," .

', ,-

fundatla

"Tr:!dl(l,l

Ron,:.neasca

Fu n d at ia "Tradilia "

Ro m s n e a s c s

Cununia -

Preot dr. Vasile Gavrili

I'ref21lde P.S. Prof. Univ, dr, Liviu (Laurentiu) Streza

Episcop al Caransebesului

Bucu r cs i i , 2001

llllstra,ia

copertei:

.Nunta

din Cana",

fresci (deraliu},

CUPRINS

secoluJ XIv. Bisenca SBntul Nicolle-Orphano Tesalenic

Descrierea Clf a BibHotccii Natlonale a Romiinlei GAVRILA. VASILE Cununia - viata tntru imparatie I pro d r. Vasile
Gavrilii. - Bucuresti : Fundatia "Traditia Romaneascii",

Prefara

1
Cuvant introductiv

2004

ISBN 973-87029-0-9
., I'
I

265.5

11 Omul - cununa creatiei ~i implinirea lui In Iisus Hristos 19

Elemente de antropologie cre~linil 20 Instituirea clsatoriei in Rai 28 Ciisiitoriit tn anttchltatc 30

TOlle dreplutile

rea.uvate

autcmlui

Designul eiqii ~icopert a : loan. Bit. lonescu Teh noredactare. KEPLER SYSteme sd'information

Culegere: Brtndu~a Vrlnc.anu

Corecturii: Valeria Radu

Casatoria in Noul Testament 43

Scri, cu . G aram on d de 10,5 P '

Nunta din Cana Galileii

47

2004. Fundaria Tradiria Rommelsca"

C1isiitoriaca Taina 55 Nunta, de Ia .iubite la .tnina 56 Unirea dintre Hristos ~ 8isericl - icoana a nun~i 59 Dimcnsiunea eccleslologica a Tainei Cununiei 66

\
Istoricul Tainei Cununiei

73

Vocatia slinteruei lmplinit.~ in viclUe snn~i1or cisatori!! 305

C:'isatoria crestinilor in primele trei secolc 76 C:Is.~tori3 crestinllor intre secolele IV-VIII 86 Cununia devine slujba separara 103 NUnla in cutumc, in dreptul bisericesc sl in invii!~turn Bisericii 106 Nunta in legislatia imperialfi 108 Izvonre privlnd disatol'ia crestinilor intre secolclc VI [J-XII 119 Talna Cununiei, dupa evhologule tipiiritc 140 Trrina Cununiei in M oli.tfob,icul slav ~i rornfinesc 148

Taina Nunti,i in viat"a crestinilor zilclor noastre

315
Societatea moderna ~ipostmodernd ~cirizele et 324 Casaloria si-a pierdut sensu I adcviirat? 332 "R.1\iunca autonomii" ~i "caraclerul privat" al cilsalorie; 336 Separarea Nuntii de Euharistic ~I lntoarcerea la .paganism" 339 Determinismul cosmologic ~cionceptia mecanicista despre via{.~ 341 Consideraui pastorale privind Taina Nun\ii 344

Explicarca mistico-simbolica a Tainei Cununici

157
Logodna Cununia 159 164

Concluzii ~pierspective

351
Taina iubirii in Taina tmparifiei (Cununie ~Eiuharistie) Conclusions and perspectives

359

225
Euharistia in viata Bisericii .Liturghia Ciisii[oriei' 228 256

Anexe

369

Fecioria ~i clsatoria tn vocatia sfinreniei

265
Ascultarea, Iectoria (inlreaga-jn~elepciunel disalorie 284 ~i neagonlseal a in

Ancxa 1: Codex Barberinus Grnecus 3 3 6 (secolul al VIII-leal 371 Anexa 2: Codex Coislinus 213 - R.'tnduiala ci\s.;lOrici Impiirn!i1or ~i a celorlahi (secolul .1 XI-lea) 381 Anexa 3: R"nduiala acruala a Tainei C;s:itorici 393

Anexa 4: Slujba Cununiei In Ma1lUJcrisui JilJ ~ka Mart, ju d o Bihar (1704) 413 Anexa 5: Slujba Cununiei aliiluml~ Dumnezetestu Lirurghii din ArhkratiJcolJ, Alcna (1994) 433

LISTA ABREVIERILOR

Bibliografie generala

441
BOR Revis!., Biseric OrtoJoxiI Roma,uI.

Gerf Desclee
IBM

Les Editionsdu Cerf.

Desclee de Brouwer. Edhura Instltutulul Biblic ~di e Misiune :.1 Bisericli Ortodoxe Romine. Rcvist Mitropo!ia Artka!u!ui, Revisw Mitropo!ia Revista Orrodoxie:
Colcctia Orientali Christiana Periodica. Oltnliei,

MA MO
0

Sibiu. Craiova.

ocr
P.G. P.L.
I

Cotecua lui .1.1'.Mignc, Patrologia Graeea. Cclectia lui .1.1'.Mignc, PIZtr%gia Latina.

PSB
rev.
~

Cotecua Pi/rit"i ,; Scriitori Bisericqti.

Revlsta. Coleet,i:. Sources CIJr.ti.,,,,,s.
Revista Srudi; 1iou,gice, Bucuresti.

S.C.

ST

IDO
trad, rom.

Teologie Dogmntlcf Ortodoxa.

Trnduccrea in lirnba romflnfi.

Prefat, a

Oriee cuvilnt, rostit sau scris, l~i are sensul ~i puterea Cuvantul
lui Dumnezeu,

In

~i astfel devine riscul necuprinderii

cuvant de rnftntuire.

A teologhisi sau a vorbi ~i a scrie despre

cutezanta ce presupune Adevarului lmpilrti\~il. Tcologul trebuic parinri, mai inainte

Durnnezeu este 0
sau al dcsfiguriirii se Impart~ascii

sa

el

iru;u~i din Adeviirul trait ~i piistrat de Sfanta Biserieii, prin Sfiruii de a ineerea sii-L inlpiirtii~eascii altorn. As" sc cea fi vesnica, indemnnii poporul. intamplii la Dumnezeiasca Liturghie. dupii ce slujitorii sc .inckstuleazii" ei in~i~i dill hrana

"~e/l1l 7 (1
~icontinuf

de Dlltlfnezell, t1l tredin/a

ell dragoste apropiati-vii",

cintarea liturgica: "GlIsta!i fi vedefieo bll" este Dom'II11':

CUNUN'A

V1ATA IN TR U IMPARATlE

3 progrcsului
barbat ~i femeie, fliclndu-i unirca cu Dumnezeu-Tatal, strftrnt al proprlului propriei mire ~i mireasil, ducilndu-i pan.; la prin Fiul lntrupat, In Duhul smnt. nirnicnlcll
~ din i

,Dintre

toate

picdicile,

ce stau

in

calea

duhovnicesc - afirma Nichifor Crainic - cea mal mare ni se pare ignoranta omului de sine". Cartea pe care o prefatiim, inlilulala: Cunanio - via/a intr fh lp a ra !it. sustinutf en lez:; de doctornt in Tcologic, ne ajuta s5 ne ferim de ne~liin\ii sau de intelegerea gte~itil a ceea ce numim noi nunta, Tama dumnezeiasci, care nc Iacc mite ~i mireas.;, dupd Mirelui Hnstos cu Mireasa Sa, Sfanta Bisericil. In cadrul studiului Teologiei Liturgice, mutte aspecte ale viclii luurglce asteaptii sii fie cercetate In profunzime, pentru a fi inlelese ~i impiin.'L~ite apol cclor dornici sil lrniasci\ viata in l lristos, prin Tainele Biscricii. Din literarura teologica lipsestc 0 abordare nrnplfi
sccularizarea
: l

Aceasta esre perspecuva care-l ponte ehbera pe am din cercul

Inrunericul

mormant. De aceea aprcciem dintre

.mai

int.,\i actualitatea temei trntate si

accea a

icoana unirii spirituale

Taine! Cununiei, acum clnd modcmismul

~i

tncearcs 55 rcduca ~cc(lslfi t:tir ln la 0 sim plii .l,,,,dille', bunf ~i [rurnoasjl daci" cste inelepllnilil dupa contractu I social, Incheiat in farn ofilerului Stfirii Civile. Uneori este neglijalil

~i In.'\rginaliz.1ui, proliterand in viata de familie concubinaiul, protejal chi"r prin acte legislative. De aeeea, in ciuda multitudinii srudiilor de antropologie, sociologie, psihologic s.'\u psihanalizil, in cnl'e olllul este prezentnt mai nlull ca un indiviti, co funqii ~i nevol specifice, iar familia <:n(> C e lli/a sodctilfii, in care individul i . a

$i
o

poalc exer<'it;l

run('~;ilc

~jch.:r:t~ in e\"oilc , era absoJu t neccs;ln"i

.bord.fe

imponnn!ei

offiului

co p.rloana

cremii

de

Dumllezcu,

eu vOCtlfia de a ajunge Ia asen).~n:trea co Creatorul, Din aceask; perspectiv5, faPlilia devine

adic:i la indumnezeire.

celula vie a Trupului Tainic "I lui Hristos, in care este integrntil prin Tainn Cununici. Dupn cu'n nimic in lumen aceasla nu arc 0 t1nalit.~le ~i un scop in sIne, niei nunta nu nre
0

finalitate unitea

~iU scop in sine, ci prin pUICtca-i sfln~itoare lranscende ll

importanta ei deoscl>itii din punet de vedcre teologic ~i pr:lC'ticpastoral; apoi, profunzimea precu,n ~i perspective ~i cnlltatea ~tiin!jfici a abordiirii. pe care parintele duhovniceascii

V<lsile Gavrila 0 da Interpretilni Tainei Cununiei. Lucrarea esre structurata pc sapte capitole. in primul capitol, Inutulat, OmuJ - cununa creatiei, autorul prezintii, in primul subcapitol, c~'i. .Omul mlnane
0

c.~teva clemente de antropologie Intregul univers, fapt care l-

k1ina - spune aurorul - nk'lt pentru

cunoasterea
IIl11illlelli

lui e5t ~i pentru

a deterrninat pe psalmist sa se intrebe: Ce ste OIJJ//~enTi

i, pr dt tl? S a il fiu ! O I1 I1 ""ea-I etrctft'{j pt eI? M iC foralll-l-ai dOIlSitC II i pllfin fa f.li dt 'ngtn, ell slava Ii ell mutt I-ai Incununa:pe tl.
1'11111.I.oi e dO nslilpult Ilirrull1lainilor p Tall, /Qall le-al supus slib pirioartleIni (Ps. 8, 4-6).
Creat din iubltea nemarginila a lui Dumnezeu, omul se descopera pe sine In Hristos, DUlllnezeu - Omul: Tn I-lrislOs omul ~i gase~te raspunsul In intrebarca:

Ci"e Ii ee esft ell; In

Ilrislo~, In\clcgemc.;; divinitatea este singurn nomlii " existenlei noastre". Prin crea!ie, omul a primit chipul lui Dumnezeu, Sfiintul Atanasie eel Marc spune: daruit orunenilor <:eva mai mull, adiea ~siimplu c :' p" ni~te animale
ci

despre cate Ie-a pur

.!)umnezeu nu i-a ereat

ner:l\ionale

(necllvilntnloare),

S~u, impiirk~~indll-Ic ceva ~i din pulerca Cuvilntului (Logosului) Sau, pentru ca, flind ea un fel de umbre ale

i-:' I'~cul dup" Chipul

eUNUNIA

- VlATA lNTRu IMPAl<ATlE

PREFATA

Cuvantului ~iflind ratlonali (cuvfintatori), 5C poalii mentine pururea in fericirc, lriiind in rai viata cea adev5.ral.~ ~i anume cea
a sfiruilor, Funla lor s-a corupt insii clod s-nu f:icul riii. Atune] au
dizUI in afara vic~ii din rai,

sr.

D:lcll in nntichitatea greaca sau rol)1:1oii c;is;itor~1 riimane 0 realitate piimiinteasci, iar in Veehlul Testament aceasta reahtate dobandc~le

perspecuva maniuini, in Noul Testament, C.~3toria

-in rnoane ~i stricdciune-". .OruJnul de Intoareere din moartea spjritunlii, spune piirimele
nu-l ponte [nee, dupii credinta ere~tinii, decst in

este ridicalli la ranguJ de Tainii - Taina nun!li - pentru a se desava~i in impiirii!ia lui Dumnezeu, la .Cina Nuntii MieluJui': .Fericili eei chemati la cina nun!ii Mielului' (Apoc. 19, 9). Taina nuntii descoperii Taina Iublru-lui Dumnezeu, de aceea Casatoria nu mai are un scns ~ un scop in sine nici mficar in j

Slaniloae,

Hristos. C.~ci Hrlstos este 31::11Dumnezcul eel personal, vesniciei lui Dumnezeu, EI en om In relalie acestia tOli pol
Dad
e ll

cal ~i Omul renliznt In maximum in caracterul Lui de persoanil !lcslin:llil

In Hristos umanitatea este ridicatil in
Durnnezeu eel personal insu~i fam sa se topeascii in

procreate,

ci sensul

~i seopul

final al Casillorici

eonslii in

1 . $1 inl1f\nd

des1iv5r~lrea omului, barbat ~i femeie, unili in 'ratnn Nuntii, ~i in

oamenii, ca persoanc de aceea~i fiin~\

in vesnicie, daca piistrcllZii IcgiilUf3 cu de necunoasteren lui In!clegere eronatii a il

s a ramana

unirea lor eu Dumnezeu.

Miintuitorul conflrrna instituirea ciisiitoriei in raj (rae. 2, 24; Ml. 19, S-6, Mc. 10, 7-9) ~i ii ad.1.ugii 0 conslderaue specific eshaLOlogicil, 'IInt:1nd ci dobdndirea impiirn!iei lui Dumnezeu trece in.1inlea clsiiloriei. via!a oonjugala, Teologia
0

EI, care poate clarui pc Dumnezeu ta inflnit." prin p~eal omul se imbolndveste
se intoluee Dumnezcu,

in sine printr-o

astfel incit Iecioria devine,

pe lang;;

existentei 5.1Ie, numai adeviirata

cunoastere a lui Dumnezcu

stare specific cre~ii crestine

BiJtric(J

a celor ee s-au meul .ei

pe texrul pnulin din

peale i7biivi de cercul Slralnl al mortii sale. Conditia acestet cunoasteri este iubirca,
Biscricfi.

i~i~i fameni de drngul impiirn\ici lui Dumnezeu" (Mt, 19. 12). nunpi s-a construit I!pislola caire Efescni. "BarbaliLor,iubili p, fen/eiLeVO(JS/ft, dupa

unirea a doua persoane,

in Hristos ~i in

In Taina Cununici, caliiloria cshatologica "cununa

biirbatul ~j femeia (ll1irelc ~i mircasa), "intr-un singur trup", ineep spre

( / lit }

Ii

HriJ/oJ

a iubit

Sa" (5, 25), nun!:1 dintrc HrislOS ~i

unili, in Hristos ~i in (liscridi,

1mpar,ilia Cerurilor, unde-i n~teapt:1

Bisericll Oind model pentJ1.1cea dintJ'e biirbat ~I feme Ie. Autoru I examineazil Nunta din Cana Gallieli, clnstita prin pcc.7.cnlaM~nluilorului Hristos Gn. 2, 1-11), in rf..",litateaei terestrii, care marcheazll inaugurare:t nun!ii mesi:lrUcc. .Hrislos sc sprijinii pe semniOC:l!ia rn.'ntuirii, exislent.~ deja in cls1l10rie ca imagine a alian!ci h:.rice ~i, prin prezenl" sensul Tm~rn!iei lui Dumnezeu, 5.1 la C.1n:l, proclamil profelic asimilandu-I cinci nUPliale din

cell ncve~tcjil~ ... milririi", spee 110ir<:;d1esav1lr~ltii cu un

el in~l~i ~i eu Dumne7.eu, in nunta cereascl. Prin aceSle cOrulidera!ii anlropoIOg.ice, (luloru! pre~tee nou subcapltol: precre~ii, prezentare a obiceiurilor dOjica, intilul ...t: Oslroria

Insliluirea Ciisiitoriei in Rai. Autorul face apoi 0 ~i a rirualuri]or cl5.~toriei in antichiltllCl\

0

iudaici ~i piig;;n.~, ca

pregatire pcntru (:.1pltolul al

ecrurl. Noul TCSI3.mentii dii, de a1tfel. lui Ilristos numele de -Mire-' (Mt. 9, 15; Me. 2. 19; Le. 5, 34-35, 12, 35-36; In. 3, 29).

1n Now Testament.

6 Minunea moment M~nluitorului

Cl1NlJN1A - VlATA lN1'RU iMPAR.AllC

PREI'ATA

[rnnsfonniirii

apei in vin depii~e~e

mcsei,

nevola

de

pcntru

conunuarea

cum

~ i

prezcnta

Aulorul inslstli apoi asupra Casaloriei en Tainii: "Tailla aceasta mart ette" (Fies. 5, 32). Siantul Apostol Pavel 0 numeste '[aina ' , amt.'1nd ci Nunla are un loc in impa"'!i. nu ponte piimiintesc. lui Dumnezeu ~i deci

la nunt,; nu este obisnuua, omcneascf.

In acest

sens. SI1\nlul Chidl al A1exandrici spune: .S-a pogoml dcci din cer Cuvantul lui Oumnczcu, cum zice EI insu~i. <::I, f:idndu-~i lirca omului, asernenca unui mire, sa 0 convinga sa rodeasca scmintele duhovnicesn ale Intelepciuntt. ~ide aceea,
propric

Il Ilmitata

Ia un

lucru

Nunla sau cununia, dupa deflmpa dati de parintele Staniloae, .este un act Sranl, de origine dumnezeiasca, in care. prin preot,

cu drept

cuvfint, Ilrea Mfinrunorul, Mire".

ulnanitli\ii

se

nurnesre

mire:lSa, lar

Autol'ul inceardi sa gdseascd intelesul tainlc al NunTii din Cana, cxplicand cuvintele Evangheliei. ..S-a /oell/ IIlm/,j til C(IIIIJ GIJlil.ii" (In. l, I), in .G~lileea neamurilor", cum ztce proorocul (Isaia. 8, 23; Mt. 4, 15), pcntru ci iudeii I.-au respins pe Mirele din cer, dar I.-a primlt, cu nlulu iubire, Biserica dintrc neamuri, "Nllmoi all vin" (In. 2, 3), penrru cl Vinul, adevilrat.1 baUIUm,
(in.

se imparta~e~le harul Sranlului Duh unui b.~rbal ~i unei femei ce se unesc llber in cas.~lorie, care sflnteste ~i inaltJi legiltura naturala a dis~loriei la demnitatea reprezentarti uniril duhovnlcestt dintre Hrlstos ~Bi lserlca".
Autorul completeaza analiza biblicii ~i leologidl din acest capuo! in alte subcapitole, precum. Nunta, de la "iubirr.!" Ia .I~ina; Unirea dintre Hristos ~i Biserica - ieoana Dimcnsiunea ecclesiologica a Tainei Cununiei. Stanlul Apostol Pavel, in Epistola clt.re Efeseni, a nuntii: numind

este Sangelc lui Hristos: "Trllp,,/ Mtll est odevarlJli mlin(ort Ii

Slingtlt Mtll, adtVaralo billlflri"

6, 55).

Biscriea prin sintagma .Trupul lui HrisIOS, dezvolla ideea ecclesiologicl asupra naturii Biseridi, at Trup al Domnului, pentru a deflni casiltoria (Efes, 5, 22-23). Dimensiunea ecclcsiologica a Nuntii se desprinde ~i din faptul cii, devenind biserica, 0 bisericl in rnic, Cllsilloria este taina in care se implinesc toate celelalte talne; deVine marna - Eva c:J.re na~le Iii ai Impiiriitiei lui Dumnezeu,

..fi

tra il

a(olo 14ft uas..... (In. 2,6-7), care sunt, dupa Sffinlul sase se iruelege puterca de

Maxim Miinurisitorul, putcrca nnturalii de infliptuirc a poruncilor dumnezelestl. iar prin numarul infaptuirc " firii.
.ACllhl

s(oa/eli ,Ii adllcep

NII/IIII

gl(.rtolopa tore

It

1111111 1./.1.(;

jiiCIlIe viII ... " (In, 2, 8-9). Restabilirea

firii umane
0

~re 1oc in pcntru eli

HriSlos; insil EI nu donr ~dar,

reslabile~le, d
0

desavar~~le,

nu doaf umple v:1sele eu apa, ci

transformii in .vinul eel bun".

conch ide autorul, mci incepulul omen.irii se face pnn ei are loe in impam!ia Cerurilor,

binecuv:\nL1re.1 familiei in r.ti, incepurul r:1scumpamrii se face 13 numa din C,'ln.1, br des.~va~rcn 1 : 0 Cin" nunlii Micluilli

tn al treilea acestei intiilnim prirnilor

capitol,

intitulat: izvoarele privind descrisii

Istoricul

Tainei Cununiei,
Chiar dadi randuieJi, la casaloria care era

autorul prezintii considern!il generale privind isloricul ~i evolutia Taine, urntiirind diferite cr~tini, vcchi existente, existen\ll mnduiala une; dupli referitoare afinnatii nu este

binecuv:lntari

sau proceduri

ritualistice

siivar~ita. In Biserici, dintru incepul, cisaloria

:t fost considerat.'i

CUNUNIA - v tA T A tNTltu

f(\J IP A R A n E

Biserica

casatorie ere~lina sau c"slitoda a fosi Incheiata ~i triiit:i in Hristos (I Cor. 7, 39), pcntru di era cisatoria dimrc dou~ persoane botezarc in Hristos. Autorul incepe prczentarea istonei Tainei Ciisatoriei din primele trei secole crestine, trecand apoi la urmlltoarele patru secole (IV-VII!), pentru a ajunge I" momentul dlnd Cununia se separd de Liturghie ~idevine rnnduiala de sine. Capltolul continua cu prezentarea unor documemc privind diferitelc cutume referltoare la cununie din Dreptul Bisericesc, din invii!iitum Bisericii ~i din Iegislatia lmperlului Oi7.:lnlin. EI se Inchcle cu 1n.'1rturiidespre actele principale din Rndui:tla Cununiei: impilrt.'1~ireamirilor si paharul cornun, precum ~fiormula de Incununarc, euprinse in manuscrise din secolele VIII-XII. Capuolul al pairulea este intitulat: Explicarea mistico-simbolia a Tainei Cununiei. Autorul prezinta scrnnlflcatia simbolici ~i teologici a rnnduiclii Logodnei ~ apoi a Cununicl, opriodu-se asupra princlpnlelor clemente componente din ritualul acrual al
acestei talne.

Capitolul 3 1 cincilea, tnurulat. Taina iubirii ln Taina Tmpatifiei, estc un capitol de mistidi liturgici, ee sporeste valoarea Tainel Cununlci, punand-o in legatura eu Taina Tainclor, Stanta Euharislie. Capitolul al ~aselca cste intitulat sugestiv: Fedoria ~i cits5toria 10 vocafia sfinreniei. Tn acest capitol, aUlorul reu~~te sa prezinlc sintetic "U;I leg1ltum dintre cde doua stari din y , viat..~cre<tinilor fceloria ~i cununia. cat ~i sfintenia fiecireia. Capilolul 3 1 ~ap(elca, intitulat: Taina Nunfii in viafa cCCfcinilorwelor noaslre are menirea sa prezinte multiludinea de problemc pe care Ie ridicii vremea de astiizi ~ c3rora I

PR(::FATA

trebule sa Ie fadi fata. Toate aceste abordiiri sunt pericole reale

ale secu larizilrii viepi cresnne. V 'J3ll' crestlnului, conchide autorul In Conduzii ti perspective, este 0 continui Nunu In Biserici, nunu care incepe in BoIcz ~ se tmplin~e in Euharistie; calitatea de c~n nu presupune 0 cunoastere teoretica a adevarului Evangheliei, ci 0 ~ire a acesmia," Rlispunsul Bisericii Ortodoxe la crlza ~i la provociirile socictlilii in care trilim trebuie caUlal rnergand in profunzlme, In mesajul euharistic in perspectiva eshatologlca a vletii in Hristos. Pcntru aproximativ nouii seeole, Taina Cununici ~ra integr:u:\ in r3nduiala Sflntei Liturghii. Abia in a doua jumillate a secolului al VIII-lea apare 0 rnnduialii aparte a Cununiei, impusii de nevoia Bisericl! de a-i disatori pe cei care nu puteau primi Scant,. Ympin4tnie. In ciuda unci reale sliibiri a constiintei ecclesiale, cauzate de indepartarea de Stantul Potir ~i de diminuarea tensiunii triiirii eshatologtce, Biserica Ortodoxa nu a pierdut sensu I adevarat al T:tinel Casiiloriei. insii separarea Cununiei de Euharistie, produsa In limp, :l umbrit rnult caracrerul de Taina al Casiitorici. Autorul propunc Comisiei Llturgice a Sf1Intului Sinod al Bisericii oriodoxe Romane analizareu urmdtoarel perspective: Revenirea la traditia lilurgica autentic onodoxll., prin reedit,trea Slujbei Casiitorici in eaclrul Dumne'lcie~lii Liturghii, a~a CUln a procccL~1Siseriea Ortodoxa din Grecia, dupil modelul Arhierati/eonN /u; grecesc, prezentat in Ancxa 5. Astfcl, cei care doresc sa respecte exigenlclc evangheJice rcferitoare la cisiiloric,
00

integrand Taina iubirii lor, euharistic, in Trupul lui Hristos, in perspcctiva tmparapei V~nice a lui Dumnezeu, prinrr-o pregiitite mai eXigenl3, vor putca fi cunu03!i In caclrul Dumnezeie~tii Liturghii.

10

eUNUN'A - vtATA INTRU lMP.l.RJ.TTE

tuerarea cupnnde in Anexe doua riinduieli ale Cununiei din

dlferite codice, randuiala nctuala si randuiala Llrurghiei impreunll eu Cununia din Arhieratitoflul grecesc. tucrarea piirintelul Vasile Gavnla esre rodul incontestabll 31 unei munci ~tiin!ince asldue ~i al unei expcricnte duhovnicesti dobandite in cei peste zece ani de slujire in Paraclisul Universltar ,StanllJl Nicolae" din Bucuresti. Ea este tmtalii ~tiin!lf!C, dupa 0 SI1lJClIJra complexa, ceea ce ii sporeste valoarea. Expunerea este clard. folosind, dupd nevoie, aut lirnbajul elevat, teologulut, cit ~i cel simplu, adresat credlnclosuloi. adresat

Cuvant introductiv

Pcntru Teologia Lilurgicii, lucrarea este uruca ~ de mare

valoare, deschiziind calea unor noi abordari interdisciplinarc.

t P.S. Prof. Univ. dr. LlVIU (LAURENT, IU)

STREZA

lstoria omului tnccpe incheie

cu familia - crearea

primilor oameni, ~i

Adam ~i Eva, binecuvantarea

lor in Eden (Fac. 1, Z8) - ~i se

ell nunta cereascii dintre Hristos - MireJe nenunt'!

Biserica - Mireasa nenuntita (Apoc. 18, 23; 19, 7-9; 21, 2, 9; 22, 17). Inceputul restaurarii lumii este legal de nunta din Cana Galileii On. 2), unde Hristos da ,vinul ccl bun' - Sangele Sau, iar impara~ia lui Dumnezeu este anun\ata de
0

nurnii, la care Mirele

este Hristos, lnconjumt de casnicii, prietenii Siii - Sfinlii, inso!il de prietenul Mirelui - SfttnllJI loan BOlc~alorul (In. 3, 29) ~i de cele cinci fccioore care s-au impodobit cu .intreaga-in\clcpciune'

12

CUNUN'A

- VlATA 1r.,.RU IMPARATII!

cuvANT

INTRODUcnv

13

(rura\ia inimll). Via~aomului este 0 cilatorie continu~ intre doui\ nuntiri intr-o singurn nuota: nunra eereasci. Cea de-a zecea fericire a rostit-o Miintuitorul pentru cet care se

vor ural pe Muntele Fericirilor, pentru a se uni cu Ella Cina nuntii "Fericili(ei ,hema,; la <inanllnti; M ie/II/lli"CApoc.19,9). Mielului:
Este evident faptul di Talna Cununiei, sub aspect teoretlc, dar

mai ales practlc, este complexa atat prin sensu rile ei duhovnlcesu citt ~prin multitudlnea problemelor exlstentiale pe care le rldidi.. fiind Taina cc intra eel mai mult in t.'tngcn\<'lcu vlata crestinllor. Intr-adevar, ea privestc insii~i fllnta ornului, tot at~t de mull ca ~ i viata de zt cu zl.
S-a seris ~i se serie mull despre cisatorie (tcologl - mal ales

Unul dintre termenii eel rnai des intalnili in paginile tratatclor - mal ales ale eelor din Apus - descriind starea lumli contemporane este eel de .CJ'izii'; in fata acestei sitU3!ii, Biserica Ortodoxa este chematii s a reflecteze ~i s.i dea un rnspuns autentie ~i salvator, ..Din perspectiva C3siitoriei, civilizatla pe care 0 trnim e 0 clviliza\le de -auto-erotism- 0 isterie de porta erotica ee !ncepe ~i se termina in CU, in tndlvid, in distrugerea relatle], in ignorarea adevarulu! personal al omului. lneluctabll, c1Is3toria este ~i ea allenata. Ea devine 0 conventie ralionalll legata de finalita!i utilitare sau se rnentine ca 0 atractie reclproca. bazata pe arnorul flzlc pentru satisfactia tndividuala efemerll3. Cauza acestei alieniiri nu poate fl giisitil exclusiv in starea omulul dezrlldiidnat ~ deceptionar, ci ~i-n criza teologica ~imal ales pastorala, are trebuie s a fie depii~itil. Aoe:I$Iiiepoca secuJarizata in are triiim cere de Ia Biseridi un cler cu 0 credinlii puternicii ~i blne fundamentatil; de asemenea, cu 0 spiritualitate adanci. Teologia scolastica ~i curentele modernlste au influentat mull viala Bisericit, incepand cu in\elegcrca eonceptului de Biserica ~i raportarea omului la Biserica. Astfel, at.~l Apusul cat ~i Rasaritul se vor confrunta mai ales in sec. 31XX-lea cu 0 crizii spiritualii ce sc va extinde ~via afecta toate laturile vielil biscricc~ti. Con~tient de perlcolul ce avea s a - I ameninle, Catolicismul, in perioada imedial urmatoare celui de-a! doilea cal-boi mondial, s-a angajat intr-o reinnoire patristici liturgicii ~i ecc1esiologici. tn rnajoritatea [iirilor onodoxe se instaureaza ateismul cu efe<:te dezastruoase;
3
Chri>IOO

apuseni, psihologl, mass-media produce

psihanalisti, sociologl, jur~tl etc.), iar 0 adevarata .,industrie publlcitara" cu privire

0

In natura conjugalll a omului. in acest context.

n o u alucrare
soarta

a"and in centro ciisatoria ar fi de prisos, impii~ind scrierilor de scrrar, pedepsite cu praful uitarii.

Cu toate acestea, constatam ci Parin[ii ~i doctorii Bisericu, urmap de ncnum~l":'1titeologi, au definit sensu I ~i efectele lJOlczului, ale Euh:trlstiei sau ale Pocdintel (m e/alloia),insa nu s-au <,_"primaldcplin ~l decisiv ~i in ccea ce prive~te Tai,,:! Nun\ii (ciisiiloria)'. Dc aeee:, 0 abordare diferitii, plecand de 1.1calitalc:I ei de T:.in5. se impunc en singurul riispuns-alitudine al Bisericii
Ortodoxcl,

desehizand 0 noua perspectivii asupra c.isillociei, in special. ~i asupra vie!.i ~tinuJui, in general.

J... n

C o " " ''''li" Andronikof.

M~'IoriT.

1986.p. 8.

LI M.... ,. "-'

ra O a..,.urn-J .

" '" ,....f1 ... ~ "

Cetf. I'lIriS. 1998. p. 219 YMCAPRr~<;sI.'lIrl>.

e\l(\1mj'i. 2001. p. 178.

y " " " " "L "i._

M4Nki, 1I1Id. rom. Mihal CanlU niali.Anastos;'.

14

CUNUNJA -

V IA T AtNiRU t~1PAR).TlX:

cuvANT lNTROoucnv

15

ortodoxia din emlgratie, prin varfurile ei irnpunatoare (ca Bulgakov, Evdokimov, Zenkovsky, Kartocev, Kera, Afannssiev, Kniazcff, Florovsky, tnci I..ossky ~.a..) inlluenta discret ~iprofund
0 nouil orientate

din plicate, drept scop principal expllcarea cultulut crestin, acesta rlman1nd inci un teren virgin ce ~teapta

$ .'1fie abordat co multa

Wmantiirile occidentale+, din sec. al VII-lea, se constata In acest context, in teologle. 0 inslrilinare lenta de traditia patristica, sim!itJi rnai ales in ultimele douii secole, pe de 0 parte se

sertozitate ~i diiruire. Paul Elldokimov (1901-1970) afirmii ci .TOIaUlalea slujbelor constituie 0 adevarata teologie liturgidi de
0

bogatie

nelntrecuta'", pentru ca ele, slujbeie, redau eel mai bine ~i eel

mal Ilmpede inva!litura parin!iJor. Cu aile cuvintc, "rugiiciunea liturgica lzvordste totdeauna din totalitatea adevarului"8 pe care-t lrnpiirt.'i~e~te Trupulul tainic al lui I lristos - Biscricn - sub forma doxologtca. astfel incat explicarea Sflntelor Scripturl, doctrina Bisericii, morala - cu ahe cuvinte, intregul continut al educatiel crestlne este imparta~it in strnnsa legatura co slujbele - Uturghia9. Din acest mouv 0 parte a Llturghici poartii numele de Ulurgbio (altbllmtni/or. Ca disciplina de studiu insii, Tt%gio Ulllrgi<il a aparut relativ recent in sistemul disciplinelor Teologic l.iturgica au ineeput pentru 0 lunga perioada

dezvolu invil!~m~ntul tcologic sistematic, pe de al11l parte se

aluneca spre speculatli abstracte rationale, teologia LltUTghicifiind eel mal puternic afc(:tatii din cauza rupturii dintre studiul teologtc ~i cxperienta IiturglcllS: marturia liturgica a Bisericii cstc trecutii cu vederea, iar Ulurgica este respinsa sau cu greu tolerata, pentru 0 buna perioadd de limp. Cu toate acestea, mai ales incepand jumatalea ultimulul secol, titurgica trezeste un nou interes. Apusul cu

cunoaste. 0 data co marea schisrna ~i apoi co

Reforrna, un drum ~ 0 situatie aparte, In Rasaril, profesoril de teologie aveau de acoperit un spatiu teologic vast; se fac traduccri ale comentariilor in limbile na90nalc; alcatutesc elevllor din scolllc el in~l~i scurte cornentarii liturgice blzantlne de teologtc ~i parohlnli"6; ..studenulor ierarhi carturari ~iprofesori necesare teologice", dar ~i.clerieilor

s a apara

teologiel,

de~i lucrilrile

de

foarte de timpuriu in viata

Bisericii. Ccrt este insa [aptul ca, in Apus, Teologia n Iost rupta
de traditia liturgldl - sursn vietii ei : l

ceca ce a general 0 ream erila teologica: or, sc ~lie cil acest gen de teologic a influentat ~i teologia Riisaritului. Lilurgica dintotdeauna avut ca obiect de stu diu cullul ~i drept scop, explicarea

aldituiesc cursurl ~i manuale necesare ~coiilor leoiogice, precurn ~i un foar\e mare numar de articole teologicc cu un continul liturgic (eel pu!in in sp:lliul teologic romllnesc), care iosa nu au,

:Icestuia: insa s-a mul\umit adesea co expllcalil elemenlare eyicu un simbolism superficial eyiarbitrarl0.
in'al, il<.curqti.

4 ;

A k-""nderSchlll'"ClM. [);"..,.. Ii In. M .r:ut rom Pr I B u g :o ,Duct..,.I, 1992.

p. \1 Idem. I.,."" ..... U ""fiul n-I.o, 5 < . Vbd..m", Sc:minaty Press, New Y < > < I<1, 9 8 6 . p. 1 0 A 5C ,'Cdea no.. .u.""dul, P ro prof. dr. P . Vmtik.cu, Utvrp"",, ."""

t972. p,

7,

6 cd~ia

7 8

P.ul vdokimov, ~ Bucutqcl. 1996, p. 261.

tr.K I.1(l<1I. dr. lrineu 10M Pop, "hicreu vIeIr. IBM.

. Alexan~ Sdt",o ... nn, Urwv ,,'" Li/~New Y < > rl< 1 9 8 ), p. 9 1 0 A k. o n d c:r Sdt",.,ronn, l ~ "~ ..,.ed. C.l. p, 1 6 .

n""", p. 2 6 0

16

c..:UNlJNIA -

" " lA T A[t\'TUU i~fPXRATIe

CUVANT fNTRODUCnv

17

Taina Cununiei pune nenumarate nu sunt Prudenta, rezolvate pudoarea, marginalizate, atunci clnd

probleme, dintre care unele au fost neglijate sau Care este cauza? Cred c.'i toate flxatii ~i

in mod clar, altele

tngrozltoare. Omul flamanz~te

n-au fost ignorate.

ce l-a alungat absurdii. '14

din

liniea

dupa un dialog nemijlocit cu Cel neftinte! In aoeastii tragicamedie

aile priorit3!i, incenitudinea?

acestea consutute cauza acestei scipiiri, dar mai ales !ipsa unci antropologii receptata!t. crcstine, care se impune a fi dezvoltatil, de mare actualltate lumli contemporanets.

Una dintre problernele adaptdrti lui la cerintele secularlzitr] galopante Bisericii Ortodoxe, .0 parohie

care preocupa In cluda unei la adresa

Este cunoscutii in istorie capacitatea Biscrieii Onodoxe de a depll~i momenlele dificile ~ide a renaste prin puterea DuhuJui SI:lnt; Pllrin~li Bisericii au primit cu multii maturitate ~ eu tncrcdere du hovnlceasca framant.'irile credinciosilor din i diferite epoci ;IIe istonei. .Conllrctul cu Dumnezeu - spune Piirintele Sofronie - e
0

Biserica, pe teologH ortodocsi,

este cea a innairil cultulul sau a

aventura riscanta; ponte duce 1 . '1

~i a criticilar tot mal vehemente cultul crestin ortodox ~i spintuahtatea cel mal nimerit

are un rol tot mai anodoxa pentru nu se pol

0 adevarat.'i

plerzanie, dar ne ponte face ~i in stare sa ne dezbracam -de ernul cel vechi laolalta cu fuptcle lui. (Colos. 3, 9). ~i se iveste tntrebarea. oare criza spirituala pe care 0 cunoastern in tumea
de azi nu e preludiul unei uriase renasteri? Pentru cl lot ceca ce se tntiimpla acum in sufletele cltorva se poate petrece lntr-o muhime de suflete, se poatc preface intr-un suvoi puternic.15 Tmim in vremuri in care cuvintele sunt mal nccesare decit painea 16; mi.-a~ don ca aceasta luernre sa nu fie doar un modest s,i timid cxcrciuu al cercetarii ~ial srudiului, ci 0 .Jlrlrniturd" cc cade de 13 Masa Stiipanului, dosplta de dragostea eelor ce 0 "or prim!, in paine hranuoare de suflet. ln aceasta lucrare sc vor aduna fmm3ntiirile

important in via~ oarnenllor,

adcvarala

concepe Bra vialA culticl. Culrul este izvorul din care se hriin~le viata parohiei ~i mediul activitate pastornlii13.

De altfel, framantiirile lurnii contemporane sunt frnmanlarile omului dtmotdeauna, semn 31 diutarilor, 31 inselilrii lui dupa 0 viata,
0

iubire adeviiratii. Destinul lui are ceva cornun co la!i

profetli Vechiului Testament, care .s-au luptat cu Dumnezcu". .Israel S-<t luptat eu Dumnezeu ~i care dintre noi nu se lupla? Pana in ziua de azi inlreaga lume e in conflict cu EI. tnlreaga umanilale fl invinuje~te penlrU suferln!eIe noastre. Vla~ nu e un lucru simplu. D:lr a trili lara 0 astfel de cun~tln!a e 0 pJictisealii

s,i dlutiirile
tinerilor ~i

personate, impreuna cu toale ciidcrilc ~i ren~terHe

varslnlcilor, 1I1irilor ~jmireselar, parinlilor s,i copiilor, din care m-am lmpanas,it in scaunul spovedaniei s,i-n viata ecdesiaHi, unde ne-am asumat reciproc.

II Consunun Andromkof, .,. <iL, p. 219. 12 Pr prof dr. NicQlae 0 Necub, Trdip.Ii_;,.,&.J..:inwli
tnn<

..... ._ 1 , C>bp'
.-~-' ,

p.15
77V#

....../

13 1I,iJm .o p.

17

14 Amlmondril Sofronie. ~ - ~ V'wpi V"".... Ir.I(I. roUl. o.ac. loon I. 101 ,.., Ddsis, Sibiu, 1998. p. 114. p. IS r.iJm o. 115. . O 16 VbdlmlrZIeIInsky, DiIK.t. "e.-u..isMu.. #TW . "", ... c.mIm.I./,,; Dobre. Ana""'i:I, & 1<\11 '<'1'1 ,1998. p. 59. lIA,.;n'.... trad. rom. c a rm e n

18

CUNUN'A

V IA TAINTRU

1M"ARAnt

Care .este iubtre" (I In. 4, 8), i~i giise.~tc sensul adevarat in iubirea ziditoare a lui Dumnezeu care o penetreaza ~i 0 transflgureaza. Taina iubirii line universul pe cea mai grea a este iubirea jertcare-l umple de v;atii ~i de sens. Experienta omului e inslngurarea, iar bucuria mantuitoare

Lumea cre:ua de Dumnezeu,

felnlca. C:1s.'itoria, care - dupa EvangheUe - devine Cununie, Taina a Nunlii, se zldeste pe aceasta ternelie a creapet. lubtrea, iar iubirea este riispunsuJ moartea dumnezeiesc in
0

r a J a urH, precum
deschtdcre ~i
0

Invlerea este riispunsul lui Dumnezeu iubire" blrutc

in fata mor~l. .Adevarata

~i < . i i i casiltoriei

pcrspectlva in vesnlca fericirc a impiirii!iei lui Dumnezeu. Sfiinta Treime este structura supremei iubiri - afjrm~ Parintcle Sliiniloael7, iar lumea, "opera a iubirii lui Dumnezeu, indumnezeirii18. destinalii De aceea Ciisiiloria are ncvoie de 0 abordare teologtct, pornind de la imaginea pe care ne-o dcsoopera Sf:lntul APOSlol Pavel, cu referire la unirea biirbalului cu femeia in Hristos- .De aceea va lasa omul pc taliil sau s,i pe mama sa s i se va lipl de femela sa ~i vor fi arnandoi un trup. Taina aceasta mare este, inr ell ztc in Hristos si in Biserica" (Efes. 5, 31-32). Ciisatorin ea Inina presupune fiinlii ell funclii psihologtce, faptul cii ernul nu este doar 0 fiziologicc ~i sociale, ci in aceeasi, miisuTll, daell nu mal presus de acestea, un fill al tmpiir:ilJei lui Dumnezeu,
Dumnczeurs.

Omul- cununa creatiei ~iimplinirea lui in Iisus Hristos

.Cel ee i-a lkut de ]a lnceput i-a ~CUt b4rbat ,i femeie" Ml 19.4

Cosmosul nu se poate expJica prin sine tnsu~i; cu alit rna; putin ernul, care il .meununeaz,'1" ~i care a fost asezat de Dumnezeu - Creatorul pentru a-l sliipani: "Crt/teli /i vii fllU lullili, IIm plefi p({",a1ltlll/i.1stapallifi" (Fac, I, 28). Omul ramane
0

.taina" atat pentru

cunoasterea

lui dlt ~i

ceea ce lnseamna valorile

di viata lui ~irnai ales dlsiitoria ~i insa~i comuniunea lui eu

pentru lntregul univers, Capt care l-a determinat eli-I cercetezi d'insul peste pe el~ Micsoraru-l-ai lucrul mainilor

pe psalmist sa

pun in dtscuue

vesnice

sc tntrcbe. .Ce cste ornul, cl-Ti arnintcst! de cl~ Sau flul omului, pe dansul cu putin falii de pe el. Pusu-l-ai pe le-ai supus sub lonte ingeri, cu slavii ~icu cinste l-ai lncununat

17 Pr. pro( dr Dum,,,,, Sdniloae, T ~ 10'3, ~. 2003. p. 293-335. 18 p. 221 19 Jean Meymdotff ,. ';L, p. 8.

D opurid

0.-1=1,

vol. I,

e d i,,.

Tale,

'.iJ m t,

picioarele lui" (Ps. 8, 4-6).

20

CUNUNIA - VIATA INTRU lMl'ARJ\T1E

ELEMENTE

DE ANTROPOLOGIE

CRESTIN}.

Omul, de la Inceputul existentei lui, se intteabii ~i va continua s5 se tntrebe. cine ~i ce sunt eu? Raspunsullui depinde de punctul pc care-si sprijina cunOOerea: inleJepciunea acestei lumi sau irnelepciunea divlna. Pentru a putea depa~i dilema lui: .Ce sunt nu ~tiu ~i ce stlu nu sunt", ornul trebuie sa-~i depa~ascii propria conditie ~si:i-I descopere pe Omul deplin. Procesul de cunoastere ~i in!clegere a universului urmeaza doua cli: - pleciind de la realitatea care ne inconjoarii si de la datele pc care ni le furruzeaza aoeasta realitate, ceea ee Inseamnf 0 cunoastere pur rationala ~i care nu se lasa atmsa de descoperirea lui Durnnczcu: ~ i - plccand de la revelatla (descoperirea) dumnezeiascd, privind atiil inceputu] cat ~i srar~itul universulut. ~tiinlele naturale ~i ~nlele urnaniste il studiaza pe om in sine, asa cum il cunose in prezenr ~i din descopcririle arheologice. ~i-n acest caz fle r:im:;n tarii r:ispuns, fle ajung sa-I considere pe om un animal la origini; oricat ar n el de special in acest caz, tot animal ramane (conceptia evoluuonlsra). Observlim eli lumea din care Iacern ~i noi parte este divizntll ~ise rostogolestc .,fa mun centru de referinp. pentru a impllca totul'20: universul separal de Dumnezeu - Izvorul vielil se gase~te reintors spre neantul, spre nimicul din care a fost creat. De aceea pcntru 0 cun~ere adevllrati a omului ~i a intregului univers avcm nevoie de 0 cunoa~lere cre~tinii, al elirei organ nu
20 O U vierC ltrn en t. !" trrba ri

tm t p ,. " m N lu / o t

lr o d . r u in . Ie ro n l. Io sif' P o p

. ~l i ~ CiPOM $pan, A1ba-lutia, 1997, p. 12.

O~lUL - CU-NUNA CltATll

21

este 0 simplii facultate scparala de celelaite, ci omul intreg, in dialog cu Creatorullui. Modul in care se raponeazs I, Dumnezcu delermina ~i propria inlelegere, ~i chiar Intreaga sa exislen!ii: .... felul cum ne reprezentam mental Inlliia Fiin\a, pe
Dumnezeul

vitatea lurnii ne due la un Creator perfect, desiiva~lt, Care crceazii o lume direia ii imprim.~ 0 m~are spre !inta desiiv!ir~illi. Antropologia cre~ina plead de la Revela!ia dumnezeiascii ~i mal ales de la descopcrirea, evocatii liturgic in fiecare
21 A rh i.m .1 .n d rituol fro n le .N.,t'"" Inlnllmplr3fUt iI n L lrw t.tr.u .t. '0 1 n .J e ro o l. S 1 R.,f"iI (Noloa), Rena~ere Alba-luU. 2003, p. 19. 22 Proprof. dT.D. SlinUoae, 7~ D o g m iIu -lJ vol. t. "I. cll.. fl 3423~3. ....

eel Flira de Inceput, vietii

n o a slre " 2 1.

se

rasfr:inge in toate

manifestdrile

Piirintele Oumitru Stiniloae spune cii, daca lurnea ~i omul ,n-ar avea un ineeput, n-ar fi din nimic, dec! n-ar fi opera excJusivii a libertii\ii ~aI iubirii lut Dumnezeu ~i n-at n destinate unei existente in plinatatea lui Oumnezeu, ci forma ei relativii, impcrfectii, ar fi singura escnp. fatalii a reaJillilii. Numai dad lumea este din nimic prin vola lui Durnnezeu, ca
poate

n ridicata

la un plan de perfecthine in Dumnezeu, tot prin voia Lui atotputernica ~i prin lubirca Lui, dupii 0 anumiti pregatlre a ei pentru aceasta C .. ). 0 lume cxistentd din veci in forme evolutive, in esenlii identicii cu cea aClualll, ar fi ea insii~i absolutul, adica slngura realitate. Dar absolutul nu poole purta marca nonsensului ~i a Iirnitiirilor pc care 0 are in sine forma actualii a lurnii, privitii ca singura realitate, sau cele esentlal identice, in care toate se compun ~i se descompun'22. Cons tiint.a noastni nc :u'ala eli lumea va trebui izbiivilfi (m~ntllitii) de rclati-

aceasta

relativitate

a ei,

iar imperfecllunea,

22

CUNUNtA

- VlAT!

