale:
Intuitia: capacitatea de cunoastere imediata, care nu
recurge la caile nlantuite ale rationamentului logic, ci
le scurtcircuiteaza; dezvaluire - cu un anume grad de
imprecizie - a ceva neverificat pe calea rationala, dar
care exista sau poate exista.
Fantezia: imaginatia creatoare, facultatea de a crea
liber, de a gasi cai care se departeaza de obisnuit si a
caror valoare rezida n principal n noutate.
Expresivitatea: capacitatea de modelare expresiva, prin
mijloacele specifice a ceea ce fantezia si intuitia au
produs.

Aceste capacitati desigur exista n fiecare student la
arhitectura ca predispozitii, aptitudini native, dar aceasta nu
este suficient. Ele se educa toate, se potenteaza prin
diversele forme de nvatamnt:
- Intuitia si fantezia snt puternic potentate de cunoasterea
si ntelegerea a ceea ce exist, de bogtia bagajului formal si
cultural acumulat (deci ceea ce faceti la cursuri, prin lectura
si prin documentarea invidual). Dovad c exist si tehnici
specifice de stimulare a fanteziei chiar si n domenii
stiintifice: de exemplu, brain-storming-ul.

Cazul anecdotic al poetului George Toprceanu este un exemplu amuzant: se pare ca avea
o mare intuitie n chestiuni de fizica, ceea ce l facea sa vina adesea la redactie cu
,descoperiri intuitive legate de experienta sa cotidiana. De fapt ,redescoperea,
fara demonstratie dar cu o intuitie remarcabila, legi deja cunoscute ale fizicii, ceea
ce facea deliciul colegilor. Morala acestei anecdote este ca aceste calitati native
snt inutile daca bagajul de informatii n materie nu este suficient.
9
- Capacitatea de modelare/formulare expresiv se dezvolt prin
exercitiul direct cu mijloacele, procedeele artistice specifice
arhitecturii, cu diferitele limbajele plastice existente. (Ca
un pianist care exerseaz Czerni, ca un cntret care face
vocalize... ca Eminescu care isi ntocmea dictionar de rime
etc.)
Ceea ce nseamn ca pozele din reviste nu snt facute pentru a fi
copiate (procedeul Copy & Paste!), ci pentru a mbogati bagajul
nostru expresiv, pentru a exersa procedee plastice, dupa ce am
nteles ceea ce se afla mai adnc n spatele lor (motivul pentru care
snt folosite ntr-un anume fel n proiect).

5. Fiti siguri c tot ceea ce veti face de acum nainte
n facultate are o tint comun: ntelegerea i
conceperea proiectului contemporan de arhitectur, chiar
dac acest lucru nu vi se pare totdeauna evident.
Cum nu exista o reteta n arhitectura, ci numai acumulare
culturala si antrenament practic, fiecare dintre diversele
discipline pe care le veti parcurge - umaniste, tehnice,
stiintifice, proiectarea -, va ncerca sa va sistematizeze, din
diferite perspective, problemele mai largi sau mai punctuale
legate de aceasta profesiune, precum si sa va sugereze
exercitiile necesare pentru educatia de arhitect.
Mijloacele/procedeele de expresie specifice arhitecturii snt
foarte variate si complexe, iar ,vocalizele pentru stapnirea
lor deasemeni (printre acestea si desenul, pictura, modelajul,
etc.) Acesta este scopul orelor de ,Studiul formei si de
atelier.
Familiarizarea cu discursul arhitectural si cu diversele
limbaje plastice folosite si folosibile n arhitectura
(morfologie si sintaxa specifica) este si scopul cursurilor de
istoria si teoria arhitecturii.

6. Cursul de INTRODUCERE IN ARHITECTURA CONTEMPORANA nu
va ncerca s rezolve problemele generale ale
arhitecturii contemporane, s transforme o realitate
complex i labirintic a ideilor i limbajelor
arhitecturale ntr-un drum fr surprize. Cursul i
propune s v ofere cteva repere de orientare,
ncercnd:
10
s v introduc n problematica arhitecturii
contemporane,
s v descrie cum s-a creat peisajul arhitectural
contemporan.

Nici nu ar putea mai mult. Daca ar fi posibil ca problemele
arhitecturii contemporane sa fie rezolvate att de simplu,
ntr-un curs de un semestru, atunci ar nsemna ca arhitectura
ar fi o activitate prea simpla si cultural moarta.
Cum ar fi, s zicem, fabricarea conservelor de peste: un flux
tehnologic pe unde, la un capt intr pestele, niste cutiute de
tabl/plastic si niste hrtii autocolante, iar la altul iese
conserva.
Nici mcar productia de mbrcminte, o necesitate vital -
protectia de frig si respectul unei anumite pudori -, nu se mai
pune n acesti termeni. Cti dintre voi ar accepta azi s
discute problema mbrcmintii nafara ,modei". Moda
vestimentar este ns ceea ce s-ar putea numi un epifenomen
(un fenomen de suprafat), schimbtor prin definitie, al unui
fenomen cultural mai profund, care face obiectul unor
comentarii, unor discursuri, unor interpretri. Ea prezint un
potential teoretic mult mai mare dect al conservelor de peste
(pe care poate c le-am nedrepttit astfel).
Cu att mai mult arhitectura, care nu prezint nici futilitatea
modei vestimentare si nici nu poate fi nlocuit cu aceeasi
usurint, este produsul unor controversate si serioase
deliberri.

Arhitectura este (cel putin pn acum) foarte durabil
(constructiile rmn n picioare mult vreme), constituie
un cadru de viat inevitabil i, prin aceasta,
proiectarea i productia ei au o dimensiune de mare
responsabilitate.


11
DE ACEEA, VA RUGAM SA INCERCATI

1. Sa aveti o pozitie prudenta, selectiva fata de ceea ce vedeti
si cititi, fata de retete, modele si staruri. Trebuie sa va
construiti, n timp, propriul punct de vedere si sa fiti
capabili sa-l argumentati.
2. Sa aveti aceeasi pozitie critica fata de ceea ce se face, mai
ales fata de productia de arhitectur de consum, desi aceasta
este adesea cea mai cautata de clienti. Aceasta este ceea ce va
deosebi un bun arhitect de un arhitect de duzina/promotor/etc.
Sa nu priviti arhitectura ca pe un simplu obiect (chiar si
frumos n sine), izolat de mediul care o creaza si pentru care
este creata. Obiectul de arhitectura nu este niciodata complet
independent; el sta ntr-un loc anume si este produsul unei
culturi, al unor deliberari intelectuale, care dau seama si iau
n seama nenumarate aspecte legate de natura si peisaj, de ceea
ce este deja construit, de viata oamenilor, a societatii, de
structurile economice si comerciale, etc.

Aceasta este o atitudine etic i cultural pentru care se lupt
universittile de vrf i asociatiile profesionale din lume, i
singura cale de a promova meseria de arhitect. Aceasta este i
atitudinea pe care coala noastr o promoveaz.
Altfel, exist riscul (mare la ora actual!) ca arhitectura s fie
considerat un simplu serviciu tehnic, iar arhitectul un simplu
prestator de servicii (pentru care nici nu ar fi nevoie de atta
coal!).