!NTRU IMPARATIE

OMUL - CUNUNA CR2A TIEl

23

Siiplilmana a Patimilor, a Omului deplin - Hristos: .latii Omu!!" Ecce Homo an. 19, S). In HriSIOSa allal omenirea nu doar .ce este ornul", ci ~i ..Cine este Omul"; numal raportarea la Omul HriSIOSiI poate ajuta la 0 in!elegere proprie. Daci Dumnezeu l-a creat printr-un act creator deoscbit, dupa chipul Sau, capabil sa ajungii asemenea Lui dupa har, daca l-a asezat in rai pentru a stapani Pamantul ~I daca Fiul Sc face om ca pe om sa-I lndumnezelascd Inseamnii cli inva!iitura fundamentalii in antropologia cre~ina stii in theantropie: Hristos este Dumnezeu desllva~it ~i om desilv~~iL Prin Intrupare, moarte ~i Invlere, Fiul lui Dumnezeu izbave~te omenirea din moarte, unind-o in Personna Lui co Dumnezeu ~ine <lratil cum a fost !Pnd;! omul de Dumnczeu ~i. asadar, cine este el: purtator de
Dumnezeu - iheofor.

de viata ei spiritualii, care, amandoua, 0 implicl rnai inainte ehiar de conceperea ei (potrivit planului lui Oumnezeu) ~i dincolo de moarte (potrivit destinului el in vcsnlcte). Acesr eadru foarte larg, in care conceperea ei este inclusa ea un proces nu dear biologic ~iintiimpJator, iar moartca ca un eveniment care nu este sf3~itul

viet ii, ci un moment

a]

devenirii umane, pentru ca persoanel

umana din p"nctul de vcdere al rela!lei ei eu Dumnezeu ~i linlind seama

..Antropologia studiaza pe om ca sa vadii ce este omul., dar noi studiern pe Hristos ca sa vedern ce este omul. Hristos este Dumnezeu, dar eSIC Dumnezeu care a venit in flrea noastra, ca s a ne arate ce este omul asa cum I-a giindit Ill. Nici unul dintre fiii lui Adam nu a putut s a ajunga la slava a ceea ce este s a fie un om deplin.-U

I'drin!ii Bisericii au elaborat 0 antropologte fald de care majorltatca antropologiilor filosofice (~i, in mod deoscbit, :,ntropologia kantianll) se deosebesc, ramanand ingriidite prin limitele ce Ie impun naturii umane. .,Antropologia patristici pre?!ntii nu numa! avantajul unei reprezentiiri foartc precise a n'lllI'll ~i p(:rsoanei um"ne, dar ~pie acela de a privi fU n".,

umane sa i se acorde 0 vaioare in toate etapele ~i modalit1Llile existentei sale ~i, de asemenea, s a se recunoasci 0 Ilnalltate a actiunilor cilliuntrlce si exterioare, intr-un context care transcende, ' incluzandu-Ie ~. viata biologici, psihologici ~i SQCiala";I4. Tn Hristos. omul 1~1giise~lC riispunsul la intrebarea: .Cine ~ ce este ell"; in Hristos, in\elegem di "dlvin;latea este j singura norma a exlstentei noaslre"2S. Prin Botez. omul moure ~i se rcnaste Ia viata in Hristos, iar in Euharistie devine un singur trup cu Hristos, aeeasta nu insearnna 0 anulare a sa sau 0 picrdere a identita~ii. ci 0 regasire a adevjiratei sale
I.'
1'T(H'tonahuJ Raf"il NOIC:l, Q,h"", [).J,.I.1. Rc~erea, Albo-lulla, 2002, p. 1<48.

ldentitati: in Hrlstos, omul devine in mod desavar~it el insusl, regiise~le eomunlunea cu Dumnezeu ~i co semenii, izbiivindu-se din moartea la care a ajuns prin inchiderea ~i redueerea Ia sine . Insusi. Lurnea se va misca tn dragostea impllrt3~itii de Dumnezcu panli clnd se va odihni in dragostea d"siivnr~it1(a Sfintei Treimi. De aceea "Via\. deplina eSIC una cu iubirea. Dumnczeu este izvorul viepi pentru ci in calitatea de Treirnc: este izvorul iubirii. Cine are in EI iubirca, ca relalie normalii C\I altul, are viata"26.
24 J e a n -C la u d e a tc h e t, E lk . p n n rrA ,u i;" in~'3(iIIMnt S f i" ,,'fM > r o ,,... . r o n 1 . L p a It '.ld

M:lrind. Bojin. Sophia, Bucur~, 2003. p. 10. 25 J e a nMeycndorff ,. rit., p. 22. ,.J Iw i ~ n Y . C Io 1 26 Pr. prof. dr. Oumiuu SW tUooe. Clnjd 1987. p. 7

24
Sfamul Atanasie eel Mare dcflnesie chlpul lui Durnnezeu ei

OMUL - CUNUNA CREAJlEl

25
CC

Ci s-au facut slrid\clO~i, potrivit cu ceea

13

au gandit, ~i

inliparit in om nu numai in cxlslcn\ii, ct ~Iin capacltatea de cunoastcre. Oumnczcu Je-a claroil oamenilor oeva mai mull; adici nu i-a creat pur ~i simplu ca pe nlste animale nerationale (necu- vanL~loare), ci i-a facut dupa Chlpul Sau, i)npil~indu-Ie ceva ~i din puterea CuvanruJui (Logosulul) Sau, pentru ca, Illnd ca un fel de umbre ale Cuvantului ~fiiind ratlonali (cuvantilori),
poata

moartea a pus stapanirc pe ei. Caci dllcarea poruncii i-a intors pe starea cea dupa tire.
CI ~

cum neexistind

au fost adu~i la spre

exislenp., asa sa suportc precum se cuvine ~i stricaciunea ncfiin!il in cursul timpulul. chernap le la existenta,

Caei claeii avand Odala drepl Iire de gandul la

neflinta, prin prezcnta ~i lubirea de oameni a Cuvantului au fost in chip ftresc, golindu-se Dumnezeu ~iintord'lndu-se spre cele ce nu sunt - dici ccJc re

s a se

mentine pururea in ferieire, triilnd in rai viaJ.~ eea adcviirati ~I anume eea a sflnplor, I'linta lor s-a corupt tns.i cind s-au f1icut rai. Atunci au c3zu1 in afara victii din rai, .to moane si striciciune."27.

S m n ru l A rn n a s ie eel Mare. T rIlJ4.t ,., In tru /N I7 rA M v in tJ dlli,Cap. (fI, (ta d . til" C

sunt ccle ce nu sunt, iar f!)!e bllo.e ~untcele ce sunt - 0 data c_c

-n
2R

6 ' .' Pacatul 9impunc 0 nouii lege in existenta . omului: legea mortii,
de aiel decurge necesltatca riiseumpararii omuJui . Moartea totistiruind,
da-

rom. Pr. prof. dr. Oumllnl Stllniloae, in PSB vol. 15 Blicliresti 19~ p 92-93 I h id r m . p. Q. f ,

rindu-se prin acestea 101 mal mull

fi

stricldunea

torita acestora, impotriva oamernlor, neamul omenesc se strlca, ~i omul rational, zidit dupa chipul lUi Durnnezeu, crarea f1icuti de Oumnezeu se pierdea. disparea, iar luprecum am

c a c imoartea,

zis, se inL~rea lmpotriva noastrs prin lege. ~inu era cu putin? a scapa de aceasta lege, dal fiind cil Dumnczeu din pricina neascultirii.28 Moartea il duee pe om spre cele ee nu sum: nefiinl,il de eare a fost elibCr:l1 prin iubirea lUi Dumnezeu: .Dar oamenii nc.o;o<:olind aeeasla ~i intordindu-se de la cun~LCrea Lui ~i gandind ~I nilscocind rautatea pe scama lor, cum s-a spus mai ;naime, au cazut sub osnnda morlii eu care au fost anleninrali mai lnainte, ~ideci n-au ma, ramas cum au fos! facuti.

0 oranduise

~au despiiqil.de DUlD.(lezeu._Q1re~~ s-~ ~oJjt ~i de_exislcnlii. De aceca, desf1ic;lndu-se, raman to moarte ~i in stricacjune. Cild ernul este dup~ fire muritor, ca until eli: a fost filcut din ccle ce nu sunt, Dar pentru asemiinarea lui cu Cel ce este, pe care ar putut-o pastra prin gfmdlrea la EI, ar fi slabi! strtcaciunea dupa fire ~air fi aiuns nestridiclos"29. Drumul de la moarte la in Dumnezeu, in Hristos
0

noua vlap. nu-l poate face decat

in Care se reface ernul,

umanitatea deslinatii vesniciei: .Dar drumul de 13 moartca splritualii in care a ajuns omul, prin tntoarcerea lui spre lume, Clt realitale milrginiL'i in multe fclur; ~i soeotitii exdusivil, nu-I peate face, dupa crcdjn!<~ cre~tin;l, dedll In Hristo$. Caci Hrislos est" atal Dumnezeul cel personal. cil ~I omul rcallZ31 la maximum in earaelerul lui de

persoan:' destina!a ve~niciei lui Dumnczeu. in Hristos umanitatea cste ridical;i in Durnnezeu ccl personal insu~i ra rilsa

s<.:topeascii in El. ~i intr5nd EI ea v~njcie,

29 Ibid,,", p. 9~94.

om in

rela~ie eu oamenii,

ca pcrsoane de aceea~ fiinlli, ace~tia tOli pot

s a ramana

In

26

C1.'NtiNIA -

V lA T AIN T R UIM P A JtA l1E

OM\lL - CUNUNA CItA'fUil

daca pastrcazii legdturn eu El, care poate darui pe Durnnezcu la

neprihanlrii, Dumnezeu

aceasta (adici de

unlre

corcspunde

venirll T,nparalicl

lui

infinitJo. In Hristos, umanltatea este integrata ipostasului durnnezeiese, pentru eli EI este Fiul ~i Cuvftntul
Hristos e Fiul ~i Cuvilntu!

a Duhului

Sf5nl) ~i spiritualizarii .Fllnd lntrebat

inlrcgii lnsusi

f:ipturi3Z. Sf:intul Clement Romanul leaga venlrea impar-ll,ici lui Dumnezeu unitatca persoanelor: Domnul de clneva dind va veni imparii\ia, a spas: Cind vor fi cele doua una, clnd partea din afarii va fi ca cea diniiuntru, iar bllrbatul eu femeia nu vor fi niei barbat, nici fcmeie . -Cele doua sunt una" e;lnd spunem eu cea dinaunlru. unii altern adevarul ~i dind in doua iar trupuri locuteste, tara f3!l1rnide, un singur sufler, -Partea din afara inseamna: sufletul este partea dinauntru, trupul, partea din afara, dupa cum trupul tau se vede, tot ~~a s a sc vada ~i sufletul tau in faptele cclc bune . BlIrbatul cu femeia nu vor fi niei biirbal, niei ferneie- vrea sa spunii di fratele dind vcdc
0

lui Dumnezeu

meul om:

umanitatea

este incadrala

lui Dumnczeu f:ieul om. In E! in ipostasul dumnezeiesc, purtaror

pana tn veci al firii dumnezeiesu.

Personna proprie cunoasterea

ln E1 ratiunea

umanll are ca tn

infinilalii durnnezeirii ~i 0 poate comuniea oamenilor in mod accesibil lor tara s~il. Hristos iubeste ~ica om pc Taral cu iubirea de Flu ~iTatal iJ lubeste pe EI ~i ca om cu iubirca de Tatii. Umanul si-a dipiitat 0 vrednlcie de iubire infinila, fiind umanul Fiului lui Dumnezeu, ~i umanul devenit propriu al Fiului lui Durnnezeu :1 capatat capacitatea iubirii nesf1ir~ite a lui Dumnczcu'tP. Esenta invii!aturil crestine tn ceea cc priveste natura, sensul ~ i flnalitatea omului sill in indumnczeirea sa dupa har, Iar aceasta de necunoasterea lui intelegere sta in stransll legaturii cu Intelegerea lui Dumnezeu. Dacii prin pacat ornul se Imbolnavestc Dumnezcu, paale se inloarce cltisten!ci sale, numai adevarata eunoa~tere in sine printt-Q in!elegcre erona!.; a

sario sa nu giindeasci\ de ea di e Iernele, nici sora dind

vede un Irate

s a nu

gandeasdi

de cl ca de un barbat. .Ond

veti

face aoestea, spune Domnul, va veni in1pi\riilia Tatalui Meu.'3. Invterea estc datu! iubirii divine care devine noua lege in existenta omenirii; prin acest dar avern a deschidere eshatologica ~i redevenim a~ cum ne-a gandil DUrnnezeu, fli ai tmpllrii~ei vc~nice. Noi suntem plasa!i intte via\,! de aiel ~I viala viitoare: "Prin aceast.~ se arata deschiderea dC1iChiderea eshatologlci cshatalogicli a Liturghlei sau
CU

a lui Dumnezeu il

i7.biivi de ccreul ~tnlml al mortii $flle. Condilia accstei .lJnirea misticl dintre doua persoane estc condi!ia fiipturH fa!a de depliniltatea

a persoanei proprii, in comuniclft.'3

cunoa~te ..i cste iubirea, unirea a doua perSOflne. in Hristos ~ 'in Biscricl: cuno~lerjj, deei a manifestarii Cclui care dll aceastii cunoa~tere, cu subordon~rea Dumnezeu,

Hristos, care ~j.a lteCut umaoltatea in planul eshatologic 31 vic\ii plcnare ~i nemuritoare. Primindu-L pc Hristos ccl inviat ea om, la
3 P "_ i, 2 a"' sk
12

Ouhul Adevarului. fmpreuna Icgile interne, date ci de

,i T,.J;"

AMNrv/ ..

1"""_,, uoJie
Ilucutqti,

.-.Io:d '"

~ eu i

j3 .~o P r. prof. dr. Dunlitru SI1iniJoae,Chipu J",mtlf'l""",. 31 lbid"". P 13.

'J

,,,,,"vn', C s a " ,,,1trad.,nrom., ElllU Jordache, laPdltre CorIo "'i (tIr',P ro Dimitrie 'rJd. 101lI.P ro c oRomanui .E plslO ro lull:tn Fript\! ti ('.. p. XlI, Popescu.

p. 13.

PoiiroUl.. In~l, 1999, p. 272. dr. Dumiln. fc:doru, in S n W rikP iIriIrfi/t!r ~

"

1995, p. 117118.

28
via!" plenam ~nIemuritoare viitoare, persoana nO!lslrii e pus.'\ intre via!" de aid ~i viata viitoare. Apar aid doua tcrne de medltat, a) Temeiul invicril ~I desdnatiei vesnicc a persoanel umanc, imprcunii cu al cosmosului tranSfigurat. b) Caracterul vie!ii Inviate si vesnice a persoanei umane. La aceste douii Ierne se vor fi gandit apostolli, clnd l lrlstos le-a vorbit dcspre invterea Sa: -Iar ci au ,inut cuvantul, inlrcbllndu.se intre ei: Ce inseamna a Tnvia din morti?,,34(Me. 9, 10). In Talna Cununici, biirbatul ~i ferneia (rnirelc ~imireasa), unitl, in l lnsros ~i in Bisericii intr-un slngur trup", lnccp diliitoria eshat.Ologicii spre Impiirii!ia Cerurilor, unde-i a~lCaptii .cununa eea neve~lejit3 a maririi. spre unirea desllvar~ila cu ei insi si s i cu Dumnezeu in nunta cereasca, Crcata din acelasl trup, al lui Adam, femeia, impreunil

OMt)1.

- CUNUNA

CIt.EArle)

29

cu

barbaiul, este dornlcd de unitate 51chematii la unitatea care se va implini in paradisul nou ~i etern - in Hristos - unde se va realiza plenar ceea ce Geneza a profeut.

INSTITUIREA cAsATORIEI

IN RAI
Ia creal pe

Referatul bibllc al Crealie; ne spune di Dumnezeu

om in urma sfatului dumnczciesc,

dupa chipu] Situ, cu nlenirea

(voC3\in) de a devenl asemenea lui Dumnezcu, dupa hat: .~i a zis Dumnezeu:..5l1 faoem om dupa chipuJ ~diupa asemanarea noastrii, ca sa sliipilneascl p~tii mllrii, piisiirile ccrului, animalele domcstice, Laate vielillile ce se liiriisc pe piimiint ~i lOt p.'imantuJ. (Fac. 1, 26).
34 rr. prl. dr. Ou"""" Slltnil<Y.I~ .Chip'"

_ t _. i... n

ed. ck . p. 377.

Chipul lui Dumnezeu

in om const5 tocrnai in capacitatea ~i de .in!elegerea inal!atii lui', caci

acestuia de a ajunge la indumnezeire

sau injosil.a a omului atiimii credinta sau necredinta ,ere<! in Hristos eei care cred in propria indumnezeire35.

In ca1itatea lui de chip, omul tntreg Unde spec modeluJ siiu, spre DumnezeuJ6, si-n aceasta realizeaza asemanarea. Dumnezeu, lntrelt in Persoane, iI creeaza pe om ca persoana capabila de a se imparta.,i ~die a impart3~; iubirea, darul durnnezeiesc. De aceea l-a facu! dintru Inceput barbat ~i femele (Mt. 19, 4): ..~i a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dup~ chipuJ lui Dumnczeu l-a facut; a filCUl barbat ~i femeie" (Pac.I, 27). De aceea, ..eiisaloria, ca Icgaturii narurala pe via~a intre un barbal ~; inlernelaza
pe faprul eli barbatul
0

femeie se

~i femeia

numal impreunii
0

a1cltulesc umanitatea complelii'37.

Dumnezeu iI creeaza inliii pe Adam ~I apoi pe Eva, ca

implinire a vocauei iubirii si unirii lor ~i a lor impreunii, cu ~; in Dumnezeu . .In Ceneza, Dumnezeu rnouveaza, dup-l aducerea la existcn!il a lui Adam, aducerea 13 exlstenui a Evei cu terneiul cii -nu este bine sa fie omul singur..l8: ,,$; a til DlJl11ntZtll: e bin. n

!dfie ol11l1llingurj factl1l tYufor potrivif ptlliru .1" (Fac, lai

Adam, inainte uniliilli de aducerea ei distincta ~i deosebirca la cxlstcn\a,

2.

18).

Scoaterea Eve! din Adam inseamnii di ea a Iost cuprinsa virtual in senln 31 lor, iar alteritatea lor complementarii

35 M::hbnandrlte Sophrooy, ~ Din til .,.'0 "'"uod. fr. lerom. Si1nron, Genc:va, ir 1984. p. 70, apud A1himruIdriwl Safrani., MtpnN bunll ..~ ""....UtiI4., mid. rom . Ierom. !W aU (l\oicI). A 11:xl-luli2, 2003.p. 12pItkl 3 6 P r. prof. dr. Oumilru Slinilooe. T..up. lH Ono4d. ..,.. I. ""- m a , IBM, Bucu~i, 2003. p. 41 L 37 1"".\ T..up. o.,-tk,;. .. vol m . ed. a m .. , p. 186-187. 38 Idol_ Chipvl."'unitw . ed. d ., p. 98.

30

CUNUNIA -

V IA 'fA tNTRU f~fPARA:"1l

OMUL

... C N N U U A

C EA R "~I

31 oar

trupeasca ~isuflereasca Ii face mal deplin -om-, pentru cii .umani[al.ea estc Ir.'Iit.~de fiecare in ah mod ~i inlr-o completare reclproca. Ficcare c la fel de Om, dar integritarea umana s,l-o tr51esc numai impreunii, in completarea reclproca. Cu alte cuvinte, aceasia unitate umanii difcren!iatii si eomplementaril estc o unitate conjugalii39. De aceea, Clement Alcxandrinul vorbeste despre un hal' 31 cmlorici in r:\;40, dat de Dumnezeu prin bmecuvantare. .$i Dumnezeu i-a blnecuvantat, zlcand. .Fi!i rodniel ~i vii inmul!ili ~i umpleti pamantul ~i-I stapani!i.' (Fac, 1. 28) ~; ,De aceea va liba omul pe talJil siu ~i pe mama sa ~; se va lip; de ferncia sa ~i vor fi amanda; un trup" (Fae. 2, 24). Cuvintelc acestea rostite de Adam, proferlc, se vor lrnpllni in viata
oarnenilor ~i vor ajunge sa fie desiivar~ite in talna unirii lor in

ales a Noului Testament;

r.'Imane 0 realltate pur terestra,

relatia eonJugala dintre barbat ~i femeie nu are nici a perspectiva a rranscendentci, conferindu-i-se eel mult uri statui ~i un rol social eu un scop imcdiat ~i 0 finalitate in sine. Slngura care p3s1ftaz3 din vaJoarea et datii prin creaue este cisiiloIia in Veehiul Testament; aceasta insa este inca departe de conceptia Creatorului. Tainii in inlplirii!ia Sa.

Anticbitatea

iud;uca

In vechiul Testament, referitor la ciisatorie, se intalne~le ideea creatiei - comuna In lot restul unlanita{ii; cu umpul, dala fiind Revelatia Durnnezeiasca ~i promisiunea mul omenesc prin .poporul dlvina de a mnnlui neaales" - Israel. casatOria dobandeste

Hristos ~i in Biserica: ,Tama aceasta Ilristos ~ in Biscricii' (Efes. S, 32).

mare este, iar eu zic in

un nou statuI. Gandirea iudaieii a Vechiului TesI3111enl_Q),asa semnificalia

--

T _'

CAS)\TORIA

IN

esen!ialii ~SiC02ul disatorleUn_rrocreat!:. ANTICHITATE continuarca Dumnezcu neamului; ascultarea

Sernnul eel mal evident lui Dumnezeu, generoase: era ,De lui Avraam in

~i ncccsar in acelasi tirnp, In binecuvantnrea

Conceptia anlic.~ despre disatorie a fast dominaLii de ,fccundil<lte' implelilii cu ideea de procreare a neamului
omcnesc ~icu cea de creatie - rerniniscenta a vocatlel creatoare,

~i credinta

due la Iligaduin!a unei descendcnte cu binecuvantarea

aceea te V O l bmecuvanta

Mea, ~i vot jnmul!i

impllrtll.~ile de Dumnczeu omului. Dominata de practici idolatre, antichitatea pagunii a pus Intotdeauna
scamii a eelor care - in conccPlia

foarte nearnul tau, en sa fie ca stelele cerulul ~i ca nisipul de pe tarmul mirii J, si va stapilni neamuJ tau cetarile dusrnanilor siii; si l . se vor binecuvanta prin neamuJ tau toate popoarele piimanluJui, pentru eli ai ascuJtal glasul Meu (Fac. 22, 17-18). Acea.~til.promisiune SOlell1niitacuta lui Avraam cxplk:; de ce fanlilie tarl copii eta conslderalii 0 frunilie uitata de Dumnczeu41.
0

clsatoria ~mi ai ales zeilor, mal cu .pulcrea

darul femeii de a naste prunei sub proleqia

lor - delineau

fccundilJi!U'. i\cea81~ concep!ic este depart" de rcveia!ia dumnezeja.~di ~i nwi

}9

loon,

r,.t.p

D orur;'iI ,-01 W. I

( 1 '_p.. 188_
41 Jon Meymdorff p o rit.. p. 11.

40 Apod ;.U4m, p. 188.

32

CUNUNlA - VIA'j'''

INTOU IMPilR"11e

OMUL - CUNUNA C~'A'I'lel

33

Casatorla In Israel ar putea n abordatil din diverse perspective: poate fl conslderata tn primul rand realitatea traitJi In felul de a fi al ornului; In Israel, ea este totusi mal muIt: poporul ales aduce considera
0

aceastil

realitate

~i0 trille~e

In perspectiva (Mesia)

comuniunii

de har cu Dumnezeu; de vederc, la origine ~

revelatia Cuvantului de dar exprirnat

lumina tn domeniul vielli conjugalc42 In Vechiul ca este in slrilns.~ legiituni cu faptul

Acest punet Testament,

iudaismuJ primar n-avca a nouune precisil despre viata de dupa moartc. Spera trur-o exis[enlJi tenebroasa loe numit

~ e t)'

~i lmperfecta, tntr-un

(adesea tradus prin infern)43.

Psalmistul cere ajutorul lui Dumnezeu Impotriva dusmanilor sai, care vor sa-I udda, ~i spune ca Dumnezeu .nu ~i mai aminteste" de morti ~ici sunt .Iepadali cerfind ajutoruI lui Ournnezeu, vei de mana lui Durnnezeut,

t J tnLrcabii: .Oare, mort,ilor

face minuni? Sau eei morti Te vor liiuda pe Tine? Oare, va spune cineva in mormfint mila Ta ~i adevarul Tau tn locul picrziirii?" (P~. 87, 11-12). Totusi, prorrustunea tllcut.~ lui Avraam anita di viata putea fi perpetuata primordiala a procreilrii44. in decursul istoriei poporulul ales, se poate cons[ata Inlluen!a negativii a popoarelor "de-sacf'J.liz<lre" a disa[oriei, pagane Idola[re, care va conduce si la 0 p5nil 13 tr:lnsfornmrea ei In[r-o p5ganll. In Canaan, de prin descendenu, de unde ~i importarua

realitate pur [crestrii, ca-n an[lchllalca exemp)u, unde Israel se va

42 43 44

3za, se praclica m.~i alcs cultul

In IN m II

E . S ch il1c:bcc:ck x. .P " lA M.,.lIt~ .RM/ill o

Jean Meyendorff, .p o til.. p.

lbUk.., p. 12.

1966,p. 39.

"',Jlm

tiM MIMI.,

C erf, P 3riS,

11.

fecunditdtli; ~diesi Durnnezeu 11protejeazlt de acest paca; (les. 34,

15-16), totu~i va cadea ~I se va uni cu cei care pracucau aceste pacatc. .Cild In vechlme catusele

26, 34-35; 27, 46; 31(, 4 ~.a.).

Compar:ltiv cu lumea greco-romana, cclor dol era foarte important, apat1inea parin!i1or. in care consimlfunan[ul iudaidi acesta in antichitatea

am sP .lriim a[jugul liiu ~aim rupt

tale si tu ai zis: -Nu voi sluji la idoli-, ~I totusi pe tot dealul lnalt ~I sub tot pomuJ umbras ai filcu[ desfranare" (ler, 2, 20). Ceea ce sehimbll [Otu~i radical conceptia iudaici fami- lie ~i casa[orie esre allanta inchelatil

despre cu

de Dumnezeu

poporuJ ales: casaloria este in\eleasil ca 0 imagine ce reveleaza alianta mire Dumnezeu ~i poporul Silu. Cartea lui Tobie ne descrie, in cadrul religios a) Vechiului Testament, piscul vielil conjugale ~i familiale, m L r u [Otul pus sub protecua Proniei divine ~i a vOinlei mantuiloore a lui Dumnezeu Creator. AceastJi U[erarura sapienliala d~

m a n u ria unei

conceptii

nobile asupra cisaLOriei, care este punctul de convcrgenlJi aJ traditiei referatului biblic al creatiel, ce decurge din Cartea Facerii, ~i gIasuJ profeulon unirea spitilualii a lui Dumnezeu prin credinta In Dumnezeu univers ~iin legiimanlul
0 dimenslune

cu poporul

sau. Acest fapl ne permite 53 aflrmdm ca, in Vechiul Testament, - Creator "I omului ~i a! inlregului de mantuire eshatologlca
0

a lumii prin Logosul ~I 0 perspeetivii tr.1ozac!ie,

0

Creator (Mcsia), dincolo de realttatea ei concrcl-l.eres[rii, ciisiitoria doban- deste a transfigunirii. In Israel, Casa[oria cstc intili de [oate comun acorel cu t1nalii soliUe lor, merg

conven!ic

intre doua familii: doi plltin\1 (tat.~1 [aniirului ~i tatiil linerei), de

53 dlscute

~i sa ia decizia

privinta casa[oriei copiilor

lor (Pac. 24, 1-4; 38, 1-2,6-8; 29,

18;

34

CUNUNIA - VIATiI INTRU IMP.I;R}.'fIE

OMU\. - CUNUNA CRJ!Al'E1

35

In mod oblsnuit, mirelc trebula s~ platca~ca !!!!OllaCli.l.4; tatii!ui fetei (Fac. 34, 12; res. 22, 16; Deut. 22, 29; Os. 3: 2.),";dic.~ un fel de cadou, 0 .dotii"; acest gcsl marca incheicrea "Iogodirii". Din acest moment, Icgiitura cu a treia persoanii sau repudierea ferneii era consideratd adulter (OcUI. 22, 23-27; judec. 15, 6; Os. 2, 19-20.), desi ciisatoria nu era deplin incheialli ~i reia!iile conjugale nu erau loci permise logodnictlor, Dupa Exil, ciisiitoria era conftrmatii juridic printr-un contract scris (Tob, 7, 16; 8, 14). Punctu! culminant aJ festivitii!i]or consta in alaiul solemn care o conducea pe logodnici la casa logodnicului ei (a se vedea detalii 'in Fac, 29, 22, Judec. 14, 11; I Mac. 9, 39.); acesia era momenrul'in care avea Ioc acrul socotit juridic: latiil fetci 0 dadc:a logodnicului pe fuca sa ~i lata) logodnicului 0 lua pentru flul sau (Pac, 11, 29:, 24,51; 30, 4, 9; 34, 11; 38, 2; les. 2, 21; 21, 1, 10; 31, 16). Alaiul iotona clintece de nu nta (Ps. 0 1 4 ),despre care leremia' profetcste cil vor fl curmate din cauza p1icatclor (Ier, 16, 9). In mornenrul in care logodnica p:lrilsca casa piirinteasdi, L~L'i Jsau, mama sa, rudcle ~i cunoscutli Ii dlldeau binecuvanlarea iradi!ionaJa (Fac, 24,6, Tob. 7, 13). Serbarilc durau eel putin o saplamana (Fac. 29, 27-28, Judec. 14, 12). Ceremoniile nUnlii, descrise de Iitemtura rablnidi iudaicii, se dcrulau aSlfel46; dupa inrn~nal'ca dotel ((R o h a r) - sumii de bani 0 stabilila sau ,ncheierea unui document (kethH ba), tlrma actul conjugaL Alunci c1nd casatoria nu "vea loe 'ntr-un cadru intim, fcstivitlili)e lnccpeau In pilrin~jj mirclui, care em imbr1iCal de parin!i ~i de prietcni In costumul nUPlial.
4; )can Meycndotrr,

venea la mireasa pentru a 0 lua In el acas~. Tarill mlresei pronunta asupra ei 0 scu mrugiiciune de binecuvflntare. Mirii purtau cilte 0 coroana: clnd mireasa era flIli repros, puna coroana pe 0 litiera. Mirele era insOlit de un cavaler de onoare (prtercnul mirelui) ~i de alIi prieteni: un numar marc de oamenl particlpau la aceasta bucurie ~i, 'in limp ce deflla acest alai, erau interpretate cantece de nunta. Masa pcilejuitii de aceastii sarootoore avea loc la casa mirelui, care era Juminatii chiar ~i in plina zi, tn timpul mesei avea loc ~ coosacrarea religioasli, care eonsta tou-o binecuv:intare. Talmudul babilonian (Keth a 8-a) dteazli sub nurneJe lui Rab ]ehuda (t 299) urmatoarea formula: .Rab Jehuda a lois: Binecuviintat s a tii 1 '1 1 , lahve, Regele nostru, Regele lumii, Care ai creal totul 'intru slava Ta; Tu, Care i-ai facut pe oameni dupa Chipul Tau, spre asernanarea Ta; Tu, Care ai zidit pe femeie din bfrbar pcntru vesnicie. Binecuvantat sil fli Tu, lahve, Creatorul oamenilor! Cea stearpa (Sionullipsit de copiii sal) sa se bucurc $i sa se veseleascf, arunci cand copiU el se adunll in juru-i cu volosle. Binecuvanta; s.'i fli 1 '1 1 , Iahve, Care e~t.I bucuria Sionului! Covarscstc de bucurie acest cuplu muh-iubit, asa cum ai faCtlt odinioara in griidina pentru ereatia Ta, ChipuJ 'l'1Iu. l3inecuvan~lt sa fli 1 '1 1 , !ahve, Care e~ti bucuria mirelui ~i a Iniresei) l3inecuvilnlat sa fli Ttl, Dumnezeui nostru, Rcgele lumil, Ttl, Care ai facut plikerea ~i bucuria, mirele ~i mireasa, veselia, bucuria Inlmii ~i infcarirea, 1nlelegerea ~ prlcu:rua! Sii se auda curand, 0, lahve, Dumnezetll nostnl, in ora.~ele lui luda ~i pe slriizUe ferusalimulul strigiitul de desfatare ~i strigatul de bueurie, vocea mirelui ~i voeea ntircsci, slrigiitele de desfatare ale mirilor tn camera nuppala ~i ccle ale tinerilor la masa de nuntii47.

La ora Slabilitll, mlrele, lnsOlit de prieteni,

'J > . ciL. p. 113; K. Rituf,

J:.

M .m .p ""'"

lit

EtliH"ltr#imlfn Ju J" Xl 1M, I'k, Cerf, Port., 1m, p. 55 46 K. RiI,..", .p.

c u .,p.

~2:

E. 5<'hillebeeckx, O.P., 'POC;L, p. 113-1H.

47 1'r.Idoccrea preluati din ST8 I 514, d. "","~ui orjgjnal cu trnd. lui Gold.,ctllnidl, IV, 4n, .pud K . Ritur, 'POm., p. ~ . 1

36

CUNUNIA - vIAT,l. fNTRU f~lPARATIE

OMlJL - CUNUNA CREAl1El

37

Aceste binecuvantari

se diideau asupra unei cupe de vin44, de tata! mirelui. La

mal multc ori in limpul feslivila~ilor, de dire

culturile din Orient, Intr-o mal mare mi\surii ca p a n i!L1acea datil. Chiar dad .gredtatea i~i imprima caracterul asupra culturii uniflcate a Statelor Diadohilor (dupd moartea lui Alexandru Macedon, imperiul a fost imparlit intre generalii ~i diadohii sili), era firesc lolu~i ca greeii sil fie influentati de poponrele care ii 53 ineonjurau, atat ,n ceea ce priveste drtptlll cat ~i obiteillrile . In ceea ce privcste dreptul matrimonialt", trebule sublinial faptul d in Orientul Apropiat se considers escnlialil incheierea formaHi a unui contract de cisiitorie, ceca ce implica un contract

masil mirele avea locul de onoare, in timp ce mireasa se aseea lang. c119 Dupa-masa,
baldachin,
IN/Plittlif.

tinerii emu insoti!i intr-un con sau un

in traducere greco-romnna
(t11t/6rii

ceea ce numim

Serbarca dum sapte zlle; in al doilea sabat

0

dup3

ciisilloric, avea loc

petrecerc post-rnarttala (post-nuppala), de

Schillebeeckx .,nunta Ia iudel era 0

obicei 1 3 familia tinerei femeiSO. In opinia profesorului siirbliloare familiaJil triita in credinta in lahve (Oumnezeu),51. Anticb.itatea elenisticil

scns, pc care unii istorici de drept it pun in !egalum cu .casatoria

cumpiiratii;s. cheierea Oemersurile flIcule de intermediar
pentru

in-

cu stabilirea garantiel (gajului, arvunel - tgglluis)5(, tntre tanarui care urma s a se c~satoreaseli (mire le) ~i lel/riOI (tutorcle) sau t.~ta!rniresei. Sc stabilea dota, sub forma de arvuna, logodnicului, care urma fie s~ 0 lnapoleze, fie

casatoriei culminau

Pcntru greci, en pentru inlsenga Anlichitate clasicd de ahfel, ells,1loria em 0 problema care se rezolva intre familii, r a r a ingerinle din' panea celii!ii sau a puterii religioase. Casa era primulloc de exercltare a cultu!ui prezidat de lata. Aces! caracter privat era incl mal
aceenruat prin faptul d educatia se flIcca In mod separat fete lor de biiic~. P5rinlii aveau obiceiul de a recurge la un intermediar (pro-

53

0 pastreze

- in cazul in care contractu! ar fi fost desfacut,

indiferenl din vina drei p i iJ 1 .i . Acestea constituiau doar logodna. Pirii inel, ritualuri speclale. un act juridic, materializat prin

ra ra

dota. l.ogodnica nu avca niei un cuvant de spus, cu :uiit mai putin cu elil, ca ~i la Rorna, em adesea foarte tanam. Nunta era impllnirea juridicil a arvunei (tggJ/esis). Tftnara fata trece de sub autoritatea turorelui sau a taralui sub cea a sotului s~u. Dar aceasm trecere faeea obicetul unei ceremonii puncte cu!minante: tledosis-ul(trecerea (intrarea efecliv;; in viala conjugala). 53 K. lIhzer,.p. cit., p. 68. S o ' A sc vedea L. w.ahrulund. tNJ
p. 33-56. S5 K. Rilzer. (lp. cit.. p. 68.

mnestia], care avea rolul de a face legiltura, de a face cunoscute

conditiile, de a formula intrebiirile in privinta vlitorilor parin~S2. Em elinisticii, incepand prin cucertrile lui A1exandru eel Mnre

(356-323 i.i lr.), Ii pune pe grecl in conlact cu popoarclc

48
49
)()

~i

eu doua

fetei la SOl) ~giam oJ-ul

~w- .p. 61.

1.;"""-.p. 62

$Ic:pn1ibil C:J IiJ1duiaJa din Ziu:a :t optl d,in tradJpa ~in3. rioo\li:al:: ll~t~ adesen de 0 '1l<L~ 5fcsc.iva,sa albl la origlnl :Ite:I.S W ptactlcl iucbic:1, 5 I E. Srhill.beeckx, .p. ciL, p. 114. ')2 (~l"rnr dMothon, fA m.tl'l'idgeMs chdtllPU. VOl. 1,,.On t1ripnn /hi concu. tU T",,(I" o."cI~. Paris, 1993, p. 14.

/mtilJd

tkr Elu im AlImJlm. \v(:iJl1nr. 1993.

56 EIt""i.t. de I. tyy"""

~ -0"8"r.'n S';'

38
Ekdolil-ul

CUNlJNIA

V 'A T A !N1'RlJ 1 M P A R A 'J 'IC semnificaul.

OMUL - CU'NUNA CRBA"BI

39 to-

are doua
~ de i

tinerelii,

parinliJor

schimbare

de .riimas-bun" spus a statutulul social, prin

0

aduceau

0 jertfa

zeitei cetiPi,

dupa care tinerii soli erau

credinlali unul altuia ~i primeau instructiuni din partea preote-

ciisiitorie. Jatl( de ce liniira Cali l~sacrifica

~villi de pilr sau

selor, dupa miirturia lui PlutarhS8

juciriiJe zeitelor fecioare care 0 proteiasera piinii atuncl, se impodobea, f:icind 0 bale cireia anumite ritualuri ii confereau
alura unei adevllraLc cerernonll

(Iotltrophorie). oferite sacrificii, Erau

Roma la inceputul lmperiului

Vechii romani, in umpul Rcpublicu, au cunoscut mai ales disaloria .sub tutem (slib manti), care nu era altceva dedit 0

eel mai adesea de cillrc lata, acasa; mai rat ~i inlroO perioads mai tarzie, de cilre preotl, in temple. Urma apoi masa, in timpul cireia tutorele 0 dildca pe mireasa mirelui, unindu-le mMnllc ~i punand

modalnare de contract de sehimb intre tat!. ~ivlltorul ginere,

Logcdna flilor romaniJor avea loe inca din t!mpul copilariei ~i au cunoseut ~i el, ca ~i grecii, roJul unui interrnedlar. Trecerea de la 0 putere la alta era semnificat!., in functie de clasa social3 din care f:iceau parte familiile, in trei moduri:
- (onjtrrtolio,

cunun! pc capetetc lor. Mirele multumea, oferind cadouri. Tflrziu, In noaprc, se formeaza un alai (pornpa, dOlflJlmdllftio).
Alaiul precede lrilsura In care au luat toe mirii ~i se indrcapt.~ spre domkiliul

conjugal, Ia lumina to'leJor; se cintii ~i prielenii se dedau

Ia glume adesea trivia Ie, cu ajutorul clrora at.~t mireasa cit ~i tinerele care 0 Insotesc sunt puse Ia curcnt cu ceca ce Ie ~enptli:
pein aluzll impotrivn cirora episcopii se vor ridica apoi cu fermitare. Ajun~i :leas:!, socrii 0 primesc pe mireasd, Ii prezlntii casa (in care nu mai inrrase niciodatii) ~i 0 introduc, in cele din urmfi, in camera nupliaili. Nunta continua adesea piinii a doua zi snu chiar pana ln zilele unniiloare, prin masa oferita Ia mndul lor de parin!ii mirelui famillei rniresel. C,lsatorin este oeci rna; cumno
0

penlru elite; ceremonia era alat de solernna ~i

de complicatii, incit a ~ dispiirut in timpul imperiului; - totfllptiO (literalmente: cumpiirarea de: comun "cord); - ~i, in rifle,
111111; folosirea,

mai precis coabitarea, pentru care,

in !ipsa garantilior sau a festivitii\ilor care sa consfin!easci St:lturuJ clislitoriei (in eazul claselor sociale mai sarace), Juri~lii se multumeau sii-I recunoasci efectele juridice printr-o ronlJltflldo vitae, cu condi\ia $ < '1 dural eel putin un an, aproape fl loe dlsatoriei

tara intrerupere.
Aceasta cere in

afacere privati, ~ipe plan

0

In Umpul imperlului, aceasta forma de cisll.torie sJlb manJllasii sine manti (ciisiitorie "libera). acela~i timp piit!ilor in

juridic. $i pc plan rcJigin~. Doar festivitii!ile consfin!esc efectele ~iobligapile.S7

fac public~ ~i Ii

cauza ~i pentru binele societ1ilii ahe tipuri

in Greci:l, casalori", ccl pUlin in epoca eienistic:l, a primil 0 cansaer;!re prin inlermediul preo!ilor sau a preolcselor (pagan;).
Astfcl, Ia Alena, lilniira em condusii de piirin!i la Acropole, unde

de garnnlie, pe care Ie vor hotiri legile imperiale ~jiudecitorii, ~i la care episcopii ~i comunltipic sc var conforma, eorecland
sau compleland dinL'ii ceca ce putea fi corectat sau complel.'1l. Cea

S7 Gcmd Motbon, .,. tiL, p. 1 '1 ;Yeti ~Ki . RilU:T,.,. ciJ., p. 63-70.

58

Plutllrque,Co7rjoplil 1'_16.,

p. l38. pud K. Ritter, .p.

m ., p. 78.

40

CUNUN'A - VlATA lNTRu IMP;'''''TJR

OMUL

- CUNUNA

CRP.ATlEI

41

originalitate a concepuel romane clasice asupra casatonei este diferenta neta intre logodnil (J/Jonsalia) disiilOrie (matrimonium, ~i nuptiat). F a m indoiala, ;ntalnim elernente cornunc la nivelul ccremonlilor, dar efectele juridice sunt dlferlte. Logodna este un angalament serios ~i ruptura ei neintemeiata poate duce la despdgubire. Oar nici nu se va putea cere sa se oficieze cisatoria in numele logodnei incheiate anterior, adesea, din cauza diferen\ei de varsta, cu mult limp inainte. A doua caracteristicii este conceptia pe care si-au format-e juristii cu privire la inchelerca ciisiitoriei, chlar daca pe aJocurl prcvalau obiceiurile. Esle verba de conslmtamant care, de fapt, Jacc" clsitoria, ~jnu actul conjugal in sine. Dictonul va fi reluat de nenumarate ori de dtre anumiti Parinti; nuptial, non (on<llbifm sed (/1nstnlusfadf. Insa orlentata spre procreate, nunta nu definea dedi! unul dlntre scopurile casiltoriei, nu starea
conjugald.

Intotdeauna, chlar daci valoarea lor nu era in mod absolut doveditoare pe planul teoriei juri dice. Dar juristii in~i~i vor recunoaste Importanta angajamentelor scrise: Tabula nHplia/es, arnlruind conditiile disatoriei, sau inJlrllm tllhim dotal pentru reglarea interesclor pecuniare aflate in jocS9.

"Nu putern dedit sa subliniem interesul acesrui proces de purificarc a judecatii juri~i1or, care transfern in felul acesta cis.~toria. eel putln pe planul teoriei juridice. din registrul afacerilor, al aranjamentelor familiale, in eel al unui angajament, al unui consirmamant intte persoane. Ei ofereau astfel crestlnilor o intcrpretare a disiiloriel, capabilii sa 0 sustinl1, sa 0 intiireasdi pe cea dala de Evanghelii. Efectele se vor face simute de-a lungul secolelor urmatoare. Aceastii teza avea lOtu~i un inconvenient: cum s a fad proba cisiltoriei, atal de importama peruru efeciele ei, in cazul In care con~imliim.~ntulnu a fost exteriorizat, oflcializat lntr-un fel sau altul? Se ponte, in doua rei uri: pe de 0 parte obiceiurile rnatrimonialc (mai precis. alalul pana la casa logodnicului) au rezlstat

S9 G&atd Mamon p o <iL, p. 1718.

mNo~IT~ent

C a sa to r ia

Dad In antichitatea greaca sau romana dsatoria dobandeste perspectiva mantuirii deoarece, prin

riimilne

realitate pur terestra, iar in Vechiu! Testament aceasta realitate Avraam, Dumnezeu incheie primul Iegamant cu ornenirea pcntru Irnplinirea tag-lduinlei izbavirii, in Noul Testament, Casaloria devine Tainii Taina nuntii, pentru a se desav3r~j in Irnparii!ia lui Durnnezeu, I n "Cina nuntii Mielului" (TO OLlTVOll Toil 'Yalloil TOV aplI(ov): ,,Fericiti cei chemati la dna nuntii Mielului" (Apoc. 19, 9).

CUNUNlA - VlATA ImRU IMPARAT'f

cASATORIA

IN NOm TESTAMllNT

45

Taina Nun!ii cuprinde ~ireveJeazii totodata Taina lubirii lui Dumnezeu, impa~itii rnai are un
SCM

omului prin Crcatie, Riiscumpmre

~i Via!ii

nastere din nou a lumii, siiva~ira de Taral prin Fiul in Duhul Sfant, intruparea .ChipuJul Lui' in noi, cet zidi!i dupa Chipul Lui63. AJtfcl spus, intemeierea Biserici; ~i madularele Biscricii in chip viizut nu cste altceva decil nasterea din nou a lurnii, ca Trup al lui Hristos acestui Trup aJ lui Hristos trebuie sa .panii ce Hristos va lua chip' in e1e la .innolrca Iumii, clnd Fiul creased ~! sa se desiiva~di

v~nici in fmp:Irapa Cerurilor (t<7 }(Q T O O JV ). aceea, Ciis3toria nu De ~i un scop in sine ~i nici macar in procreare60, ci ornuhn, uni~ in Taina Nuntii ~i in unirea lor cu sensu I ~i scopul final al <:asiitoriei consta in desava~irea barbat ~i femeie,

Durnnezeu - indumnezeire, sensul Isroriei pcntru cre~tinl fiind .suisul in Iibertate ~i adevar dupa chipullui Hristos"6'. Referitor la Cilsiitoric, Evanghella ne ofera doua repere fundarnentale: Miimuitorul confirma instituirea casatoriei deja prezentate clar in expuncrca din Facere (Fac. 2, 24; Mt. 19, 5-6, Mc. 10, 7-9) ~i astfel face un ultim retus asupra conceptillor vetero-testamentare cu privire 1 3 cisatorie; adaugii 0 consideratie specific eshatologici ~i arara cl dobandirea stare tipic cre~na Tmpara!iei lui Dumnezeu trece inaintea
0

(Gal. 4, 19) ~i se vor transforma

Omulul va sedea pe tronul Slave! Sale" (Mt. 19, 28), in Impara\ia lui Dumnezeu. Noua creajie ~i noul legamant au 0 dimensiune ~i o chemare eshatologica, forma definitiva a planului divino atunci va avca loe preamarirea cereasca in care crestinf], uniti cu - nunta Hristos, vor sarbator! nunta lor v~nic.'i eu Dumnezeu

Mirelui nenuntit - Hristos - cu Mireasa nenuntitii - l3iserica (Apoc, 19,7-9; 21, 2~! 9; 22, 17). De aceea, atunci clnd vorbeste desprc tmpara!ia Cerurilor, in parabole, Mantuirorul
0

cisatoriei, astfel incat fecioria devine, pe lang:l via!-3conjugaJa, in lmp:iralia lui Dumnezeu (Mt. 19, 12).
~ j

asearnana cu

nunta, afara de citeva exceptii (Mt. 22, 2-14; 25, 1-12; Me. 2, 19;

Aceste doua afirma!ii vin baza din VechiuJ Testament:

completeaza

douil no\iuni de

L c. 14, 8, 16-24 ~i Il Cor. II, 2-3). Aceast.'1 idee este atilt de hine

pe cea de creaue ~i pe cea de

aJian!ii-lcgiimanl, tn vederea desavarsirii ~i milntuirii crealiei62. ~i deoarece milntuirca omului ~i a intregii creatli de sub lcgea mortll esrc centrul Noului Testament, pentru N~terii
60
0

m areatii In literatura nou-testamentara, incit termenul grcceSC rdi-'~, -011 (gamos) - "nuntii" nu desemneazs tn mod direct

ciisiirorla omeneascii, Hristos nu exemplu monahil), fiirii exceplie sintagma este el

ci mal degraba unei

nunra eshatologica

a lui

iar flnalitatea

este dobdndirea a Casatoriei.

0

Hrlstos cu cei riiscumparali. Aceasrii relalie nupllalil (de nunta) cu rezervara este categorii de cre~tini, ca de ~i eelor botezal-i, folos~te celor care ~i-au consacrat caracteristici vla\a fecioriei (monahi luturor

fmpari'l\ici Cerurilor inseamna ci acesta este punctul de plecarc anali7.a, din perspectiva nou-testamentum, Mantuitorului, asemenea

L a Cinelzechne, evenimenl divin unic, asemenea fnlrupiirii ~i

invlerii ~i 1n~l~rii, are Joe

Bucu~1 t997. P 128-129. 6, Pr Coruunlin C<l1<riuTllnUri Lt MIri i+DIu. '" _, . .",u,uu. An:L~f~.si:tB, O C U te 1, ()()1 .p. 97. 2 62 E. Schillebe<!ckx,O.P. p. tit., p. 119.

Pro prof. dr D. SdnlIoae, T ~

Dopuuid 0 m .I.x.i. 1 '04 .ID, t8M, cd. n . , ""- 22 J k ,-u

sau distincpe64. tn plus, daci .dna nun!ii Mielului'

Apocalipsa

(Apoc. 19, 9) pentru a vorbi

6 3 P r. C o " ,,,.o o n 03leriU, 'J64 E. SchUlcbcttkx,

.,. eit., p. 120.

m .,p. ~,

46

CUNUNlA - VlATA INTRU IMPARATlIl

cAsATORIA tN NOUL TeSTA,MENT

47

des pre sfiir~itul timpulul, se regaseste tn egala m.'isurn in spatele acesteia imaginea .unirii" din Canea Pacerii, .s,i vor n ~ndoi un trup' (Fac, 2, 24). Biserica Cereascii, Mkeasa lui Hristos, apare in acelasi limp ca noua Evii ~i noul Jerusalim; ideea de .uoire de via!ii" (.un singur trup"), despre care vorbeste Pacerea, se aplicii 3r.1t la ,nceputul ciit ~i la siar~itul timpului (prtJlbn~i tuhaton). to capitoleJe 21 (1-27) ~2i2 (1-4) din Apocalipsa, eele doull imagini,

in eea din Egipt ~i Siria, din Mesopotamia de cea de la Roma, s-a dezvoltat

flecare c a s afamilie .este .0 mica bisericl-01, mireasi a lui Hristos, , pentru aceasta insa, adevarata spiritualitate a ciisiltoriei rezidii nu in intreaga imagine care perspectiva traverseaza inspirata ce inso!e~te aceasta

~i Persia, iara s a vorbim aceastii temil66. in Hristos,

numai in alipirea simbolicii de nunta dintre Hristos ~i Bisericii, ci mare istoria patriarhilor, descoperite Marea Tainii a in

a paradisului ~i a Ceta!ii Sfinte a Ierusalimulul, se folosesc trnpreuna pentru a parafraza ioceputul: .ii.run. vazut un cer nou

Siantului Apostol Pavel nu este decat explozta in pUna lumina a pregiitirilor dumnezeiesti, revelatia anterioar1i08. profetllor ~icuprinse

jL un eam"nt nou (Apoc. 21-1).

Astfel, Creatia (ideea de -;;n singur trup), leg~mantul reprezentat prin noua Cerate sianta a Sionului, .g:itiLiica 0 rnireasa, impodobitii pentru Mirele el" (21, 2), ~i manruirea, nunta cereascii a lui Hristos eu Biserica Sa, formcazii Impreuna imaginca unica a mantuirii 6S. ~i aeeastil imagine

Trecerea de 1 3 Vechiul Legiimant la eel Nou, ineeputul Implinirii celor ascunse, in ciuda faptulin cii torusi .ceasul n-a venit inci", are Ice la 0 nuntii - Nunta din Cana Galileii (In. 2, l-ll), unde Maica Domnului, Eva cea noua, grabee venirea ceasului rnantuirii,

sau, mai bine zls, lmplmirca ei

giisim in Taina Nunlii: creat ie

legiim3nl, manluite; insii ;coana dupa cue a fosl eream ~ la care trebuie sil lindii, in acelasi limp, disaloria este tcemai Nunta dintre Hristos ~i Biserica. De aceea, in toata lucratura patrislicii, teologla nuntii crcstine s-a eonstruit pe textul din Eptstola ditre Efeseni, mal ales 5, 25: "Barbafilor, iJlbippe femeile uoastre,

,
NUNTA DIN CANA GALILEII Nunta din Cana Galileii, einstitli prin prezenta Mantuitorului Hristos (In. 2, 1-11), in realitatea ei terestra, marcheaza gurarea nuntu mesianice. inauHristos Se sprijinii pe sernniflcatia

dJiPa (Jim fi Hristos a iJlbil13iseric( ~nunla dintre Hrlstos ~i Sisericii I.r(l'

fiind model peotru cea dintre barbat ~i ferneic. Idc:ea nun~ii dintre Durnnezeu $i poporul la HriSlos ~i Blsericii, Siiu, atat de rasplinditii in iudaismul din privitoare
.0

mlInt\litii, existenta deja in casalorie ea Imagine a aJi<lnlei harice, ~I, prin prezen\a Sa la Cana, procJamli profctic sensul irnpiirii~i"i lui Dumnezeu, asimilandu-I cinei nUPliale din ceruri. Noul

epeea post-exilidl., a gasit, in traclifia primarii cr~tind dOCIrina ApoStoliJ.or. Aici avern de-a face eu
0

aplica\ie imediatii, fondata de altfel pc temil funda-

mentalii, prin excelen!ii eecJesiologjcii. ~i in tradilia africanli, ca ~i

Lt,.,.,;.,., '" ~f I d '" .,iritvoIiti UN/n Ez{it#.'0rUN, 66 R.P.A.Raq, 5 .J ., C o IIC C lIo lrtoikon. Editioos de a v , o .e _ PvIs, 1958, p. 8-9. 67 Sf. loon Ex,/i,- E iiIIN <1m Efo-i. lr.Id. rom. J ~W " de lim b o 1 IfC O (i,ed i!Ja OlC1nia,185Z. de Alhlm. 11KodooleAlhanasiu, ~,

_om .

6;

'iiJmo. p. 120.

din 1902, p. 200. 08 R.P.A.R:lq, SJ., g p o <iL, p. 7-8.

48

CUNUN'A

- VIAl};

lNTRu tMPAl\ATlE

cASATORlA

IN NOUL Tl!STAMEI'<!'

49

Testament ii da, de altfel, lui Hristos numele de _Mire" (vezi nota 63 de la p. 45, precum ~:i Mt. 9, 15; Me. 2, 19; Le. 5, 34-35, 12,

iit IItthrea tiJJbandiridi rlptlllM idl intrar la Nunt intparatloSta,

la Cilia C,nasta, (subl. n.) acolo unde

din belsug, dar peste dar, din bucatele de junghierea bucurie
(Le. 15, 11-32).

alesii se vor impina~i ~i b~ulurile lerusalimului de ospal mare ~i de

35-36; In. 3, 29).

A~a cum femeia, dupa Geneza, a fost scoasa din barbat pentru a n .un singur trup" cu el, la fel Biserica, Mireasa lui Hristos, s-a nascut din coasta ranilii a Lui (In. 19, 34-37, Fapte 20,
28); in acest seas,

celui at.orrrumos"70. $i in parabola Piului rtstpttor se face pomenire vltelului celui in~t,

Pericitul Augustin afirma: .Hristos

a _!!lurit

_penlru ca Biseica sa se nasea~. In aceasta se dezvaluie nemilrginila dragoste a lui Dumnezeu falil de oameni; de accea, termenli tmpiril!ia de cornparatle folositi de Domnul pentru a ilustra ~i Sa sunt. cina ~Inunta, care, adunand ineeputuJ

Prezenta Piului lui Dumaezeu nunta din Cana nu au transcende,

0

~i minunea

sa~ itil

de El la
0

semruficatie ~i un sens valabile doar ~i sens pentru tntreaga Biserioi,

pentru nuntil, mai cu seamii pcntru nunta in sine, pe care cl au semnificatie minunilor
punand inceput

sfii~itul, se vor uni eshatologic. Euharistie, cl, dirnpotriva,

Dupa cum vom vedea intr-unul de Cina, de este ~I trebuie

Sale ~i, mai ales, punftnd incepul

din capltolele urmatoare, nunta nu poatc fi des~1ii permanent

minunii transfiguririi lumii: apa este transformaLii in vin, ucenicii cred in EI viizand minunea, nunta se transforma in Bisericl. lata cum comenteaza Sf:intul Chiril al Aleltandriei acest evenimenL: a savn~11 deodata prin acest unie ~i .Mulle lucruri preafrumoase

sa

fie im-

prcunii cu Euharistia. Drngostea srantli a lui Dumnezeu transcende ~Isfinteste comuniunea Lui cu nol, dineolo de condltin nonstrfi omeneasca, pcntru eii ne cheamii pe tOli la bucuria Cinei ~i a Nun!ii Ceresti . .IOlpresia de sflntire a bucuriilor simple, de ridicare a unor (desigur) simple metafore ~i analogii la ranguJ de semnifieanti cu liilc de semniflcati, de voin!-; a Domnului fie confundata morodinoasii predania eu cine s,tie ce

prim semn. Cael s-a sfintlt nunta cinsLita ~i s-a desfllntat blestemul
femeilor. Fiinddi nu vor mal naste prund in dureri, ~Hi ristos

a binecuvantal

tnsust

inceputul

nasterii
0

noastre.

tar

slava

sa nu-l
" falsa

Mantuitorului noseu a strilucit ca

r a z aa

soarelui. ~cieca ce e

mal mare in acestea e cl ucenicii primesc asigurarea crcdinlei din

lnveninaui ~i fariseicd "virtuoasii filosofie. a viC!ii, de prefacere a ei in ap1lsarc, intunecime ~imohoreaJii, se vede eel mai clar ~i mai cutremuriitOr

69

Per. Augustin, .purl E. S<hUlebeeckx,O.P., .p. til . p.

121.

to chiar

Taina suprema a cre~nismului.

Unde

o infiin!eazii Hristos? La 0 dna! $i in cc constil ea? Tn milncare (paine) ~i bauturii (v;n)! ~i care-i menirea ei, tr-insn Cel c.1re a intemeial-o?

ce urmiire~te prin-

A Se do pe Sine a.fi m oncat Ii

baut,

rninunarea lor"71. Dupa ce Natanael, despre mirele nuntii din Cana, Dumnczeu

care tradi\ia spune pc Hristos

cl ar fi fost

tI descopcrii

ca Fiu al lui

(,,&bi, Tu t{h Filii Illi Dllflllltz'U, Til I,,; rtgtk lui

70 Nioolae S,e~lhard' (Mooahul Nicotae Oel.rohi.), lMrviRJ .. / tIIIM."4 Baia-Mare, '1992.p. 23. 71 s r . ChirU .1 Atex.ndrtei, c.-.fAriH lit E.. "glNl'" SJiI.tului I.... Itlld. rom . de Pt. prof. dr. O. S<lnlloae. in PSB, vot. 41, IBM, Bucu~, 2000, P 159.

50

CUNllNIA

- vtAT!i.

lNTRu IMPAAATlE

CAs!i.TORJA IN NOUL TeSTAMENT

51

Israel" lln.I, 491.), Miintuitorul Ie spune ucenieilor: .Adevaral, adcvarat zic voua, de acum veu vedea Glml dISG hizalld,,-se pe ~i
lngcrit
Omulur"

Cum trebuta sa scipi\m nol ~i de acest blestem? Sau cum sa eliberam aJtfeJ nunta de osAndil.?A clnstit nunta prin prezenta Sa, CCI ce e veselia ~i bucuria tuturor, ca

lui Dumnezeu

suindu-se

~i coborsndu-se

peste Fiul
111111t0il 1

s a elibereze

nasterea de

On. 1, 51), iar "til"

trei !(i s-a /iftlll

Calla

pruner de vechea tristcle . ..c iI.ci,cum zlce Pavel, de e cineva in Hristos, e iapturil noud-, fiJndcil.: -cele vechi au trecut, iata, toate noi s-au !licut (U Cor. 5, 17)'76. Cum era eliberatii omenirea de durerile nasterii? .Dupa cidere, durerea femeil pentru nasterea de prunci era miirita ~i de constiinta cl n3e ~pq; moarte. Dupa Hristos, durerea e

G"liltii Ii era Ii mama Illi Iislls a(%. $i a fos! (hemal Ii Iises Ii

IIctllU U LMi fa 1111111("In. 2, 10
2). semnelorn, dc~i pare a veni intllmplator, Miintuilorul vine la nuntii pentru a 0 sfintl, reflicand unitatea lui
La inceputul

Adam C A d hamah - .Jii.rilna7,), strlcatii prin pacat, pentru ~erii

mi~ratii

de

co~ta
Ce3

cl-i

naste ~pre Invlcre ~i vesnica fedcire

C\J

redeveni .un singur trup' ~pientru a pregilti omenirea in vederca din nou, din 3pa ~i din Duh On. 3, 5) . Iisus, venind

In I!I. Poate ci In -ziua a trela- arati acest al treilea In!eles e Jegata naerea
Dacii pliingeau clnd

care

dinainte de cea de dupa ciderea in pacat,

la
nuntii

se nli~ea un prune.n

co scopul sfintirii ei - comerueazap:'Irintele Staniloae - arata

a celor Minunea transformarii apei in yin de~e scopul utilitar la

ci E .I este Dumnczeu Cel ce dil. puterea venirii 13 existenta, ce se nasc. Dar EI vola sa aratc prin aceasta

di vrea

sa -I

pregateasca dupd lntruparea Sa pe eel ce se nasc ~i pentru primirca Lui, sau a harului manluilOr propriu-z's74. Prin venirea Sa la nuntii ~i prin sfintirea acestela, Fiul lui Dumnezeu, Care reinnoia In Elloatii firca omeneasci ~i 0 ehema la 0 treapta superioarii a exlstentet sale, de dcsavlir~ire, transforms ciis,'itoria, familia, tmr-o biseridl In carc flU se vor nasre de acum nu numai trupeste, ci ~i suflcteste, en fll 31 fmp1ira~ci Sale.

72 IbiJm,. p. 156. 73 ~i Oomnezeu I-a tidit pc: om din lirltn3 I",til din ~l (F"". 2. 6). 74 ~ nota 269 apud Sf. ChitU al III"x:lndrlel, .,. ,i<, p. 156. 'IS Lorn. dtlpa Duminio Tomii, se citqte b OtI""",""1asal LiwTghie pc:ricopa ce rebtc:o.zi Nunta din C :t!l:1C 2IU eU(In. 2, 1-11).

" In ziua

a treia,

s - "!licut nunt.~ in Cana Galileii" (In. 2, 1), adidi

In ,,ziua invierii"75, are, dupa SflIntul Chlril, aceS! inteles: "S-a spUS de cilre Dumnezeu femeii: .Tn dureri vei n.~~teprund. (Pac. 3, 16).

care soar putea gandi cineva la prima vedere, nevoia de yin pentru continuarea lui Durnnezeu, duhovnicestl mesel, cum nlci prezenta Miintuitorului la nuntii nu - "S-a pogodt deci din CCrCuvantul proprie cste obi~nuita, orneneasca cum zlce

fnsu~i, ca, fadindu-~i

0

flrea

omului, asemenea unui mire, sa

convinga sa rodeascii semintele

ale fnlelepciunli..21 de aceca, cu_d~P.t cuvant,

firea umanitatii se numcste m~sll, lar M~tui_!.orul"_~irj!78. Pentru a gasi un inleles propriu lucrarii dumnezeie~ti, Yom analiza in continuare cateva dintre elomentele oferire de Evanghelie: ,,S-a !li(:ut nunta In Cann Galileii" (In. 2, 1). De ce in Cana Galilcii, ~i nu In !crusalim? Ospalul
76

sarbatorii

nu are loe 13

S f. Chiril at A1exandrlel, .,. ti<. p. 156. nou 270 apud ib U lm o ,p. IS7. 78 S f. Chiril aJ IIlexandriel, .,. <iI., p. 159.

n ~

52

CtJNlJN1A - VIAT.!. INTltU IMPARATTE

cAsATOR1A fN NOU,L TESTAMENT

53

Ierusalim, ci tn afara Iudeii, in !ata neamurilor,

in .Galileea

poruncilor

dumnezeiesd

- spune Sfiintul Maxim Miirturisitorul. In stradania lor d~na dupa

neamurilor", cum zice proorocuJ as. 8, 23; Mt. 4, 15), dd e ..adi! cl slnagoga iudeilor L-a respins pe Mirele din cer, dar Ira primit, cu mult1i lubire, Biserica dintre neamurl. ~i Manruitorui nu vine la nunlli cu graba. Caci a Iost chemat de glasurile multor s"nll.79 ,Nu mai au vin" (in. 2, 3). Comesenll Insa emu Iipsi\i de vin, caei Legea nu le-a l1ieul nici
0

Oamenii, golind din ea co~jnla apa, ~i de aceea nu stiau cum eel Iipsit de euno~tinli

lucrurile materiaJe, isi fiicusera aceasta putere goalii ~i fii.ra de

s a curete

rnurdaria pacatului, d ci modul de cura!ire a

nu cunoaste

p~ealelor prin virtute ... Iar prln numiirul sase se Inlelege puterca de infiiptuire a firii, nu numal pentru ea Dumnezeu
~ipamantuJ

pregatlrc, iar Moise nu le-a dat putinta

a fiicut eerul

sa se bucure desiivar~it. Vinul, adevarata baurura, este Sangele lui Hristos - .painea cea vie, Care S-a pogorar din Cer" On. 6, 5); mai l.~rziu V3 spune uceniciJor sai: .Cel ce manancl Trupul Meu ~i bea Slingele Meu are viali ve~nicil ~i Eu il vol Invia in ziua cea de apoi. Trupul Meu este adcvarat3 mancare ~i Saogele Meu, adcviiratii bllurura" 00. 6, 54-55). Ce este Mie ~i !ie, femeic?' (In. 2, 4). Felul in care se adreseaza M~ntuitorul Preasfintei Sale Maie! pare a fl un gcst de lmpolltete ~i de riiceaHi din partea S3; acest verset este adesea invocat de eel care vor sa
0

In ~e

ztle, ci ~i fiindd;

este numiirul eel mai din patlile sale.80 are loc

desllviitsi,t inIauntrul lui zece ~i se compune

"Atllm J(oaleti fi adN(e,i nNnllllli... NNnll1 a gllJtat apa (are se jiicNse "in ... " (In. 2, 8-9). jt{!stabilirea firo umane
dl nu doar umple vasele cu apa, ci
0

1 !!.

Hristos; insa EJ nu dQar 0 res.tabile..~_ei 0 desav~~e~teJ penltu transforms in .vlnul eel cca dupa fire bun", cae! "ZiditoruJ firii a umplut de cunostinta Yin, adica in ra!iunea cun~nlei legea firii". Manluilorul porunceste vinul eel bun' "

denigreze

pe

numita putere de inf1i.ptuire a datoriilor ~i pe urm..~ a prefacut in

mai presus de flre, raliunea ~i

Maica Domnului. Ynsii apelativul

foloslt de Manruilorul, jemeit,

trebuie inleles In striinsii legiirura cu numele dat de Adam Evei: .... ialii acum os din oasele mele ~[irup din trupu) meu, aceasta se va nu rni femeie, pentru ciI din b1lrbarul sau s-a luat" (Fac. 2,
23). Dneil MlIn1.uilorul, Ada.tn ceJ Nou, il rezide~te pe om, 11

s a aduca

mai ;nliii nunului, pe

care .scriptura l-a numit stafOSte)e mesei", pentru a ne ;nvala eli

, ,.

adica ratiunea eea mai ;nalta despre Dumnezeu, tla 'neeput, en pc eel dinlai, ~I ell fali de ccl ~i I-a

[rcbuie sll-1 bea flrea omeneasdi raliunile luerurilor,

rezidc~le barbat ~fiemeie, ca intru lneepul, Maica Domnului, Eva cea nou~, are menirea de a reface vocalia femeii pe care Eva pierduse.
0

el sa se imbete, ~i numai pe urmii sa eunoasea alte vlnuri, adica ca pc ni~te vinuri inferioare dinlai"81. Apa a prefiicut-o Domnul in haml tndumnezeirii dat intai nunului, In pcrsoana clruia Piirintelc StilniJoae

,,$i erall otD/"lase vase ... tare iJlaN(al. M Na SaN lTd vtdrt. Zir-a lor IisNs: Umple{i 1J0Itie CII apii. $i ie-aN NmplJlIpana INS" On. 2, 67). ,Cele ~asc vase de apa sunt puterea nalurala de infiiptuire a 79 16/, b..., p. t6o.

n vede

pe preo1. sau pc armereu: ,.AIhiercul sau preetuJ patroneaza ca un

80 Sf. M lIX im M lirrurisitorul R l!<punsuri caue ThI3Sie",in F o IM .J M yol III, ed. , 311-3,1r.ld.ron, Pr. prot. dr. D. SIllnllooe.Hl1Jmni'", Bucurqtl. 1999. p. 142-143. 81 Ibidnn, p. 14~-145.

54

CUNUNlA - VlAT;' IN111U IMPARATI"

cASATORIA

IN NOUL

'tESTAblENT

55

nun s.'1rblitoarea unirii sufletelor

cu Hristos ~i gusta eel dintlil apoi tuturor spre veselia Sau vinul de Lirurghie, un
0

cASATORIA

CA TAlNA

vinul cuvantului lui Hristos, implzllndu-I lor. Cuvanrul obisnuit, omcnesc, ca in vinul inveseHtor r.1nd, ~I oamenilor, al Cuvilnlului

apii, a fost prefacut de EI

Taina aoeasta mate este"

Iiks. S , 32

Durnnezeiesc.

Numind-o Taina, Sfantul Apostol Pavel ne aratil ell Nunta are loc In tmpilrii!ia lui Dumnezeu ~i deci nu poate fl Iirnit~ILa1 3un plan terestru. Toate catehisrnele ~rinanualelc de teologie ortocloxil dcfinesc casatoria ca impartil~te
0

e prefacut de RI, in Dumnezeiasca

in vlnul d:ttiitor de viaJ.'i nernuritoarc al Sangelui Sau82 "Nunta cinstita este ~l patul ncintinat, cii Hristos amandoua le-a blnecuvantat dinainte, ospatlindu-Sc trupeste, ~i la nunta din Cana Galileii apa in vin prefaclnd ; aratand intliia minune, se face prin

s a re schimbi,

ca ru

taina ~i 0 numesc nunta sau cununie: .Taina Nun\ii in care, prin preot, se

suflete.S3 ornenirii binecuvantarea riiseumpariirii se face

esse un act sfant, de origine dumnezeiascii,

Asadar, incepurul

harul Sffinrului Duh unui barbat ~i unei femei cc se rcprezentarii unirii duhovnicesti dintre

familiel edenice - Adam si Eva, ineepurul 13 nunta din Cana, lar desiivar~lrea

unesc Iiber in ciisatorie, care sflntcste ~iinal~ legatura naturala a ciisiitoriei la demnitatea
l lrlstos ~Bi isericii"S4.

ei are loc tn Impilralia

0

Cerurilor, Ia Cina nuntii Mielului. De aceea am afirrnat cii nunta

nu are un scop in sine ~i nu poate fi Iimitatil la fU_'d In conservarea sl procrearea oarecum nemurirea

afacere de

familic sau un contract social, en in antiehitatea romana sau elina, prin urmasl, ea la evrei. Ci ciisiitoria devine

/\.," '1 cum vom observa pe parcursul lucraril, nicic)dat1i Taina Cununiei, ca toatc celelalte Sfinte Taine, nu a purtat, in cii'1ile lirurgice (evhologii, trebnice sau molltfelnlce),
(JlIKTTJjPIDV, sacramrnfllJlt,

neamului,

pentru a~1 asigura

numclc de lainti

tainstvo - ascuns, tainie, neirueles), ci,

Nuntil, Taina, fapt pe care Sffintul Apostol Pavel it subllniazd in mod expres. I,Taina aceasta mar, IJI," (Efes. 5,32). Talna pc care cl 0 nurneste "mare" ~i pc care 0 considera lmportantd, nu este cisiitoria in sine, ci unirea - sirnbolizatii prin disiitorie - dintrc Hristos ~i l3iseridi, unire care, ia mndul ei, ridicii lnsii~i dislltoria I. starea de Taina, pentru cii face din ea 0 biscricii - Mireas., lui HriSlos ~i Trupul lui Hristos. Gei dOi, mirele ~i mireasa, nu pot fi "un singur trup' dec.~1 in Trupul lui (Iristos.
82 V cz!no .. de suoool in Sf. ChirU a! Alexnndriei, .p. ti<, p. HiO. 83 T r lo tJ o J , IBM, Bucure~d, 2000, p. l~O.

fie direct Logodna ~i C'Isatorie, fie Slujba Logodnei ~i Slujba Ciisatorici (sau a Cununlei - mai tilrziu) sau Nunta, ~~ cum se g"se~te astiizi in Molitjtllliclil romanesc. Desi Sffinrul Apostol Pavel spune .taina accasta mate este" (0 jJ.V O T 1 )P L O O U T O1 .II!Y.eaT lv ), VT o terminologia aceasta de Sfintc Taine a intrat in limbajul (eologie.

d u ra

concillul

de la Trident

(1545-1563),

cate

stabi1~tc

~i

num:lrul Sfmtclor 1'ainc, terminologie

care va riimftne doar la

nivelul Catehismclor, m.,nualclor ~Iir3tatelor de tcologie; cuvantul tain:' (TO 1l00T1)ptOV) expril1lii IllUI! mai mult dedit
Jacro11ltnfum. ~" Pro prof. c lJ '. D. Stanilo;\c. T fr O /< J [)(,gtH ttt;c-.a.vol. UI. p. 118. 11. Mdruts~. g i"
DtlgJltdlirn,

II'~lcl JOl)l. P ro prof. dr. D . S I:1niJoae.p. 2 4 (} ;]\t1:,e:,rie-, DOt"JIIllCfI, opud P. Ev(lokil1K)V, (it., p,165.

0 '.

56

CUNUNIA -

V lA T A iN'rRU J~IPARA"e LA "TAIN}."

NUNTA,

DE LA "IUBJRE"

Jo an ~r t, 'f'. dt., 1986, p. 8. 86 Pr prof. dr. D . SClniloo",T..J.pz D o g > N u i< 4,\'01. III. P. 123.
85

NO\iunea de cas~torie, in calitarea ei d" Tainii, presupune cii omul nu este numai 0 ftin!a cu functiuni fiziologlce, psihologice ~i sociologlce, ci, 'in aceeasi rnasura sau mai inainte de toate, flu (celii!ean) allmpiirl\iei lui Durnnezeu, ceea ce inseamn" c 1 i viata lui, in tntrcgtme, pune in discutie valorile vcsnlcc ~i chlar pe
Dumnezeu rnsu~i.81In Sfiinta Tainil a Nuntii, legiitura dintre mire

.~i mire!lsa este transflgurata, depa.~ind srarca naturalf, ~i intrii Intr-o stare harlc~, rnenita sa-i poarte pe treptele des~var~irii p,;nii Ia unirea lor cu Hristos. .Hristos intare~te din nou Icgiilura disatorici dintre hiirlx.t ~fiemeie 5i 0 in l\-'i a din ordinca naturil in ordinea harulul, invfiluind-o, prin participarca Sa I" nunta din Cana, in ambiama harici ce iradla din Personna Sa. S:i\'5~lfld aeolo cea din13i rninune, ptin puterea Sa mai prcsus de fife ~i dand pereehii ce se casatorea s a ben din vinul lubirii entuziaste, turnat de El prin harul Siiu, El vrea s a arate eli incepe iniiJ!area vierii omencstl in ordinea harului de la inulrirea ~i inaJ!area ciisiiloriei."8(j Niciodatd nu s-a subliniat indcajuns Iaptul cit Domnul a pctrecut nouii zecimi din viata Sa pamanlc:.sca In f"milie. lar pI'C7.cn!"Sa b nunta din Cana GaHleii, untie : 1 savar~it prim~ mlnune, arc 0 pro[undii semnifica!ie teologie;;, cvlclen~alii dar in sllljba ortodoxii a Tainei Cununiei: .Care, pentru negriiitul Tau d~r ~i penlru mulla buniitate, ai venil in Cana Galilcii ~i nun!.1 c:lre era acolo ai binccuvantat-o, ca sa a ra,i C:ldin voia 1a se t [ace inSO!irea cea dupa lege ~i na~erea de prunei dinlr-insa' (din

CASA~J'OR1A IN NOUL Tf.STJ\MRN1

57

prima rugaciune de dupa ectenia marc din Slujba Cununiei)87. Fericitul Augustin spune eli .HrisIOS a inlarit in Conn Galileii ceea oe a instiluil in Raj"88. Tncapitolul aJ V-lea al Eplstolei clrre Efeseni descoperim noul sens al casaloriei crestine, care nu poate fi reclus nici la utilitarlsmul iudaic, nici la legalismul roman, descoperim poslbiluatca ~i responsabilitatea date flcdlruia, mire ~i rnlreasa, de a transflgura .acordul lor" in rcalitatea fmPlir5!iel. In acest scns, Iiccarc mire trebuie sa fie constient oil vine in C ,,! ISfanrului t Altar pentru a 0 primi, In Biscrica, din "l11ana"lui Hnstos Mirele prin excelenta nenuntit - pe mireasa pc care trebuie sa 0 pastreze ea pe 0 "biserica sliivil"" - Mireasa nenuntitii a lui HriSIOS- .neavand pat.'i sau zbarciturd, ori altceva de acest
rei, ci

ca $.\ fie sBntii ~i ta ra de prihana" (Efcs. S, 27). Aceeasi co~iin!;i trebuic sa 0 aibii ~i rnireasa. Primirea .cununilor in impiiralia Ccrurilor"89 nu Inseamna altceva dedit c ci sunt incredm!a!i unul i celuilalt pentru a se uni, prin Tainii, cu Hristos, Care a luar chip in ei in Taina Scanlului Botez ~i pe care-L poartii in trupurUe si-n sufletele lor prin Sfanta Impiirtii~nic. Clement Alexandrinul se intrcnb1i de unde-si primeste disihoria sflruenta. .Cusatoria este sfi\nt~ claca estc implinitii asa cum spline Cuvnntlll, dac.'i so!u) ~i so!la sc supun lui DumnczclI ~i dadi I~I chivcrniscsc via!a conjugaJii .cu inlma curata intru adevcrircn credin\ei, cllrii!indu-,~i inlmile de orice euget rau, spalllnd trupul eu ap~ CUI';]t..~ ~i !inand rru\rrurisirea nadejdii, pentru eli esle crcdincios Ccl ce a fiigiiduil'
In P ro prof. dr. V asile M ihoc, .casatoria f.uni1i2in lumina SO nia Scrip""'pnmd, scop principal a) dsiiloric:1-, in M A o x x (1985), or. 9-10, " d: ~e x 88

P S & I.

Oupll Pr. ptQ(. dr. D_ S<iniJooe, .,. dt., p. 183.

58
(Evr. 10, 22-23). 0 cls.~torie fericita nu trebuie judecata niei dupii virtutc90. Botezul ~i pociiin!3, care 0 preced, impreunii cu Euharistia - in care se sava~~e Talna Nunpi - r:iscumpiirii ~i sfintesc Q'isiitoria.
bogaue, nlei dupa frurnusete, ci dupd

cASATORlA 1N NOUL TESTAM2NT

59

21 ~I 23; 24, 45-47).

~i pentru

di Ilristos tmparte viata Sa co

Dacii Sf'antul Apostol Pavel numeste clsiitoria Tain.~, vrea spund cil in clsiilOric omul nu-si satisface numai

sa

Blserica, iar clsalona devine Taina, antitip aJ cis3toriei pur terestre. Acesta este ~j riispunsul dat de Mantuitorul Hristos saducheilon "Jar cei ce se vor invrednid sa dobiindeascii veacul aceta ~i invierca cea din 1001\1,niei nu se insoarii, niei nu se m:lrilil" (Le. 20, 3,).
~iSfiinlul loan Gurn de Aur se intreabll.: ,.Dar de ce aceasta

nevoile

existcntei sale pamiinte~li in lumea aceasta, ci ca el realizcazii in mod cgal, tntr-o masura importanta, scopul pentru care a fOSI creat: altfel spus: cl Inerit in Tmpariili3 vicIH vesnlce. A diei,. prin Invlerea
acceslbi Iii, omul
0

Taina este mare? Pentru dl Fericitul Moise sau, mai bine zis, rn.~u~i Dumnezcu a f"cUi nluzie la ea, ca de ceva mare ~imlraculos. -Acum, zice, eu vorbcsc de Hristos, diei ~i EI, I~sand pe Tallil, S-a pogoriit pe patn.~nt ~j a venit Ia mircasa Sa, .,i :I devcnit cu ea till duh- dupa cum zice: -Cel ce se lipesre de Domnul, un duh CSlC eu Dfmsul- (l Cor. 6, 17). Bine a zis ca Taina aceasta este mare, C.1 ~ i cum pare a zice: -Am vorbit in alegorii, insii, cu 103le nccstca, taina cls.;lonci mare estc ~i nu aJegoria poate rnsturna lubirea."'>3. Pentru n deveni uina ciis.;toria, nu este suficient s a existe dragostea dlntre mire ~I mireasa, ~i acordul lor eomun, ci este necesar ca toate acestea sa fie sfinutc ~itransflgurme in Ilristos; cu alre cuvinte, nurnai in Hristos rcalitatea terestr~ a clsiitorlel se tr3ns[orma inlr-o rcaliLatC cerea.~c:i.

n .nascut

din apii ~I din Duh"91 inscHmna a intra in impara!ia vlelii vesnlce, lui Hristos, aceasta tmparalie este deja din ea.
poate experia ~ise poate impar~i
0

Nurnind Casatori" .t:llnil", Sf1intul Apostol Pavel afltm:l cl aceasta

t~i are locul in lmpiir:illa vesnica, Barbatul devine singurn fiinp, un singur trup cu fcmeia sa, in acelasi fel in care Piul lui Dumnezcu a incelal de a rnai fi numai E1-tnsu~i, adlcl Dumnezeu, pentru

a devenl ~I om, pentru ca adunarea

poporului

Sau

(Biserica) sa poMit devenj Trurul

Sau. lalii de ce Evanghelia

comparo amt de des Tmpiirii!'ia lui Dumnczcu cu cina nun[ii, in care se reali~e~zil nuntn djntrc Dumnezeu ~I Israel, paporul ales, din vlzlunea profclilor Vechiului Testamcnt92. Din acela~1 mOliv, 0 adevamlii ciis~torle crc~tina nu poate ft dedit unicOi,nu in virtutea vreunel legi uuslmcle sau a vreunui principlu moral, ci loem.,i renlru di este 0 Talnii a imparii~iei lui Oumnezeu, care1 introduce pe om in bucuria ~i in dragostea ve~njdi a lui Dumnezeu (Mt. 25,
90

UNIREA DINTRE HRISTOS ~l BISER1CA lCOANA A NUNTJI

In H ,islOs ~i in Biserica"

Ffes.5, jl

Clement AlclUndrinulS, In_J.. IJ2d. rom . Pr. dr. D. fIoru,

In PSB . Y O I.

5, 18 M~. I, 198 2p, m . 91 Akx.nder S<hm""unn. m. q Ii J;" JJm, eel. <il. p. 4

100. 92 }ean ~~1)'<'f1dortT p o (iL p. ZlZ3 .

Dacl omul a fost creal .dupii chipulluJ Oumnezeu', cu menircn de a ajunge asemenea Lui, clsiitoria a fost creala dupii modelul

93

s r . 1000Hn ri50SlomO. momtmVk

"'" b:pliutrwl. .. , ed. dt., p. 198

60
iubirii lntratrinitare, avand ca cxernplu de Irnplinire ~i des:lvar~irc Jegiimllntul dintre Dumnezeu ~i poporul ,!lcs, ~i nunta dintre Hristos ~ Bisericl, ce devine icoana a nun!ii in Noul Testament, In Riisarit, ideea paulina de Biserica - Mire:ts.' a lui Hristos
si-a !'licut sim!itli influenja

C}.S!TOltlA

IN NOUL TESTA~teNT

61

~i _ stroi.na minune! - mii mcoresc nears, ell rugul de dernult, care, aprins fiind, nu se misruia"95. Fericita Ecaterina din Sienna spunea: .,Nu piroanele t-au !inut pironit pe Hristos pc Cruce, ci dragosrea Sa de oameni"; iar episcopul Melctie al Antlohiei ii adreseaza SflIntului Simeon, care-si ferecase cu un lan\ piciorul de un lid, urmatoarele cuvinte. .Nu cu lanluri se leaga credlnciosul de Hnstos, ci cu dragoste ~i011 har'. Oragoslea lui Dumnezeu fa~a de om depa~e~le naruralul, obtsnulrul, Iimilala, stridiciulle Sfilnt, pe Oumnezeu, cluar daca eel ce pentru ~i
0

mai rcpcde ~i rnai profund dedit in Apus: Bisericile slriene, de cxcmplu, au fost primele care au cunoscut 0 s~rb~toarc a Bisericii - ~Iireasa9~, De ascmcnea, teolngia ~i slujba clisilloriei, puse in raport eu tcxiul tic la Efeseni 5, 22-32, se inspini rnai mult ca-n Apus din idee" de unitare de viat-'i (b lllo .,i.rdintre Hristos ~ Biserica. ) j in ina iubiril dlntre oameni i~i 'Ire izvorul ~i puterea in Tninn
iubirii lui Dumnezeu falii de om. Crearea omului se cxplicii prin iubiren lui Dumnezeu,

prirncste,

omul, arc

existerua once lui

cii focul
este chemat

iuIJirii

durnnezclcsti

arde Dragostea

face stralucitoarc

prin pule rca harului Duhului

care

511-1 primeascii.

~i numai iubirea Lui nemiirginllii ~I adesea a !'lieul posibilJi vi,,!a ii

care sflnteste ~i desavarscste, ~I Ie int.'1re~te pe cele a fost mf:i!i~ta adesea de Sfi.n!ii Parinli in mod
0

nelnteleasd

~i ncin<..':ipUl.i de rnintea omului

neputlncioase,

restaurarea sau miinluirea (de 1 3 para Ia curaue, de L 1 desfmu la feciorie. de I.. rnoarte la via!3.) ~i 1mp3.rta~irea din dumnezciasca in s3nul Tatalui Ceresc: .... pe cei cc fierbinte se pocaicsc,

deosebit. lata 0 paginii graitoare in acest scns. .Dumnezeu ~i-a dorit pentru Sine 0 desfmn.~tli. On,

desfmnara! Despre firea noastr3 orneneasca vorbcsc. 1 era malt, ea, umila. [nalt insa nu ca srarurs, ci ca fire. Intru totul cora. era, flinta Lui, neprihiinita, tar firea Lui, !'lim de slric~ciune. Neinc:ipul dc minle, nevazut, necuprins eu gandul, tOldeauna mnd ~i acelo~i fiind, Inal prcsus de ingeri, mai presus dc pllterile ccrc~li. Biruil.(lr asupra orlc:irei cligelari, depa~ind orice putere a mlnlii, fara de putlnla n-L vedea, eu putin!a numal a crede in E1. 1 I vad Inger;; sl sc cutremura. Heruvimii se acoperii cu arlpile lor, I" vederea

cu mila indumrii

Clll';llc~li ~iii luminczi ~i cu lumina ii unesti, piit1"~i Dumnezelrn Tale faeandu-i farn pizmuire, ~i lueru strain de gflndul'ilc ingere~1i ~i omene~ti vorlJe~11eu ei, de mult" ori, ca ~i Cll ni~lc pl'ieleni :Ii Tiil ade"am~i. .. eu foclil ma imparra~e$C; iarbii usc~tll nind cu,
9 '1 C f. G . K h o u ,;o S ark ls, . L nC e r e L'E g J is e an s 1 '3 lU IC lin u g iq u e syrien".", in . de d c I ~ 1 9 5 5 ,p. 1 8 6 ;de .,.:m en"". H. E ngbe td in g. ic: Kirdlc .Is B tuntin < Ie < ,D ost.syI'ii'c:nU rul!lie'in O C P, III. 1937,p.;; E . S cllJIJetJ<edoc tiI., p. 301; R.P.A. .,. R .S J., .,. til. p. 11. EsI. de renutat [.plld c::i B isericiIesiri< n e sunl slngllK'lc .~ c! pm;ooi....re "" .'\It. (orute dc:m:me, 0 & itO O to ate 1 e e 1 .... Ili><:ricih~ < X P 6 c a re a8 isc ric ii" )U a a l u n roI r o a n me: IJ C ', k o c .m e nio c J 'k 'C 'J C p ll(':IP l. in c te ifu uit Ir B i3 e J id Io sIncnc:, s r .E1m n S iruI, eel mai C U O O O < a S<risW1 owe OIUI'N de .llne r \lI . de<tir-.... p:tradi5ulli; bine<\1v.lnJarea nuP!"l2, pus! pc: oem'" S f.E fre n 1 . nlld dIn c:ald=Jn. [:an: .Iu~ b Ouvii1dein paradis. CUlrullr> dd.'1!' (0. J.c ~~ tbr", Ie rile maronllr', .pl.ld R ae:; .,. dt., p. 140).

fe!el Lui toalC se lem ~sie infrieo~az,L De t~1aruneil privirea Sa spre pamant, iI face de se eutremura. De se i.ndrcaptii dtre mare, JD.'lrcase face uscat. EI face sa apari muri in pustiu ... Ce a~ polea
95 LiJ.,-pI .... IBM,Bt'Cl~, 2000. p. 331.

62

CUNUNIA - VIATA INTRU IMPARJl'f'l"

sa

sa mal spun

despre EI? M3re!la I.ui la rade marglni, in!elcpciune:I Lui ce nu poate fi prinsa in numere, judee~\ile Lui de; nepatruns ~ciaile Lui de nccercetat? El, Milt de mare desfrfinata. ~I preainalt,
0

~i-a dorit peruru schimbe

Sine 0

De ccl Pentru ca sa

din desfrfinatji In

fecioarii. Pentru a deveni mirele ei. ~i ce face pentru aceasta! Nu trimite la ea vreuna din slugUe Sale, nu trirnite vreun inger sau arhanghel, Nici heruvimi ~i niei serafiml nu lrimite. Ci vine EI Insus]. El, Care 0 iubea atilt de mult. ~I-a dorit pentru Sine 0 desfranat.'i? ~i cc face? Pentru e n accasta nu putca sa urce la cele de sus, a coborat Ella cele de
jos. A venit in cortul ci. A aflat-o ame!ita ca de biiulUm. ~icum a

venll? film sa -~ i dea pe falii dumnezcirea Sa, ci S-a facut Intru t01U1 asernenea ci, pentru ca nu cumva, v1tzanduL, sa se tnfricoscze ~i sa fuga, sa 0 piarda. A aflat-o plinii de rani, s"lbiiticila, slapanita de de mont ~i ce face? 0 in cu Sine ~i 0 face sotia Sa. ~i ce-i daruieste? Un inel! Ce inel' Duhul eel Sfant. Apoi Ii spune: - Nu te-am sadit oare in Rai?
- On, li riispunde.

- $1 cum ai dizUI de "colo? - A venit diavolul ~I ma lual din Raj. - Ai fOSIsiiditii in Rai ~tie-a seos afam! lata, Ie voi s.'idi acum iniaunl.rul Meu. Nu Va indr.'lzni s a se aprople de Mine. Pastorul Ie va piZI ~i lupul nu va rnai venL - Dar sunt alat de piicatoasa ~ plinii de nccurillie! a zis. - Nu te nelini~li, sunl doctor.
P H dar cu nlultii luareaminte!

Prive~l.e ce fnce! A venit sa 0

in pe desfn1nata as,a cum era ea, afundatil in necurille,nie.

en

cASATORIA

IN

NOUL

TESTAMENT

63

este dragoscea pe care Dumnezcu nu 0 arc penlrU om. Dumnezeu esle lublre, dar

in\elegi cal de mare era dragostea ce iube~le, pliclIele

~igresel

mlreluit Caci 3.5a cstc eel nimic, ci iana

nu cere

socoteala pentru

toate

96 Sf.loan Gurl dt. Aur,SJNfi.,k"""dln

rom. PT. prof. dr. COn""nlln COman.

P.G. 52,col. 52, 401A-'llIB. ""d.

ile. FUeli a dernonllor era decl mal tnalnrc, fiicii a pamnnlului, nevrednica ~i pentru pamant, Acum devine fuca a Impararulu). ~ I aceasta pentru c 3 a hotiiriit Cel ce 0 lubea atat de mult. l Pentru c eel ce iubeste nu se intereseaza de purtarea celuUah. Cel l ce iubes,te
Ural.

nu

vede

lipsa

de

frumusete.

De

aceea
CCC1l

se

nurneste dragoste, penrru eli adeseori iubcstc ~I A~n a racul Hristos. A VilZUIa uraciune,

cc cste

S-a umplut de
0

dragoste pentru ea si a lnnoil-O, a flicut din ea 0 fiin~~ noua. A luat-o 13 Sine ca pe 0 sotie, 0 iubeste ca pe 0 fiicil, Ingri~e ca pe 0 slujnici si Ii poart.~ de grljii ca unei Iecioarc. Ca mire a luat-o de SOlie a Sa. Aducandu-Se

pe Sine jerlfii de
ei
~jca

cur:l!ic, ii lana totul. Ca un mire pastre3Z3 Irurnusctea

un SO!bun Se Ingrijestc sa nu Ii ltpseasca nimic. 0 Mire, care prcschimbi uraciunea miresei in frumuSCle!"96 , Cine poatc in\clege aceasta dragoste dumnezeiascl? cine are mlntea lui Hristos, peruru c3, omeneste, Num:ti g1Indim ~I
,

~i simtim altfel. .Noi, cand iubirn pc cincva, vrem ceva de 1:1el.

Ori vreau sa rna iubcasca

~i el, ~a-ll1i Intoarcit dragostea,

este un adcvar si in aSIa' ori

llSUpr:t "

mai ales dad! am oarecare

aUloritalc ~i pol s1l sau

lui, dacimi impun omului,

C$tc copU, vrcau sa ia calea dreapta, fratclul mcu, copilului meu,

palintelui

ori~icui; pana a-i dislrUge li1>crtatea, via!'i, ii vreau blnele. Asta

G4 Dumnezeu sum
0

CUNUNJA - VIA'fA tN T R tJ 1,.1PARAT!"E

cAsATORlA

iN NOUL Tl!STAMENT

65

este Smerenie: ~; aceste <lou'; virtuti pina

la urma

creator care ii separa, in vederea alteritil~i ~i reciprocital-ii persoanclor, rezults entuziasmul lui Adam, nostalgia lor dupa unitatea reaprlnsii prin I1igaduin\a durnnece se va lmplinl in nouii comuniune originara, dorlnta de unitate zeiasca ~ichemarea la
0

s;ngurii virtute"?? 01n care a .ntregil flrea omeneascil,

I trtstos estc singurul

ducand diliiloria ornulul nu numai de la ~i\mislire ~ipana la

rnoarte, ci ~i dupa accea: ~i atunci .Mnntu(rea noastra nu este numai relntregirea omului celul vechi, ci cste ~i ooclIiiloria. pinii la sederea de-a dreapta Tatillui"98. Milmuitorul, Care .nu cu via ta a biruit moartea, ci cu moartea a birult moane,,"?? ~i Care a relnnoit totul tn Sine, reinnoieste ~ i

.sfcra lui Hristos, in paradisul nou ~Ivesnic", tn care .se reali2caza plenar ceca ce Faeerea promite"IOI. ,in Hristos ~i in Biserica" Nunta devine Tainii a Btsericii, disatoria se sfin\e~le ~i devine ea insa~i 0 .midi blsericfi", ce are menirea de a slinll lurnea: prin eel uni!i prin casatorte ~i, Intr-un mod eu totul apartc, prin mona hi ~i monahii, rugaciunea Biscrkii
50 unes,te Intr-un cor eu eea a martirilor ~i a marturtsltortlor,

dis510ria, unirea dintrc barbal ~i femeie, in monrtea ~i tn Invierea

Sa. Noutatca casatoriel 1n Noul Testament decurge tocmai din

f nvierea adusii de Hristos, Cresunul este chemat - din lumea

aceasta - pcruru a triJ 0 noua viatii, pemru a deveni fiu ~ i celii!ean al rmpiriit;ici, ~i aceasta 0 poate Implini lo casatorie.

cuviosilor si a cuvioaselor, in slava cereasca. Pentru Sfilntul Apostol Pavel, cuvantul .ta m a ,legal de terrncnul ebraic fod, sernnifica 0 decizie a sfatului dumnezeiesc,

insa, in aceasta situatie, ciis~loria

un mijloc de a-~i asigura

inceteazd

de a mai fi sirnpla iluzorle de-a lungul

o decizie ascunsa ce se manifesl~ tn limp ca sub un viiI. 0

.taina este dec! 0 revelatie a lui Dumnezeu Atotputernic, aviind locul ei lo istoria mantuiril102; cuvantul acesta naste 1'01Sfilntul Pavel tdeea unei revelatii care, prin faptul In sin", orienleaza
suflerul catre ,.sensul mai profunda al realitii\ii tainei. Ce vrea sa

satlsfacere a unci exlgente temporare prlvlnd natura omului sau supravietuirea desccnderuei sale. Ea devine unitate unica ln iubirea dintre doua flinte ce pot transcende propria urnanitate ~aistfel sa fie unili nu nurnai "unul eu allul', ci ~i ..in Hristos ~i in 13isericil' 100. In aces! mod, c~siiloria cre~tina, numa ere~tinii, nu mal eSlc 0 simpl1l uuire "conjugaJa" sau 0 unlre pur terestrii, cl 0 legaturii eterna care va subzisla In trupurile noaSlre ce vor fi .slavitc", unitale (femeia, ls(ha esLC scoasa din barbal,
'll lC I'O n lO lla h u lR .lf;1 U o ic 3 . ( ) J i~it. N .
IbUbo., p. 152. 99 Ibi""., p. 59.
9fl 100
(>.

ne arate Sfilnlul Pavel prin .taina accasta mare eSle"? Cuvinlele SffinLului Apostol Paveltrebuie L1nieu Cemeia S,t s,i puse in legaturii (:u G cnez'o1:"De accca va las" ornu I pe tatal sau ~ipc mama sa ~sic va
VOl'

jar

Hristos
0

va Ii "IOIul lo toate". Barbatul ~i Cerneia conslituie impreuna

n am.'indoi

un trup' (2, 24)103. Or, noi am vazut

Tsch); din actul

101 O. Casel. u /ofyl/m "''Eg/ise, p. 293-29S. pu<ll'tn.>bs Derrey, .I.e S),mboliS J 1eO \.lp lia l (,c ~ :s ::.in l$ y s te r e - s t I... u )o o lo g ir (Ilt M a n a g e < b c z O < Io n C I" 1 S M c :l~
in U J~{a";"g'_. .,vb"tC 'SSainJ...s,.,.z~L X h tN Sn "ain ,J ' E 1 U L lailll.rtif}u n , R (M 11< l, C L 1994. p. lit. 102 E. Schille"",,<kx, O.P.. p. cit., p. 123. tt 103 Texrul este p rc lu n ld in f:l(~re;) 2, 24 ~I~eella ! de ~1:"inl\litor u(l ~ .19. ~; Me. 10, 7-8), dar si de sr. I'o"eI, penln! 3-,i conlin"" dOOm;u1 (rl . 5, 31)

3 2 -3 3

J.:o" "!oyondorff.

_,.

c i< . p. 16.

CUNUN'A

V lA T AINTRU

iMPARATIE

cASATORIA

tN NOUL -rEs'rAMEN'"

67

deja di, in Vechiul Testament, disatoria era inleleasii ca slrnbol

aJ unei cornuniuni de via!a mai profunde intre doi paneneri, ~i

anume Intre Iahve ~i Israel. insa Sfanrul Pavel spune in mod explicit: .Jar eu zlc in Hristos ~i In Bisericii (Efes. 5, 32); marea taina care :I fost cunoscuta Intr-o manierfi ascunsii in Facerea 1.,

Hrlstos "S-o dol PI Sine penfnl piitolel, nqoJlr," (Rom. 4, 25; 5, 6; Gal. 1,4; 2, 20; I Tim. 2,6; 1 Cor. 15, 17 ~i 22; Til 2, 11-14: Efes. 5, 2) ~i a riiscumparal umanitatea pentru a 0 face Diserica. I'iicand aluzle la 0 veche traditie a biiii ~i a pregiitirii nuptiale, se referii 1 . 1Borez atunci clnd spune: .curii!ind-o eu baia apei prin cuvanr' (Efes. 5 , 26>, prin care fiecare om este lncorporat in Biserici. l)ouii imagini se tmpletesc aici: moartea, prin care Hristos face din Bi5cric~ 0 Mlrcasa tara pala, ~i botezul - "afundarea' In mcarrea lui Hristos, prin care fiecare inlra in Oiserica ~i devine, in consecinta, Mireasa lui Hrisl.oslOS. EI spune dl Biscrica cstc Trupul lui Itristos, pe care iJ hraneste sl-I inciHze~le (Efes. 5, 29), st-n consccints ~I.biirba!ll sunt datori sa~i iubeasca ferneile lor

Z 4 este in concret unitatea de via!ii (intr-un singur trup) intre

Hristos ~i Biserlc:a Sa104,

OIMENSIUNEA ECCLESIOLOGICA A TAINEI CUNUNJEI Pentru a-l da omului un exemplu de iubire pe care sn 0 poartc femeii sale, Sf:inrul Pavel explicii in ce fel a iubit Hrtstos Biscrica.
Reluand, consnenr sau nu, texrul din Iezechiel (cap.16>, in care

ca pe lnsest trupurlle lor" (Efes. 5, 28), Btserica f1ind .Trupul

mistic al lui liristos' - .Penlru ci suntem mlidulnre ale trupului Lui , din carnca Lui s,i din oasele Lui" (Efes. 5, 30). Prin Botcz , noi devenim miidulare ale lui l lristos, faeand

este de~

iubirea lui Dumnezeu

{alii de Israel, mireasa Lui,

preocuparca pe care EI a avut-o de a 0 spdla, de a 0 impodobi, de a 0 face cea mai frumoasa dimre toate logodnic:ele, Sfilnlul Pavel spune c5 Hristos a tacut toate acestea pentru Oiscridi ; ne al'ala cum Domnu I, din dragosre, face totul pentru Hiscrica Sa, pentru a-i da IOaw strillucirea posibilli. Este verba, de fapt, de dragostea ~i de unlrea spiritualii a, [liscridi Cll I Iri~los, Sfinfcni:t in.s~~i; eu prelu! vlelii Sale Domnul " filcut-o :l\i" de 1'1'1.1010:155, pentru a Ii demna dc aceasta chemare: Mireu~a lui IlrislOs, .Ca sa 0 sfin!casc.;, curiilind-o cu buia "pel prin cuvanl, ~i en s-o inf:'i!~ze Sie~i, Biserica slavila, ncav{lnd pata sau zoorcilurii, ori allceva de acest fel, d ea s.; fie sfantii ~i filrii de prihana (Efes. 5, 25-27).
104 E. SchiUeboeckx, O.P, p. ciL, p. U5.

parte din organismul spiritual - Sfanta Biserici - al clrui Cap este nev~zut in aceasta lume, dar va f1 CUno.~CUIdcplin in lumea vluoare. l'acultaliJe ~i posibilitatile nol, create in fiin\,. noastra prin I)OlcZ, lucreaza in mod tainic, incal uneori nu Ie percepern, pcmru ca !nsu~i Capul Bisericii este nevazu!. Acestea se pot urm5ri lnsa eu prisoslntii in viata sfintllor ~i rnarttrtlor, pe care suferin\ele ~i chinurile i-au apropial mal mull de HrislOs, unii primind chinr hoteml siingeluiI06 Rcpcland numcle Bisericii prin sintagnu :rrupul lui Hristos", in Epistola cltre Efeseni, Sflintul Pavel dezvoltii idcca ccclesiologica
lOSE Scilll~kx, O. P. p. t'iL, p. 125. 106 I.S. ( t r . U lllI'C :I1I)USU el:1.E p isco p o )ca~uh_li.
iN 8;uYkiu R A s A n " /N U Tl'itlitas~ ~ , i .

7;,;,, ''("~;N q in v

t'n '.!- 1 .J U i

2002. P 83

68

<':UNUNIA - VIAT}. INTRU IMPAAATIP.

CASATORIA IN NOUI. TES'l'AMN'T

69

asupra narurh Biscricii, ca Trup al Domnului, ciisiitoria (Efes. 5, 22-23).

pcntru a dcfini

Unirea intr-un ,.singur trup', afirmatic fundarnental~ in matene de ciis.'itoric, rcfcritoarc la credinta in Dumnezeu - Creator, era deja rolosit5 in Vechiul Testament, ca un mijloc de revelnu,e a leg1imantului dumnczeiesc,

chemara nunta, ~i nu invers, cum s-a inllimplat in ultimul limp in teologla apuseana. .Jmportanta aoordatii de teologii oocidentall elcrnentului juridic ~i oontractual al ciis3tooei - aJ'inm D.O. Rousseau in studiu) introducnv - a facut sa se piardii puun din vedere bogii!ia doctrinarii a rug-lciunilor ~i a slujbei liturgice. Tn sfl\~il, dezvoharea ccclesiologiei contra-rcformei, care a insista; indeosebi pe clcmcntul scciologlco-rnonarhic al societaril crestinc, fl facut sa se piardfi In oarecare masura, eel putin in u ltimli ani, sublima imagine p;\\llinii a rcalitii!ii nuptiale a Blscricii, surs.~ ~i fundament pcntru lcologia e~ltoriei, la eel vechi. ln Ioc de a vedea, ca odinioarii Parinl'i ~i sflntele slujbe, analogia dintre aceaslli imagine ~i crearea omului (barbat ~i femcie), teologii modemi au procedat adesea invers ~i au plecat de la nunta trupeascii, pcntru a explica unirea spiriruili dintre Hristos ~ BisericiiI08 ~dar, .in paradisul Bisericii vedem pe Adam eel Nou ~pic Eva cea noua, Hristos si Biserica. Eva cea noua estc nascuta din coasta lui Adam - cel Nou ~i eel vechi; ea esre hriinilii eu sangele din lnlma Sa, consacrata de EI trur-o sfmrente pe atal de sublimd, pe cal este de ma: mare Adam eel Nou dedit primul. Dar accasei nouii Eva sfiinla falii de Mirele ei nu est.:: dcdlt: dar nup!ial, recunO~lint-~ ~i dl'agoste smerita. Se lasa conc1usit de Domnul ei; se In s 1 i inlrodusa In Tainele lui Dumnc?cu, ea 0 mire:lsii fideHi, particlpll In luerarea Sa, la suferinl-~ ~i bucuria Lui. Pentru cii supunerea ~i Odelitatea pana ia moarte vin de la sine: E., i~i sprijinll toam fOl1a pc s;irurul de dragosle (e:tnL CiinL 1, 1-2l, lransformal in Sfintii Tainii109

Sfanrul Apostol Pavel contlnua

pe

aceeasi linie ~i descopcrii taina lui Hristos s,i a Biscricii ~,dc. ldcile
de crcatic, de Icgilmnnt ~i de mantuire se unesc in mod intlm ill

aceasta ieoann: llristos cstc Mirele ~i Biserica, MirCas:I Lui. Astlel, Noul Testament da un orizont nebiinuil lmaglnli originare a .coasrer' lui Adam, din care a iesit Eva107. Adam eel NOli, care este totodlLii ~i Adam cel vechi (dupa chipul Caruin a fost pliismuit Adam) - Mirele IIristos, naste din coasta Sa
0

nou~ E vii - Biscrica.

Daca Adam nu a Iost un om tmreg, in sensu] c.; Ilrea lui nu si-a sava~il ciillitoria de [a Alra la Omega (Hristos spune: .Eu sunt Alfa si Omega - inceputul ~i sfilf~itul' lApoc. 22, 131)~i atunci a mIDas un om piimantesc, din coasta lui a ies.it
0

Eva care , de aserncnca

, riimane pilmanlcascii, desl are menirea sa nM<:a viata. Nurnai

din coasta lui Adam eel Nou, Omul prin excelenp, Omul desiivnr~il, se va naste noun E va - Biserica, Mireasa Sa, pc care 0 va hrani cu Truplil ~i ell Snngele Sau, pe care 0 va purta in Iniml)

L u i, pentru di s-a filC:U,l.un singllr trup" cu ca. Pc de

acenslil Icgiitu " ,i ~i unilale spiritual. nou-testamentar dintre

parte

Hristos ~i Bisericii dc.:vinc chip al a revela Legamiinlul sfiinl dinlre

ciisiitoriCl, i:lr pc de al15 parte c:i.~atoria devine un mijloc proprill pcnlru Dumnczcu ~i oarneni, in Hristos. intotdeauna, ins.i, Ifewie pornit

dc I. unirea spiritual" dintre Hristos ~i Biscricii, model I. care este

107 E. SchlU.beloc, o.P., .,. p. 127.
100 R.P.A. R:lq. S.) .. 'p, PL, p. 19. 109 Odon c.'I.ld, O f '-PL, p. 308-313.

ftL,

70

CIJNI1NlA -

VIATA

tNTltu fMPARA'I'IE

CASATORIA

IN

NOUL TESTNotBNT

71

Mantuilorul Hristos t~i varsa s1i:ngele pe Sffinta Cruce pentru Blserica S" ~i n ~ C 'l.i imagine zguduitoare a general 0 luerarura palnSlici\ de 0 ram Irurnusetc, SJanlul loan
1I1,inare;

din care if aJegcm din nou pe

Dimensiunea ecclesiologidi a Nun!ii se desprinde ~i din faprul ca, devenind btserica, familia (cisalorla) este taina in care se 1mplinesc toate celelalte taine; devine mama - Eva care naste fii :Ii Imparaliei lui Durnnezeu, De aceea, ar

Hrisostom, cu catebeza. CaIre u; u ",erg catre

impropnu

sa

.Ai viizul culmen harului! Ai vazut cu ce mire sunt chemate S a se uneasca sufletele smerite!. .. in casatOriile trupesu se stabllestc un contract de dotii ~i se fac cadouri. Se poate astepta cineva en si aid s 5 se lrltllmple lucruri asemanatoarc. Intelegcrea (mlntea) la realitiiple Ciiel trcbuie condusil ~i splrituale, dumnezeiesu

demonslrilm cl Sfanta Tainii a Cununiei trebuie Implinita in fliserica ~l nurnai In Biserica poate cisaLOria s a devina, dintr-un contract ~i 0 alianp. cu caracter pur omenesc, Talna a frnparilliei lui Dumnezeu. Clisatoria cre~tinii intra, asadar, lntr-o rilnduiala a haricl a riinduiala in cadrul careia mirele Blsericl], care-i confers statutul de Taina tn plcnitudinea tururor lucrartlor dumnezeiesti,

pleciind de la realitiltile materialc ... Care sunt darurile aduse de Mire in:tinle de nuntil? A.sculta pe fericitul Pavel; ne arat:1 atunci c.,'nd zice: .Bllrbalilor, iubit l pe femeile voastre dupa cum si

sl mireasa primesc harul SiantuJui Duh in vederea desiivar~irii lor.

Rilnduiala slujbei Tainei Cununiei, asa cum 0 avem noi astazi, a trccut printr-un lung ~ir de prcfuccri, plecand de la simpla

"
Hristos a iublt liserica ~i s-a dat pe Sine pentru sfinleasc:I, inf:i!i~e cumlind-o cu baia apei prin cuvant, Si~I, Biscricl sliivilii. neavand ea,
C .1

s-o
0

p 116.

~i ca

sa

pala sau zbiircilUm, ori

altceva de acest fel, ci ca sa fie siantii ~i iarii de prihand- (Efes. 5. 25-27). Ai vii~UI rnilrc!ia darurilor? Ai vazut culmea inefabilii a iubirii? Cum Hristos a iubit Biserica ~i 5-a dat pe Sine pentru eat. .. Niciod,ua omul nu V,I accept" irnilarea i.>uniitalii Sale. de bunavo;"
Cll
:l

sa-~i verse sangele stapan,

sfiu pcntru chemftnd 111

rnireasa <:u care se va uni. Binevoilorul

acceplal acesl. mare ~i InsoliL sacrlflciu ca sil 0 sfinlcascil

carc ~i-a Imbra!i~at mireasa,

prin propriul Sill! Silnge ~i ca s-o inf:i;i~eze Sie~i. curnt~ prin baia hotezului ~i SklVilii, Biscrica. Pentru aceasta ~ia varsal sangelc ~i a suferit pe crucclIO. S O .Polis,

110 Jean Ch.)'so<tome.

Fl.;, u ~

66ptimut/n, in S.C., vol.

1957.

blnecuvantare botezulul Uturghii - ~ Durnnezeiestii caracter elementul vedca

~i acceptarea

mirilor la Sffinrul Pour, in virtutea in cadrul Dumnezeiestii

lor, panii

la slujba Cununiei

cum a fOS!panli in secolul aJ XVI-lea, sau in afara Ururghii - cum este astiizi. Ceca ce, insa. i-a dat faptului ca rirul lncoronarii precedcruc este al casatoriei
Cllnllnia fi

de Tain.'I, in ciuda constitutiv

ca laina, nu a fost slujba in ~cium vorn slujbele altfel

Ellbarilli(l,

sine, dup5 cum am ariitat in subcapitolclc in c.pitolul

fj

De altfel,

Biserldi nu pot

definite ca taine numal

prin felul in care sau

S:lU,

cum se savilr~csc, ci mni ales prin ceca cc si1vilr~csc spus, prln insii~i lucrarea sfmtitoarelJl.

III

A Ie \-e d e :1 probletll3 lr.1 Ia U lJ't1 i p e br g 1.3 A ~ le ed. tiL. cap . To.. '3tds Dellnltlon p. 19-27.

S ch nW !fll:ln n,11r~

of Ururgic:rJ Theology".

' _ t r i, o. . . .

Istoricul T ainei C ununiei

Este foarte importanl s a se in!eleaga faptul d in Oisericii, , dintru inccpul, casatorta a fost considerata C'isatoric crcstlnfi" sau c~sihoria a fost contractata ~l lI"lila in Hristos Cor. 7, 39), pentru eli era ciisiitoria intre dou~ persoane botezate in Hrisros. Cu aile cuvinte, sfintenia clsiitoriei ca statut nu depinde de ritualul incununaru, ci de idenutatea baptlsmala a cuplului. Viata lor impreuna era 0 forma a vie\ii In HrisIOS,transpusa in viata lor,

o forma care, in dragostea ~i in slujirea reciprodi, era capabila s a intruchlpeze icoana unirii splrttuale dintre Hristos ~i Bisericii (Ilf'cs, 5, 21-33),

74

C ':tlN IJ N tA - V(ATA (NTRU lM PAI{A11E

ISTORICUL TAmEI CUNUNJEI

75

In primclc sccolc, Ielul de a se disatori al crestinllor diferea In parte. dad! nu in toralitate, de felul de a sc clsator; al necrestinilor, rnai ales privind obiceiurile refcritoare la mire sau la mireasa, la pctrecerile ce Insoteau cis3.tOria, pregiitirea camerei nupualc etc., potrivite societii~i vremii1l2; adesea erau respectate lcgile civile lmpuse de puterea statala. slujba proprie ciisatoriei, toate riturile I{?isarilene au avut slujbe specialc de blnecuvantare a mirilor, de binccuvfintare ~i de incununare a acestora, insa in stransii leWdlU,..;'eu Euharistia sau, mai bine zls, In cadrul Dumnezclcstlt LilUrghiP13. Ruptura dlntre Apus ~i Rasarit, ~iapoi Reforma din Apus au
0

Astllzi, cand pe de

pane crestinii nu mal tnteleg nimie din iar pc dc alta parte sc ,n<:carcii 0 onodoxii

sensul crestin al disiitoriei, ajunge recurgem la 0

rcinnoire a spiritualitii\ii crestine referitoare la casatoric, pentru a

perspecnva cr~li

este necesar

S3

la manuriile

vechi autentiee, care se sprijina

pc

ln tirnp ce Rirul Roman nu a avut

adeviirul scripturisuc,

adidi la vechile Bubo/0t.ii. De asemenea,

trcbuie avutii in vedere evolutia generals a cultului crestin ~imai ales a ceca ce numim, cu tltlu generic, Rit bizantill, in care se inserie ~imnduiala Slujbei Ciisiitoriei.
Ccen ec liturgi~t.ii numcsc "rit bizantin" - spune profesorul de

I,iturgidl ~riectorul lnstitutului Pontifical de la Roma, Robert Taft este slsternul liturgic ce s-a dezvoltat in Patriarhatul Ortodox de Constanrinopol ~ia fost apoi adoptat, calcedonienc, pentru mostenire progresiv, de celclalte patriarhate onodoxe Roben Taft de Alexandria, de Anuohia ~i somptuozitatea a fastului simbolismului imperial de
la
0

produs 0 mare dlversltate: iar disiitoria crestina, sub aspect institutional ~i sacramental nu s-a condus dupa acelasi drept canonic In cele dou~ lumi cresune. De asemenea, Occidentul S-3 Indreptat n>:,i mull spre teologia Fericitului Augustin, dcci! spre cea a Sf3ntulul loan Hrisos!omll ( Occidentul va dezvolta 0 teologie secolul al Xll-lea us Cum se casiitorcau primii crestinf? (recvenr pusa ~i raspunsurile diferii:
pentnl COllsacrarca

de lcrusaliln1l6 Sisternul liturgic bizantin - continua profesorul rcnumit ceremonial ~i liturgic,

sacramcntala

abia in esic

Constantinopol Aceastfi intrebare

de dinainte de secoJul al Vlll-lea, esre, de fapt, ~iPalest ina, elaborate

~ j

sinteza a rirurllor de ConstantinopoJ mod gradai, Intrc secolele al IX-lea Desigur, ritul bizantin

In

31 XIVlca, in manastil'ile Oumnclc:iase:l l.iturghie,

- 7n limp ce unli susttn cit nu a existat niei un fcl de sllljbii

cas~toriei,
0

Jumii ortodoxe din timpul luptei unpotrlva lconcclasmuluil!". cuprinde SflOtclc Tainc, Ulreniile, Vecerniile, Privegherile ~l Ceasurile, anul liturgiC eu ealendarul cuprinziind cielul flJ( ~i cielul mobil al
0

- al\ii anrmii C3 Imperiul Roman).

112 M21k~, Kennah

anumitii procedllrii Irebuie sa n existat (in

w. Stevenson, ~ f""M ""'U , o _ -U

1922.p. 253.

1 ", 1

sarbatorilor.

posturile ~ siirbiitorile sflO!i1or, precum ~i

serie

t. 113 lI> U /m p. 6.

Minnesotl, U tlU JllC llPless. C oIIeaevU Ie.

114 Gbard Molhon _,. N<, p. 5. liS /& U J n .,p. 7.

116 R obcI1F. T.ft, SJ., 117 IjU/mt. p. 13.

u iii< ~

Brif";,P O rifw ,C c1f,P:aris, 1996,p. 13.

76
inueaga

CUNUNIA - "'AT},

INlltu

btP"RATtI!

~ g.. .1984. p.202. I

de slujbe denumite

ako/QlIlhiai,pentru binecuvanlari,

sfon~irea bisericilor, exorclsme, tunderea in monahism ~i altele.

CASATORIA CRE~TINILOR Din antichitate, cisiitoria

3

tN PRIMELE TREI SECOLE Iost consideratji sflintii; in lumen

0

grencll ~i romans, ciisatoria, considerata de .binecuvantdr!"

.nslitupe a societalii, de un fel de hnne

a fost lnsotitd, cum am vazut in capirolele precedente, (in sensul culturii vremtl respective), caractcrul creator prin cuvanrul seeole si-au ,i de sacrificii. in Vcchiul Testament, toriei a fosl accentuat (Fac. 2, 24). Crestinii primelor

sacru al casil-

at lui Dumnezeu
in duhul in

triiit disilloria

invat.,~turii Mftnn.itonllui Hrisros ~I a Apostolilor: pentru oflcierea ciisiilorici, cl se conformau procedurllor vremii ~ilocului care triiiau, tn 1n.~SUf:lin care acescea nu contravencnu crediruci crestine,
:II ciis.1toriei rezida Intr-un

In Dreprul rornanl18, in cpoca imperialii, s~nsul fundament:ll contract Incheiat Intre doua pal'll al dreprului liberc in alegerea lor. Bine cunoscutul principiu

roman specifica: "Nllptial consenscon/rahefl/iIlR lfiant" (.Gonslm!illlla.ntul este eel care face nunta"); si "Nllp/ias non concllbitl/s,

ltd

(OI/StIIStlS

fad!"

(.Nunla

consta in consimlamlint,
Deflnitia daL'I de

~i nu

in

impreuna-vie!uire)1I9. .impreunil-Iocuirea

Modeslimus:

cu 0 femcie Iibcra cstc 0 ciisiitorie. ~i nu un

t 1 8 J . G n u r lc m c t, S d c ,.I ,Is~tll1 l1 r ilf g ', lt< ls b o u i'SCer(II<".Pllbli(:lIiOns~ 98 0. S . J 119 Ulple" (t 228), rell"l in Oil"''' de Justinia" (35, 1, 15 ~I 50. 17.30), "purl A l ~Georges ,\iartlmon. L 'E tl4 enJ p r i; " '( '. T I ," L e s S n c r e u ) f : O t s - Or.s(:l~, in I ,

ISTORICUt. TAINIiJ CUNUNlEI

77
0

concubinaj"I20, face sa putea

Be

in\eJeag:i, asadar, ci "ciisiitorie;

sc1ava nu putea era legea

120 J. MeyendorlT, .p. tiL. p. 17. 121 "e p is tO lncllte D io g n c ,". V. 1-10, tn S t'ritrJ k P 4 " ;n ,rilo rA p o lto J ici, tn:ld, rollt . dr. D. Fecionl, IBM, BllOlr~ti, 1995, p. 4l2~B. 122 C3nonul 54 (Sin t;Jvi,,) apud E. SchUlebn:<'kx. 'J > .cit. p. 219.

P r.

sa-~i dea consirnliimlintulliber

~i ca, astfel, oonvietuirea cu ea nu aceasta

fi ntctodata

numita

fundamentala

pentru toate larlle civllizate, Totusi, faptul ca, in ca un contract intre doua

lcgea rornanii, cisiitoria era conceputf celclalte civilizalii vechi. Referitor la crestiru, Epistola (alrt "Crc~tinii nu se deoscbcsc

pal'li liberc lnsemna un progrcs social evident, in rapon cu toate

Diogne: ne inforrncaza:

de ceilalt! oarncni ... locuiesc In orase

C3

grecesti ~i barbare, cum le-a venit soarta fiecaruia ... Locuiesc in

liirile in care s-au nascut, dar toti

oamenii

striiinii ... Se ciisiilOresc ca

~i nasc copii, dar nu arunci

pc cei nliscu\i ... Locuiesc

pe
pamanl, dar sunt cetateni ai cerului. S e supun legilor mnduile de Slat, dar, prin fclul lor de via!ii, biruiesc legiJe121. Canonul ~4 :II Sinodului de la Elvira, [Inut tn jurul anulu! 306122, admire ca lOP cei botezati sa sc cisatoreascif laue ca ~i pag~nii. Biscrica a considerat ~i crestinii
Be

dupii aceeasi legis-

ca evidenta ideea cii de asemenea,

supun

legislatiei rormne;

chestiunile legate de ciisatorie sc rezolvau in fa!a lribunaJului civil,

Totusi, de la inceput Biscrica a fost preocupntfi pentru un mod

special de implinire a clislltOriei celor botczatl, atat din perspcctivn fanlilialil

c a l ~idin
adose idolilor.

perspectlva

dreptului pagane

civil; mat precis, a vrut 5;1neraSle ~i mai ales de jertfele

i protejeze de inlluen\ele

78

CUNUNIA - VIAT" IN'rRU IM PA itA T IB

lSTORlCUL TATNf.l CUNlJNI1

79

.Prin 130lCZnoi am dobandit lui Dumnezeu devcnind

Infierea divinll, devenind

Hi ai

dupa bar, am fost eliberati din robin vrajma~ului, am fOSt sfinV!i ~i cu Dumnezeu,

raman!!. in curalie, on cinstea trupului Domnului, s~ ram~nii rara a se liiuda. Daca se va lauda, s-a pierdut; iar dad! ~tie cineva

liberi prin harul lui Durnnezeu,

cura{a{i -prln apil ~iprin Duh-, impJicandu-ne dupa Cuv-lnlul M5nluitorului, adresat

accasta in ararii de episcop, s-a stricat, Trebu Ie ca cei cc se insoara ~i cele care se marilii sa fad unirea lor cu aprobarea
eplscopulul, cisiit ria lor dupll Domnul, ~i nu dupa potU. 125. Dupa cum se stie, SHinrullgnatie si-a rcdactat scrisorile 124 A.G. Manimon. #po ril.. p. 202.

lui Dumnezeu-Tatal.

ca

sa f e

-Parin e Drepte, ialii, Eu ~i pruncii pe care Mi i-al dat; Sfin!C~IC-i in numele T~u pe acestia pe care Mi i-ai dat Mie, pentru ca sil fie ei in~i~i stlnlili ~i sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnczcu
adevjirat ~i pe Acela pe Care L-ai trimis, pe lisus 1l,iSIOS(. cf.

In. XVII, 1.3 ~i 17). l'il.g1iduirl!clc mcutc omcnirii dc DUlIInc.:,cu.TaI5I, dind zice: -Bu voi locui ~i voi umbla tntru ~l el im! vor Il popor sfinrit, de Duhul ei; Eu Ie vot fi Dumnezeu Smnl, Care g:lrantc.:az5 pentru acesrea, -ca un martor credincios ~i slatornio123. Dad din punct de vedere juridic, pentru ca 0 clslItorie

preotie imp~r:1teasc.'i. (Lev. XXVI, 12), sunt intdrite

s a fie

valida avea de indeplinit anumite conditii precise (starea civilii a cuplului, ViiI'SL'~i consimlam.'inlul liber al eelor dol), din punct de.: vedcrc ceremonial. situatia era alta: ceremonlalul tradl!ional nu avea deCal un caracter facultativJ2., ceCa ce inseamn:; ~ 'ii fiecare familie 1 1 respecta in funqic familia in socielatea romana. de oPliunile salc, de~i nu putea fI neglij"t ClI u~urin!<~, din cauza locuilli pe care1 ocupa Pc langii cvilarca ceremonialuilli apar ~i noi elemente: primul Bisericii. Abla sc redact"5e pagan, tn cre~tiniitatca prim:""

dinlrc ele se referii la binecuvantarea

canonul Sf'intei ScriPluri, cand Sfiintul ignatie al AnUohiei, in Epistola sa c.'itrc Policarp, decJarii cii toV cre~inii lrebuie s a sc ci.~torcasci
123 P.s. dr.

av5nd "probarea

episcopului:

.Dad

cineva poate

sa

1.:I'''''''lfuS U 'eza. Episcopul

C:lransebc;adui, .,. ti<, p. J.

in timpul impiiralului avea sll se sf1l~easdi

Traian (98-117), pc parcursul ciilalorici care prin rnoartea sa. Esre clar cii sfatul sfantului
eli: .Nirnic, tntro comunltate, nu trebuie

CSIC pe linla prlncipiului

facUl film binecuvantaren cpiscopului"; de asemenea, ceca ce estc eel mai Important, casfitoria trcbuia sllvaJ'1iilii ~i traita ,,1n Domnul", ~i nu .dupa pofta". .Prin Botez se sadesc in noi germenii noii vie~i, ai unci puteri care va deveni potriveste lucratoare De in viata cea noull. Aceasla via!ii se c ea a fest u'ililii de Fiul lui i dupll SOIez,
-mijeste

firii noastre,

pentru

Durnnezeu lntrupat,

aceea,

in

miidularele noastre viat,a lui Hristos-. De arum se rcvarsa asupra nonstrll nesra~ite bunalap, atal de mult. jnell, daci soar intamp!a S~ murim 'indata dupa Botc(:, .nedudind ell noi dedit peceLCa darulul primil prin el, chiar ~i alunci near incunllna Mantuitorul Cll lauri! b!ruinlei, Intocmai ca ~i d\nd noi in~lne ne'1111fi IUPlat pentru impilJ'alia ccrcasdi.lz6. DlIpn Sflintul Igmllte, '1'ertulian cSI.e, in opinia profesorului E. Schillebeeckx127, primul carc COnstalll ell a contracta eineV<l, dintre crc~tlni, dsiiloria, rara

~tirea episcopului,

era lin fapt dezaprobal

de comuniL'IteI2B, iar

J2S S f. !PIle, .calre Polia.rp, 5, 2; In Scrimk Phi""," ApoIlo/Ui, ed. cit., p.227. 126 p.s. dr. laurentiU SU=. Episcopul C:tro~ulul, .,. tb.. p. 83. 127 E o SdtiUebecckx .,. tb., p. 220. 128 TenuU.... 0.l'rIt/ititW, 4 P.L. 2. col. 986-9!17.

80

CUNUNJA - VlATA INTRU IMP}Jt)\TlE

cas3toria era binecuvilntat3 de i~i

Dumnezeu: "Nlln 'IMid.",

abnuilnMJ &ollillnction.", .iri It jt",ina., benedi&/a", a D eo III J.",inarill", glll.riJ hll""lIIi II replendo orbi II iIlJI...,'IIM Jal&1ll0 ex(ogilalom, atqllt exind pemriJJam, IInDnl tamen"

("Deslgur. nol nu respingem unirca dlntre barbat ~I Iemele. ea a fost blnecuvantata de Durnnezeu ca flind peplniera neamului omenesc; ea a fost in~ in planul Silu, pentru a umple universul de-a lungul secolelor ~i deci e pennisii, !nsa 0 singur~ datll, lotu~i)129. Nu se poate suspnc cii sfatul Sfantului Ignatic s-a impus in toatil crestinatatea; in secolul al III-lea nu se gase~le nici un document care sa ateste 0 astfel de practlca generahzata, 0, dlmpotriva. Sc poate susune di dorinta Sfantului lgnatle corespundea starii crestinilor mai fervent! din cpoca S3 130 ~i c3 accsr principiu a fost aplicat in episcopatul sdu, in Antiohia. Dupa obicelul antic, rolul principal in sllvar~irea ciisatoriei 11 aveau parin!ii, 'n special tatal sau rutorele, care se ocupa de copii, mai ales clnd era vorba de fete. La inceputul erei cresdne, obiceiurile permiteau 0 mai mare independenta in alegerea mirelui sau a miresei. Nou-convertitii, proveniti to!i din familii necrestinc, alegandu-si perechea, se conformau principiilor cresnne de a fi liberi in aceasta alegere, Sfatul Sfantului Apostol Pavel, in Epistola I ditre Corinteni, ca f1ccare sa-~i aleagii atiit st:lfea - de fedorie sau de casatorie - (J Cor. 7, 8 ~i 28) cit ~iso!U1 sau so\ia (1 Cor. 7, 39), presupune libertatea ~i responsabiJitatea

tn S.C . 273, Inlrod .. lext critic. lr.ld.. rr. ~I 129 Tenullien. Ad _ ..... t : 4 , . . nOle de Charies Munier, Paris. 1900. p. 94-97. 130 K. Ritzer, "P o m .. p. 8.).

" " 'I I I . ) .

ISTORlCUL TAlNnl CUNlJr-.'l.f

81

fiecarui crcstin, Nu se men~ione.~z.~in Noul Testament vreo colaborare a celui sau a celei care urrneaza a se casiltori eu vreun batriln (presbiter - episcop sau preot) in lncheierea disatoriei. Pe de alta parte, insa, epistolele pastorale ne arata cl de formarea familiilor crestine erau responsablll parin!ii, care trebuiau sii urmiireasdi respectarea preceptclor crestine in familiile lor:
nurnai cei care au ~tiUIa-~i chivernisi btne casa ~i numal cei care

au facut din copiii lor buni cresuni pot fi alesi episcopi preoti, sau pot

n consacrati

sau

viiduvi (l Tim. 3, 4 ~i 12; 5, 4 ~I 10;

Tit 1. 6; 2. 3-5). in Stria secolului 31 Ill-lea, inca, tatiil era eel insarcinat in mod oficial cu responsnbilimtea inchcicrii cisatoriei131. ~'\dar,

pe de

parte poclinla

~i botezul au produs

ruptura fn\<'1de modul precedent de vla!ii, supus preceptelor din Tora, pentru ccl proveniti din tudatsm, sao practlcilor ldolatre, pentru cei provenltl din paganism; lar pe de a!t~ parte atmosfera Icrventa ~i ~tept.'\rea rcvcntrii M~ntllitorului ~i a inst3uriirii definitive a impariilici Cerurilor dau 0 noua pcrspeclivii casaloriei cresune. Panii la pacca constantlniand, c~nii n-au cunoscut un all mod de cclebrare a clsiitoriei decdt eel din familiel32. lntr-o soctetate in care C1<l" minoritari, crestind n-au crezut eli ar trebui sa se separe de legile in vigoare ale celiilii. Ei s-au mul!umit s1l evile elementele idolatre (consultarca prezicatorilor ~Ijertfcie), precum ~p!racticile ticenlJoase, legate de banchetul nun\ii ~di e cortegiu. T3isericaera Iini~titiicu t:oncep\ia
131 E. S c h ill< ;I X e ('kD.P,. (lP ,~iL .p, 220, prc(''\II1\ ~Di iJ A sa d ia 1 " " ;1 1 ,,4 , c , x. 22

(Aciteles - FlemJning 115. 1>-19). 131 A.G. M,"tlmon, .p. NL. p. 20~

82
juridici[

CUNUNIA - VIATA IN'l'RU IMPAMTIF.

lS'fORJCUL TAINCT CUNUNI(

83 apara

romana, care dcflnea caslltoria prin consimtiimant. aflrma:

10rl36, Ceca ce aflrma Tertulian

in Apus

Clement

srantul Arnbrozle cadru juridic

"Faril eoniJmgilimpocfi"

conillgali.r"(.,pactul conjugal constltule c~slltorla")133,ln acest

Biserica trebuia s.~-~i preclzeze propriilc exigente, printre care prima em lnterzicerea
dtvonulut, pe care legea romans II

Alexandrinul in RasilrllU7, Dupfi cum am constarat mai sus, dlsatoria era consideratii de Uiserica primara taina care antlcipeazf bucuria impara!iei lui Dumnezeu. Cum se explicl, ins.~, faptul cl pentru citeva secole Biscrica n-a avut 0 ceremonle speciala sau 0 slujoo specials pcntru " marca talna clslllorici? sc intreaoo .J . Meyendorffl.l8, in schimb, Biserica a recunoscut cls.~toria Inchclatil dupii legea societ1l!ii civile ~i n-a tncercn niciodalii sa 0 inlature, nici sa distruga ordmea sodala inslaurata, lali riispul)sul aceluiasi teolog. .Difercnp. dintre 0 cls.~toric neere~in:i ~i 0 cisatorie cr~ii consta in faptul eli prima era Incheiata lntre doi piigilni, in timp cc a doua lmplica doi crcstinl. Aceast.~ diferen!ii nu rezlda nicidecum In manicra In care em Incheial:'i casiltoria, Unul din laitmotivele COnst:UlICale Sf:lntului Pavel esre eli Dumnezeu nu tr3ie~te in -ternplc meutc de malnl ornenesti- ~i eli -trupul nostru este templu ,I) Duhului Sfilnt. Cand In disiitorie un barbat ~i0 ferneie dcvln -un slngur trup- ~i :I rnflndoi sunt mernbre ale Trupului lui Hristos .nseamnn c5 unirca lor este pecetluita de Sfflnlul DlIh, Care trl1le~teIn neearc din eei doL ~i ceea cei face melnbrc ai Trupulul lui HrlslOs cste Euhal'islia'139.
136 Tenulian,

permitea. in noul context, sfatul Santului

~inecresunl, apot binccuvantarea

Ignatie al Antiohlei

avea in vcdere, in"ii de toate, evitarea clslitoriei dintre cresunt

eptscopunn, mal ales pentru cJeridt,.., pcruru orfanl, pentru eei care ii emu lncredmeut si
"
,

pentru eel a ciror cisatorie nu ern rnllOcalJipnn legc, ca in cazul unui patrician cu
0

cltbemta sau cu

s la iP S c v 3,

Acest

demcrs al Bisericii insa nu impJica de la sine un ael liturgic, De aceea, panii in secolul aJ TV-lea nu se ponte gilsi 0 dovada privind cxistenra unei ori interventia episcopului sau a preotului in ritualul nuptial, slujbe sau a binccuvftnl3rii liturgicc,

insii cre~tinii nu puteau lgnora fapuil cii actul care valida disatoria, dupf legea cetati.i, era rransflgurar in inrcriorul lor prin botezul primit. ei sunt uniti in Hrlstos ~i, dupa invllliilura Sfantulu] Pavel, unirca lor estc sernnul unci uniri ~i mai tnahe, cen dintre Hristos
~ j

Biseridl CEfes, 5, 32). Accasla 0

::\I'alii

~i Tertulian In
131 "C.isatoria C$(c ${lin!.S(bcl dte illlpllnitA tI~:'ICUll l spline C \.IV '<\l)lU I, da<i solul ~; ~, SC $(11""" lui Oul1u\ezeu Vb~l ('Otlj\l~l:\ 001 ini1lQ ~Jdac~ i.!J(:l'hi\'~rni~

scrierea sn, Ad IIxorelll, ~i 0 sugel'ea7.iI~i lconogrnfia. in care mirii sunt incununali de Hristos, Care prc~ldca7.iI "cina nuntil" ~ i pecetJuie~le unirea mainllor lor pe Smnla EVanghelie, trimiJ.~nd pacea Sa peste eL Acolo unde sunt doi, estc ~i Hristos in mijlocul

A " " " ...., 2,8,7,9. ".

ed. ell, p. 123-132.

133 Sf Nllbrozie, ~ iJuiiiNljo,., ,,",,'''JIM ,6, P,L. 16, col. 330134 A.G. ~1:trlinlOJt. -p. nL , p. 204.

n\!l,nurlslrt-'.lI\lc:ltidh. pe-n m l c:i (~: c 13> .oidascalie des A p/JcJ'< $' pud K. RItzer . ,. ,iL, p, 101-102

(rupul cu api

cu .r;I~

,i

(_~b\('ios Gel

curari inltU adeveritta credln~el. cur:l~ln(lu.~llnilltlle de oriC<"C\lget dll, ~patand

ti.n !\n d Ce a tn gad U lll - OCl1lt'nl A kxa.ndrinul. SmJ,n,,(J ~.... 20, eel >dL~ 2 9 0 138J, M~dorff ,. d., p, 2$, U9 1 6 i1 1 m oP 26. ,

84

C:UNUN'h

- V(ATA INTRU IMPAAAllE

lSTORICUt. TAIN.t CUNUNIEI

85

",'ladar, p:'\nii in secolul al lv-lea nu avem nid

ft cxistat
0 slujl.xi spedalii

dovadd cll ar in
afara

Knigal41, care a constituit legca eanonici de bazii a !ariJor slave,

paoa la inceputul secolului al XIX-lea. Ac~a~1 romane, conformitate a terminologiei, primilor privind conceptele
0 gasim ~i in scrierile

a Tainei ce

Cununiei, ~

Oumne7.eie~ii Liturghli, iat clsiitoria a doi miri

ceca

consflntea

transfigura

parin!i. De exemplu,

botezatl era primi.rea lor Ia Sflinta Euharistie, despre care putem spune ci a fost ~ai ramas Taina Tainelor, Taina in care graviteaza
Arenagora (un scrittor din sec. al It-lea) Ii scrie impararului Marc

intreaga vla\a liturgic 'I a Bisericii, ee include ~i Talna Nuntii. Sennlul Grigorie de Nazianz spune di Ltturghia - in raport eu nunta - nu este ,ItCCV:IdCC'l cadrul ee trebuie sa insoleasell at51
cercmoniilc

Aureliu in Apologia sa: .Fiecare dintre

not consldera ca a sa

femeia cu care s-a disatorit dupa legile voastre"'4,. Scantul loan Gura de Aut (t 404) face referinte direete In
.Iegc:! civila" atuncl dind deflneste dedit 0 apropiere sau afinitale"I44. disalorin en neflind ,,:,(iceva

civile

cat ~ farniliale i

care

consurule

nunta

propriu-zisji contine

~Icare trebuie ndrcsate

sa

sublinieze

sflntenla pentru

unirii; ~i a "Int.'iri ceca ce

rugllciuni

lui Dumnezeu

Situalia aceasta din prirnele trei secole nu dernonsrreaza taptul dl Biserlca era indiferenta in privinta cislitoricl ~i nlei ell nu a avut o atitudine proprie fata de cultura vremii sau falll de ideile reUgioase ale Iumii iudaice, Oimpotrivii, niciodatii distincpa credin\ei pe care
0 ~ ,

eeremonia" ciisaloriei deja intemeiate'40 Situatia aceasta era generala in inlre'.I8" crestindtate, ne face s .'1 credem ell in timpul primelor diferente fundamentale G.'lsatoriei. Biserica Cre~tina, in tirnpul persecupilor ~i in tirnpul allante! cu lmpertul ROITh'! na, ~i-n aceea~i miisura trei secole nu extstau

ori pa~e aratat

in care se dezvolta. mal dar aportul

tntre Apus si R..'isiirit, in privin!:I Tninei

Biserica n-a ~i care

lui

referitoare 1 : 1clsiilorie, a t
a constal In prezenta

in perioada persecutiilor, Oumnezeu

acceptat legea romanii

in .realltatea tereStril" a cislIlOriei ~ in transl1gurarea ei, dupa mode-

referitoare 1 3 ellsiitorie. Chiar s i atunci cand cres,tinismul devine religia dominnntii in Imperiu, veehiJe definitii ale dis1itoriei in calitatcn ci de .contract" se pastrcaza sl-n legislatla imperiulul, dar ~i-n NOfllo(JIJolIlI lBiurittJt in 14 titllln141. Acelea~i principii, ,mprumutale ~i-n versiunea slava din legea romana, se g1isesc a NOl11o(anonllllli, numila

t-4 0 S f. GripIc: de: N.zi.nz. ..E p is 1 O la 231 (P.G. 37. col. 37').puc! Scbillebo!eckx. OJ>" .,. dI., p. 224.

E.

Korm/thaia

lui unirli spirituale dintre Hristos ~i Blserlell. La inceput, "~(.'as~~ nou~ rcalltare n-a fost expnrnata printr-un ritual propriu ciis:lloriei, ins.'1.nlel n-a omts sa-i de a un statut apartc prin acceptar!!a eelor botezali la Sfiinla Euharistie; pentru ell tOtu~i ceea cc era cel rnai
,., IGr

importanl nu era folosirea unei slujbe speciale pentru incheierea cisaloriei, cl pecelluirea clsiitorici prin Botez ~i prin Euharistie. 142 A nu '" confutxb 143 Alenagoras, ~
OJ

canonId din """. 1lI x v m -lea . (cap. "), .puc! J. MeyeodorfT.,,. (it. p. 8. .

~unea

sau

p J;'~ ;M J

.0 compUape

loan Conwnul, No

"J Biuricn<" 14 tU iM r i, Ind.

I0I1l.

MilropOlil

$Iernn, 11rgovilO e.1652.

144 Sf. loan Guri de lour, o..i/ii II FM ftY,00, Ind. rom. P r o dt. O. F1ORI, In PSB. vol. n, BlIC\lrejti, 1989, Qmi!ia 5 6 .

86
CASATORlA CRE~TINILOR tNTRE SECOlElE IV-VIII

ISTORICUL TAIN!1 CUNUNIEl

87

lnstitutia rnalrimoniala rilmane tn .ntregime condusll de legislatia imperiald. Chiar deveniti cont de necesitatile sociale institutia matrimoniala asa cum cloreau episcopii, In aceste conditll. pentru a orienta viata conjugala a enoriasilor lor dura duhul evanghelic, crestln], imparn!ii trebuiau sa lina
~niu

Sfatul Sfantului Ignatie al Antiohict, en flecare cisiitorie sit se in('hcie eu acordul eptscopulul, I '
nu s-a impus In dreptul canonic

puteau

deci

sa aranjeze

seri sc

ce 1~5. -)n decursul .

pnm

eJor

seeole

cresune, torus! se

dC7.voltii unele rilnduieli prin care Biscrica intervenea chclerea cisaloriei; dispitrut 5; Til
~ia prcsbiterilor

in in-

flind legale de obiceiurile epocii, acestea au 1~6. De altfel, era obligatla episcopulul

[c.; 2. 3, 6,12, 13.26.66,72.98 1,

VI Ec.; 9 Anc.; 10,31, 13. Tim., 11 Neoc.;

mai E c . , larziu

4,9, 10, 14, 21 Cang.; 2}, 27, 78, 87 Vas.; 22, 23 10<11 15;, 13 TcoL, 13 Tinl.; l> r ('('lIl1 1 l '-" e le fa J lc c s e r e r c r .lla i.tn p e d ltlle J 'u .e1 0 ctls tlto riesi d ivo tt 5 A p ~ c fe
IS. 26 VI

de a vcghea asupra comunililfii (cr. 2 Tim. 4,

1.6 K . RIIZer,.,. < ;..,p. 97.

8 Neoc., 21. 62 loan.

'.

.,

1.5; 2,6).
Sc ~tie cl deciznle luate de comun aeord de catre Constantin ~i lIciniu Ia Milano (313), pentru a aeorda cres,tinilor totala libcrtmc ~i a restitui bunurile confiscate in limpul pcrsecutiilor, au general pentru comuniliilile crestine consecmte 'n toore domeniile. Unei Biscncl nunorttare, succeda 0 Biserica recunoscula foarte Importantc dar fervente, II va

oficial, care se va dovedi bogat! Episeopii vor .basilieile

numeric ~i care va avea nevoie de 0 organizare, !!nand cont ~ide contextul social, dar ~i de cxigentele evanghellce. cleveni persoane oflciale, inconjurati de colaboraton, celclalte slujbe, sc va dezvolta cultul ~cihiar coinCide ~i eu penoad'l manlor framilntiiri, dar ~i a marilor sinoade.
14S Conoonele
(:IfC I )

vor devcni locul uncle se va si\vfu~j Dumne7.eia.~ca Liturghie ~i cllsciplina canonlca,

rnai ales c,; perioada cuprinsa intre sccolele IV ~Vi UI va

se ocup5 de Tain. CislllOriei: 17. 18,19.26,51

Ap.; 14,15 IV

au

aYUI

la dispozilla lor:

- modaIi13\i1e de oficiere a casalonei, care sc Indeplineau tntordeauna dupd tradi\iile culturalc, dar acceptandu-le pe cele ce

nu contravencau Evangheliei ~riespingandu-Ie pc celelalte,

- puncrea comunitatilor zut divortulul: - cateheza la punct a unui embrion legislativ propriu crestlne, v;zand mal ales alegerea perechii ~riefuduhovniceasci, strecurata fie in predicl, fie in

scrlerile redactate in Iuncne de circumstantele particularc ~i din care se degaja prlrnele elemente ale unet teologii matrtmonlale+t". Dacl 'n timpul primelor trei seeole nu existau difercnte 'intre Apus ~i R.'isaril, intre seeolele allV-lea ~i aJ Vlll-lea apar dfferente intre cele doua lumi cresune. P~n3 in secolul aJ IV-lea, nu cunoastcrn 0 slujba aparte, specialil pentru cisatorie, tn afara Euharistiei. In mod obisnuit, dupa casaloria civila, cuplul crestin participa

1 3 Dumnezeiasca

Liturghte 1111part~indu-se ~l aceasta

llnpilrta~ire em, dupa TertuUanl18, oecetea cisiitoriei, peceie care impUca toate responsabilitalile vie!;; de cre~tin. Oupa pacea adusa de Impilralul Constantin (313), pledl.nd de la practicUe fllmiliale se va elabora
0 rilnduiala,

eonsliind in

1~7 G.....rd Mathon, .p. <it, I'. 70. 148 Tertulian spune c4 .nuDla (dis3lOri') dlntte dol crqlini esle 'COnflr"'"'~~I r.llifi< ;a l1 ,(ctllt/i'nMt ,bLu i.-nj de J e rtfa E u r u tr U lic l C(': 0 ~ e l~ . c tlu le (./n it;rM tJ",'pud K. Ril7b' .p. dt.. p. Il~.

88

c.:l}N~lNIA -

VIA1'A i;.r.rnu tl\iPARATtB

JS1'ORlCUL TAINBI CUNUNlnl

89

binecuvantarea

lui Hristos exprimata Iilurgic (prin eptscop, preot

actul juridic esential de transferare

a tinerei fete (tkdoJil) de la

~i. uneori, prin p:lrin!i)1~9. la care se adaugd fie vo14lioIIlIplia/ir.inmiinarea voalului' snu .acoperirea miresei" (In Roma ~i I" Milano), lie Jltphanq,H a- .incununarea" - (in RilS3ril), fie

casa pannleasci la casa mirelui. Asadar, chiar din vremea formarii randuielii, Taina cunoaste doua parli diSLincte: Logodn ~iC llnllnia. Sflinrul Vasile eel Mare (330-379) ne da 0 informatie foartc utilll: in Scrierile sale Canonice dtre Amfuohie de Iconiu, afldm doua etape separate: el

dexlraTH Iilln(/io - ,.inlrarea minlor in camera nup!ial:i" Gn Galla, H

Spania ~i linurunle celtice),

Inrnanarea voalului (vo/atio nliptia/iJ), ritual specific Apusului,

apare in Italla in secolul al IV-lea, drept ceremonial acelasi timp In care apare un all ceremonial consacrarea special cuvine feciourclor;
[ecloarelor

eli logoclna ~i elisatoria

reprezlnta

liturgic, In unul voal

lhurgtc, pentru
sau inmnnarea

condarnnii casatorHie private (prezidatc de preotl), care minimalizeaza binecuvantarca, aratand C 3 sliv~~irea accstora in Blseric~ estc 0 calc ee-L face pe Hristos prczcni In nuntii. ca ~i in Cana Galileii'S3. Secolul af tv-tea este considerat secolui In care ~-a formal Ururghia Crestlna Ccultul cresiin, in gcnerat), cilnd cresunismul a trecut

Ile/atio vir.~iflIlJ'lI (punerea

cOOS<lcrale)I;O Impunerea ciisaloria prin

voalului em un aCI liturgic, dcoarece Sfanrul Ambrozie afirmii: "5,, S3 fie sllnlilii impunerea voalulut ~i binecuvanlarea preorului"ISI. Men!ionam d, in ceea ce priveste

la Iormularc

hrurgtce,

de la mici cladiri ad-hoc

la

cisatoria ins.~i, binecuvantarea cuplului avea, In inccput, un caracter privat, ca ~iin Apus. Aceaslii binecuvaruare priV:tL'isc inlaln~te inccpand cu secolul al N-lea ~i era acordatd cu ocazia unci vizite pe care episcopul sau preotul 0 flIcca familiei, in vederea felicitiirli. lncepand eu sfarsfrul secolului :II tv-lea, aceasra binecuvnnrarc de circumstanta se va dezvolta ~iva conslitul un nCI liturgic cu rugaciuni ~i cu dlnl~rjl~2. Ceremoniile fa1Jlili~lfe ~I civile au devenit agUel ceremonli lilufgice mai devremc decill in Apus. tn RaSaril, gesrul care avea sensu 1 ccl mni profund era incununarea

biserici man, de la predica ascunsa la ceo de la amvon, ceea ce a tnsemnar un proces foarte vast ~i greu de urmllrit pas cu pas. Oricum, ce s-a petrccut eu Botezul, cu Dumnezeiasca cu ..l.nduialo ~i al v-Iea, trebuie sa sc ce sc poate constata
~i" dls1itoriei;
fj

liturghie,

Ceasurilor, mal ales in pcrloada secolelor 3 1 Ill-lea petrecut ~i eu Talna Ciisiilorici. Ceea a logodnei :lpoi,
0

este. int:li, 0 succestune randuialii

mai lnrziu,

lilurgidl;

contextul domeslic in care se implineau slujba sa alingli punctul culminant

loale aeeslea. ca tn fimll cc prive~le lar In Apus,

in ceea

(Jltphano11la), liturgic oe insOlca act

eerelnoninJui nun~ii, iose!it In Rlisarit de incununare, de punerea vealului mireseil~ .

1"9 A.G M!ltliJllOI1,.,. til.. p. 205. 1>0 pnBaptJSle Molin ~ ProcaIs Mul<!mbe, ..I.e Rlmel du M.riaa<' en F"""", du

:Ilk-Ie:, in P2ri$, 197., p. 25. p. 25. In PL., 16, col 1026, .puc! lbU Ino , 1-;2 S( 103,. Gur5 de Aur. Omilii lA NCIn. (rn , en . dl., p 166 XI'''''' IU ~ h po XIX. 7. I _

~Itd~u..

IS3 S f. v..uc cd Mare. IS<! Kenneth W. ~ Publishing

q.

_"hr~";' "
Top;' T ~

199, P.G, 32, col. nt7Z3. T R ./M N lu "",,t 'P, ueblo

Company, New YOlk.1987, p. 20.

90

ISTOltICUL. TA1NEI CUNUN11

91

Logodna (tnrre secolele IV-VIII)

Contractu! juridic al disatoriei,
rnai sirnpla

Aceste clemente conlribuiau In ceremonialul

Intre logodnici

la ratiflcnrea logodnei: inelul, un

in impcriu, este redus la cea dintre pat1i1e prezurntiv ci obtinerea forma,

dar de garantle, sarulul ~I, uneori, unirea miiinilor. logodnci eu arvuna, urmau schimbul sarutului
acestui

expresie:

consirn!iimftnlul

libere. Pcntru

juri~li nu era lmportanta

~i unJrea mainilor. Onginea popular

gen de logodna

consimtamantulul

public, cu efcctcle care decurgeau din acesta,

vine din dreptul cisaloric

din !lirilc orientale

~i din ideea de

~i intiirirea lUi prin obiceiurile de narurd privata, care manuriseau celebrarea cisiitoriei. Obiceiurile (cutumele) pagarte vor fi progrestv crestinate, dar lasale in grija familiilor aflatc in !egiiturn cu comunitatea ~i episcopul155 Etapa urrnatoare va fi integrarea acestor curume in cercmonii liturgice; inserate in formulare liturgice, und a se uni cu acestea s i astfcl vor 11ritualizate . ~a cum a cunoscut-o Sflintul loan Gum de Aur, logodna era inso\.itii de .arvuna Din punct
0

cumpiimtiilS7.

Din vremca Impiiratului Constantin, acest ~i de legisla\.i3 romana, Hbertatea de a 0

0

gen de logodn:1 este luat in consideratie Pc l:1ngii logodna rope, IcgislaVa lui Justinian
(527-567)

cL'lSici, ce 15sa partenerilor

recunostea

valoare ju-

ridici a logodnei s:ivi~ile cu arvunii, schimbarea inelului, a sarutului ~i unlrea mainilor logOOnlcilorlS8; astfcl cl legislaVa lui Justinian cunoaste, in fond, doua categorii de Iogodna. = logodna clasica, inSOlila de contract flirn forme piistra hbertatca de a Ii rupt3; -logOOna eu arvuna, care presupune sub amenintarea cu 0 pedeapsa un contract si care redactat

- arrha Iponla/ida ,,arvuna de logodna"

(arrab6n):logodnicul oferea logodnicei un dar de logodna.

de

dupa toate forrnele legale, cu mcntrea de a fi dus la indeplinire,

pccuni:1ra in cazul ruperii ei, ~i
eel mai adesea

vcdcrc

Juridic,

aceste

daruri

(arvuna)

reprezeruau logodna,

garantie realll, care, in caz de ruptura unilatcrala a a togodntcului), era pierduta (~i unci rupturi din partea restituite (arvuna) erau in cazul darurilc

care era marcaul printr-un inci ~i in ztlele noastrc)

0

dar de garantic, cxlsta ~I obiceiul

0

logodnei (din partea donatorulul, in consecintil),

(a

printr-un inel. Cftndva, 1n Blserlcile siriene (in Biserica armeana de a se tnmana logodnicei cruclulitil, pc care aceasta coercltlve, puna la giillS9 .
care lipsea in logodna

primitorului

logodnlcei),

multiplu, in acord eu dispoziliUe jurldlce in vigoarel56. Pe langa surna de bani, se oblsnula sa se of ere ca .arvunii" inclul, act care urmeaza, eu timpul, sll
$ I!

Avantajul unei slgurantc in slujba unei

clasica, mra arvuna, a fost binc primlt de Biserica. in acceptiunea careia .nu em conform invatllturli crC{lllnc a viola u~or sau a rupe o promisiune in vederea casalorici ~i datoria I1delilii\.ii care

transforme

logOOnei, eu alat mai ~r

cu cill, plerzandu~i
0

sensul

garan!ii reale, arvuna nu mai :Ivea decill

ISS G. MalhQn, .p. tit, p. 76-n. 1 < ;6 K_ Ritzer, .p. a < . p. IV .

valoare slmbollcl.

p. 128. IS7 ISS A.G. ManintOrt,.,. a '" p . 2ll. 1$9 Vc:<iA. R > < 1 ,.,. p. ll, J O o i.133.

I .w .m .

"< .

92
decurge din

CUNlJNIA

- VIAT.~ fNTR1J

fM P .\A A T IE

ea"I(.o.

Logodna cu arvunfi, inSOlita de formalit:1!ilc

rnentlonate,

asa cum 0 dClnonstrcaz.'i cercetiltorii in istoria drepin lrnperiul Blzantin dupa Irnpiiratul

rulul, a fost prcdominnntf

.Iu$tinian; d1di nu in ell'eptlll scris, eel puun in eel cutumiar snu

in uzuntclc populare, Aceastn este ratiunea pcntru care canonisth btzanun; vor da Canonul 98 01 Sinodului Trulan (691), referitor In logodnii, canon core asimileaza ciis:itoria unui barbat cu logodnica altui barbat, anat inc.i in viaJ.'i, adultcrului161. Serbiiril<: ocazlonate de logodnii devin ecclcsiale, desi inca nu g:i.~il1lpnnn in secolul al VIlI-lea urrne ale existentei blnecuvflntari date de episcop sau de preot. BinecuvaJltarea vreunei

la Iogodna
referitor Ia aceasni
111

Din plicate, asa cum am afirmat deja, solemnttate rnai mare a logodnei R1Is~ril, nu poate binccuvftntarea

eu arvunil, predominantll faptul cil era insolita de secolul

dernonstrat

de

unui preot, inainle

al VIIl-lea. S,i

in(':i in secolul 31 VIII-lea ~i, Bra indoiala, chiar ~ in secolul al I IX.lea, logodna civilii cu uzantele ei ~i binecuvantarea preotului sc siivar~eau separat. Numai Incepand cu secolul al X-lea ~i chiar :I I XI-lea - culn vom vcde<l rrmi tarziu, eu aJutorul miirturiilor lilurglce ~i de istoric a dreptului - se vor aduna la un loc cUlumele logodnei eu arvuna ~i binecuvanlarea mirilor de clue

preot, pentru a forma .slujba logodnei" de iiI biZantin; aceasta nc

1(>1 R itzer . p. dL, p. 128;E. S<:hU lebeeckx, r., .p o ell., p. 302,303. )K O.
J6 1 "C e l c t' L a sp re lnso!ire (Ie ('/1,,:1lorie J'etlleia logoclil.:1l nln.ll.(mIod inc:!! pe ( l tosodnicul, sa fle pus sub invinuirc de adulter" (ve:ti ~rhid. Prof. dr. loon N. Floc., c""""",* Bisn-kii ~ nQle ~ciomenttrii, Bucw,,!,li1, 991,p,

150).

IS'rORICUL TAINCI CUNUNCBI

93
logodnicilor este de Dacl
la

arati! cu exactltate faprul cl binecuvsntarca instituire rcccnta, dill secolelc

VIII-IX, Ia bizantini.

aceasta epoca slujba logodnei ar fi fost deja veche sau daca ar fi

existat cu mult Ump lnainte,

farn indolalii ar fi absorbtt, tn

consecinta, aspectele forrnale (partea civilii) asa cum la acest

moment slujba ciisaloriei deja asimiJase de mult timp forma de celebrate civilii a acesteia, in special incununarea mirilor, 0 participare a preoru lui la logodnii, legatJI de binecuvantarea liturgicl, se constatfl de la inceput nu 13 greci (bizantini), ci in Ilisericile natlonale eterodoxe de fit slrlan, nascutc dupa disputelc hristologice162, lat.~ textul canonului 13 al Sinodului din Catar (676)163, ~inul sub catolicosul Grigorie I, in traduce rea lui O.
Braun: ~d.1r, 0

Ierneic nu se poare ciisiilOri tara vola pdrin!ilor,

preorului: fetele tinere

mijlocirea Sflntei Crud ~ binecuvantarea

care nu s-au disiilorit inca ~i care vor fi cerute in clsatorie in casa piirinleasdl, dupa Iegea cresuna, trebuie, dupd obiceiul crcdmciosllor, s:; fie logodite cu acordul piirinlilor lor, prin rnijlocirea Sfintci Cruel 0 Manluilorului nostru si cu binccuvantarea prcotului, ~icum nu cstc usor niei pentru crestini ~inici pentru popoarele Slriiine, din teama de Dumnezeu, de a incalca 0 d'lSalorie legitim;; ~l de a se uni eu 0 alla persoana, contractu I disiitoliei trebuic $ii f,c incheiat in prezcn!:t Mantuitorulul noslru, pentru c a , dac:l so\ii sunt jnfjdeli c:isiiloriei lor, ei au razbunator semnul biruinlei noastre, in core tol ce este 3SCUns va fi dcscoperit ~i faptelc noastre vor fi judccate in fa!3 tnfricOljiilorului
162 A sc vcd'ea K. Ritzer. oJ. til" GlP... I.es ~gl~s nalionalcs nOn sre cql,le S d'Ol'iellf', p. J"s.-162; A. Rae~, op. tlr., cop ... 4': ~~,ariag edans Ie rllt' syrien, p. 1 0 3 -1 13 . 1(>3 cr. Heteie- de Ocrcq III, 1212.pud K, Rirzcr,.p. d<, p. 150.

94

CUNUNIA - VIAl}, IN".!)

IMPARATIE

ISTOR.ICUL TAlNEl CUNUNIBt

95

bineeuvantarea preotului - ~i judcciltoril in drept s a nu giiseasca de clIvllnlli a-i dispcnsa de aceasta datortc. Ei trebuie s1l flc, de
asem enea,chiar anatemlzati de O is c ric fi"l6 4 .

Scaun de: Judecata. Astfel sunt cre:;tlnli datori sa incc~pii prin binecuvantarea preoteasca, penrru a putea incheia legiimanrullor familial conform cu niidejdea lor. lar daci ei nu se unesc in acest fel... trebule sa se separe Irevocabtl - de vreme ce n-au primlt

J.B. Chabot subliniaz,i in traducerea sa ci preorului implin~e logodna.

0

binecuv:lnlarea

f mi e e el

... ~ciele ce sunl

logodue in easele pilrinplor lor trebuie s a fie logodilt dip; Itgtll tTt/tinti... ',6S, ceea ce inseamnii ci pentru Biserici 10gOOnacivil1\nu avea niei
0

panli in perioada evhologiilor ~i chiar pana in secolele X-Xl. in perioada incepind cu secolul al tv-lea ~i paoli tn secolul al Vltt-lea, film a avea la dispozitie documente care s a ateste concret cum era savar~itii slujba logodnel, putem concluziona: se pastreaz.'I logodna civilii eu uzantele ei, la care sc adauga blnecuvantarea Bisericii; pentru un timp, actul civil ~i eel religios s-au savar~it separat (pentru crestini actul civil era valabil r a l a de legea civiHi. insa ceea ce consfintea 10gedO:I era binecuvantarea Bisericli), iar treptat acestca s-au unit. dcvcnind 0 slngura lucrare, caractcrul privat fiind inlocuil cu eel public, iar eel familial. cu eel ecclesial. Elemencele principale ale slujbci logodnel mman in principlu accleasi, rnentionate mal sus.
~a d r.

valoare film binecuv:lnL1rea preorului; trepeu, dintr-o

riindlllaillfumilialii.logodna se t('ansfonor.intr-o Sllljbiibiscricc"sdj _ proces eire, film lndoiala, s-a petrecut ~I in Bjscrica Ortodoxd, Dupa un vechi obicei, preoiul partlclpa la logodna, in sensul cl cl dadea binecuvantarea logodnel oprin mijlocirea Sfintci
Crucl-,

Casiitoria propriu-zlsa, tntre seeolele IV-VIII

Printre scrierile Piicinlilor Bisericii posteriori tmpiiralului Constantin. in special Sf1lnrulloan Gum de Aur, in orniliilc sale, ne ofem 0 imagine deoscbita, din punci de vedere cuhurnl si istoric, a solernnitatii nuntii, a . , 'kcum se des~ura ea in epoca sa, l mal ales in marile cetlili, en Antiohia sau Constantlnopol. Direritele rernarce ocazionalc ale altor Parinti sau dlferitclc canoane confjrrn,~ descrierile sale. lata care era contextul - imaginea nuntilor profane: serbarea incepea la logodnici acas.\ precum ~i ]a logOOnic;erau preg5Ute covoarele, vestimcntalia pre\ioasii, oglinzile, tOf\ele. loatc lucrurile necesare, care. adesea, erau imprumutace de 1a vecini. tn ziua stabililii. invila\il se adunau pentru rn,1Sade pciinz $I de seam; se mergea apo! in alai la logodnic. In timpul serbiirii. se inlreceau canliire~i din tlaut ~di in chitara, actorii ~i dans:ltoarcJc.

In C O rp liSJIIN S al mitropolirului Iso Bokht (nS-790) este atestat ceremonialul schimbiiril inelelor .prin mijlocirca prcotulul ~i a alter c1erici"I66.Patriarhul nestorian Tirnotei (hirotonit in 780 ~I mort in 823) declara nula logodna care nu era Incheiat3 prin lucrarca preotului ~i a diaconului sau a episcopulul, sau a arhiepiscopului. ornijlocirea Sfincei Cruciol67. sau. eel pu~n. a lrei cre~tini ~pi rin

164 Buehd Synhados 343 S, .pud K. R itZ e r, .,. tiL, p. 150-151. 165 Synodlcon 487. apud K. Ril2er, .,. <it., p. 151. 1611 Cop. I. I, .pud K. Rilzer, 'p, < it., p. 151. 167 S"chnu. II 75 .pud K. Ritzer p. tiL. p. 152.

96
Pompa

CUNUNI"

- VIATJi INTRU IMP)(RJiTIe

ISTORlCU1. TAINf.f CUNUNlBI

97

(dom um dllc/iojmtresei era preced;nll de

de obicel tatiil miresci, care punea

0 tncrcdlntare

petrecerc de lonta noaptea, caruece ~i glume obscene - iar slujba Tainei Cununiei total de restrsns, se reduce In aproxlmativ 4S de minute, rupta intr-un cadru trista Dumnezelasca Liturgh ie, desf~uralii

solernna a acesteia rnlrelul. Respecuva tncrcdlntare Indeplinea

(e!edosis) 0

apoi coroanele

nuptiale pe capul mirilorHi8. Incununarea mirilor f:icea parte Inci din anticlutatca c1,,~ici din obieeiurile nupuale din Grecia ~i urma inn"lna,ii tinerei, de caue tatal el, SOIulujl69. Acest alai, dupa un obicci vechi, avea loc in timpul nop!ii, trur-un vehicul inehis, inSOlit' de purtiltori de rone. Cu aceasta ocazie, se dezllinluia nebunia cornediantilor, perrecerea pe stradJ[; izbucnea ~i a prostituatelor, nu numai
ci intrau

familial. Desl ne vom ocupa

de ncest aspect Intr-un

capitol cc urrneazd, l-am sernnalat aici pentru a sublinia

tnioarcere la mentalitatea pagiina. Se in\degc ci, in conditiile respective, sinoadele si episcopii au luat rn.;suri Impotriva acestor obiceiuri pagane; sprc cxemplu, Canoanele 53 si 54 ale Sinodului de In Laodiceeal71 (-386) hot.'iriisc pentru crestini un componament

a clnliirelilor

cuviincios la nunta;

in seena petrecerii ~i tinerii cet1ilii, chiar ~i feme lie tinere, astfcl incil cele care, de obicei, erau rezervare intimitatii gineceului deveneau libere in aceste ztle ~i sc desf:i~urau Intr-un dans ffirn rctincri snu pudoare, atuncl cand aparea alaiul In centrul celiitii . Cu muzica tic Ilaut ~i de chitara sc arnestecau caruece obscene
s,i

acelcasi hotilriiri Ie in ~i Canonul 24 :\1 Sinodului Trulan, Inr in timpul posturilor, nuntile ~i alte pctrcoeri sunt inlerzisel72. 5 1 .mal ales, se poruncea ~nilor S o ;se rclragii Inainle de intrarea comedlanulor ~ai prostitu;uelor pe seem (Can. 54 Iaod.). Sffintul 209.

169 A.G. ~f:lrti"lQI 1 ,. til., p.

170 K. R i(1:er,.,. dJ., p. 132.

glume grosicrc conduceau zilele prcccdcnte, lac decorarea

la adresa

soulor, Ajun~i la mire, parinlii

ii

pc tinerii CaSalOrili In camera nup[,ialii, in care, in in prezenta invita\llor, in mod solemn avusese patului nuptial. Pcirccerea continua panli In ziua inlntnim acest mod de pelrecere la nunlile

urmiiloare ~i uneori chlar 0 s5pl~mftnilI70. Din paente, sc pune rreluate aspectul crc~liniior chiar ~i asta?i, astfcl indlt pentnl foartc mul\i accentul pe pelrecerc, ~Inu pe Tnin5; ialn eliteva obiceiuri exagerara pentru din lutT1c;I pilgftn~; 0 prcoeupare

ITI"lerial al nunlii - rnuzlcil ~ldans, alai zgomotos,

168 K. Rj~ e., ,.. cit. p. 13().131.

loan Gum de AUf, In special, care a combaun cu marc curaj toare viciile epocii sale, a luptat in mod egal, permanent,
celebrate a cisatoriei

pentru

de

;1 1manleril, ~

incat sa lle demnfi de

suuurul de crcstin ~ai dat nuntil 0 scmolflcape ascenca.

.se pune 0 coroana pe capul mirilor, simbol al victoriei lor, p.entru cd au venit blruitori In faIn c3silloriei, ei, care n-nu fost birui\.i de palimii"173. lar Sffintul Grigorle de Na7.hn7., in scrisorile sale, spune cit episcopul care II vcnil b starea monahalfi poale participa la
17' Can. 53. ,.Nu se ('U V U 1C<n o\C rg!\nd I~l nunr,it, cre~rtnjj 5 .1 joacc 501U ~ sarlo ci sa . Ilurl;lnce sau sa dejun('t(' C'uvlinclos, prKulu $Ie {'uvine c:re:slini1(')f~c; ast. 54: Arilid. Prof. dr. I. n o < o. Ct_'w ....",I. ";1., p. 215. 172 Can. 6 6 , 69 Ap.. 52 Tntl: 49, 50. ~l,
~lLood.
,.Nu se cuvine 01 cci iernrhk't";')li orl (Ie-rleli d prlvc:t.Sdi 0 ~.trt 'spectacole bl 3r n u n VS:lU ~I)c\('. C " IlUI tn~lll)lt de n Intra ccntrnl~lii, ~3 se scoale ? i sa pl'C'-i

,,,z j

1i~ Sf. loon H"-"""on'. 5<16

OmIll#.!J..

'" T

r... .< . 2.

P.G. 62, 0 0 1.

98

CVNUN'A

- VlAT}. tNTRU IMP}'RATTE

lSTORICUL TAINEl CUNUNTEI

99

bucuria onCSla a mirilor174. Dupa Sfanrul Grigorie, .pclrecerea"

Ia

Ruglciunea

~biinecuvsntarea

preotului
'

nuntile din casele crcstlnllor era aceasta: se canl.:tu psalmi (cu siguran!ii, PsalmuI127), era invitat episcopul sau preotul prezent pentru a da binecuvantarea mirilor ~i chiar pentru a punc cununile pc rnpul 10rl75. Bineeuviinlarea prcotului, anticipmii in vee hen r1induiala a sccolului al tv-lea, din Constantinopol, in~eleasa din ce In ce mai mult ca un act Iilurgic, a rnutat nunta de acasa la aiscric~, Intr-un mod flrcsc, Casa(oria

T M o I.Srouiino, 16, Milnchcn, 1963, p. 28-58. III,

scrisa - elemenre de drepr privind

dlslitoda

in Rasant, 0 mare inlponan!a se acorda incheierii conlraclului de cl~iilorie scns, care servea rnai ales in reglarea problemelor dezbdrute in materie de patrimoniu, referitoare In cls.'1tone. Preferinta pentru contractu] scris a penetrat, cel PUlin in parte, in dreprul roman ~si-a incheiat cu distrugerca monopolului cilsatorici fiirii forme. Se pare ci deja lnainte de justinian documenlele scrisc privind dis-itona fusesera rccunoscute ca validel76. Impiinuul Justinian, In Novtltlt sale, Ii obliga pe mernbrli anurnilor clase socia Ie sa-~i redacteze contractu I eiisiitonei177.
J74 A se vt'(lc n in s p erl:.1 ..S crtso area de felicitare a S f. G rlg ()rif- c fltre E u s t" IJ lu " apud P. G.II.y, Cn!gvh't" de Nazlanzc, rmn choiJis,Belles leures (Coil. o."~ UnJversll~ de ,,,,,nee). J l. EZ. ~ 175 Sf. G rlgorie de N az~ :ilnS, a -is (N Irrlt 231: ..... aceasl.3 ;:1mho~r4 nol, ntu,ld clod z 1

3 V cn \ ~ i a:I p a r o c ;p a la n u n ti: c a p 3 rin J ilo sl Ie rcvinl d a l.O r i.1 e a p u n t': ~ r d ... ctJn'-lnil~.J3r nou~. rugldlulUC~, apud? GaUay. bl., p. J22~123. . 1,6 O )usllnL1n, N ov"" 7S, 5,in c.'t"S In Civilis, e<U'io SlfftOl}'p.l qU3Jtl. \'O Iu11Im.<nrum, ""...u""lleroIin~ apud 1 r'O id m a n o s .C M X IIp. 3 7 8 M .. 177 H HenIl:m ..D< benedktiont nupli21iquid Sb'ueri. jus By.. nlinull1 eccl<';3SI,c1Im 51ve dvolc-, in OCP, 4, Roma (1938), p. 189-2304~ 2 0 1).2 0 6 R. ; ""1g:1nd, .O le obcdlnjte Cbadillessung im Kanotlischtn Rb:ht" In MliotiJmw

II,.

In farnllUle crestinilor, prezen!'1 episcopului

sau eel puun a

preotulul la ciisiltoria unuia dintre membrii comunitaJii era considcratli 0 onoare, Chiar ~iin anumite familii, in care retinerea ~ pudoarea cre~tinii nu crau riguros respectate in astfcl de i ocazii, emu invltatl cJericii. Gel putin era un bun prile] pentru piistorii rna! zelos! de a-~i exercita influenta, astfel incilt serbarea sa aiba loc trur-o manlerii crestineasca. a eptscopulut sau preotului acorde binecuvflntarea Se intelcgc de ln sine cii se cere prezent printre oaspe]i
5i.

noilor soli. ~

cum am vazut in paglnile

de rnai sus, binecuvantarea

preotului a piistrat, pentru 0

liturgtce conservate,

perioadii lunga, un caracrer particular.

ElJholog;IIlllIi S trapioll de Th",,,is ~iuJlutifJl!iilt AposltJlire (Cartea a 8-a)

- considerate cclc mai vechi clnduieli din Rasari!, nu contin nici
0 rugficiune - asa cum pentru acest momenL arn observat deja; Preotul trebuta informaliei sa ~tie, in date de aceste situatii, sa compunii rugiiciunea cuvenitii; se dlntau psalrni conform Sflinlul Crigorie, Psalmul 127 era folosit tn astfel de silualul78. Pe miisurii cc s-a dezvoltat un ceremonial luurglc, pledlnd de la rugaciunca de binecuvantare a mirilor, s-a shnlil nevoia de a se Iixa In scris aceasta randuialii. Sf:intul loan Gurn de Aur vorbe~te preorul Ia binecuvanlarea minlor: cuvine sa alungali de la nun!i roate aeeste lueruri driice~i. des pre

Ccle mal vechi documente

tllfhai' ~i eulogidi; pe eare

0 pronunja

.s c

S 0 invajaV pc copila 3

de Ia inceput

eu ru~!nea; sa chemati

178 cr. reliOlirilor adresatc de Sf. Gripe de Nazianz lui Euseblu - !icriH4rnt :2 .1 /.P.C. 37, col. 374, B.D., apud P. calby, .,. dt., p. 122-123.

100 preO!ii, ca prin rugiciunile ~i binecuvanliirilc Jor sa inliirc:tscij unirea intre soti, pentru ca dragosrea sotului s a creased, iar cumintenla sotiei s i'l S C l'r'la re n s c a n l7 9 . Rugaciunile ineepllnd pe care ni le transmit evhologule pOI bizantlne,
fj

ISTORICUL -rAlN8J CUNUNlEI

101 Sfantulul Grigorie

Alii episcopi sav~au

sau

preori

din

epoca

acest aCI liturgic rara ezuare. in Armenia se cunoaste cununilor nupualc de rnsa, panli la Sinodul de la Calcedon (~51),

deja din seeolul al IV-lea binecuvllntarea clitre preoltSI.

cu secolul

al YIIJ-lea ~i urmlitoarcJc,

[OIU~i

amcrioare celui mal vechl manuscris care ni Ie face cunoscure. 1 .: 1 Inceput, mirii primeau dcci binecuVllnt3rea preotului in casa familiei miresei, Ia binecuvantare s-au adaugat caleya ceremonii vechi, Implinlte mal lnninte de catre tnL.'i1fetel, in cele mai multe cazurt si, care, impreuna, au dcvenit ceremonii liturglce.

Biserica Armeniel a Josr sub inalta autoritatc a mirropollrulul de Cezareea Capadociei. nc aratii eli incununarca de la greet la armcni, fenomenul care I.uarea de poziue a Sfiinrulul Grigorie de mirUor de dire preot nu este transrnisa ci invers. Cum in Biserica Ortodoxa Nazianz fap de obkeiul Incununari] - este de piirere K. Ritzer -

obiceiul acesta apare ,ntal in Capadocia, cste usor de conceput a avut loe: impHntrta obictillllli prill filiera obiceiul incununlirii mirilor de un
armelltfUci. Apei, foarte repede,

Inc un una rea mirilor

Am amtal deja ell incununarea
antichiratea

mirilor era un obicci din

dire

preot se impune ~i va devenl in Biserica Ortodoxa

cJasicii, avea Joe la nuntile grecllor ~i urrna dupa lncrcdintaren rniresei mlrelut. Din scrisoarea mcntionatd a Sffinlului

ceremonial liturgic, ind;l Taina C~$lItoriei i~i va lua numele de la acest act ~ise va cherna Taina Cununiei. Sfanl:ul loan Gum de Aur, in omllille la Epistola I caIre TimOl.ei, dii cre~tjna incununarii,
p3rinpi crestinl
0

Grlgoric de Nazianz clItre Eusebiu relese clI incununarea rnlrilor era liisat.'i Ia vointa preotului. tsle semnjficativ ell, dura Sfintul Grigoric, incununarea se clIdea

truerpreiare pe adoles-

s a 0 fad

mai bine talil dedit preolul:

sa

asa cum am aratal deja; ~i il lndemna

insiste cu putere

asupra

educatiei

Sa-Ii cant epitalamul rncu: Domnul s a te binecuvdnteze din Sion , E I Tnsu~i sa statomiceasca armonia in aceasu nuntii si tu sii-Livezi pc fHi nUor tiii... intll ce !i-a~ [j urat daca

.Scump''' mea Evopia se va ciislitori; ... cit despre mine, vreau

cent,ilor lor, mal ales asupra biiieliJor, cland astfel acesun obicei piigan, Irnpregnar cu idei magice ~i superstitioasc, 0 imagine noua ~i cre~lineasea, in legiltur~ eu imaginea paulinll de lupta pentru dobandirea cununii (l Cor. 9, 25; II Tim. 4, 8). Cli incununarea, sav~ilii de preo~i, era deja parte inlegrant.'I
0

~cecia

'l ~

n lOst pr~zcnl,

ce-!i doresc acum. Tn rCSI, ocupatj-va vol in~iva ~i latiil sa punii cununUe intocmai cum a doril ~ am hOlaral pentru noi, clnd avem oc;azia de a asist.~ la nuntii: d punerea cununiJor revlnc parinlUor ~inoua ne revin rugiiciunileI80.
179 Sf: lo~o GUr3 de A~", Omilii '" /We," (II), (Omll. 48, 6), cd. cit, p. 166.
180 S I, G rlg o n e de N a 2 1 :1 n :t, /" rilN " .2 3 1 , cd. c it. p . 122-J23. $

din slujba Biser icii, nu mai eslc nici foarte probabU ca interpretarea loan

indoiaJ" ~i eSle

ingenioasii pe care 0 da Sranlul sa eonlribuie deeisiv la

oons Ie Rite

obiceiului anlic piigan de incununare

181 Cf. K. RJlZer,_,. tit, p.

AmlblJen-, p. 69-&; M. Seatle ~I K.W. Stevenson, 'P. cit, p.4:>-107.

14s-t62;A. Raq, .,. ciL, cap I.e Matl.go

102

lSTORlCUL TAlN!l

CUNUNlEr

103
18S.

admlterea ~i apoi la integrarea mana unui reprczentant

acestuia in Uwrghia Ortodoxii a la ciisiilorie din

0

rcprezentand

chiar

actul

care

incheia

cis:itoria

Santul

Bisericii. eel mal sigur ins~, prirnirea cununilor al Bisericii devine

Grigorie de Nazianz Insa scria in eptstola sa adresatji lui I'roclu, a clroi [iiea venise spre a se disalori: .Ar fi fost 0 mare bucurie sa fi asistat la aceasta sarbatoare, pcntru a pune, una tn cealalta, mllinile mlrilor ~i pe ale amandurora in mainile luj Oumnezeu', Doriata aceasta a Sfantului Grigorie poate parea utmltoare, in conditi,ile in care el refuza sii siiva~ acrul incunun.~rii. in Biserica din Alexandria .unirea" coplului de eatre preot era, in mod vlzlbil, 0 uzanta curentii a epocii paLriarhulul Timotel

practica uzualll in

Constantinopol la sfar~ilul secolului al Vl-Iea. Atunci clnd imparatul Mauricius (5820602) s-a clsiitorit cu fuca precedesorulul siiu, Tibcriu - dupa conscmnarea istoricului bizantin Teofllact a fost convocat la nuptiale" Slmokarul - patriarhul loan de Constantinopol malnllor cuplului ale lui Oumnezeu". imperial ~i punerea

palarul imperial, pentru a sllvli~i cisii.toria, care consta in: unlrea .ccroanelor (cununilor) pe capetele lor ~i apoi .participarea nUPlial:'! eu mare demnitatel82.

la Sfintele Talne

(318-385) ~I R ifsp/lJlsllrile sale C anonice

urtire sii fie Beula de cltre preotl86,

(R e siponsa C allonica) ne

Seam, cuplul imperial era inso!it in camera De atunci, cronicarii bizantinl, despre eununia

dau deja precizad asupra cazului in care este interzis ca aceastii

clnd se refcra la cisiilOric, vorbesc totdeauna

(.,ItphaIlOIJla )lmparatilor din Bizant183, iar SfilnluJ Teodor SludilUI

(759-826) numiira prlntrc
priviJegiile

patriarhului

capltalel
era ~i a

CUNUNIA

D~VINE

SLUJBA S~PARATA
0 slujba

Imperiale ~i cununia cuplului imperial in zlua nuntii 10rl84. Un alt gesr Iiturgic important, pe iangll lncununare, mmas pana astiizi in slujba Cunurtiei unirea mainilor, care avea 0 scmniflcatie ~i un rol juridic pentru cetli~enii atenleni (din AIUca),
182 byzant. HJs",rik", Th. Slnl", W -u utU (Jutjil B,/bIp Z j.ltr"b,.,., 1956/57tI. H u".an Gp... FiirtbL B a y,f\\rth-B.y, 1957, apud K, RlIlt1',

Panii ,n secolul al IX-lea, Biserica n-a cunoscut

proprie Ciisiitorici, separata de Dumnczeiasca Uturghicl87 parere impa~itli de toti lirurgiii. .Ciisii.toria la domiciliu, asa cum este aleslalil in Biserica din Alexandria, in secolul al IV-lea, era legata de slIv5r~irea Euharistiel"I88. In cursul acestui secol, se savarsea Irccvcnt Dumnezeiasca Liturghie in casele partlculare ,
tR9 ,

c r .O. Yell, ..Unlers zu den,

.p. nt, p. 137, n()I;J 308.

18$ C"nunia basUeilo<r:r.I ~ d ~, dupif. doua jumlta'" secoIului a J Y-Ic:a, eel mol.""""" de patriathul de C<lns& lntillOpol, calltllCl lui de eel mal .in de s",un! repr<::laltull a J B_i"; dupif 602, an: to e : bi$cria palarului, in .sBnrul ~an-, .poi tn .sBnla S o Ila *_Deoiguri,ncunururea

basUeUo(r~I

18S C(, w. Etdm :u>n,Die E IH 1 m .dim Gri'-uNI, M uncbc:n,1934, 186 Vczi K. Rlt2et, .,. dI.. p. 1 3 8 .nota 314, 187 C(. 1 > .7.avlalov, .,I!r.lk (CkitoriaY, an. In ~ T M o k ... ~ t if edilali de ,,-P. Lopouc:khin, vol. It, P ecrograd, 1903,p. 1029-1030,1034,

relod.lp membri oj famllt.:i imperiale) YO lTCCe in mllnile patriathulul de {" .o n sta n tin o p oL cofan M lrlu risj10ru ln leJl~ io "eazlS Cro"iu sa (d a ta t in T in perio.da 811-81 S), pe 1 A n 8 nev~.nimentele .n"lul 594, ell I. oficicrea elI.3lor1cl lu i l'e o d o s ie .filJ l iln p ilrn ru h li a \lIic iu s , p u n e rc tl c \ln u n llo r lin e re i p e re c h l : 3 i\1 re""nil p.marhulul, 3f)ud i.iJ"", p. 137. 184 Ep I. 22, P.G. 99. col. 978 B.

. precum ,I J. Meyendorff, .,. n<, p. 31. 188 Rii>punsul 11 allul Tuno<ci de Alexandria, cr, Sardenhewer, Ill, 104 ~IK. flitzer, ." til., p.13S; 110. 189 Cononul 58 .1 Sinodului I din l.aodl~ (.flir.;iIUIsecolulul .1 IV-lea) llO tiir:1 s le..n u & C c u v in c :l j.d u c e J e r t p r in c a s e d e :c~ e p L s c o p lsatl p r e < )!i" , : B l .p t.l A rhld. pror.dr, I. FIoca, ~""' ...

104

CUNUNlA - VIA'fA INTRI) IMPAMTIE

15TORIcul

TAJ!"rriE CUNUNIET J

105

in Constantlnopol,

13 dis,itoria

impiiratului

Mauricius,

cuplul

Teemai plecind de la cerernoniile civile legate de ClSlitoric in aceste rcgiuni, s-a format slujba Cununiei in Biseridi; se peale neglija inIluen13 exteriocra,
~ Utoate '

imperial a pnmit SmOla impart~~e

din ntina patriarhulul loan;

acestea, nu

dar, din Jipsii de infortna!ii, nu se poate spune dac-.i in cursul unei

Dumnezelesti Liturghii sau in afara ei. Dupa cum vom vedea mat departe, evhologlilc bizanune atesta existcnta, eel putin lncepand din secolul al X-lea. 3 unui fel de Liturghie a Darurilor mai inainte Sflntite pemru slujba Cununieil9O. Ceremoniile Iiturgice ale cis.'itoriei s-au dczvoltat pledlnd de I" binecuvantarea sarbi'tlorii famillale, pe care 0 dadea Biserica mirilor in cadrul prilejuite de ciisatoria mernbrilor
~iun

provcnind

din Armenia In

special, unde binecuviintarea cununilor era 0 pmctici de;:' curenta. La Consrantinopol, separatia dintre binccuvaruarea preotului ~i ceremoniile extirpat, lmpotriva drora Sfantul Ioan a luptal ciis.'iLOricicivile s-a coruurnt in umpul Siantului
~gi reu de

loan Gum de Aur; abuzurile deja mentionate

fm

prcget, au condus la dintrc scrbarea de

comunitiitli un rilnduialii anumite

aceasta despartire. Dupa cum se stie, el a prescris clcrictlor sa nu partlcipc la astfel de rnanifestatii. Separarea fa mille ~bilnccuvantarea unei slujbe propnu-zise. Blsericil trebuie

crestinc. In cursul acestei evoluui, binecuvantarea rol din ce In ce mai important liturgidi, m;li ales de cand
cerernomi ce rcvcneau,

dobandcste

carncter de

s a fi favorlzat

formarea

preotul

Indeplineste

In epoca Sfantului loan. preorul era ins1l inci avea loc in de

p a n ala

acea data, lallilui sau nnorctut

chemai In casele oamenilor; deci binecuvantarea

miresei. Evolutla ponte a avut loe in maniere diferile. in diverse provincii ~cientre bisertcesu.

case particulare. Para indoia!ii ,,,sa, ~i din ce tn ce rnai frecvent,

au ,nceput ei sa vina la Bisericii pentru a primi blnecuvdntarea intr-un act liturglc, ceca ce Insearnna la preoi - asa cum am lnlelege, in sensul de astiizi al cuviintului,

In Alexandria este evident

exista obiceiul generalizat

c a ,spre

sra~itul secolului al tv-Jea,

de a chema preotu! pentru .a-i uni" pe

cIi. in mod

natural,
0

rniri. Dupd un obicci antic greco-egiprean, casta sacerdotala avea un rol dcoscbit in Inchelcrca clisiitoriilor greco-cglptenilor din Alexandria. In pcrloada elenistidP91, fapt care a fi.lcul.ca sfatul Sfftntulul Ign~tie al A"tiohiei sa fie u~r aSiIni!aL~i respecl;.u. 1n Capadocin Sflintului Vasile ccl Mare, preotul care asista l1 ciis.'ilorie se limita 'ndl In rugaciuni ~i la psalmi; lnsa, treptnl, s-:! trecut ~i la incununnre ~i 13 unicea roainilor (m al/1 1m iNII(lioj.

sav~~jrc:l nun!ii s-a mutat din case 1 3 blsenca. S e inlrcaba unii liturgisti. binecuvantarea Blscrlcii apare ca prescripjlc a Bisericli In scrierile Sfantllllli Joan Coura de Aur? Tnlr.unn dinlre omilille la Epislola ditre Coloscni, In care ne ar~la moclelul ideal de savi\r~ire a ciisiilorici cre~tine, opus In totalitate obiceiurilor imorale pagane~ti, Sffinlul (oan nu foloseste nid un cuv~nt referitor la prezen!a ~i 1 : 1binecuviintarea prcolului192.

De allfel. el invita, in schinlb,

190
Mig\ld AlT:Inz. SJ, .Lorrla: de l'Annatikos Besperioos .. :, in OCP (1978) " condnuarea: I~urgi ede Presanc~ .La de '- 0 D d e n E U c h o Io s byzantin-, in OCP 47(981), p.332-3B8. <' 191 K. R o I7 .e p. tiL. p. 70. r

s a sc

fadl. apel la prcot, .pentru

a.

di in el eSle Hrislos insu~ Care este invitall~.

19Z oilinG 12,7, P.G. 62. <Q!. 389 apud K. RiU -cr ,. riL, p. 139-1-40. 19~ 0 ,... .u. dIisApo,,./i: PNpurfomiatw","" . P.G. ~I, 001. 210.

106

CUNUNIA - VIATA tN'rnU

tMP!lR!\TlE

I$TORICUL TAINl!l CUNUNIEI

107

In Omiliile 1 1 1Faare, care dnlea?ii din perioada in care era Ja

primirii binecllv5nl5rii

Blscrlctl, la easatorie,

unor categorii de

Antiohla, spunea ell sc

pentru binecuvantare Este vrednic

vine" $1 < : . '\ "Irebuie" invitat $i rugiieiuncl9 < 4 .

"CU

preotul
de

persoane, desi din punct de vedere juridic nu aveau impedimente, ~i in acclasi limp, treptat, blnecuvllntarea va deveni obligatorie pentru lOp cresttnll, De asemenea, se poate spune ca, din primele secole a crestine, preotului i se interzicea

de rernarcat IOlU$i cii sursele propriu-zise

drept canonic pana la Sinodul Quiniltxl nu condn nid un canon care sa mcntioneze btnecuvsntarea Biscricil la ciisatorie ~, cu atal mai putin, care $,;-i prescrie 0 forma, un formular liturgic. Singura
excepue este al unsprezecelea rnspuns din

s a ia

parte

Ia nunta

ResponsCOlloni(dl?>,

doua; cu atal rnai C3legoricl era interdiclia pentru ciis:itoria 3 treia, Mai liaiu, dupa ce s-a dat 0 forma Iirurgicii binecuvantarii ciis:itoriel, aceast:l interdiqJe, formulali in Canonul 7 a 1 Sinodului din Nco-Ce7.areea(!lnut tmre 314-32S)I97, transformii, in mod se I1rcsc, in principiul conform clruia reciisiitoria era exclusii de 13 binecuvantarea Biscricil ~i mal ales de Ia tocununare. Blnecuvantarea ~ciununia erau acordate, ca un privilegiu

riispuns care, prin canonul 2 :tI Sinodului Trulan, este integrat In

Corpus-ul de drcpr Canonicl96. Autoritatcn Sf5ntului loan, marc marturisitor ~i apadlOr :II dreptei credime crestine, a jucat un rol
holimtor in evolutia $i .n deflnirea mnduiala liturgicii.
primirca binecuvflntdril Bisericii

Tainei Cununiei,
0

relativ 13 concluzie: era, In

Pe baza acesret annllze, ne putem apropia de

de onoare, numai primei casalorii ~ierau refuzate cclct de a

doua, si, cu atill rnai mult, celei de a trcia, care, dupa traditia veche,

cu ocazta casatori",

trcbuiau discreditate. Sfilntul Teodor Studitul (759-826), foarte

Blserica ie~it;l din caracombe, un drept onorlflc, ce devine, in zelos in pastrarea oblcelului ~ai tradiliei curat crestine, refuza in

Bisericile din Antiohia, Constantinopol ~I Alexandria, dupa seeolul al tv-Iea, 0 obligalic de onoare pentru crcstinii care se ellsatoreall pentru prima dnt~.

NUNTA IN CUTUME, IN DRlll)TUl

BISER-ICESe

I?I IN INVATATURA BISERICIl Am aHrma! deja In paglniJe anterioare cii lradilia ecclesiala din Biserica Ortocloxii a avul de la "incepul tendin\a de
3

limita dreplUl

194 Wz, loon Gur.l de Allr, Omil;;'" F".,.." ed. dt., p. 166. 19S \le21 K . RI,ze.r p. riL, p. 133-1040 2, .pud A rt,Itt. Prof. dr. L fIoca, _p . <it., p. !1 5 .

sr.

c .,n .

continuare, eelor cc

in secolele

VIII-IX, participarea

preorului

la nuntile

alt apiicllor
ortodoxe,

$i clitor

31 lradillei

~sipirilUalita!il

Iiturgicc

sc d\s~toreau pentru multe ori. ln epistolclc 22

problema disiltoriel a doua,

a doua sau a treia oars, sau de mai

~i31, in anii 808-809, abordand

Sf1Intul Teodor

vorbeste

despre

dementul euharlsrlc al nun\1i - conditie fundamentalii pentru cxistenta uniril celor dol, darul de pre! al Bisericii pentru cei ce teilesc ~i cinstcsc teadilia monogarnict a Bisericijl98. De altfel, un
196 Sinodul Tnol.n,

197 Con. 7 N>c.: J'1"e$b!,erol $I nil minilnce ta nun!Uo color ai.s5'ori~ a doua o:trli. eoarece n u n t2 a d 0U 3 cere p en lten ll; d J\e V ol f a acel p resb ile r. re p rin d ca p,rtidJrea 1 1 :1 I. oop5Io",. aprob5 ace.1e nunli?'",apud Arllid. Prof. dr. I. f1oca, CmH k ... ed. d,., p. 184. 198 P.G. 99, col. 973 CD, preluat tOlllenta' de n. l:Ka~Toq, rd~os Kal 8
(a

,I

Au TO\Jj)yia(ChI ....... '1 DtmtMUIIuuI ~),

T=lonic,

1998.

108

ISTORTCUL "AlNBI CUNtJNfET

109

Srantul Vasile eel Mare, ciil<:llorcSC~ treia om

holilr:'l~e: .in

privirua

celor

ce se

~ a eelor ce sc casatoresc de mal multc

ori, am hotilrit acelasi canon, care este corespunzaror ~i pcntru cei ce se ciis:ltorcsc a doua oar:'l; adica pentru cet ce se cilslltoresc

n doua o;lnl lin an; altii, tnS a, au fl01araedol ani; tar pe cet cc sc
casiltoJ'csc a trcia oarii, Ii afurisesc patru ani. ~i pc una ca aceasta poligarnic, ba rnai curind desfranare, pe trei, de multc ori ~pie
0 rlUI11CSC

Siantul loan Cura de Aur, cununile simbolizeazf victoria asupra palimilor, deosrcce cl~toria a~tina (tainii a vesnicsci) nu este un contract .dupa trup": iar Sfiintul Teodor Smdirul ne Inv,,!,l L 'ii slujba Cununiei este insolit.i de 0 rugiiciune scurt3, rostitd de

cplscop
Duminici: inleiegere,

sau de preot ,.tn [ala poporulul",

la Liturghla de

,:I'u Insuti, St.iipnne, intinde mana Ta din sfmtul Tau

nu

nunta,

ci

loca~ ~i uneste

ce se pedepse$teI99.

pc robii T~i acesua. Piiz~!e-i pc et In bunii tncununeaza-t In dragoste, uneste-I intr-un singur

!ncepand insa din a doua jumiltate a secolului aI Vlll-lea , cet ee se cilsaloreau binecuvdntnrea a doua
y

trup;

da-le

lor roada

pllnlecelui,

dobandire

de prunci

buni,

oar:1 au fost

autorizati

a primi . . . .. ~._~
inr
\ , . ~ \

purtare iari de priltanli20I CiiI1Ue liturgice din aceea~i perioada (cum eSIC, de exernplu,

Bisericii

si chiar a 0 cununati".

cu diferenta

doua Ciis:'ilorie avea, ca ~iastaZi, un caracter penitential, eel

cc urmau a se cisatori rmp1irt,i~:Inic.

u doua oam erau opriti de la Sfilnta

199 Sf V a $ iJ eeel M ar<:,Canonul 4, ,plld Amid. Prof. dr. I.

c._n,t....
2()()

Floc.a,

p. 3 2 1 : sr. V... ile eel Mare,

c..."..Nk.fA
clr.

(E,u,.k). lrad. rom. P ro prof.

Un rol deosebit In lormarea dreptului bisericesc ~i implicil in definirea, elaborarea ~ stabilirea slujbelor bisericesti, ca de ahfel a intregului rit uizantin200, I-a nvut legislatia imperial ii, rapt pentru care se impunc 0 scurtil prezentarc a acesteia, striCt in rapon cu evolutia rinduielii 'rainei Cununiei.

T. BodOg:lt, ill P S B , 1..oL.12, Bucllr(,!~lIj.1988, p. 377. l A S f'" V c d e OR. Tall, Ritt ByxAllti", tel. ('It

NUNTA

TN LEGISlATIA

IMPERIAL~ din Raslirit Jjturghii. Dupa

Incepand

cu sccolul al IV-lea, scriitorii ~ni

:I

menlioneaz,i celebrarea publica ~i cu fast

unei slujbe propriu-?lsc,

Taina Cununiei, sivfu'$ile in cadrul Dumnezei~i

falmosul Codex BarbtrinH J) contin rnai multe astfel de rugiiciunl,

asernanatoare cu aceea data de smntu I Teodor Studitul.

Or, aparitia unei slujbe a Casatoriei nu semnificil altccva decat gcneralizarea slujbei ~i eli imediat a fost asimilarii, devenind obllgatone pentru toti crestini! care urrnau sa se cils3loreascl. Documentul civil, cunoscut sub numele de Epanogoga,care descrie in detaliu relaptle dintrc Hiserici ~i Imperiul Oizantin - "I cilrui autor este, ccl mai probabil, patriarhul Fotic (657-867, 877-886) - propunea crc~linilor, incfi In ace:. epodi, lrei modaJitli\i de a sc cas~torl: "Ca~atoria e 0 aliar'l{:' intl'e un biirh:lt ~i
0

kll1cic,

<)

unin:

penlfU intrcaga lor vial'1 ~i sc sa\'ar$C~leprintr-o bine<."Uvilntare sau incununare (cununie), sau prin schinlbul consimlarnantu]ui (XVI, 1). Din secolul 31 IV-lea pinii in secolul 31 IX-lea, lcgislapa imperialii tinde sa accrde Bisericii un contrOl din cc in ce mal

201 Scrlooocco I, 22, P.G. 99, 001.973, .pud}. Meyendorlf, .,. ,il" P 32 A<=St:1 rug .i.ciu oceste ap roap e I:l rel (\1 nlgaduoea a trei ~din (':1cll\l hIJ'K ' lln un iel 1T jC ce so oficiaz3ll1 zilele nO!'lstrt;" .(tup:1 f\iolitfelniccl<.' ~l<.1ll:d(' "ale Biscri('iI ()I'I(xloxe.

110

CVNUNIA

- VIAT" tNTRU IMPARATIE

t I. tf w s , Cerf, Paris, 2002. 20$ cr. Cod. 11,coo.III, 5, I. 2, <d. cit.

mate asupra cis.~toriei (a sc vedea, spre exemplu,

N O I I,1 64 a lui a

justinian), dar, in acelasi limp, nu inlolcleauna sc aeorda statutul de obligativltate cununlei in 13iscrici 202, din punet de vedere juridic. Pasul decisiv in accasta direcric " Jest tacul la inceputul secolulul al X-lea ~i schimbarea coincide. cu aparitia unui ril (II cununici, nUjba separatji de Dumnezeiasca Liturghie, Ce ratiuni au provoeat aceasta schimbare, care a modificat fundamental - se tmreba Piirintele J . MeyendodT - daci nu sensul insu~i at ciisiiloriei, eel putin atitudlnca fal'~ de en a majoriL~lii crestmilor? 203 Credem ci modiflcdrilc ~I intervenuile Ieglslatiei Imperiale ne pot ajura s a in!elegem mal bine ~sia aflam ~i un riispuns. tn timpul lui Justinian

(527-565) deja, contractele

scrise

privind clsiitoria aveau in dreprul cutumiar 0 importanta mal marc decal le-o recunostcnu termenii clreprului roman clasic, Dupd un principiu exprimat in mai multe documente ale imperial, absents dispozltiilor referitoare la .dota (d o s} 5i .,arvuna" [donatio ante nuplios) ~i a contractulai scris nu
drcptului

impiedicn recunoasterea consim!:iminrul

juridicii a ciisiiloriei, cu conditta sa existe

(onstnslI1)~i oficierea nunln (af/tllio

nlfjJtioJis)204. Ciisiitoria tarii dota (zestre) se pare eli avea in

practidi totusi cam acelasi starut ca ~i cisatoriile de 0 calitate juridica inferioarii. Or, pentru valida rea accstor convcnul privind dreptul de proprietate, era cerulli incheierea contractului scris2O$. Leglsla!ia novelelor lui Justinian impunea in mod expres membrUor claselor sociaJe mai
202

203 Ib'Jmt, p. 33.

Cf J

M.yendorff ,. dt, p. 32.

204 Cod. Throd. III, 7,

3 Just. v. 4, 22; Cod. 111000. In, 13,4 JUSt. v 11, 6, ' n p u d ..I.e C o d e T h i:o c lo sie .n ,teX t t : ; 1 t i et u a d u c tio n frn n C llise .in S .lIT C n n

ISTORICUL

TAINI

CUNUNll

II I

20')

1~iJm<p. ,

J 75.

elevate si descendentilor

p a n a Ia il/M llr.s, de a stabUi in scris

206 dotalicia ;nIfrN 11Itnlo

ordonanta

a aceluiasi Irnparat, dupa care ceilalti cerateni pe pagani ~i pe slmpJii soldati) trebulau sa-~i

(exceptandu-i
tnregtstreze

disiitoriile tn fata unui dejt"sor ealesia (eJediJeoIt I ,.apantor ecclesial", nu a fost in vigoare decal ditva

I
,WiS;aJ)
=

timp207. in cursul acestei evoluui, ideea conform cireia clsiitoria se constituie printr-un act juridic determinat, idee care fusese striiina dreptului roman clasic, a intrat in dreptul matrimonial romano-bizantln. o noua etapa In dreptul bizantJn, EcJoga lmparatulut al lll-lea, fondatorul Leon

dinastiei siricne, distingea doua modalita!i

de clsiilorie: ciisatoria 'nregistrata = g o m D S en g ra p h~iI o casatorta nelnregistrata = g 0 1 1 l0a g ra p h o s; s prin g a 1 1 l0en g ra p h o I I

se distinge cisatorla 'ncheiata cu redaclnrea textului referilor Ia

dotaZ08. Aceasta era considerata cls.~toria normals. Lcgislntorul ins:i prevedea ~i un alt mod de incheiere a ciisiitorici: .Daca din cauza sariiciei sau a conditiilor umile, clsiitoria nu ponte fi incheiata in scm, poare fi 'ncheiatll tnrr-un mod de ascmenea valid in abscnta documentelor scrise

(o g ra p h o s), prin
Ile

consimtdmdntul binecuvantarea

sotllor

~i a parinlilor BisericiJ cu privire

lor, ratlficat
]a

ro n
209.

Bisericii, fie prin declara!ia in rata martorilor"

A stfeJ. binecuvintarea

ciisiitorie a oblinut in

legisla!ia starului valoare de act juridiC.

206 N.. (542). 7/, cap. 4 (5:18) ~l No.. 117, c:lp. 4

207 N..na 74, cap. 7, abolltl prin N..na 117, cap. 4. 2()8 Sinogowitz, It/o tt LThk Ill, 788 .pud K. RI!ze!, 'P o tiL, p. 175.

112

eUNUNrA

- vtATA iNTRlJ IMP~RATIE

TS'rOR1CUL T;\lNEI

CUNUNl1

113

impiirntul

Vasile I Macedoneanul

(867-886)

hOt:irli~le in

crestin,

rap!." presupunea

perioadii

de penilCnlu ~i exco-

ProebeirosNomos eli preorul nu trcbuie

secret, ci in prezenta

sa

oflcieze cununia in

municare, insil ramanea in regula din punct de vedcre legal. Dup5 Leon al VI-lea, Biserica aves de definit staturul legal al tuiuror ci'isiitoriilor, chiar ~i al acelora care incllcau c~ljne. principiu, sii dc~ina controlul moravurilor normele in Noun situatie in care se afIa l3iserica ii pcrmitea,

mai multor martori; dacii va incllca aceasta prescripdc, va f a pedepsit conform Canoanelor Bisericii110.

o ct.1pa foarte
o rcprezlnt~

importanrii in definirea slujbei Tainei Cununiei bizantin tcon

Nouelele impiiralului

3 1 VI-lea

tUturor cetalenilor;

Inielcptul (t 912), prin Nauela 89 211.In aceasta novels, lrnpiirarul i~i exprim5 rcgretul, mai inlai fa!a de faptul c .'i precedesorii sai au considerat cclc doua acte liturgice referitoare la adoptla coplilor ~i la casatorie ell formaliliili pur civile. Declarii apol ell, de fapt, cele doua acte, plecand (ceremonie) de la momentul

insa, in praClici'i, dat fHnd faptul cil nu 1 ~crau crestini sau bun; 0 cre~tinl, Biserica era obligarii nu numai s~ binecuviinreze eilsiitoriile ce nu puteau 1 1 aprobate, dar chlar s1l lc .dtzolve", adidi s~ acordc divortul, in consecintii, distlnqla lntrc "secular" ~i .sacru, inlre societatea laina, partial, disp-lruse!214 Aceasl~ responsabilitate socialii pe care 0 primisc, Biserica avea s a 0 pl.'ileasci scump; iar libertatea de a-~i exercita controlul ~i puterea in randul credinciosllor ~i chiar asupra ruturor cclii\enilor era falsa ~si-a dovedit a f a chiar ingriiditO:lrc. Tn noul context juridic, Biserica era ohligatii sii-~i adapteze aliludinea fa\ii de c~saloric sau sa ~i-o .secularizcze" ~i, practlc, sa-~i abanciind drepse doneze disciplina penircn\iala. Ar fj putul Biscricn 5 : '1refu:l.c, spre exemplu, s~acorde binccllvanlHrL~a unui v~dll vrec~salorit, un asr(el de reruz ar Ii antrenat, in definitiv, suprlmarea linerilor I :t ciisatorie: legea civilii (nove!ele) poruncea acorde hinecuvanlarca omeneasca dcc~zllt.'i ~i fmpara\ia lui un contract ~i dlsaroria ca Dumnezeu, Intre casatoria considerata

In care ele nngajeazli

de Oiscric.'i

cetatenl llberi, ~i nu sclavi, vor Ii de acurn marcate printr-o slujba religioasa. 0 ci'isatorie ncblnecuvantata .,nu va fi consideratii c.'isatoric", ci ca un concubinaj ilcgilim212. Pe langa celclalte important pemru

aspecte iuridice, ceea ce este eel mal

nostru este faptul ci'i, prin aceasta de a da foarte stranse
0 :,sl[ol de

studiul

novels. Biserica s-a viizul investira cu responsabilitatea un statut legal ciisaloriei. In ciuda raporturilor crc~tine - se exprimii Parintelc rcsponsabililate tmparatlllui era neellnoscuta

cxistente in secolul nl IX-lea tntre Biseric.'i ~i Stat in toate lariJe

J. Meyendorff de puten

Biseric~2'3.

lnainlea
0

Leon al VI-lea, un cetlitean

conlracta

disiilorie deznprobalii

de Biscrici'i (a doua sau a trcia ciisalorie,

rurilor sale Civile penlru un an sau doi? Sau in problema varstei

ciisatorille mixte - sprc exemplu) in rnod legal. $i dac:, accla era 210 r" 4.27 (II, 128)'.pod l/,kIm a,p. 176; fb.ins No..... 'fir ~ (Zcpoo, n , 128). 21' Ln.....a-.'" Un V ll.I.I< tt., ,exre et '""Iuoioo publ~ par P Noailles e, A.
Dam. p .m .1944. p. 294-297. 212 IbUkm, p. 294-297 213 J ~dotrr ,. dJ.. p. 33.

s a nu

logodnci celor ce nu aveau varsta legalii

tmplini!!ll'~; dupii dreprul civil - argumcnt.~u novclcle - orice

114 unite conlractalil Inainte de 15 ani pentru baie!i ~i 13 ani pentru

fete nu era considerata ciisi!torie, chiar ~ avftnd blnecuvilot.;.rea

ISTORlCUL

TAlNEI

CUNUN1TII

115
W U ..,.p. I S O .

217 canonul 98 Tlulan,

.",1(1

A rbJd. Prof. dr. I. R o . oo

Bisericii216. De aiei rezulta drcptulul civil

ci cu

astfel de ciisillOrii, in pofida toate di legea spunca cisiiloria ci din

binecuviinl.iril date de Bisenca, sunt considerate dlsolubile in rata ~i[arnilial, binecuvanlarea logodnei punct de vedere legal. Nolle clrcurnstantc Iogodna, sau cununia valideaz.i

au favorizat conceptia doar

0

Blsericii privind

In care nu mai vedea

men/in tl

rtprofl1issio fi"llrarll11l nllpnarllm ("propunerea

?i Jligaduintn unel viltoarc nunti"), el 0 legaturii eu efecte asemanatoare celor ce rezultau din disiilorie, dccl un fel de sponsalia de pratltllli (.casdlorie cumpiirata"), in sensul dreptului blsericesc din Apus, ?i Canonul 98 al Sinodului Trulan hotaril?te: .Cel ce ia spre inso!ire de cis.'horie pe Iemela logoditii eu altul, triiind inci logodnieul, fie pus sub invinuire de adulter"217. Pleciind de In momentul legal obligatorie pcntru to\l cetatenii, eompromisurilc

sa

in care Tain" Ciisaloriei n devenit de toate ideea de legiitura unici! ~i unirea spiritun!~ dlmre Btsertctt c~t si-n

felurilc au fost Incvltabile; simultan,

ererna - cum este ciis~toria - reflectand constiinta credlnctosjlor, nopSina, in nnul 905.

Hrisros ~i Biseriell, a slabit atat in practlca

Insust Imparatul Leon al VI-len, autorul

Noodelor, n irnpus Bisericii a patra sa casiitoric, eu Zoe CnrboBi~crica s-a luplat totu~i ~i nu a ced,t, diuland s.;-~i piistrcle Lradilia onodoxJ fata de Dumnezeiasca Euharislie: nu putea, de
216 l.u..., p. 262264.

cxemplu, sa acorde Sianta tmpa~nie unui cuplu allaL la a doua ciisatorie. A~dar,

unui necrestin sau

Biserica se afla in situatia de a rezolva

urmatoarea dilcrnll.: - pe de 0 parte avea sarcina de a implini ceea ce, pana la Leon ~I VI-lea, Implinca Statui, ~i anume de a oflcia cisiltoriile tuturor cet~tenilor din imperiu (cxceptandu-I pc sclavi, pe "cctillenli llberi"), dand acestor cisatorii un statut juridic; - pe de alta parte Biserica nu se putca limita la orrnalit1i!ile civile ;onsimti,iroant tiber, varstii, acte scrise), cl tmplinlrea casato- riel, din punct de vedere biserieesc, blnccuvantare ~i
rezlda in

rugaciune, acordate in str1insii legiirura eu Durnnezeiasca Euharistie

(toare eonscctntele ce decurgeau din statutul de botezal). Cu alre cuvinte, nu toti indeplineau extgenrcle cresunc, insil pe tOli Biserica trebuia sa-i cisiltoreascii, adaugau - cum am ar.'Itat deja, ca si-n cazul

vietii

la care se Imparatului

Leon Insusi - clsaloriile neacceptate de Biserica. In aces! context istorico-jurldic, Biserica a fost nevoua sa punii 1 : 1punet 0 randuiala a disiilOrici separnlil de Dunmezeiasca Liturghle, fapt care, la randul lui, a determinat - 0 data ce Cl'ls~toria la Biserici a devenit 0 obllgatie juridici! separarea dtntre Buharisue s,i Talna Cununiei 218. N O l/dele lui Leon al VI-lea, privind disatoria, nu-I atingeau

pc sclavi ~i pe .oamenii liberi", ceca ce inseamna c.; aceia care proveneau din acesle categOrii (mai bine de jumalate din 218 'lell !lJ Meyendocff . ,. 0.,
Le mamge c!evenu nlc .qx.n!-. p }I,r.. K. Rl.:t<'<.O f > cil, cap ..L 'E 8 !1 S e . Greco-byz:lIlline (II) dtp\ll$ I~ VlU-'
c:Ij) .

'*< -, i~ P 163-191 .E . Scbilkbcecloc, o.P., .,. cil.., ""p. U cat:lC\m, ~I d\l m:trt:lge en Orienl-, p. 301-310.

116

CliNlr.\ilA -

V lA T A INTRU lM J 'A llA :P e

lSTORICUL TAJNJ!I CUNUNlEJ

117

populati imperiuJui) ieseau de sub incidentn Jegii ~i DiscriCl ~i putea exercna lucrarea pastoralfi dupa principiile ei, iar crc~inij puteau s/[ se cis3loreasci du",1 eXigentele Bisericii. Starea aceasta insa n-a dural mull timp, pcruru eii n rosr schimbnl.5 de imparatuJ Alexis J Cornncnul (1081-1118). care a publicat 0 alia lege ce prcvedea obligalivilatea sclavl, ~i reglementa mentinut binecuvantarea ern echivalatii
~ialte aspecte

in vrcmea diruia slujba prevedea impii~irea mirilor: .,$i indal3 (preotul) ia Sfanru] Potir co Darurile mai inainle Sfinlite ~i zice: -Cele rnai Inainte Sfintite, Sflntele, Sftaplo r-. ~i toti riispund: -Unul Smnt, Unul Dornn, lisus Hristos ... . pentru cii Domnul singur este Cel ce sflnteste, da pacca ~I unirea robilor Sai care se dlsiitoresc. In smr~it. ei trebule impa~anie, . I 1 l fle pregatiti sa primensca Sfiinta astfel inelit cununia lor sa fie dernnd de a deveni este desavfirsirea tuturor

Cunumci ~i penrru In c;lSfllol'ie _ 1084219. S-a (arrha

rcfernoare

vestlta DlllIa d. aur (Nove/a 24). data in iunie eu cisiitoria civilii; insa

valida. Pcntru ci Sfanta !mpilna~nie impii~i

ofieialii a logodnei in biserici ~iaceasm .garan!ia"

tainclor ~ pecetea acestora ... lar celor ce nu sunt demni de a se - spre exernplu, celor care se cisiitoresc a doua oarii ~i ei numai paharul comun, nltora - nu li se da Sfanta Impana~nie, ca sflntire partiala" 221. Ca 0 concluzie a acestui capitol. putem aflrrna cii: incepi\nd cu secolul 3 1 VIII-lea. casatoria pur ecclcsiala (bisericcnscd) este conslderata valida din punet de vcdere civil. Ceca ce in Rasarit s-a produs mccpand din secolul al VIII-lea. in Apus s-a ratificat prin reforma tridenunii (Coneiliul de la Trident. IS-1;156.~) Incepand dispozttii persoana din secolul al XI-lea (prln Alexis 1 Comnenul), legale lnvestitii confirmd penlru practica: episcopul locului slujba biserieeasdl noile este

arrabd}, care devine din ce in ce m:ti muit un rit bisericesc, esie

inler.lisa inca tinerilor care n-nu implinit varsta fJXatii de lege. De ascmcnea, Dill/a de aur este in acord cu Nove/a 71 a lui t.con (II valoarca casatoriei dedit
Cll

Vi-lea, nerecunoscand sii\'ar~ilii in Biserici. logodna

Jogodna

Este semmflcarjv faprul dl fuziunea dintrc

,cu arvuna" ~i cea co binccuvantare i~i giise$le confirmare legalii in Bill/a d, aer. In schimb, se eond.,mna obieciul din mediile fervenre de a se s;ivar~i slujba Logodnci ~i cea a Cununiei Indata una dupa alta, obicei alestat ~i la cunea imperlalil, inaintea domniei lui Alexis220. A~adar. cele doua sllljbe n trebulau sa aiba loc in aceea~i zi. ll Biserica n-a uital totu~i legatura Tainei Cununlc! cu EuhariSlia, sau. a~a culn vom veden intr-un capito] unnlitor. dl Euhari$lia este aceea care-i d3 caraclerul de tainii ~i Cununia
(t 1420),

a cr~~3toriei 222; cn lain:l; filra

practicii juridice i se da 0 expresie teologic.'i: "slujba blserkcasca a Cununiei esle clementul constirutiv al dlsatoriei aceasta slujba, nu existii t.1in3; preowl s]ujitor estc eel lnvc.:~tit, clei el este cel ce c ia binecuvantarea ~i pune conunile21 .1 .
221 S f. S im con a t T es.1.k > n icu luC.l'Iln In IJIn:shl n 4 'fI " 'P tH till l. 'm tlk ,C h a p 2tn. P.G. 155, col. ;12-513. SC. apud MeyendorIT. _ p ori<. P 148 2 2 2 A $ C ! v e d e a Ilt.1i :a le sJ . Z lllisr n ::lno .s E iN r ltt" e r I)n '" ,ttJ iN " ," K J rtM .V ic :n a . , 1864. p. 671. 223 M. J u g ie , T eo lo tia 'ogmati~llt G r" ttl) Il.IiJIUwtI t'X p o siliotk S a tf'll,,,~,,,is, Pal't\, , ..

numal in Dumnezei3SCI Lirurghie se impJine~le. Acest adevilr esle foane bine sliblinial de Stanru] Simeon al Tesalonicului
< 219 Zepo., I. 305-30 pud E. Sdlillelx:eokx, Q.P., _ p .. 1 < .p. 308. 9.

& '''I f '

220 K. RllreJ p . . <lL, p. 184. 195.

1957.

118

CUNUN1A -

vtA T A INTRU IM P A R I"T l'E

226 IIHUm, ~3i10.

p.

If}

227 J ~ b Accastii evolutie lilUrgici a Tainei Cununiei in rirul bizantin :\

p. 89-94fi

310.

fost supusa, mai ales din vremca dinastiel

conceptnlor striiine

siriene, influent,ci

Iumii grece~ti224, venue ell deoseblre din Biserlca armeana, ncstorland, copta ~i din blsericile iacobite din Siria. In Rllsiirit, Biserlea arrneana It fost prima care a facut din eununie un act juridic ofici:!1 aJ Biserieii2~; in Bisericile preOLUI a inceput foarte de timpuriu s a prezldeze nunta, ca toate celelalte ceremonii, logodna a Iosr
nestortcnc,

unde
0

considerata fie

adeviiratil

disiitorie,

care

trebuia

totus,i

sa

comptetara de serbarca nlln!ii226; aceeasl situalle se gaseste ~I la [",obilli sirieni; lar in Alexandria, inci din secolul aJ Iv-len, preotul juca un rol deosebu in ceremoniaJul cisatoriei227. Absenta explica unei sluibc elaborate ~i bine conturate
0

a Tainci

Cununiei pana in a doua jumfitate a secolului al VIII-lea se poate prin urmatoarcle: sau nu a existat Dumnezelesni aSI;[elde slujba
(~aim viizu! in randurile

de mal sus cand ~i de ce a apdrut 0 Liturghii), sau a existat eu a doua jumlitate a sccolului

slujbil de sine, in afara aJ Vllt-lea avcm primele documente,

~i nu s-a pastrat. Abia tncepand

tvhologiik-rnanuscns,care au pastrat
muh

randulala Tainei Cununlei, insii, dupa cum vom vedea, diferitii de cea din zllele noastre,

2M A sc veclea K. R itze J ', o./'.,il., p. 84-100; M. DauvlUIe.rel C. De Cler<::q,U tlfarlilftl ~n ti,."ie "rilnkl~ P:lris. 1936. 22$ K. RI,zer, op. dJ., p, 86; E, Schlllebeeclol;, .p. cit" p, 309,

Is'tOR1CUL TAmE]

CUNtJNIEI

119

232 R. Taft, .p. ci~ p.

64.

lZVOARE. PRIVIND CASATORIA CRf.~TINILOR tNTRE SECOLf.LE VIII-XII Progresele recente in studiul evhologlJlor blzannne-rnanuscrts conflrrna faptul dl iconoclasmul a reprezentat
istoria Iilurgici biZanlinii228
0

cotiturii majorn in

Evhologilllbizantin contine rug.'iciuni

folosite de cei care oficiazii slujbcle Jiturgice - episcopi ~i pteO!i. ParaJela apuseana cea mal apropiatli a acestuia ar trebui sa fie

Satram tntaire. en vechiJe cat\l de slujbi.l rornane, evhologiul nu

era 0 carte uruforma: nu existji douii evhologli-manuscris iden(icc229. Cereetilrilc recente asupra Evholbgiilor, mal ales ccle
f:iculC de Miguel Arranz230 ~ de S. Parenti231, identifici un veehi
S.1U

pre-iconoclast ,proto-formu1ar", piiSlrat numai In manuscrisele din Palcsttna - Sinai ~i din sudul Itallei, ultimele manuscrisc fiind caracterizate prin inlerpoliiri raslirltcnc232. Unele caraclcrislici cornune din diferite formulate mal noi ale evhologillor d.1U rn.'irluria unei re.formc de origine

eonstanrinopolitana,

dupa

228 A se " c d " " Miguel Arranz, $damt""" I. I, in OCP 48. 1982, p, 322323. p. 63. 229 R, rati, 'p, 230 Pe tanga studiile(lin OCP 4B (1982), p, 322-323,in plus 0 sene de 15 .nlcote fl e u , o c r 37 C ea.'lU rllot ~ altor sI,~l.> dln &h.4siu/

c ,.,

" " 'p r o

(l971)
~4i8 IV.

"""''''"w ,.,...",

(1 9 8 2 ), precum ,I uhe stuclli ocazion..'tl< : 'IliO '-'Iare R T aft, B~ fllN in i,

231 S. Parenti. ',,-(olo:l" mallos&risll1 Gh. IV (X SoU,) J # J /A Bibliot/I Ji l:.iJi.ti.one(dl~I'I:llion ~ ,'tnslilut Orielll!ll Pontifical), ROl'll:t, 1993.

157, prtrun' M. Alr.lllz..Ld S"ctemen .. de I'!"lden Eud>dot!e . ~ ", in OCP 49 (1963), p #90" 2 8 4 -3 0 2 id, .Ies Socn:one,,,. de I'IIOOenE U < t r o io s " Coruantinopobt.,inc-, n J C mP:utie, in O C P 50 (19& 0.p. r 4}61 si >n-m, ~1Jma, IV r.ruein OCP 52 (1986), p.14>-1i8; 53 (1987), P''. )9-100;55 (198'), p. 33-62;Rot_ T olt,"1 ... , A rI> o s:. m a p . . in cI" /l1s_,f Ib~ Byzn.,,~ Rill, A tC n:l, 1988: G . P ass."1.fC W . u rb o /4 g A J .lx m . 1..l e Pdlttd.mtlllnmm 77 alilts 162 (lm ), p, 124-1SS.

29-30.~I,

GrolllljWt'ttlll

120

ISTORlCUl,.

TA.IN"EJ CUNUNIEJ

121

victoria Onodoxlel,

din 813. Aceaslii reforma

Iilurgicii2il3, de

din Vatic:1n137 si

copie din secolul al X-lea, conrinftnd rcdaclui Porphyrie Uspcnski ~i

unjformlzarc, se va riispandi si-n zonele de periferie ate impcnului ~i in halia de Sud, dar mai lfuziu, prin secolul 31 X1-Ie:l23-1. Terrnenul general folosn, Evhologill
(EtiXO~6rIOV),

rarite arhaice ale textelor ce apartin

se poate

care, in prezent, este conservata la St. Petersburg, cunoscuta sub numelc Codex Ltningradtn.rU gr. 226238. Evhologiile de Constantinopol, posterioare perioadei iconoclastc, sunt reprezentate de doua copll din secolele X 1-X J1: - primul manuscris este celebrul evhologlu Caislin 21 J din Biblioteca Nalionalii din Paris, care a fost ~lclituit in 1027 de un oarecare Strateghios, preot I. Sf:inta Sofia 239; - al doilea evhologiu, publicat deja in 1992, de profesorul R.P. Miguel Arranz, 5 .. 1 - , cste conservai I:. bihlioteca Manastirii Grottaferrata, aproape de Rorna240, cunoscut sub nurnele Bessarion, dupii numele Cardinalului. Acest evhologiu a fost folosit de particlpantii la Conciliul de la Ferrara-Florcnta (1439), pentru examinarea problemelor Iirurgice24l. A~dar, mnduiaia Slujbei casilloriei, dupa evhclognle-manu- scris, nu poate fi studiata decat tncepsnd
2"

traduce prin Ril, iar extrasul acestuia este lerafik.omll (/F{J(JTIKc)V), cartea care cuprinde slujbele otlciate numai de preot. Pcrioada acestor manuscrise (sccolele VIII-XIII) este oonsiderntd de c1ltrc Iirurgi~ti cea rn.,i importanul perioada din punct de vedere Iiturgiclj;. In opinta profesorulul criterii fundamcniale. Alexis Pcntkovsky (Moscova), dup~ doud Teare cvhologllle bizantine ce ni s-au pastrat POI n clasfflcate,

a) dupa epoca. - evhologii dinainte de iconoclasm; - evhologii de dupii iconoclasm; b) dupa tr.Idi~ia liturgid: - cvhologii constantinopolitane - evhologii ~i evhologitle provinciale, din Palestina ~i evhologiilc (patriarbale); printre care se disting evhologiilc din Italia de Sud, ~i se pot sernnala

cu secolul al VIII-lea ~ i

din Asia Micii, practic, insa, nceunoscute2~6.

Goar". Eplln"~riJ~J A, S t r iu o l< 1 tt c r , -Barberinum S, ~1arci. o f J a c q u e s J)1.,t"",47 (1933,329-367. prccum ~iedi~ .billngv~ .,L'Ellcotoglo Borberi"; C r . 3 3 6 " ,Seeonda edidone riveduta E p b m 'n 'id nL itfl" ';tlt, 80, R o n 1 3 ,2000. 2.~8 A. jncob. .L'Euchologc de Porphyrie Uspenskt, Co<l Leningr. gr. 226 (X',, slC!cleY, 78 (1965), p, 173-214. 2.~9 A. D. Mltrlevski, O p4a."I""7f;l<h,sJeiJth ,..iu> piN n, S o x o A o rla , l Kiev, 1901, 993-t052; J. Duncan, C.i,/in 213. Eu.h.logt" '" G""," Etill', Dlsertauo ad lauream, roo lifJ ('ilU l11n .stitu tu m Onemalium S r u d io r o m ,R O f'n 3 ,1978 (p. }-101); J. Moj, C,;,lilI 213. E...t.p Je I/4 G,.",.,u Chin.. M.noocrIllO della Bibliotcx::s N.:tlonaU < I iParigi (fr. 101-211), Tc:oidi L2urea, Ponllflc-hlnl Orientiliwn Studlolllm. Ro"la. 1990. lAO M. Amnz. SJ., L 'E It/I I.W U/ ~ Xl -.m . d ~ I'E,,~ &-rim o (_ GnltlfoTou, GBJ) .. ",,.."" .... I'EM(o/.,_ $ I'./~ S (_ BN P..... C.ilsin 213). Rom., 19922~l Idem, .CIm>n.st:ul<:<: Consequences 1itutgi<11Je Coneik- dr S'" $du F c rn re ..f1 o re n c e "',B iM l'lIth J t EpiNmniJj"", ~ ;(lIrifim lA w d n in u iw H ,97.

Din nefertcire, evhologiile de Constarulnopol dinaintea pencadcl lconoclaste - cure prezintii eel rnai mare intercs - nu s-au piislmc. Sc cunosc doar doua versiuni din Italia Merldionaki. Celcbrul evhologiu
a)

.: n ,c : :

Barberinus Graeoa 336, din a doua

VIII-lea, conservat in Biblioteca
Apo~tolici

L .M .,,,,.

iurnatate a secolulut

23~ A 5 1 : ' ''('(le a M. A r n n % , _ L a Oiawcis d u p a u ia td \e:. ~ 1 M o c :tc o u r 1:1 ~ (" ;. -p in OCP 56(1990). p. 283-322. lillion des 23-1 R. T,fi . ". dJ, p. 65. 13S ~ """nk, In 0CI'''8 (t982), p 289.

a p o s l'''-.

c." ,,,,.ri,,,,p o /;" '''

l36 Ale.;, P<",kovsky. J.e C6fu1ooial X 1-X 1I011., in LIM . ~

du M.ri.ge dans l'Eueholoa< by"""hn

''/twin liJoup,-. P'ris, 29 iuin-2 juilk:< 1993, Rom., 1994. p. 261.

c../ir-n $.w >Snrr

(hI

V I'-

Smu ;...

t"U\'eII.

1991. p. 407-427.

122

CUNUNIA

- VIATA

INTRU

IMPAUnE

t.STORtCl

~" A IN E !:t C V N V N J E J

123

!Xin~in secolul al XIII-lea, inlrudlt nu se cunosc manuscrise niei ale cvbologulor dupo secolul
ordonantelor

Vom prczcnta intii Randuiala C~'\s.'ilorieiasa cum se gase~e in

anterioare secolulut al VIII-lea, nici ale celor de al XIII-lca242; perioada ce a urmai secolului nl liturgicc, Nu numai intregii
evoluua

XIII-lea ,I fosr marcata, printre altele, de aparitia Did/axe/or ~i a liturgidi. a Tainci

a fost

Codex BaroennHs GrdtcliS 336245, apoi randuiala Ciisihoriei din Codex Coistinlls213 246, dupii care vom prezenta deoscblrile din
cele mai importa nte evhologii.

J. Codex Barberinus
deschide

Gr aecus 336,

menrionat

deja,

care

Ciis:ltOrici, ci evolutia

vie!i liturgice ortodoxe

influen!ata de Bizan], din Sicilia panli In Novgorod, palri;lrhalele de Alexandria, Antiohia si lerusalim243, Pentru studiul cvhologlllor,

r a m sii uitam

lunga serie a evhologiilor

greeesti de rit bizantin2~7,

provine din Italia Mcridionalli, dinaintea pcrtoadei iconoclaste (a doua jumatate n secolului al VJII-Iea). Acesta nu confine 0 sllljba sau
0

pe Hingii editllle crittce la care am

randlli:tlii in scnsul celor de Hzi sau in sensu I celci cuprinse ca.atoriei se limiteazii la ~ chiar .cununiu izolate, care ne aratii insii ci binecuvantarea rcvenea latiilui rniresci, era denSlujba ciisiitoriei cuprindc

avut acccs, am folosit cursul profesorului

Miguel Arranz: Note

7n Codex Coislima 213; ceremonialul eateva rugaciun] propriu-zisa (incununarca),

niriv atribuita

utorice asll)ra saVarlini Tainelar dll)a l1Ianllurisek Ellho/ogilltlli

grtcu( (~i mai ales partea a patra, referitoare la Ciisiitorie), !inut la

Academia
Bulgakov, H01:l..

a cis;ilOrici avea loe in biscrici care odinioara

unel slujbe bisericestl.

Teologicii din
Nikolskii,

Leningrad,

in 1979244; In alciituirea Meester, Schmemann s,i

cursului, profcsorul

Arranz a folosit studiile Iiturgi~U1o[ Almazov, Trcrnpelas,

deja douji plir~i:

1.RIIgacillnrptntrll Logodna(EB. 1~8.1) E u x ri(rri JlII'luT,da<;, a

care cuprinde rugaciunea: desp:iflitc .oumnezeulc eel vesnic, Care pe cele celci din
noastre le aduni trur-o unire ... - corespunzatoare act uali\ urrnata de tndemnut.

Manuscrise Dupd cum vom vedea in continuare,

Codex

riindlliala

.O'petele

BarbtrinJ(.JG,:
336 arc meritul de a ne oferi cea mal veche r-lnduiala a Tainei Ci'isatoriei,

Domnului sa Ie pleciim" fundamental eu privire la slujba Cununiei

~irugjiciunca:

.Doamne,

Dumnezeul

'n s atexrul

nostru, Gel cc dlotre nearnuri, m at inainte ... " - de asemcnea, intocmai cu aceea de astazr,

este eel dupd evhologiul

lui Strateghios (Paris, Cois/in 213).

in

2.RIIgadHntala (Malone (EB. 186.1) E u x ri i<; y a p o lJ ), care

lncepe, ca ~i aSliizi, cu 0 ectenie rostitii de diaeon, In care cere ca
( I)

2~2 M Arran/,..Lcs 5act:lnleYlIsde I ancien Eu"bologe ConSlalVinopolitlin' OCP 48 (198.2). p. lA?

1-13 Ibid"". p. 2 lJ 8

nunla ~ii fie bineeuvantata

precum

cea din Cana (;alileii, sa

144 Ich -n ,. iltoricnitil'

% 111",,111 Ci,,( h()(ledovaniiah t) )

r

I.,'" ,t. ,..

C'" ." c :e f'J" ln "rot.., lrtn

P a ris ), o ,."lto~U I4J " 'C " ('S ((It} P tC OEtlt.I9fh

- nr"k()I()C~'J1l1ie o te is tO IiC 'c t'u p r i\'iJ 'e 1 :J r.in d llitllo . ti.lin e l(')r!'. a n e -a l (,.N ' P p atra - ~~ U n ll.i an;()lil< " d e c u rs , B ib lio te c a J f\S 1 illilu lu lS a iJ 'It S e rg e _

Aiu'n. ... t979. p 125-149.

~3;i K~

ulIlnpdlluti'4

D uIJ" vnaia

l ..S Vezi Anexa 1, 246 Vczi i\_nexa 2,

247

I'n[ )

M, Atranz on:III"", in rursuI 50.. 50 de ,,\1Iologli.

124

Cl1NUNIA -

vlATAIN'nIU

1,,'>A.Apr.

in"ireascii legamanrul rnlrilor ~si.'1lic blnccuvflntati prin pogonrrca ~i prin lucrarea Sfanrului Dull. Apoi preorul rostesce rug-deiunea: .Durnnezeule eel Sffint. Care din l~r1inllni f:leut pe om ~diin coasta lui ai facut femcic ~i ai tnsout-o lui ... " (In fel eu a treia
rugactune din slujba nctunla), care se

tnchete cu 0 doxologie
apol le uneste

trinitacl.

Prcotul ti cununf rnairulc drepte. Dupa binecuvantarea. .Pace

(incununeaza),

~l: v o u a '" oCapctelc

noastre Domnului ~ le

plecaml", urrneaza rugiiciunea: .Doamne, Dumnezcul nostru, Care in purtarea Ta de grija pentru manruire:l noastra, ai venit in Cana Galileii ... ", care-t pregateste pentru inlpartli~ire; Inaintc ~ imp.~i, de a-i preotul rostesre rugllciunea pentro paharul comun (EB.

ISS.1): tixq TaU KOLWO notnplov: .Dumnezeule, Cel ce toate le-ai Bcut eu puicrca Tao - identicl rugi!ciunii de blnecuvantare a paharului din randuiala aciualelor 1l'I0litfelnicc. Apoi, Bra sa se mai spunll ceva despre
afirrna: .Dupa

pahar, Codicele

.Aminl" preorul ii face piirta~i la 'impiinii~ania

(WO"OiOO KOlllfJll'la,

ci'iliitoare de vi~!ii, apoi Ie ingiiduie sll plece (Kat uerd TO AprJl',

pETa818orft; aVTOL, rij,

d "o A v E I)" - ceca ce penlru

arata dar cii aiel este verba despre Smnta Tmparti\~lInie.

L, accastii slujbil se mai adaug3 0 alta rogiiciune c5$iitorie (EB. 189.1): Evx~d'AAI] ~l, ydJ.lorx;,m~i lunga, al cirel con\inut. e~le divizat in m .. 1 ll'Iuite formule, in diverse tnanuscrise
(nai r<:cen te.

Cilleva obsc.:rvalii pe marglnea textulu; aceslui codicc: Iipsesc inele)e la Logodnii, cnre fie c~ nu exisl:1U inci! in cadnll slujbci, 7n 5<'<:0Iulal VIlI-iL", familial, ~; mirilor,
flU

lie ell schimbul lor ave" loc intr-un c,dru aCluale: .Se cununa robul lui

ecclesial248. Lip$e~te 0 formula 13 in(,:ununarea molitfclnicele

ca-n

ISTOR1CUL TAINEI CUNUNII!J

125

Durnnezeu (N) .. .": Jipsesc, de asemenea, din Sfanta Scriptura, Iipscsc troparele, cu Sfanl:l Evanghelie. tacerc ~i, probabil, folosirea cununilor Ioarte simple, asem.~n~ndu-se
coroanelor .Cununie".

prochimenul

~i lecturile

precum ~i ocolirea mesei - care 13 inceput denumirea

De atct reiese cil preotul ii tncunun in

erau

mai degraba
a determinat
0

unor nafrarne decat

slujbei

inlpi\rate~ti249 -

De asemenea, acest Codex are rogaciunea

particularitate

importantii: aid ca
0

asupra

paharului

comun

se gase~te

rugaciune asupra

Potirului co Oarunle mai mainte Sflntite, dar Nevoia unei binecevantari speciale

fiind ci, dupii aceaslii rug:lciune, urmeazii inlpart.'4irea mirilor,

apoi iesirea din bisencl.

asupra Potirului co Darurile mal inainte Sflntite nu apare in niei un ah rit din vreun evhologiu care prevede un astfel de lip de impiin5~irc (cum ar sa presupunem

n , de

exernplu,

lncoronarca

impiira\ilor).

Faptul di exista in mod exceptional in slujba Cununiei ne perrnite

el\ rugiieiunea paharului comun ocupa la originc

fie eel din evhologiile

un loc difcrit de eel pi: care-t ocupa

GracNI!

constanunopclitane pre-lconoclaste, fie eel din Codex Barbmn:

3362 5

II. Codex Coislinus 213 (din 1027) se pil5treaz1l la Bihliotua

Na/iona/J dill Pari.f ~i

:l

fos! :lmplu descris de D. Mitricvski; a

apar\inut preotulul Stl'ateghios de la "Marea Blserleli' (de ConstantinopoJ). Provenlen\a aceslei dirli ~I a n,brieii ..RanduiaJa ca.,a.toriei lmpilralilor ~.i1 nllora" ('rUelS 'YlVOiltvq E nL ilV ~<11'pO lS
~a(),lA~W V

Kat A O lITW V nc aratll c5 ;Iccnstll slujb,' era in uz penlrU )

249 Ibibm. p. 1J6

2 S O A l(_x.l.. P en tk o v sk y . 2 63

II.r'

t;4, p

126

ISTOIUCUI.

TAINt!1

CUNUNl2J

127

solernnitilttte cercrnonialun Porfirogenetul

nuptiu!e de I" cunen impertnla, ale diror ne stint dcscrise de impdr:lluJ erudit Constanun (912-959), in celebre Carl, a
0

rugaciunea

pledirii capetelor

(G2:2): oralio II (oronationis; :ipoi cnrdinalului Bessarion

.Tatiil Nostru' (G2:R3), care in evhologiul lipseste, si imp'l.rta~irea cu

D orurilmai rnoilt/, Sjinfile (G2:R-3):

C,r"lIoniallln/o,:zSI. Slujba cuprinde doud paf1.i, care au denumire comunii: "Riindll- iala lat'ii,.,it(f 10 (afa/Ona fmpara/ilor,i a altora" (GI :R-O. Prima parte a
ceremonialului,

contemporane,

apropialii de slujba casatoriei cuprinde 0 ectenie, fOSlita de diacon (Cl:S), doua

(oft/mliltioprauall(tiji(a/of'JIm. Tmp~rtll~irea este urmata de paharul comun (G2:3): oralio pO(l{/i (ommlillis, din care beau mirii; slujba sc Incheie cu .,Rugaciunea la ridicarea cununilor" (G3): solutio (orONarum {orati ad solvtndOJ reronas}, care incepe astfel:
.Doamne, Oumnezeul nosiru, data Tu,
0

Care ai Incununat rug:'iciune specials

anul

rugiiciuni spuse de arhiereu sau de preot (G I: I): orali" I nt/ialif ~i (Gl:2): oralio II nll/Uia/is - care corcspund slujbei actuate a logodnei si care se lnchete eu schimbul inelelor (Gl:R-2): f'JIbnro

bunatil!ii Tale ... " Apare pentru

prima

rentru

binecuvarnarea ctlti d, a dOllatas%ni.

postron d. dnlllliis ~i unirea mllinilor. Aceastil slujba arc loe in

biscrid, in fala sfintelor usl, dupii aceea, slujba fiind Incheiatd, eei care urmeazs a se c;;siltori les din biserici. A doua parte a
randuichi,

lt i

in Codex Sinl.iticus 957 (din

secolul

al IX-lea sau

al Xlea)lS2, sluiba Cununiei este precedatil de 0 binecuvantarc a camerei nuptialc, incununarea ~iimpll~irea are Ioc intocmai ca in

(G2): Coronatio Itllptia/is, se s<,var~~IC la cererea

Codex Barb,nlt/ls. TOIU~i, blnecuvdntarea

mirilor. pentru

.paharului "poi In ridicarea

miriJor ~i In manuscris nu are un titlu aparte, aceasta randuialii este foarte apropiatd celei de astizi: intrarea solemna, tn timp ce se dint;; Psahnul 127; trebuie mctuionnt c, rnlrii inLra flind lnsotui de mires de tiim~ie. La Incepui, liim31a era rezcrvata cuplulul imperial, dar, cu timpul, s-n extlns peruru toatii lumen, Apoi, ectcnia rostitii de diacon CC2: S): (Ol/ulo dintonalis,
0

cornun" nu vine dedit dupa lmpana~lrea manuscris este prevazutf 0 .rugaciune cununilor", ca-n slujba actuala. in descrierea fllctll~ de
I. )

Mltrlevski in prima parte

0

(Ullli.ffra,

rugriciunc

JlJlijuTpa), exlslil doar un incl, pc care preoiul 11dii mirelui, tar

rostitii de prcot (G2:1): oratio J corO lla/ioni!,care corcspunde rug~d\lnii a I.reia din slujba :Iclualil a Cununic::i. Dupa aeeastii rtlgaciune, urrneazii punerea Dumnezeul cununllor (C2: R-2): r/lbrien

mirele 11 d1l mlrcsci, pe care shljba, proi)<li)il, nu provine rugliciuni netradi\ionale.

siirut~ pe cap, ea siinrl.ilndu-i face urrniitonrea observ<lli<;: sunt unele

m1l0;1253.Profesomt M. Arm,,?

din C.onsmntinopol;

coronationis, dUpa care se Canti; intal pentru mire, apoi pentru

mireasii: .ooamne, nostru, eu miirire si eu dnstc incununcaz5-1 pc el / incununc:lz-o

La sf:\r~inll logodnci

este prevazulli

tmpiirtil~irea, fapt cc amtil c3 I..ogodna ~i Cununia se siivilr~au in zile diferilc. Este interesanl ~ieli exlsla doar inclul miresei ~i
,u t " "..... ed . e il. v e z i $ 1 K . R itz e r. 0,. nl. p. 199--200. ,

pe ea" (G2:R:2l. Urmeaza

2;2 ~t .A rrn n z. I t~ ' s .; 253 10M"", p, 137.

128

CUNU'NIA -

vtATA tNTRU t~tPAJt;;rlf!

c aceasta Ii siirut:l mllna mirelui: se aseam.~nll cu tradiua rilslli 2 rileana necrestinii 54 .

IV. Codex Sinaitiuu 958 (din sccolul al X-lea)255 pre:;:inlii slujba casatoriei sub tlLlul Canon bisericespentr caJatori.. U\
lnccput, ~diue se precizeaza: .Preorul ~i diaconul se alla in naos

10 nltar cununilc ~i SfanLul Potir, jar eel care urmeaza a primi binecuvitntarea yin in naos ~ inaintea.Ui ~na in rata Sfanlului Allar, de unde diaconul spune: -ln pace Domnului sa ne rugam si cominuii ecrenia". Inalnte ~i dupa cununie sum multe rugiiciunimai multe ca in celelalte manuscrise. [nainte de lncununare, preotul inSCIJlOeala capetele mirilor eu semnul Sfmtei Crud de !rei ori, zicand: .Pus-ai pc capetele lor eununi de pierre scurnpe" (ef. Ps. 20, 4); apoi pune cununilc pe capctele mirilor, dupa care urmeazii unirea .n;;inilor. Dupa alL~ rugllciunc rostita de preot, urmeaza 0 lectura din Epistola cfllre Evrei (12, 28 - 13, 2) ~I alia din Evanghelia dupii loan (cap. 2), uncle se relareaza nunta din Cana Galilcii. Urmeaza impiirta~irea; dupa rulliiciunea, menlionalii mal sus <.Domnne, no.,lru, c.a re in purtarea Ta de grijii ... -), diaconul Durnnezeul rostesre:

..s a

lufim aminre!", iar preolul:

.Cele mal inainlc Sfinpte, Sfinlcle, pahnrul

Sflnlilorl', dupa care strana eanla: "Pahal'ul rn~nruirii voi lua ... (I's. 115.4). ti inlpartii~c~IC pe nliti, apoi hinlJcuvinteaza mana, ii binecuvintea7.5 complelata 0 "rug~ciunc de binecuvanlarc a camerei nup!iale256. cu .rugadunea ~i-i elibereazii in pace. comun, pe care-I d~ mitilor. Ii invitii din nou pe ace~tia sii-~i dea Slujba esle ~icu penlrU ridicarea cununilor"

254 Ibid" . p. 137. 2SS lbid,11f,vczi ~iK. Ritzer, 0/i. r o i l p. 2OQ..201. 2$6 C 1 '.Ctl W...,hIC CTea efe<:tua(~ de K. Ritzer, .p. ttL, P 2()()'201.

ISTORICUL TAlNtiT CIINUNIt:1

129

Dupa

cum se

poate

observ ra din

prezentarea

accsior niei

patru codici, nu existii identitate maca' Intre doi dintrc celorl;,ltc cvbologii257. ci; aceasta eu

privind slujba Cununiei, este situatia

~i tn privinta

avern

Incepand

Codex 13arberilTlI raecs ))6, JG

Manuscrisele ee-l urrneaza
mal claril, cu

prima slujb1i de sine a Cununiei. prezintii

0

slujbll din ce in ce rnai dezvollntJ,.

privire la actele ~ gesturile sa se apropie noastre. ln Evbologiile din

liturgice, mai elaborata, secolele Xl-Xll,

care unde
0

mal mult In forma ~i in continut de cea din zilele

nvem deja

randuiaia bin" conturata, formatii din Logodna .~iCununie. Profesorul M. Arranz ajunge in cursul sau la urmaloarea concluzie: slujba oferitJi de evhologii se piistrea.Ui si-n evhologiile grecesti conlcmporane si-n Tr.blliclil slaven de astJi7.i (nu mentioneazii nhnic despre molitfelnicclc romanesti, pcntru cit, probabil, nu le-a avut la inde.nana pentru studiu, tnsa vom face pe parcursul lucrfirii
0

prezentare comparata a acestora, referitor noi ale rilndulelii contemXl-Xli, se giisesc int,-un

la Taina Cununiei). Toate elementclc porane, in raport cu cea din secolele

manuscris sau attul din epoca de dupa secolul aI XU-lea; aproape niei un manuseris nu este la fel cu altul. Elemenlcie noi au fosE fi){ate in prime Ie edi\ii ale evhologiiJor vene\iene
~ i

ar fi intcresant de anal de unde provin ele. In acest timp, probabil, Biserica Mare Ie adoptase deja in practidi258. tn oontinuarc, dupa prezentarea riinduielii in ansamblul ei, ne vom opri asupra celor mai importanEe momenle ~i aspecte din Taina Cununiei, din perspectiva Evhologiilor tiparitc.
2$7 M. Arrant, btori,,,ltk ~ letlti 2'58 IbUhm. p. 1}5.
... ed. ('it,

p. 134

130

ISTORICUl. TAlNEJ CUNUNlEI

131

tmparti1~irea mirilor ~i paharul comun"

Am rnentionat

ciI, in primcle trei secole, binecuvantarea

scris 'in 1375 ~i care se gasc~IC astiizi in Lavra Sffinl.uluiAtanasle din Muntele Alhos260, conform caruia mirii sunt pnu\l in pridvorul blsericii In tirnpul Dumnezelestii Liturghii. Dupa ce s-a

c1isiitoriei ~i, implicit, impartii~irea mirilor avea Icc duminica dimineat,a , ceca ce inseamnii eli avea loc In cadrul Dumnezeies.tf Liturghii, la care participa tntreaga comunitate. impiirtii~irea, a .~ cum am giisit-o in cvhologiile din perioada cuprinsa intre secolele al Vlll-lea ~i al Xll-lea, lTleritii0 arcntie deosebtu, tntai de ioate, pentru ciI se mentioneazil impii.~ilea cu .Darurile mai 'inainte S(jn~ile' - In uncle evhologii este prezentii chiar formula Introductivf din cadrul acestei Liturghii (.Sa luarn aminte, Cele mai lnainte Sfintite, Sflntelc, Sfinrilor") - si-n al doilen rand, dcoarece int:1lninl ~i impiirtii~irea, ~i .paharu] comun". Daca la inceput mirii, in duminica In cafe emu binecuvitntati, emu prirniti primii la impiirtii~il, dupa randui:rla evhologlilor, ei emu singurii care se impartii~c;,u: dupa inrununare, ins.';, cum aVC:1Joe iml)~n.~'rea ~i cum se raportau b Dumnezeiasca Liturghie, nu sum. Oflcicrea Dumnczeiestit I..iturghii lnaintc de Cununic ar simpliflca raspunsul; in mod obisnult, dupa informaliiJe pe care ni le dii Constantin PorCirogcnetul09 , conform unci cutume, In ciisatoria imparatilor, mirii mergeau h I hiserica P:lbtllilli, inchinatii Sm.nlului ~tefan, unde avca loc Logodna, elupa care Suveranul ~i Augusta iC{'ellUdin biscrica, in limp ce patriarhul incepea DumnezeiaSC:1 Liturghie. Odam silv"l'~itii aceasta, cupit' I imperial relnt!:', in biscricii, pentru a primi Cununia, Aceea~i rf'nduiaJii 0 giisiJn ~i-ntr-un evhologiu
2~9 C. Porfil'ogc:nctui, Cnrua J~C..rnflD,,'i A I, 41 IV in P.G. 112,
("01.

165

In e::d .('it.

impih1a~it, preotul iese din altar ~i se indreaptii spre u~a bisericii, pcntru a-i aduce, in mires de t.'imiUe,pe mini care asteapta. Apoi arc Icc Incununarea ~i ilnp5rta~irea mirilor. Dad. nu se sav~~a OumnezeiasCll Liturghie, mirii erau i'mpa~i~i cu Darurile mai inainte Sfintite, prcgdtite special, sau din Sfil1tele preg'ititc ~i plislmte ca-n zilele noastre, pentru cazuri de urgen!a, in chivor, pe Sianta Masa. Mai complexa este problema "paharului comun" ~i a raportului accstuia cu imparl~irca mirilor. Dupa copiile nlCridionaJe men!ionate ale Evholot,iului conslanlinopolilan evhologiul lui Porphyrie Uspenski261 ~i Evhologilll

Codex
Sillailicu! 957, rugaciunea pentru paharul cornun vine dupa
ellberarea mirilor, adica Ia sia~ilul slujbei Cununici. Evhologiile nu indica undc ~i cum are loe aceasta binecuv1intare (:lcas~ la mid sau la biscridi), desi acest moment face parte din slujba propriu-ztsa a d.satoriei. 0 lnformatie importantii, cu 0 structurfi asernanatoare, giisim in tradilia arrneana, In care binecuvantarea paharului comun se desfa~oara la casa mirilor, dupii Cununie ~i Sfilnla 1mpa~nie - care au avut Icc la blsericil, iar in ziua a opta erall ridicate cununile262, Tns5 in e"bolOgiile constantinopo]ilane din secolul :II Xl-lea, rugiiciunea de binecuvanlllrc a

132

CUNUN'A

V 'A T A l>iT R uIMPA"Ar'"

lSTORICUL TA1Nei CtJNUN,F.l

133

paharulul cornun, dupa cum am vazut, estc unila cu slujba de bazli, dar fiind faptul ell se glise~lc 'inainte de iesirca rnirllor.
Rcfcritor la acest aSp<:GI, profesorul

incununali conditi,i.

cu clnste ~i penlru a SC putea uni ID clisiilOric in bune Sfilnta tmpiirliL~anie desavar~~tc Dumnezeie~lile
~ipecellu,e~le

Alexis Perukovsky vhologiului

are

caci act, ca toare Sflntelc Taine. ~iBiserica are dreptate acest pregateascii Cel ce limp,
0

sa

urrniltoarea opinie: "Aceasta CSIC 0 alta manicn; de a -tmbtscrfcl-

paharul comun,

aleasa de compilatorul

din ltalia

Daruri pentru curiitirea ~ibinccuv:intarea mlrilor, A~adar, trebuie sa fie prezeru la aceastd cusilloric
dat..'i dlIrui~te ~iSe diirui~e si Care, in acel:l~i

Meridionalft (i3aroerillllJ r. 336). EI a introdus aceasta rugaciune G in mnduiala numilii ga,,,ol (ydIlOf) ~i 0 raponeaza la Stanlul Pottr cu Darurilemaiinain.cSfinlilc.fap.care.dupaopinianoasl.m.nu este prea fcricit, deoarece
neccsnrs
0

estc prezent pcntru unirea ~i acordul mirilor in pace, l:lla de cc

nu este dar

deice pentru ce ar fi fost

mini trebuie s5 fie vrednici de imparti\~ire ~i unirea se face in biserica, in prezenta lui Dumnczeu, unde 1;1este prezent in chipul Celor SCinlilc pentru noi ~i unde este vi7.ibil in mijlocul nostru. Preotul dli apol .paharul cornun-, Se dint5 versetul din psalmi -paharul mantuirii voi lua- ~i celelalte ale Sfintelor Daruri.. dau Durnnezelestilc situauei Daruri ceJor cc nu se pol irnpiirtii~i din lor, ca cei aflap la a doua clsatorie unitate in blnecuvantarea

specialii asupra unui Porir coniinftnd Sfin.ele Daruri, fiirii a lun in considerare taptul d\ oceasta :, condus la inlocuirea unci rilnduieli a Potlrului dcstinat
binecuvnnrare
Durnnezeiestt;

Euharistii163.

" '" .s c
ClU7.a

In capitolul 282 al principalei sale luerari, D ialogllri,intltulat. cisatorcsc trebuie sa fie curati, sa prirncl1se5 binecuvaruarea In blsericf ~i sa participe la Sfinlele Tainc". nrhicplscopul grec onodox, Sfaotul Simeon al Tesalonicului

.ce:

ce se

sau ailli. Accia lui

prirnesc doar -paharul comun- in semn de sfin~re pa111ni5, de

(t l~l(),
comun":

trnteaza in detaliu impiirtii~rea

I. cis.~lorie ~i .paharul

comuniune s ,i Dumnezeu"2M. Dumnezeiasca partidpa

Stanlul Simeon distinge deci Stal1tul Potir, in care se de paharul comun, nesfintit, ci numai binecuvantat,

lIn a

.Preotul ia Sranlul POlir eu Dumnczei~tile Taine rnai inain.e Srinlite ~i ,'pune: Ccl" mai inninle Sfin\ile, Sfimele, Sfin!ilor!o. 'I'\~fi rasJlund: .Unul Sfinl, unlll Donln, lisus Ilri~los ... " cie; El este unica sfin!enie, pacel. fi comuniunea celor ce se cas.iloresc. In aces. limp, preotul impartii~e pe miti, daci indeplincs(' condiliile necesare. Ei .rcbuie sa fie pregiitili pentru a pUle:! f'i

Euharistic (plislrala de la 0 Lirurghie precederua), la care pot

mlrii, chiar daca n-au pU.UI fj prirniti la Sfanta Ilnpftna-

~anie, din cauza v,'eunui impediment sau pentru alt mOllv, Yinpa~irea miriJor eu Dumnczcia5ca Euilaristic, in {;mpul Tainei Cununiei, impline~e ceea cc anun\ase inmullirea vinului, in ehip minun:ll. la nunla din Cana Galileii. lmpart~irca mirilor cu OaruriJe mnl inainle Sfin!ile n dispfirut ast.'i'1.i din slujba Cununi<:i il1 Bisericn Ortodoxli, in limp ce

26~ AI. Penlkovsky, ItrL (;1., p. 26-1.. A.53 !'it! explid proccsul ce iJ lInnnl jll dOl15 tl.:ll)r, C\IOl VOn1 vcdea: to",11de roexis(~nta a pahanlluf comull (:11Sfftl1lul Pexlr Iji :tpoi de Illic)(llire n Sfflnlulul P o t ..- ptlharul ('Qlllun, can ('u
J)rtl{'tiC'U

rl\ndui:lta z_jJeJo(n < n o s lr c _ 264 Sf. SiuleoR .1 Tcsol",,,cu'ui. in P.G , 155, col 512 0513 A "pud K. R iI7< :T ,

sl

"p .

< iT .,P 20~,

131

CUNUNIA - VIATA fNTRu [MPARAllE

lSTORlCUL TArNJ CUNUNlltl

135
uvea toe punerea
Uspensky

.paharul comun" s-a pllstrat. ~i, cum vern vedea, numai anurnlte molitfelnice. evhologii sau trcbruce au mal p3strat, plinil la 0 anumita epoca, Icgalura dintre Dumnezeiasca Cununiei, fie in sensul incadrilnd slujba Cununici in Dumnczelasea dupii aceasta, Uturghic ~i Taina Simeon, fle in care-I arat.~ Sfantul

Ps:tlmul 8 se canla candva atunci clnd cununilor ancununarea),

asa cum gasirn tn unumite evhologii:

evhclogiul

ltnlc-mertdional

al lui
0

Porphyrie

si

Liturghle, Oe imediat

evhologiul palcstinian din 1153, Sinai 97326~. Primul evhologiu care contine formula de incununare este

E ob% g;,,1 PalmO! (O J (0168), datat din secolul al XlII-Ie,,: de tncununare

LTE.peTal0 8oD)'~8"00 d &fva el; TOO VO fJ. aTOOnaTpO q, Kat TOO

Formula Iiturgica

n e o .al. TOOt1yloll flVEri/J.aT~ eSe

cununa robul lui Dumnezeu

0

sa
Se cuvine numim .Ionnula" Cununie,
1'\(; oprim

~aisupra provenientci

a ceea cc aSla7.i

_ N - in numele Tatalu! si al Fiului sl al Sfantului OuI1 )2I66. " , Este foarte apropiatii aceasta formula de formula

Iiturgidi prezenta In moliftelnicelc actuate

, la
contempcrana, tnsa nu putem sa nu remarcarn asernanarca cu formula baptismalli.:

"Sc cununit robul lul Dumnezeu (N), ell roaba lui Durnnezeu (N). in numcle Tatalui ~Lal Fiului si al Smntului Duh.
Amin",

56 boteaz;; robll/ I/li Dllmn,ztll - N -, ill

In

slujba

actuala,

cuvintcle

sunt

tnsotne

de

btnecuvantarea mirilor cu cununile, in semnul Sfintei Cruei, ~sie

IIum ,lt Tala/IIi Ii 11/ F iN /H iIi 0/ Sjan/II/lli D ub (BarrT{(ETar ) 0 0 0 ),0 < Toii 8E O ii 0 &fva Eir; T O ovo /J.aToii naT~, a l Toii fioii, ;
Kai TOOQyioll nvrol1aTO<;). Dupa aceasta, urmeaza binc cunoscuta

rostesc de trei or! pentru fleeare mire.

Dupa cum am rernarcat deja, evhologiile anterioare perioadei iconedaste nu contin nici 0 formula Iiturgidi. Evhologille constantinopolitane din secolul 3 1 XI-lea (COil/iflIlI ~i Bessarion)
KrlPlE contin fraza urmnroare, pe care 0 rosteste (sau 0 c<~ntl\)prcotul

formuHi din evhologiile constantinopolltane:

D oal11nt,DIIf11"''(l"/

nastr, '" ",tirire {i

t:II

rinste.l-ai ;"w"""ol

pt

el: Trebuie rernarcat

di fJ/lhologilll atm os (O J nu menuoneazd formula de tncununase P dec.--ilpentru mire, cea pentru rnireasa lipslnd. De asemenea, mal

0 $.';0; ril1wv, 86(U xal TI116 lUTE.pdv())ua, ol}rov - pentru mire I aVT1v - pentru mlreasa
timpul

to

'ncunllnarii:

(.Doamne, ;ncunun:tl coosideraL'i corubina!ia

Dumnezeul pe ellai drepl

nostru,

ell marire

~i cu clnste

l-ai fi

departe cxlsI5 0 alta formuld, repetata de trcl ori: '0 fldn)r> er}Aoyti, 0 rlO t; U T</>aV O t flV E uJ,ta TO ariOv aytd('r (,:l'aI1l1 ,70
binecuvlnleazii, l'iullncunuM ~SIfantul Duh SnnIC~le")2('7.

inoununat-o formula. rraza

pc ea"), fraza ce peate aceasta.

care rezuitii din

265 G. p ;& $$ :I",mL'E_lofi. , VTT(I X.

c"P"""

G o

)(.

ArulIect3 V1,,3doo. edited

versclclor

al doilea (KrlprE 0 Kupro<; ril1~v) ~ial

~lea

(60(0 Kai Trl10 iUTt/>dvwuat; aUTOv) cUn Psalmul 8,

estC

by """aycc.b C. C Itri ou, 36), Tesalonik, 1982. p.1l9; Idem. _L:l CefflllOnia ... d elb S c m n o n -..(incoronazione) oc:i riO ""'IJU 1lO n Wblz,1nlln~l l U COOke Crypleruc G.b. vn (X sec.Y , ~ in L i'.r ti< u .. (1979), 93

~ astiizi prezentli tn slujba Cununiei, insii este clntata dupa ce are

l6 ~l.-In:In1. IMIWwbt 6
'Ib' lb;l"". p.

p.387-388

ed. cit. ~ A. O. MirieVlld,~

ed.

....

n,

co ., p. 9 8 -

Ioc incununarea

propriu-zisa.

169.

136

CUNt.'NIA - V IAT A IN'IRU iM -P .i.R A :p r

IS,OruCUl

'IAINtil

(.;UNUNIt:1

137

Referitor la formula de lncununare

Cunuruei
M .

n mirilor, putem vedea c~

foanc lar,de.!68.

a test condiuonatd

de necesitatea stabilirii unor slujbe bisericestl logodnei

a Iost unul dintre aspecrele cele mai putin stabilite in R.~ndui"l:t

dc asemenea, are o-origine

pentru logodna ~ipentru clis.'itorie. corespunzdtoare

~ elsiitoriel din legtslaua dviiii, i Gcnezn acestei strucruri binare a cls310riei esre dererminatii de relaiin de dependents ~I chiar de provenien!li din ciisiitoria

Cateva

concluzii (secolele

VIII-XII)

LAgodnaIi (alalorie (uviiarpa, vduoc)

bizanlinii. mai mull d<t(:al din cca romand: - logodna, care se ponte raporta la cii.~ii!oria in plan familial; _ c~sii!orla, care oorespunclc dis:;torlci civile. dupii legile sl~tului271, Logodna ~icilsiiloria crau obllgatorti penrru ceratenii bizanrini; In conceptia dreptului bizantin, 10800na ~cias1iroria au scmniflcarlilc juridice precizate de drepiul rOlTlan.272 !nsa sunt absolut indepcndente de sensu I conceptelor din evholognle blzannne, desemnatc de aceiasi terrneni, Din aceste ratiuni, pentru a face disrlnctle 'inlre logodna ~ci3siiloria blsericeasdi si logodna ~i casaloria civiJii, 'in unele evhologii se face precizarea: KavWv KKArj("aO'rtK~ JjKPLPW P.E~ El~ p.vfiaTpa br.

In
~ i

toare evhologtile bizarulne se distinge 0 slructum bin:t"" a deja blne formatd ~idcfinita: logodna (J1vfjCTTpa)

disalorici,

disiitoria (vd Il,oq,}' evident, disatOri" a avur 0 st ructura corespondentd ~l-n cvhologille preiconoclaste. Terminologla p.v;;arpa (mniitra)ydp.Dq(gamo,rponte fj atribuitil ) unei pcrioade ce dureaza de I" 'inceputul secolulul al v-tea ~ i

p a n J ila inccputul secolului 31 VllI-Iea; ea estc utjliz.,t~ In rexrete

bisericesti ale secolului al YI-lca269, 'in limp ce tcxtele legisbti,e. incepdnd cu a doua jumiitale a secolului al Ylil-lea. folosesc lCrminologia inL.~lnit.i'in Codex RarberinllsGraulil JJ6, Analiza cvhologiilor consrantinopolitanc ne permite sa forrnuliim supozi~ia c a existar deja un ceremonial - in doua piit'\i - "I ciisaloriei, care l insii nu s-a pastrat: prima parte se numea logodna palli nu poate (IlViiuTpa) ~ai doua, cii.~iil.orle(ydIlDq). Epoca aparitiei acestei slujbe in dou"

Tl Pf01TX ,
73 KavWv KKArj(uaaTIK()(; ek; ydp.ov2 (ca in Evhologiul Sinai 958, din sccolul al X-lea). T n plus, a~a cum am VaZUI in subcapltolele precedcnre, c1lsatoria rellgioasii nu era obligatorie pentru eeliilenii blzantini, eel putln pana la siar~ilul secolului al LX-lea.Novt/a 74 a llTlp'lratului
$ _ f/tb, am,,,,.. " " " 'U W .>ry. E l 17! Anne S < :h W < :T tIIfe g e r,m o ID g k a 0 <~ _ Ex<<'fl".e diMertalione ad lau=m in .5<i<"ndlsF.a:tesl,udds Oricnt>,,1... , n1Od<n1()Rr_: P.M. Arranz,SJ.I\omoe, 198t-I982,p,9<I'12},
269 ).6. P lttO , J.rU ,.,J".Jwtid

n nnterioal'a

prirnei jumiitiip a secolulul al Y-Ie!! ~i nlci

postel'ioam inceputulul secolului al VIll-lea270, Slujba in douii parti s-a constituit pleclnd de la un ceremonial al elisatoriel deja existent; ~iaVdri!ia aceslor doua disr.incte

f'\i

CnUr.,.,,., ~

n ",....

",tII,

R o m a , 1868, YO I.11.

Bototinl, 1902. 01'. _Uber

268 A se """'" si AI P""I~O V >ky,'"' "<, p. 2166.

270 AI~..,. Pentkovsky, ",.. riL, p. 267- 2$,

_us
1\Juc:ger),

1 0.s,.-diW s,

p. 29fm, II

p389

17Z I",,.,,.,.,,,,
Mcmm5erI),

(rO C C ll!J lOPaull .. "il

In ~

J .m sCi,;t;"

edllio .. ..-.o<ypo non:t, O Ium enp ~ teJtiu>', "" vedca ~I $....

o .;m ..(rec o t!O O T h ""d o ru s "i.

..
97),

Z73 A, D, Mitrievskl, .p.

lA "'ttl " 1 I1 'U n m t. m.299~ p.

m ..p. 2728,

..
In

,bU l.,p. 96.

138

CUNUNIA - VIATA lNl'RU I"'PARATtE

ISTORlCUt. TAINI~1 CUNUNI~I

139
leon "I VI-k"

l.eon "I

Vl-lea

tnlelepwl

continc

conslderatil

asupm

unei

conditla neeeS3ra dupa N O IJ ela89 a tmpiimlului

binecuvantart,

suflctemc pcntru logodna legat:i27~; iar N/)vtla 89

stabilea peruru prima da!.1 in Imperiul Bizaruin necesltatea unel 275 binccu\,:,nlan penuu UVlIOlK(TLOV = .cisalorie Relinem, asadar, c.~impfimtul Leon al Vl-lea Inteleptul, prin novelele sale. a determlnat cursul vietii Bisericii, punand Icgisla\i;l civil3 in acord cu duhul Icgilor biserice~ti27G; trebuie insa recunoscui ~i fapwl <1:1I,n uncle slruapi, legile bisericesti au fost fortare, pentru a really." ucesi acord (ca in cazul celei de a patra ('r~fllorii a lui ell Zoe andere" Carbonopsina, rug~clunii in anul 905). Cel care a stnbllit pentru Alexis I obligauvnntea
~ a i

Inteleptul era binecuvantarea bisericeasci. Pe de aha parte ins5, in evhologlile constantinopolitane slujba logodnei 0 precede pe cea a cununiei. De aceea, trecerea de Ia facuhativ h regula, care a avut ioc in secolul al Xl-lea, peotru cununic, duce I. concluzia
eli 10gOOna nu era suficientii,

de vreme ce ern necesar a fi

completaet de cununie. Deplasarea progresiva a accentului pe cununie a fost conditionata de influentn binc cunoscuta a ceremontalulul de la curtea imperiala asupra Iradilici liturgice blzantine: incununarea facea parte din ccrcmonlalul dlsatol'iei Impamwlui ~ia celor din anturajul lui277; :I~a se explici (itllli general pcntru slujba cunuruei, 'nt.lnil . 1 1 evhologiile const:mtinopolitane
pIJljUTPOI, paUIAii>J1I

binecuvantarii

llisericil

Logodnci ~ia Ciisatoriei

a fost lmparatul

Cornnenul, in anul 1081. prin celebra novela, care stabileste, de

din secolul al Xl-lea: Td(lr;

ai AOIITWV <.5lujba cisiloriei

ytllOllill1j

iTTl

ascmenea, ca ambelc slujbe (Logodna si Cununia)

oflciezc impreuna. ci la un oarecare interval de limp.

sa

nu se

- logodnei in

pentru tmpar:ll

~i pentru alui"), Astfel. la Constanunopol,

A$1rel. tn secolul al Xl-lea, in Bizan\. sub infIuenla puterii Imperiale. s-a impus legal ncceshatea unei forme blsericesu pentru lnchelerea cil.s:llnrici. Biserica a IU31 asupra ei anumite functii ale statulul, Singura forma posibila cii,~alorie este codlficaril cea bisericeasca, de liturgic unde until ceremonial de logodire ~i de a rczultat nevoia pcntru

secolul 2 1 Xllea, incununarea ocupa, in mod gradat, locul central, ca 0 pecete care trebuie s a dea miirturia plenarli a tmplinirii casatoriei; de aici rezultii ca ,ncununafea va fi considerata conditia suflclenta ~i necesarii pentru contractarea C.~s"l()riei 278. in concluzie, trebuie subliniat la
0

ea toate reflectlile din ncest

corespunzator

capitol sc mporteaza

perioadii In care c~s510ria nu era

casatorie. Astlel, conccptelor de drept civil -logodn:1 (JJ.III1Urtda) ~i c"siitorie (yd/J(Jr;) Ie cOl'espund acel"~i lcrmeni liturglci
(pIITjuTPQ)lIl1)UTc(a ~i yd/loc;) din dreprul bisericesc.

consider:tla 0 laina in sensul Iridentin "I aceslui cuviim. Numal catre anul 70 al secolului al XlUlca, Taina C.isaloriei apare pcntru pruna data In cataloagele bizantine ale Sfinl.elor Taine, atuncl cand se pregareau documentele pcntru unirea de la Lyon2'1 9 .
CoQsa.n,U\VII porphyrog<!ne. u u ... .c : :o p~ . S O . 0 . 91. p. 0-10. 16.25. . 9 179-181 278 AI. P('Od<"",ky. -- tit.. p. m. 279 ~1.JuS!<-. Tomus m . ed. d~ p. 10.18, vezl ,I AI Penlkovsky. " ,4 tit . p. 276.

A~ndar. dupa ICgisla!ia bizantioii, pe de 0 parte. pentru a contracta

0

c3.:;iilorie, condi!ia suficienla

VI ,

paoa in anul 1084 ~i

"u.. 17S I . " " P'" 29S-297.

~ u.
N.. vIIn

s.,., ed. 6 ... p. 262-265.

276 All'<nd<o\'Sky.

I" rit. p. 27~.

T / " . '# .f .U . .

140

CUNUNlA - V L o\T A JI\:1'R U r~tl'A1\A'rtE

ISTOltlCUL

TAlt'-"E( CUNUNTm

141

010 nefericire,

reologia

tridentin';

a excrcitat ~iinc.'! mai

exett.ill\ 0 inOuen!ii semnificativii asupra notiunii de Taini in Biserica Ortodoxd, care, cu timpul, s-a repercutat in slujb:1 ins.'i~i a Talnelor, in general, si, evklent, a Taine! Cununiei, in rextcle
canonlce (cclchrul capitol 50 din Codul Slaven Korm tcbaia Kniga)

T n ceea

ce prtveste Taina Cununiei, elementul de fond consta

in binecuvantarea lui Dumnezcu, irnpiil'L~ila fanilliei in Biserica, unirea tntr-un singur rrup a unui b.'irbal eu 0 singurn femeie (monogamie), indisolubilltatca ~ caracterul sHinl:01 unitii nuntiL in timp ~icare nr mal ill Elementul care a suferit schimbare putea suferi schlmbari,

~i in c5rlile simbolice - ca de cxcmplu, Miirturisiftd de Credillilf

Ortodoxo;, lui Petru Movila. Aceste texre vor deveni nonnative atilt
pentru trodi~ia u1lerioarn privind interpretarea Tainei eununiei ~ pentru slujba lirutgici a ('.1l~lorici, p;l.nj in zilele noasrre, T
Cat

in sensu I aprQfundiirii, 31 tntoarceru

infelesul adevarat al Tainei Nunli! ~j al lnlbog~!irii, cxclusiv to Biserjc.'i, cste slujba sau r:induiala in sine a Tainei, PenIN 0 lungii perioa<ii, pana in secolul al VIII-lea, nu se cunoastc
SUU,

n s r.,

dupa cum reiesc din analiza ritulul bizanun din seoolele ViII-XII, multe dintte comentariile actuale nu eorespund cu r.induielile dm vechiul rit sl, In consecinta, au nevoie de a fl rccxarninalelllO.

0 slujba aparte

pentru Taina Nun!ii, deoarece in cadrul Dumnczcicsttt

Iiturgtstl

toate

talnele Bisericii se savii~au

concluzie

Llturghii
.Esre

eel putin, strans legale de Dumnezeiasca Llturghle: la aceastf

ajung eel mal rnulrl conternporani:

TAINA CUNUNIEl,

DurA

EVHOI.OGHLE TJPARITE

posibil ca, in tirnpul pcrtoadel apostolice, binecuvantarea pastrot cadrul dinainte

sacrificiile ldolatre si

Vinl:t Bisericii este, prin cxcelenta, 0 via!ii lilurgieli ~i-n aceaslll siru3lie evohqta lirutgidl a Ilisericii este in coneOrd1n\li
cu cvolulia intregii viep bisc~j, credinla generand rugiiciunea _ bine cunoscuiul principiu Iin'rgk: l ex tredtndi, lex orandi, Ar 11 grcu de reconstituit astfizi lirurghla - "I.iturghie" cu sensul prirnar de "CUll" - prirnilor ani ai crc~linism\llui, din lipsa de izvoare; celc cXistcnte ne dau inrornta\ii genernl", de fond. Astfe}, sc poute

iudaidi sa 11fost inlocuite cu forme biserlcesri. 0 de traditia manuscriselor, Diverse Aceasta datoritd

slujba aparte - de sine - a clis.'iloriei, in sensu 1 modern, nu s-a faptului ci Biscrica a dorit ca aceaslll tairui sa fie savar~ita 111 Durnnezeiestil Euharlstil. marturil, dirccte sau
~isa

indirecte, ne arata cit Biserica nu a incetat nlclodatf rl considere

COOSlaL 1ca :
- pc de 0 p"ne elemenlul

Ciisatorla Taina s,i de accea a cOntinuat s a 0 binecuvilntczc o tl11pline;oscii.lncontextul Dumnezeje~tij Eu haristii "28, .
Dad medievale apusene,
C.1

de l>az.~ a riilllas

parui ast'lli, ncaltenl;

"i

vom urmari ",tJJa nllplia/a in f1ecare din difcritele [iluri apoi sa ne 1ndreptam spre cele rii...antene

5-:' trnnsmis

- pe de altJi parte ,nsa, forma, ve~m.'inrul in care s-a lmhrllcat, liturgic, rondul, s-n schtmbal In ;ntregime.
280 A I. P e n lk o vsk y. r .il.. p, 276. IlI'L

(bi7.anlin, copl, armean ~icelc trei riruri smene), yom consl~la

Z81

navay",TflS r<.ATO~.
K a t r1 ]"

rdJla. KIll lila AEI To"pyla. IUl'floA* 1

1 1 '1i<ITopia -

g e Q ;l.Q y la riis ' AQT~{ar.

("C ils 3 .to ria~Di ~ln1tle7.ei~5cn U t\lrg h ie "),

Alena, 1998, p. 455.

142

CUNVNIA - V1ATA IN"lltU IMP).RJ.TIP.

imediat cii, In limp ce riturile din Apus difereuu, in multe aspccte

avflnd insa, in cornun Iimba latina, riturlle din Rasarit, dimpolriva,

se deosebeau in privintn llmbllor foloslte, dar 'mpart:;~eau 0 baza comunii182. Accasta ba"i merge panli in secolul al IV-lea, daC 'ii nu

chiar mal inainte,

urmau

dcoarece informa~ile
nc conduce spre

ne aralii ca logodna,
0

de angajament,

.liturghiC publici,

prezklata de eplscop sau de preot, in cadrul carei" mini erau binecuvantaj] ~ incununati, Rirul blzamin care ne dii eel mal vechi text liturgic din Rasarit

(Codex Barb,rinliS

GrlU(1IS

}}6)

const.'1 dintr-un

complex

de

rug.'iciuni (doua rugaciuni la 108odn3, urmare de slujba nuntil), incununarea propriu-zlsa, unirea miiinilor ~i Tmpiina~rca (e menuonat ~piaharul comun)28.1. Se continua (189. 1 U89rD cu
0

aWi rugiiciune a disiiloriei (E';X~ dAAI1cll; yapou;). Slujba logodnel poarta numele de /{xgacillnt Ia /ogodlla (1fJ"iSI;'U

arraholl, gaj = E';X~ {rrl e(iJa/orit), iar slujba

cununiei.
C fls a to r ic ;. Ritul copr a suferlt

pl/T]uTE{a,

Rngiifillnto re",ii in

Evx~Ell; vduoo;

Rn/(aNllnla infnnllniirii (sltpha"Ollln),

bogntll peste ani, dar impiirare
Ur-

0 evolutle
C ~

I.a~~tc lnci[ ncelasl fond

~i eel btzanrin. Slujba logodnei conduc sprc Cununia c~re

lecturl bibJicc, in1briicale in fl.lgiiciunl de ITIul!tlmJre ~i de cerel'e. Spre sfiir~il, Irei nCle sinlbollcc meazii: intiii CSle binecuvilnrala rochla mlresci; apoi mirelc mel'gc

dilre mireas!i, pentru a-I dn 0 cruce midi ~i inelul; in smr~it, cuplul (mirc!e ~i rnireas~) sunt acoperili inJpreunii cu un voaJ
282 M. Searle. K.W. 5Ic,",,"...,n ,. rI

283 L ,",.Iofl p. 187.

p. 6.
184I IIS S .I. p. 111S.188.I (lS S v I.

&',bnin,

Gr. JJ6. ed til,

I~TOR1ClJL 'rAINEI CUNUNJEI

1 4 .3

in Il_

..l\1am~
marc, ceca ce slmbcllzenzjt
V l~ llo r i~ 1

~ d ,,;r

IlIuf8l<dein BIhor"i.n

I.n 1010'X IV(1$)62), nt. 1().12. p. 602-623. ~I M. M ~, .lm

IlOR

xun (1912~IV 9-10.P.

1129-1ll'!

comuna, "a pa rte'" de cea

a cornunitiitii. Slu;ba Cununlci 7n slne incepe

cu

conslrruarnantu! piirin\ilor, apoi lecturtle, 0 rugllCillne special:!, cu douiisprczece cereri pentru cuplu, care conduc dltre trei rug.'1ciuni solcmne. Mirii sura apoi u~l copt - apoi sunt blnecuvantate celor dol. De obicei, urmellZii Euhadstia cu ulei - specific rirului ~ .dadl i odatii cununiJe ~I pusc pe capetele

logodna era separata de cununie, astazi cele doua slujbe se ofictazii impreunii284. Analiza perioada evhologlilor-manuscris ne
dernonstreaza

ca, in in pUn.'i

secolelor

VIII-XllI. slujba Tainei

Cununiei,

formare ~i dezvoltare, diferea de la un manuscris Ja ahu]. Totus], slujba din acesti codici, pe Illng:\ faprul ci este nscrnanatoare in rnulte manuserise, nc descopera deja, cu exceptia citorva particularitii!i, aceeasi SINCtUril, daca nu acccasi slujba, ca in evhologiile tiparite. Fiiril a race 0 incursiune in lunga istorie a evhologiilor lipiiritc, vom prezenta succint r:lnduiala Tainei Cununiei, n~a cum 0 g3sim aSlilzi in loalil crc~tinatalea OJ1odox52Ss. Evolutia Tainei Cununiei pana la forma actualii a fost 'nsolil.a de dOllii principii: _ pnncipiul hnuabilitalll. conrorm cftluia r:lnduiolfl .. Clua1ii a Tainei nu a sufer!t schimb1iri suhstan,iate
284 ,\1 . se3rle, K,W S lev e n so n . Q P ' tit.. p . 7

in declIrsui istoriei;

285

t n aces(G lp ilol all, fo lo 5 l(,p en tn l B iscr ic aO r1 o < lo d: . l G r e cie j. E V X Q A o y r(,vU 7

M I-ya. A lena 1992;penuu B I.e rle n e SIlIY e,T..b.k, M osco,",1956.i:Jr B i.seric: r10d0x~R om 1ni, M.lir!tlnit; 18M .B t .. 'U ti .1998,P='"" ~<i :di! IO ~ Hte",a; v ech i,slave ~ n lC l" -n q d , p c :cnfC Ie V O II I l)te7.eJ\[l p e p a.r(\l(& lllu (':n U ii; de f t 1 1 I f t i r wdin b i.fW i.h u ;/~ pi ~SC:ITr.nc:a. ria n M" A ,~ B i, p a r tc a flo " U-a.Oradea. 1988 $!lK lld c:c . C on \eO C lI..R -in du i.L,SfinlaoTaine a r
~ I

p e n ''''

Cum","". Mllrrurisl5ti1iM I"lul.in dj(~le edllij ole/>Ilolilfeiniculul ~ roll"" slav

f(> (o slt

144

CllNltNIA

- VIA'!'). INTRU tMP,llR}.Tle

- princtptul schimbabilitdtii, conform c3ruia rflnduiala actuala a Tainci s-a modificaL tn limp. sub lofluenta diferitclor cauze

(dogmatice, culturale,

pohtice, etnogmfice),

astfel lnd.t

este

cornplet diferitii de cea mai veche r-lnduial1i ce s-a pastrat In evhologille-manuscris (de exernplu, cea din Codex Barbcrinus Graecus 3 3 6 286). Tn intreaga Biseridi Ortodoxa, Talna Nun!ii cste alciruim tot din doua P'ir1i: Slujba Logodnei, care

esre precedala

de urmatoarea
lirurghic. preorul,

recomandare

upiconala: .Dup;i Dumnezelasca

~7_1nd 0 masa in miilocul bisericii, pune Sf'iinla Cruce si Sfanta Evanghclie pe masa, nprinzand ~j acliile in sfesnice. ~ivenind cei care vor 5.; se logodeasca,
nl barbatului de-a drcapta,

stau In mijlocul bisericii, Inaintea

mesei: prcotul, ludndu-Ie inelelc, le pune pc Slanta Evanghelie, iar al fcmei! de-a sl5nga, d~nd nasllor dupa ':,clii aprinsc sa Je tina in mana dreapt.ii; ~I, blnccuvfmtftnd de trei ori capetele celor care sc logodesc, ciide~te dupii obicei"la'. Care urrneaza slujba Logodnei.
Slujba Logodncl incepc cu. ..Blnccuvanrar
I)

CSICDumnczcul

ccientc spcciald pentru cei care sc logodesc, 0 rugadune scurlii. "P,UB /III11ro... '~ "CIlpettie r lIoosl" DOl111llllllsil It pIICa/i" (Ihsolilli de rugiicillnea pleeiirii i capetelor), apoi punerea inclelor. cu formula: "St logodtfle roblll /ui DllmnezclI (N) (II f(Jab" Illi DIIII/nezell (N), fll nllflll/e Tolallli fi al1:'"/lli {i al Sfiinlllilli Dllh, Anlin" (de Lrel ori), penlN mire.:
~ apei la fel pcnlru l11irc:ls~Lfnt1l1, preotul. ajllla[ de na~i, i pune
2 86
1. 287 "f.!itftbtk. ed. < "ic ,p. 64.
A t o < Ycxlea I\nc,x,a :

oOSt11.1".". dupa care urrneazd

IS'l"OltICUL TAINf.T C\JNUNIEI

14.5

inelul pe degerul inclar de la mana drcaptd a fiecarui mire, dupa care acestia le schimbii pe degetul inclar al mfiinll SI',ngi.
Urmeaza 0 rugiiciune ~i 0 ectenle lnlrcitil288. Aceeas,i rfinduiald a slujbei 0 gilsim in Evh%gilll grecesc si tn

Trebnicul slav, introdus.'" de

aceeast recomandare tipiconaHi, eu

unuatoarelc deosebiri: Evhologiul grecesc: .Dupii Dumne7.ciasca liturghie, flind precool in altar, cei care "or

s a se

in.so!cascl vin in fala Sflntelor ll~i (usilor impariit~ti),

barbaool de-a dreapta ~fie m e ia d C -:1 smnga. ~sic pun separm in partea dreaptii a Sfintei Mese doua inele, (unu!) de aur ~i(ahul) de argint; eel de arginl inlOrs spre dreapta, iar eel dc aut spre Slanga, foartc aproape ii duee pe ci inlaunlrul unul de altul. lar preotul pecetluiestc capetele mirtlor de Irei ori, $i le dii accstora lumaoari aprinsc. ~i bisericll (ln naos), lamfiind tn chipul
0 0

Crucii. ~idiaconu! zicc: Binecuvinteazd, SI~pfonc. "289

Evhclogiul slav:
"Oupa D U Il'lC lC 7 .C ia sC :1 Lilurgbie, In f"I" preotului, care se

"nil

In Sfilntul Altar, stau eel dol care vor $ se lln(:ascii. afl5ndu-se in ~ fata Sfintelor U~I: sojul, SCp:111It.de-n drcapta, iar sotia, de-n stanga. In partca dl'eaplii :\ Snntei Mc~c se alla cclc d01l5 i"de:

de aur, celli!;"!. de arginL, unul Iflnga cel111nlt. I'l'eollli lnsemneazii de Irei ori capeLc!e celor ce vor sa se logodeasdi, Ie da lumanarile aprinse ~I ii duce in nlijlocul biserlcii, ciidind in
unul forlna de cruce"2l1o. dupa care unnca7.a aceea~i slujbii.

288 .R ,;n c lu ia('o n lp lt'ti a S lu ib c :1 ogodn -rl C U fllln leieste re d at3in A n ex.13 ia L ~l 289 E';XON1yWV ...,Iyo, I. <II. p. 2 3 8 . ru
290 Tnbnic. P atrl:arh i:1 \105C 0\o'ei.1\1()S (()V l. 1 . ~

146

CUNUN!JI -

VlATA IN"'IlU IMPAMTIB

- Logodna este urmat~ de S I1 f)b a Cllnllniti, introdusii, In .':indu-i, de urrndtoarea recomandare tipiconala. ,,Dupii ce Yin eel

logodin in biscrlca. stau inaintca meset, cu lumanarilc aprinse:

preorul ii cadeste, citind Psalmul 127, iar credinciosil
S3U

dlm.'ire\ii

cantil la ficcare stih: oSluviiTie, Dumnczeul nostru , slava T,ie-'291' in trebnicele slave exislli urmjttoarea precizare- .Dad aceiasi

vor in acelasi limp sa se cunune, inlta tn biserid av:lnd lumaniirile nprinse, iar preotul merge Inairuea lor, cldind ~i cantii Psalmul 127. Cei de r.,!ii, la fiecnre stih, clnt5: oSlava Tie, Dumnezeul nostru, sbvii Tie- ... Dupii aceasta, preotul Ie grniC;;le un cuvanl de invil \.~turil. spunflndu-le cc cste Talna clsaloriei ~i cum va trebui sa vietuiasca tn ciisiltoric, cinsti!i ~i bincplilcuti lui Dumnezeu. Dup.~ lnchetcrea cuvanrului, preorul iI intreab~ pe mire, grilind: .(N), ai tu voie bunf ~i nesilil5 de mrncni, precum ~i gand statornic, s5
0

ici

de sotie pe (N), pe care 0 vczi aiel, in f:.!:l 1,,1.$i mircle r:1spundc: 'Am, cinstite pfirinte-. ~. jarii~l, preotul: .Ai f':Igaduit c5s.~torie nltei mirese/- Mircle: -Nu am fiigaduil, cinsme pilrlntc.292, Dupa co pune aceleasi intrebiiri ~j mtresel, incepc slujba". Aceasln Intrebare, Patriarhiei Alexnndriei, care in molitfelnlcele sub urmnl.oarea romaneSli " ca si in , 1070 a1 evhologtiJe grece~li actuale, lipse~te, 0 giislm in Codkele fonna:

.Vrei, ginere,

dore~ti, iube~tj, a lun pc (N) 'n lumina zllci, precum s-a raCUl In lneepulu) lumii .. ,"293 Sluiba Cununiei inccpe
Cll

binecuvanmrc:,

mare: "Binecu-

v~ntat1i CSle fJ11piiIiilinTat11ui ~i II Fi\.lui ~i a Sflintului Dt.h, neu'n

291 lrl()iitfilni~. e e l. Clt., p, 70.

292 T tvlJnk.eel. cit.

29') d~

~tAmlnz,

I~ sk

""nltIti .. I.

I$TOIUCtJ1.. TAlN2r

CUNUNIJ:I

147
mare,

~pi ururea

~Iin vecli vectlor. Amln", Urrneaza ectenla

care contine

cereri speciale

pentru

mlrl, apol,
unirea

succesiv, rrei
mirilor in rnirilor, prin lui Dumnezeu

rugaciuni foarte bogate 10 continut,

formula deja consacratii: .Se cununa 00 cu roaba (robul) lui Dumnezeu mire). Se ciinla apoi: ee ,.[)orunne,

mainilor

limpul celei de a treia rugiiciuni, apol Incununarea robul (roaba) 00,

in numele Taliilui ~i al

Fiului ~i al st'Ullului Duh, Amin" (de tret ori, pentru Dumnezeul nosuu, cu ~i cu cinsie incununeazii-i

fiecare
marire

pe diln~ii - aceasra rHnd formula constantinopolitane

0

insotea incununarea

mirilor in evhologiilc

din seco- lui al Xl-lea (CoislinNs Bnssrio}. ,i

Unneaza lecturile btbllce (AposLOlul ~i Evanghelia),

ectenie paharul

inLteitil, troparele:

rugiiciune,

ectcnia

cererilor,

Taml nostru,

comun (se guSI;; din paine ~i dlntr-un pahar eu Yin de trei ori),

Isaie

d;;nf1ti'f'" Sjill/i/qr
masn pc

Il1l1reniri,
care se

Slav;; Tit,

Hristoase,intlrnpul cu.'ora preoiul cu na~ii, purtilnd lurnanarlle,

~i mirii inconjoaril

:.n:t
lndl

Stanta dou!\

Ev~nghelie. Urrneaza rldicarca rug5ciuni 1i Otpustul special.

cuntlnUor,

De relnnrt'::1t eil in Biscrlca Greciei ~i aSliizi .niril eonfeqionea:di cunullile, din flori albe, iar In limpul troparelor ~i a inconjU"';lrii mesei, na~lIl (intotdeauoa unul, ~niu pcrcche) tine
a

cunu- nile .nirilor; aceea~i preciz,'lre 0 gllsim ~i In Trebnic, Oupil slujba Cununiti, 7n M oli~feillit urmeaza uRl'gaal/neo ttl

opta Zi dllfJiiCllnllllie",cnte nu se
uncI<: cdi~ii ale Evhologillor [iparile,

grl.SC~lC

nici in Codid, niei in

De~i nc-anl propus sii nu intram in isloria 11Ing5n p\nduieill SlujlJe. CUllllnic., dupa evhologiilc liparite, am consideral en cst.: foane imporlant1i a $Curti incursiunc in cv()lulia Tainci Cununiei

148 in dtfentclc editii ale .\foIiJftI"wlbti Joloslt in Biserica Ortodoxd Rom:inii. inccpand eu prima cdi!ie sl",'a a lvlolitft'"itnilli tipiirit la Tar80vl~le In 1515, panli la ultima edirie drn 1998.

ISTORICUL T IN t A ~

CUNUNIE1

149

consideriim ci au aceeasi sursa, ~i anume slavone cit ~ciele rornanesti).

greaca

(a151 cele

Slujba incepe cu Binecuvlinfarea /Iliea: .Binecuvantat esre Dumnezeul nosiru. .. "; unneazii ectcnln mare, care varlazf in ,'e,",,, ce priveste numarul cererilor In diferitele edilii ale MOlijtf/llirllllli Ecteaia este urmata de fllgticinnta: .Dumn':'7.eule eel vesnic, Care

TAINA

CUNUNfF.1 IN MOL1TFELNIClIl.
5, 1 ROMANESC

SLAV

Intr-o cercerare ce
Taine " Cununtei,
ajunge

SI!

iotinde pe

perioad3 de mai bine de ~I Riinduiala St,nlelor

vrerne

pe cele despal1ite lc aduni ... , dupii care, in edi\ille din 1545, 1635, 1689 ~i mss, 167, se indica altzarta inelelor eu formula:
.Icgodeste-sc robul lui Dumnezeu ... 296

400 de ani privlnd RiindulaJa Botczulul

la urmatoarca concluzie.

a j\1~l'[lIrisirii ~ia MasiuluiZ9-I, C. Corncscu (inlre unele varialli

Dupa

punerea

inelelor,

lIrmcaza

rugrJciunerl: .Donmne,

.In accastii 1515-1950), in rftnduiala Sflntelor Taine cooslaum

MIU"';

de

diferiu, care se pot grupa asUel:

Dumnezeul nostru, Cel ce dintre neamuri .. .", rugficiune care-n rftnduiaJa acruald precede punerea lnelclor, ca in ediuile lui Dosoftci, Mitrofan $i ale lui Antim. Apoi, in toate edltiilc, urmeazii

- vasialii de forma, adiea in stilul de redacture, - v"r;a\il de cuprins, adieii in ritual, care nu ating esenra ha rlsmal ic~ a Tainei; numiirul ~i cuprinsul rugilciunilor si al lecturilor biblicc variaza dupa izvorul slav sau grecesc folosu la ttaducere'

fllgiidn"ta: .Doamne, Dumnezcul nostru, Care Irnprcuna ell sluga patriarhului Avraarn... " Mss. 167, dupa rugiiciunea: .Doarnne, Dumnezcul nostru,
Care dintre proorocesc neamuri .. .", are 0 alIa rugaciune ai intaril ~ ai apropiat
ell

(f. 52v-53v), cu

- varialii de fond, care se rcferii Ia in.sii~i structura ~i conceplia Taine], Este cazul rftnduielil Sfintei Miitturisiri, a elirei formula de abolire (dezlegare - 0.0,), in forma In care 0 avem astaz], s-a trurcdus nbla in secolul ai XVIlI-lea"29S, Teate cdiliiJe cuprind slujba iotegralii binarii, alcituilii din lngodnii ~Ci ununie.

urmatorul continut, .Sliip'.loe, iubitorule de oameni, care prin glas sopa de barolll. Tu esti
logodna, tovrcdntceste binecuvsntarea Ta ~ibinecuvlnteazii

2 9 6 F C H 'lllUlit u r g ic ?(t~logodlre la !
(L:11~ (\) revizulrea

a) R~nduiaJaLogodnei
fnamte de randuiala Uturgicii a Logodnei, l(Xlte molitfclnicele prevlld :ocelea.~i indiC1!ii lipiconale, fapl Clore ne Indrepta!':'~l,", sa

care in sO le $ le punercn toclelor, s-a $t~bJlil0 M61;tftln;~,,'''~ta C llt3 de 1)),uopoljl\llAnlfu~, 1n 1713 1 :1 1 ('" .L r t';J 4 foS! ovoh.\13, ed, Dosoftel, 1681, a) lop"'""" ~.bul 1,,1Dumnezeu (N) P'" lCrb3 lui DumneZCIl(N), b) ~.~ !C f b oIu. Dumnezeu (N) elln: ~bullull>umn<-.uu (,'1 1 ), Ed- An,;m, 1706a) Logoc1e:l-!,e-s3 ro"',1 lui Dumnezeu (N) "",be[ lui Dumnc,,"" (N), b) Logode,,-!,e-.~ rool,. lui Dumnezc\I (N) rob"I,,1 lui Dum"""u ~},

lld. Antim, 1713: 3) l.(>gocIe"-!'e ",bullul ...~

b) Logodea~,,,,,,3 l()3ba ib id e m .. 604. p.

Dunme.zeu (N) eu ro."" Illi Dumnezol) (N), lui Dumnr.>.... (N) Q robu!!ul Dumnc,",lI (N), apoo )

150

C:UNUNIA - ViATJ. IN"RU IMPJl.RJ.J1F.

604.

logodna rnmu!!~lc

aceasta,

pc robul

Tilu (N) ~I pe roaba

Ta (N) ?i

pe dan~ii In multirnea

ferieirii Tale si dr.-Ie lor rod de binecuvantarca Ta, binecuvantat, eu

binecuvantat,

izbiindii in crcdin!a, ca dupa trup ~i suflet sii se

nostru, eu Carele e~i

uneasca in [rica 1'a ~I sa se Invrednlceascs intru Iisus Durnnezcul

Prea Srantul ~i Bunul ~i de viala fliciilorul Tau Duh, acum ~i pururea ~iin vecii vecilor,

A m ,nm .
Dupd irnpreun.; scurta

rugiiciunea
cu sluga

.Doamne, patriarhu!ui

Dumnezeul apoi

nostru,

Care

Avraam ... , urmeazii

In toate

L'<lilille ectema i'Jt/rtil4, cu

Irei cereri,

OlpNsllil ~i0

In\'ii!iilura privind procedeul tipiconal, dacii cei logodili doresc se cunune imcdlat.

sa

Dupd cum se vcde, treptai, regula slabiJita de novelcle lmpcriale ~ricccptata in evhologiile bizanune (In secolelc VIII-XII), ca sluiba cununie: s5 nu
b) Randuiala Cunuoiei
A

(III);;

loc in nceeasi li cu ceo a

logodnei, sau, eel putin, nu indala, a fosl abolitll.

/ 1 / .NfolitfilllitH/ dill 1515 (L 20v-26r) randui"Ja

Cununiei
rllgifcill'le:

Inccpe eu B illetllval)farla m ar: .6ineellvftnlalil este tmp:i.ril!ia... , dupa

ClIre

urltleazii

Irfellia

II/art.

Apoi,

jlriflla

.Dumn(;:zeule Sfinle, weUI-n; poe .om... , dupa

care urmcazit

Psallillli 18: "D03mnc, cu pulerea Ta $-au veseJit imparalii ... ", care este urrnal de plfl1trea Clllllll1ilrlr P i rope/ele 1 I1 iri/o r, timp in cal'e preotul zice; "C:u slava ~i cu cinSle Ineununa~i pe ei ~i 'Ii pus pe <:apul lor eununii de pietre scumpe' - partea a doua a acestei ].ic(:ri este cuprirn;a astiizi in proehirnenul ee precede Apos/o/III.

1 !J 7 Ms.,. 167

( ;lv'53v),

opud '''I tim., P

ISTORICUL

TAINI

CUNUNlEI

151

Apol: "Pace tuturor... Capetele voastre.v." ~i rugaciunea: .Doamne, Durnnezeul nostru, Care eu madre ~I eu cinste -ai Incununat pe Sfin!ii T m mueenlel, Tu acum cununa pe robu! Tau (N), cununa-l cu slnva ~i cu cinsre. cununa-l tn pace; eununii-l in veselie: intru slava Tatlilui ~i a Piului ~i a Sfantului Duh, acurn pururea ~i In vecii vecllor". Urmeazii lecturile bibhce. Apostolul din Epistola
~ j

[ caire

Corinteni O. 7) a SBntului Pavel ~i Evanghelia de la loan 2. dupil care rugdclunea: .Binecuvanlal estl, Ooamne, Dumnezeul nostru ... , apoi: .Pace tuturor

Sil l1e iNbim Nil;; pe alpi ... Pe

Tati14pe Filii Ii pt SlanfNI Dllb

precum
~ j

~i preotul ii sarula pe miri, el intre ei se s~rula, ziclind: .Ooamne, Dumnezeul aidoma cu din raoduiala

nostru, Care in socounta Tn de mantuire .. " rugiiciunea ce urmeaza pencopet evanghelice

aCluala; dupa care preorul intra in Sfanlul Allar ~i zice.

,,$; ne

spodoblflt (fnvredllictllt) pt 1I0i,Stopane ... Tolol nostrn... Cit a Ta este tmparii\!a... So IlIilliJ aminte, Sjinttlt, Sjillfilor... Unul Slant .i." Apoi, prcotul li imparta~e~(e pe rniri, zlcand rugaciunca.

"Doamnt, D llhllleZlli1 nostru, toat Ie jitllii

rugaciunea de In blnecuvantarea pah~rului

til

Idria To ... " -

comun din aetuala

"Doamne, D O dm lle,talfta din fer Ii ~ezi ... (lropar gl. 5), Sfinlilor 1IJ1((tni , t.i.. Slav"~ Tie, f-fri.slQIlJt,D Nfllllezeli11I0Itrll... (tropat gl. 7), Unt( (liro/ii..... ~i apei rugaeillnea: "D ORff/ne, llhll/ezeN lllostrll, are di D C venit in Cana Cali/tii ... ", urmala de "moli/va de r'ifr"nI1lse!orea ntveslti" (C.26r): .Oonmne, Dumnezeul nostru, vislierul bunei
randuiaJa, Ump in care clntllre!ii
dir;ltii

troparele:

frumusell, spodobit-ai eelei nepulrezitonre,

j nsuli blagoslove~le

pe 10!i ~i pc cei din Lege, cununii Tale en ~l pc eei dintai, eu bucurie oespurcatii, pe robii Tai ace~ia dupa blagoslovenia

1;2

JSTORlCUL TAlNET CUNUNIE.I

153

parin!i1or nostri, a lui Avraam ~i a lui Isaac ~i " lui Jacob, <iii-Ie lor facere de cuconl, tY.itrane te cinstitii 5 1 multi ani298. Se inchelc o ectenie intrcltii ~l cu orpustul (care nu este, insii, redat),

..

T " Idiliilt til

10 B uZali (1699-1701), I'l'nduiala este apropiata

slujbei
CSIC

celei din edltia lui Dosoftei; se pastreaz.~ insll Apostolul din 1 Corinteni, inr la s~iruJ previlzutll .Riinduiala In a doua nunta". Un loc aparte II ocupa Molitftlnitlll dt fa ~'alra-N fart, din 1705, coplat de .Popa Plore, din LUllca-Sprie';jOl, care a mers in josanl special pentru a copia acest molitfclnic, asa cum reicse
dintr-o

A1IJ/iljilniult sorgin!Islav;;,ttl. 16J5 (L 27r- 34v) ~eid. ti,

1689
(f.

28r-39v)

au,

inainte

de

inceperea .Dupa

randuielii

Iiturgice, lnalntea

urmatonrea

mdicntle tipiconala:

srar~ilul Dumne7.cic~lij

Liturghi], pune

prcotul pe cei ce vor sa se cunune

SfiinluJui Oltariu ~i punflnd douii cununi pe Sranla Masii $1luand cadell'li!a, dide~lc mtrele ~i nevasta ~i pe 10li eel ce stau acolo. Iar dlntiirc!ii c(\m~ psalrnul ncesta (.127): -Pertcit! to\i cei cc se (CCJnde Dornnul ... ..m Randuiala este In fel cu accea din cdiua 154;, (''U deoseblrea zicem t~ l.. .
,
I I

Insemnare faculii de copist303 Rflnduiala Cununiei se ciesfll~oaro dupa tlpicul cunoscut, insa dupa Evanghelle urmeazfi: ne spodobeaste (invrcdnlceste) pre not, Despultorule, eu

..$ i

ell dupa Evanghelie intervlne 0 ectenle. ..SII

indr:iznire, faro de osdnda a cuteza ~i a Te chema pc Tine, Durnnezeul cercsc, Tala, ~i a gral... Tat1U nostru", dupa care preotul spune. .Sa luam aminte, mai dlnainte svin!ita Svinta Svlntilor ... Unul Srant",

In tdi/ia 1689, 13 SIa"1iIUI siujbei este prevaZUla ridicarea

cununilor, ca-n randuiala actuala. Cea rna; importantd deoscbire este mentiunea din ediua 1689, clnd ajunge la rnomenrul impiirta~irii miriJor: ,,$ ipriftSlllio/te (im .;~ n.n.) p ei. lara p e

o J;..;priusfHiOfl, (impllrtll~~le - n.n.) pr li, iara dl 1 1 1 1"a ji Lil"rgbil, II da tk gm ta din pahor''?I>A iei apare .4
un element nou in molnfclnicele slave ~irornane~,
SC

din eadrul stabileste

0

Lilurghiei Darurilor rnai Inainte Sflntite. ~ cum vedem, in A1olilji/niceletipiirilc rfinduialf de sine a Cununiei,

tk fI" oa ji Utllrp,hit (sa) Ie dea de glls/'; dill pabar, dllp'; IJbitei,,1 focllini. fi "''Pil Slantll prif./onit, Zit. moli/va fnrprtllllilrii sjiintllllli pahar" (f 37r)300.

care tinde .;1 se unlformlzezc

in

toatc editille, sa se scpare tfeplal de OU11'lneZelas~1Lllurghie, iar puhnrul COllllln i1l locul, in acela~i dIm, SIantlliui 1'01.ir. alen\ie (:u totul deosebitii in srudiul nostru merlIn ArhitralikOllulln limba greaca30S, edi\iile 1969, 1990 ~i 1994, impreun1i cu

T n M o/irJidllioi/Illi D osoftei ~i
randuiala ascmenea

in cde ce-I urmea7.li., glisim cclei aeruaJe, indusiv Apostolul, IUal din

Epislolu ciilre f\fesenl (cap. 5); iar rererilor J3 iJnpartli~irea mirilor cxisla doar menliunea: .~i Ie dii din pahat cum ,i obicciul !llrii de gustii" (f 40v)30l.
302 e.M1Ofi_mums, V",, "M, ~
(ce .., ~ji z M. M3J~,

1705,.<Ius 1n 15 februarie 1926 de I. bIsoria

In Bibliole<:l EpIsropiei din Or.adea);

I,. 4. .

2Il6

1 ." _ 6 0 5
P

'"' ri4, p. 111131; V < :2 i Pr. Lecto< Chlril PiSltUI,~uscnse ronW>el " .bye in Bibliolea E pi.';a>pici OI10d0xe IIo<nine Orndc:l ,'0. BOR

, . . , zAne"" l

(1974) nr.~

p. T19; N. loog;l. Numol

rombon<.

nr 55. 19.10;l\oroIaeFuu.

l?J

.lO G !". j-

fh"-

301 I.idmt, P 606.

606.

p. 6 0 5 . p.

u,.., _hi Ii,nJr"d,..""s,,-.;

:lO 4 Yeti
Me..

in

BiIr, Or-adn. 1922

;j05 Io P X I(p < JT lK rlv . Alena, 1994. "a Anexa !

5.

154

CUNUNIA - VlAT" Im'RU IMPARArre

ISTO.RJC1)L TArN'HI CUNUNIe.1

155
in sensul

306 varianta 1n Iitnba fmnceza ,

care conun

randuialii a Tainei Liturghii. Cea de a

b) In Arbieratico, randuiala este absolut dcosebita, d este incorporala

A.

Cununiei, savilllilil 10 cadrul Dumnezeiestn un Evhologiu Arhleratlkon,

nefericlre,

in SJujba Dumnezeiestil

Liturghii :5 0 8 . Aid se

doua, dupil cum se vede din titlu, cuprinde dou3 eli.,i Iiturgice.

impun cliteva comentarii:

Grana cllchologt Sareraotal, p. 5-585 ~iun A rkhilralikon 011 Pontifical, p. 587-826. Din
eroare sau ornisiune a eduorulut,

Arbitraticonlllare urmiitoarea structuril (sau conti nut): - Slujba Vecerrliei ~ a Utreniei, p. 587-602;
- Dumnezclasca Liturghie (cuprinzand Liturghiile Sfiintului loan Hrisostorn ~i Sfantului Vasile eel Marc, precum ~i DaruriJor mai inainle Sflntite, urmate de rugitciunile de multurnire de dupa Sfftnla tOlp1lrlii~arlic). p. 604-678; - Biscrlc:t ~i obiectele de CUll, p. 681-72~; - SJujbeJe din Blsericile Catedrale, p. 705-739; - Hirotoniile ~i hirotesiile, p. 743-777; - Tunderea in monahisrn, p. 778-806; - Liturghia Ciisatoriei, p. 807-814; - Rugilciurli pentru cei adormip, p. 815-818; - Rugiiciuni inaugurate. p. 819-826. B . Taina CUnuniei, afara de Hirotonie, esre singurn cupnnsa In .Arbieratison. C. R5ndulala Tainei Cununiei nu numai cii nu este separatd de Liturghie, dar eSIC 1ncadrat3 In ea, astfel 1nefn nccentul cade pe Dumnezerasca Liturghie - Talna Tainclor: bineDumnezetasca

printr-o

nu sunt

indicate surscle traducerii franceze307. Prima observatle care trebuie flieuta pe ma rglnea acestet cilfli. in ceca ce priveste Talna Cununicl, este urmiltoarea. randuinln Talnel Cununici
fundamenmfo: 1. 0 deosebirc

se gase~le atflt in Grand Ellcb01o.gc

Otl

Sacerdotal ~i in Arkbiirntikon C~I

Pontifical,(,'0 dou~ deoscbirl

de forma. privind numele r:lnduielii:

a) in Crolla Ellcbologt SacertJolalporut.~ numcle "OITICedes Fiall{ailles" (Slujlxl Logodnei), p. 6 .> - 6 8.Office du Couronnerncnt" , (Slujba Cununiei), p.69-79; de asemenea, Slujba CUnunici este urrnaIII de "Offiu de Suollau Noea" (Slujba Nuntii a doua), p.79-82.

Ark.hilralikofl 011 Pontijhal, Taina Cununiei pO'lftii numcJe de "Lilll"!,i. de iW an'oge" (Liturghia Ciisiltorlei), p. 807-814.
b) in

2. 0 dcoseblre de fond:
a) in

EvbolQJI,il/,randuiaJa este cca obl~nul[~, aso cum

grecestl, In trcbn icele sin vc romanestt,

S<:

cuvaruarea tic tncepin este comunii ell binccuvdntarea

zcic~tii Llturghli, care
0

Durnne-

giise~Lc nSIi1:d In cvhologiile

lncorporcaza

~i1 dll caracier de Tnind,

~iin molitfelnicele

J06 c-.J ~

Apo5U)Iiq, .... Pam .... 1992. IDducere, .... !lIeu1 du

par "AItIoib>otik.1I, Ie P. Denis Gum.""",. Ob<!onir

307 P m h'\, idenbflC attl.JUrx:I, am COnlacta' ltaducllOf\d, care ne-2 in r o n l,,'1 ri

un

Diac"nb (d. _C.Ih"", Utwgique- ., ~

Ar6in.,"-

pqblkal I> AI""". I. Apostollki

IV.

39-40,j:lnvi~1n t997. P 15).

Explicacea
mistico-simbolica a Tainei Cununiei

Omul e singura fliptur3 care are vocatla celor doull na~tcri, nasterea din trup eyinasterea din duh309, iar in Taina Cununiei

crestc duhovniceste, dupa vocal!" tmpartaeyit.'l de Dumnezeu tn

Ral, .tn Hristos ~i!n Biserica" (Ires. 5, 32) tnseamna ell a~a "cum e unit Hristos cu Biserica, dec! duhovniceste, pana la jertfli, a~a

trebule

sa

devina ernul in sutsul duhovnicesc

aceasti'i culme

sa

.11 nuntil, ia
unirii lui

ajunga,

la Arhetip,

Ia prototipul

Hristos cu Biserica3IO 309

310

H.l'bma, ~.

G.tm. c. P m _ ""

1 6 "'" " p. 324. ,

.ir ,_, Cnud Ii A p o tJlt.M~ i 2(1)2, p. 32 3.

rrJiuu '" Dori. Po,.,

158

C U S U N IA - V iA T A i:- o ." " 'I 'R r A R A l1 E UtM

Casatoria (Talna Nuntil) csre anterioard inten\ia de a degrada Rai ~i eli aceasta cis~toria blnecuvanlati pentru

dideril

omului

In

plicat; se poale presupune ci sarpele ispititor (diavolul) a avut de Durnnezeu In dupa va fi ratiunea care cisiltoria,

clderea In pacat, ar putea rarnaoe flIra repros, cu toate ci, din punctul de vedere al ornului ciizut, este legata de nonunea de p~cat311. In cisiltorie se pot disnnge doua aspecte: divin, flIra
repros, ~ui rnan, corupt (C~:tUL); sl-n acest context Tnina Nuntii reface unttatea adarnica ~ciomunlunea omulul cu Dumnezeu,

De aceea, Taina Cununiei nu are doar un aspect divin, ci chiar un sens trlnltar .inscri~ in flllgran" 10 structurile, in actele lnurglcc ~i-n rugiiciunile Tainei3J2 Noua rcsponsabilitate alribuila Bisericii prln leglle impiira!ilor leon al VI-lea ~i Alexis I, in virtutea ciirora Biserica trebuia o forma legalii ruturor cisatoriilor, f.uharislic, pentru

s a dea

impunea adaptarea unor forme fi impiirtii~!i, din cauza

llturgice diferite. Aceasta Inscrnna pc de 0 pane sa fie separata de cii nu 100i puteau irnpediment.elor, lar pe de alt.ii parte s a reflectc 1nvii"~tura ve~nicr. ~l imuabiJiI a Bisericii asupra ciisatoriei. liturghia Ortodoxii, cu u~rin!a rem:trcabila de a intcrpreta Sf3nta Scriprura, de a se uni cu t"ina lu; Hrlsto~, de a folosi sClnne ~i sirnooJuri pentru ~i secolul al XI-lea doua slujbe, C e1 .l a logoonei ~i a cununiei (pl'opriu-zise), a$a cum se oflciazii ~i-n zilele noasLre313.
~ 1 N ic o laS O ssorg\,linc ... L 'u n io n d 'A d a lll c:1 d 'E v e t;o n u n efo o o c " ,e n rd u 1 .' !I

exprima sensul credin!ei cre~tine, a instaural din secolul aI X-lea

S a creln en t d u M u rlo g e ". in L A M .";n g I Conf'~ence$ Sl. Serge, e e l.(it .. p. 242. J 312 Nicolas Losky .s .e ntrinitaln: < I e Ia UIllIlIk' ~ du ~'. in i# iM r o r . s p. Z 1 5 31~ Je:>n 'leyendorlT. ". p. 39

,i,.

E.XPUCA'REA

MlSllCO-SThiBOUcA

It TArN'F.I

159

Pentru a intar! legiimanrul dinlrc doi tinen Oogodn!c ~ logodnlcii) ~jpcntru a-I sfin!i, Biscrica lui Dumnezeu esle chematii cn
3l~ Alexis Pelllkov.ky, p. 274.

LOGODN A
Astiizi, in general. slujba Logodnei precede Cununia, ce are loe irnediat dupa aceea, 1n s3 se poate ofieia ~i impreunii,
~jseparat

4"1.

ril..

de cununie;

logodna

~ci ununia corespuod

unui

stadiu aparte al
casatoriei. Logodna este noua forma a .contmctului ci'i~atoriel; logodoicul ~i logodnica se flIgiiduiCSCin tidelitate reciproea, dar, in acelasi limp, se flIgiiduiesc, in logodna lor, lui Durnnczeu. lntrucat ea corespunde eontracruJui, care pcnlfu drepiul roman reprezenta consim!am;inlului care

esenta ~i forma concreta a

valida disatoria, pentru 0 perioadii binc<;uvftntarea logodnci era suficienta ~ I avea un rol In sine - din pun<:tul de vedere : 1 1 legiuitorului dviJ3H - ~i nu era, ca a!;[.~zi,doar 0 pregiitirc peruru Cununie. A~diu ,rugiiciunile slujbei numite IlvqaTpa ~i
pe care noi am tradus-o

lo g o d llii, apartin unui ceremonial care era

suflcient pentru incheierca

casalonei.

In coosedn!a,

ciisiitoria incheiata

prln Logodnii era 0 disalorie veritabila, ~i nu doar.o anllcl~are ~I anuntare a viitoarei cisillorii, asa cum rClultli din semnJfica\la preci~a"i de Illlqarpa in P ro ch .iro ll~i E p a n o g o g a. I)up~ oflcierea Logodnel, ttnerilor Ii se cerea sit intre in disiitorie, ceea ce n-ar n ro~ posibil, daci era 0 simpla ptegiitire pentru cisal.orie; de aceea, 7n evhologJlle const.1ntinopo!Jtane din secolul ~IXII-len, tinerii erau lnLrebali dacii dorcsc Binecuva.o.tarea

s a se

cunune.

160
rnartor a1 acestui contract, cicl Dumnezeu insu~i dii btnecuvdnt.'lrea Sa, cand oamenli 11 blnecuvtnteaza. "Cel ce blnecuvintezi pe cei ce Te binecuvinteaza ... Prin binecuvanl.area lui DUJnnezeu, Logodna devine Jegamant" sfant, incheiat in Hristos, care-i arvuneste pe eei doi Ymparaliei lui Dumnezeu ~i vielii vesnioe.

EXPUCAJtA MlsnCO-SIMBOUc.A

A TAlNEt

161

cireia romanii paStr.lU din. anuchltate

inelul de fler,

fa m valoare

sau door cu valoare stmbonca, in tlmp ce in Africa se trecuse In un inel de aur319. Acee~i traditie 0 gilsiro ~-n dreptul Orient, preluata popular
al lilrilor din

de crestini, care pe I~nga 0 surna de bani,

of ere au In logodnd, in cadrul slujbei, ~i inelul. Acest act avea loc,

[neJul
Actul principal din slujba Logodnei iI reprezintil punerea ~i schimbarea inelelor315. Dtnrru tnceput trebuie sublinlat faptul ell intrebuin\area lnelelor in logodoa este un obicel vechl, precrestin, pe care Biserica l-a preluat, l-a consfintit prin Incadrarea in slujba biseliceasci316 ~i clruia i-a dat un sens duhovnicesc mult mai tnalt dedit cel pe care il avca tn lumen paganii,. In Vechiul Testament, inelul era sernnul puterii (Fac, 41, 42), al slavei (Dan. 6, 17) sau al adevarului (Tamara - in Fac, 38, 25); in lmperiul Roman, inelul facea parte din darurile ce se obisnuiau a se ofen la ciisiitorie: Pliniu eel Tanar ne d~ rnarturia dl "inelul pc care-t dii Iogodnicul logodnicei sale, dup~ un veehl oblcei, estc de fier"317. Dupa marturia lui Tertuliao, inelul era de aur318. Este posibil ca Plinlu, care locuia Ia Roma, sa ateste 0 traditie conform

inilial, in cadrul unui pranz familial: .dupa schimbul fag5dllin!e1or, logodoicul inmi\na un inel de fier \lnetei fete, care-I pun:!

pe al patrulea deget de la mana stanga ~diltcva cadouri (arrho

IP O N !o lie ia eca marturie peotru vlltoarea unite a 10r"320.Puncrea ),

inelelor este men\ionatil ~ de tradi\ia veche cre~nii, dar ~i de eel mai veehi codici constantinopolitani. canth'a, inelele erau asezate pe Sf1inta Ma~, ceea ce <Iadea un scns profund eshaiclogic Logodnei. in Oisericile Greaci ~i Rusa, ~i astazi se pastreaza in Evhq/ogitl ~i tn Trebnic rlnduiala punerll lnelelor pe Sfanta Masa ~i asezarea mirilor pe selee, ~ fala Sfintelor U~i, pentru a fi blnecuvanla~i, dupa care sunt dusi io naos peotrU oficierea slujbei.

Rugiciunile
Pentru inle 1egerea

U !15 Pr, prof. dr. E Jle B raQ i.jtc, "'T,,,S,..i414. II-a, B uc"":;> lI,1985,p. 458. ed. 316 /bidm., p. 458.
317 Pliniu, Not.ntI. Himw., 33. 12 (fmu""",,,, tiL, p. n.

sensului

dat de U,,~isericii ,)unerii ci, este

u.,W,iM

,J, .pud K. R il2Xr :

.,..

~i schimbiirii inelelor, plin rugiiciunile ~i binecuvantarea necesar

limb.f

sa palrundem
1'(1....

in sensul

adanc

al rtlgacillni/or de la

,18 Esl~ a~':lr;u n T em tJi;ln ""O I"I:> efle despre contr.lS(ul dlnbe::;e\"CriLnle:l Vt:('hc a O l)Kt'i1.u'ilol' rtllllnne- ~cilt'(-iidC 'r<'n Inoral5 din thu))tlrlJe sale: Cirmjtlllinas

"'tinA,Imd. David

Prof. N, C hile5CU, Eljocjor CQ ,,".nlinescu, Prof.

'fIu'thn" ~ridnJill" Uln/orul"

NIttt
dm n t

J'lJlittllll

(6, 6). .. /IJ '" i./"";"is

nll/14 UQTd.pt ra,Uf'

# pronuiJo tl1tuU". j;"i... d ig ill),'1 l4 # m IN ,tn iJo p P J 'g M ra ssd _.",..._ '- I ""_ n"" (c a fh, 16,1. 21s

,,'t!('iiU",n( ~'1 U d # H ln rU u'lU lU ,m . soiwiltdli p4JrtKlll.ahmlltn;

24, 32 HOPPE) cf. T"",,1ian. ApoI.,mnJ. P.L I. > I. ~ Ir.Id. tQm. Ellodor ConstanJlncscu, 1930, rev.lzuLl de David I'opdCu (1978), in \'01. ~ "-

logodn1i, N < ; >suntem obi~nulli s a interpret3m schimbul inelelor i ca pc 0 simplii mllrtUrie a fjdelllii\ii reeiproce, Este imporlant de l'ope5<:ui P S B 3, 11lMB,lIC \I""Ili, 1981p. 38-112. n,

~19 Fr. J. D O )geT,Anlin , Christml... 5, 1936, p. 188-200. 320 AImee Georges M .r1imoft,.p. <;~P 203

162 notat IOru~i ci nici una dintre oele patru referinte biblice, 13 care face aluzlc .rugiiciunea sernn al fagiiduln\ei inelelor", nu lntcrpreteaza sluJba in acesr sens Iimitat ~i pur omenesc321; dirnpolliva, inelul este mal intai lui Dumnezeu citre om: .. .Insuu, dar, St~pilne, Dumnezeul nostru, Ccl ce ai trimis adevarul peste
mosienlrea 'I'll $i fiigiiduin\a Ta peste robli Tiii, piirin\.ii nostri, cei

323 16id,,0, p. 66.

alesl ai Tlii din neam elegere, in

in nearn, C.1UL.s'p1re robuJ Tau (N) in in! al

~sipre roaba Ta (N) ~iinL.'ire~te logodna lor in credin!i, adevar ~iin dragoste'322; logedirij omului neamuri, nearnurt cu Dumnczeu. ~ cum i~i alege si-n al doilea ~i-a ales nostru, rand, semn

Dumnezeu

Biserica,

dintre

mirele mireasa, Durnnezeul

~i $i-a logodh-o, Cel cc dintre curma,

fecioarii cural<l: .Doamne, Inai tnalnte

"[t-al logodit

Biserica, fecloara

binecuvinl.e'lzii logodna aceasta, uneste ~pi azeste pe robl! Tiii in pace ~i inlr-un gand'323. Pcntru a in\elcge inf:i\i~1za Imparalia lui Dumnezeu, Evanghella al umarutati i mantuite ni-l

pe Hcistos ca .Iogodnlc"

Mire al Blscricii, Care nc invitii la fmpiirn!le ca la nunta. An!ifonui "I 15le3 din joia Patirnilor glasuie~!e: "ASliizi a fost r;'stignit pc lemn Cel ce a a~ezat pamantul pe ape. Cu cununa de splnl a Cost incununat tnlpal".!tul ingerilor. Cu pornnl mincinoasa a fost imbrll.cat Ccl cc inlbraci eeru! cu nori. lovire peste obr.!Z a lua! Ccl ce a slobozit pe Adam in lordan. 321 Jean Meyen(lorff.,p. ci<, p. 42-13. 322 ftf.llrj'""I" ed. til., p. 67.

, ca

XPL1CARJ1A MlsnCO ..SIMBOUc.A A TAYNlU

163

Cu piroane a fost pironil MireIe Bisericii, Cu sulita a fost impuns FiuJ Fecioarei,
[nchinamu-ne

patimilor Tale, Hnstoasel

Aratii-ne noua s,i Sliivita Invlerea Tal" Adevarul ~iFagil.duin\3 trimlse peste robii lui Ournnezeu s-au ,mpUnil,n Hristos, "Calea,AtitvQrtll fi Viola" (In, 14,6), in care" fost restaurata omenirea - ultimul scop al ei: restaurarea pierdutei unitii!i cu Durnnezeu, reintegrarea "ie!]i umane in plenitudinea ei aUlentici. Acesta este sensu I logodnei crestine: relntegrarea eeIor doi in crcdinlii, in in{Clegere, in adevar ~i in dragoste - in l lnstos.

lnelul, primil odinioarii de Io.~if in Egipt, ca sernn ::01noU puteri

(Fac, 41, 42), plio "care 5-::0preamaril Daniel in !ara Babllonului" (Dan. 6, 17), prin care "s-1l,aratat adevarul Tarnarcl" (Fac, 38, 18), a

devenit semn al impilclrii omului cu Durnnezeu prin jertfa

milntuitoare a Fiului: .... prin inel, Piirintele nostru Cel cercsc S-a indurat spre flul eel risipitor; cind a zis: -Dati inel in dreapta lui ~i. junghlind Yi!elul eel gras, mancand Putcrea lui Dumnezeu,

sa ne

veselim.324.
:0

manifestatii prin dreapta Sa, .care

Intrarrnat pe Moise 'n Marea Ro.~le (les. 1~, IS) ~pirin Cuvfintul creator .Cel adevarat (prin Care) cerurile s-au 1n1"rit ~I p5m:1ntul

s - "'ntemeiat",

binecuvintc:lz3 ~i dreapta robilor Sal: ,, ~dl reapta robitor Tal s a se binecuvintcze cu Cuvantul Tau < :c i puternic ~jcu brat,ul Tau cel inalt.lnsu!-i, dar, ~aicwn, Stapanc, binecuvinteazii aceastii punere a inelelor cu binecuvanlare cereasdi, ~i .ngerul Dornnului sa meargli inalntea lor in toate zilele vlClil 101"'325,iar .puncrea inelelor este dovada noli vie~i la care sunt chema!i

324 'bide,,,.p. 67. 32~ fbi""' ....p. 68.

J64

CUNUNIA - v'AT)\

tNTRU IMP)\RX11e

EXPUCARA

MISTICD-SIMBOLIC}.

A TAlNEI

l65

rruril. in comunlunea

Duhului Sf:lnt. loa aceastii Comuniune

au

se savar~C~le tnlr-un :lsti.lzl al ve~njclei"330, In Taina este chemal la .Cina nuntll Mielulul" (Apoe.

Cununiei,

fosl mal jntill chematl .catre$fllntaluminare vechi ~i jnnOili pentru viata de veci...

... dezbracati de cele umplup de putcrea

omul cste p1irta~ Ia actul creator ~j rc-creator al lui Dumnezeu ~i

19. 9). in 11l1para!la

Taina,
C\l

Sffintului Duh, spre unirea cu Hristos, ca sa nu mai fie fii ai trupului, ci fli ai Impariifiei" Sale326, in Srantul Botcz, fn evocarea logodirii lui Isaac cu Rebeca, Plirinlii Bisericii viid pe de 0 parte chemarea
Borezulul,

vesnica. Jertfa Mintuitorului (Crucea - evocata tn prima rugaciune a Cuouniel) a transflgurat nunta, filclnd-o Taina a

Cununiei, .0 Tnina care lucreaza ... Mai mull, (care) e asemanata

(unirea sotulul cu soua) cu prototipul unlrii lui Hristos Unirea dubovniceascl, Origen, Dumnezeu
(lSIC

neamuriJor la Hristos ~i pe de alta parte preflgurarea in faptul di Eleazar, slU83 lui Avraam, a recunoscut-o nostru, Care irnpreunii cu sluga patriar-

Biscrica,

deci 0 mutatie

pc Rebeca atunci clnd ea SCQ{e3apii din mntana (Fac, 24, 14)327: .Do:Jrnne, Dumnezeul hului AVl'Xlrn ai dililtorit in Mcsopotami", trirnl!1lndu-1 s a logodeascl femcie st5piinuluj s~u, Isaac, ~j prin rnljloelrca scoaterii de apii i-al descoperit sa-j logodeasci pe Rebcca'28. Fiecare sufler cresun este logodit
Logodna siivar~itii solemn simplu "angajament'
cu Cununla csie ,,0 liturghle
CU

mersul clue un Cer nou ~uin pam.~nl nou" (Apoc. 21, 1)33t. Dupii Gel Care ii uncc pe cei doi ~332 si de aceea casatoria cr~ina nu poate avea loe dcciit conform sfatului
~icele ce se miiriu

pe plan duhovnicesc,

Sffintului Ignatie, care, cu tirnpul, s-a impus ~i s-a generalizat in

toata Biserica: .Trebuie en cet ce se insoara

fadi unirea lor cu aprobarea episcopului, dupii Domnul, ~i nu dupii poftl '333.
0

Hnstos 'n apa botczului.

ca

s a fie

sa

cisatoria lor

in Biseriea este mai mult dedit un

sau 0 ,afaccre privata", de fnmilie; impreunfl

completa"

329.

Feroeia ta,

vie rodiroare, in laturile casei talc;

iii tai ca ni,te vlastare unere de maslin,

imprejurul mesei tale" (Ps. 127, 3)
CUNUNIA Ciisiitorla Sn I lristos ~I in Biserlcfl" (Efes. 5, 32) este Taina rrnnsCiguriirii omului in intreaga sa cxlstenl3; trecutul, prezentul ~i viitorul se transform.~ inlr-un etcrn ast5zl, pencru di .,astazi cste numele timpului lui Dumne7.cu. Oriee ,.v. enlment dlvin sau dlvinuman
326 lbidno, p. 24. 327Jean Mc:y.ndo,ff p . tu., p. 42.

lndalii dupii s1ivar~irc:l I..ogodnei ,'''U dupa un onrccare timp

(daca Logodna se savilr~e~le Sep!1I1Hde Cununic,

In cerer""

mirUor), mirii SlaLl ih naosul biBcrlclI, in fall' unei mese pc care se a n a Smnla Evanghelie, SflInta Cruce ~i Cununile; credlncio~ii,

~ POrlnlckG.leriu, 29.
"1 C.pm k .u

Tllt.iri. .., eel. cil., p.

G tkriw .. , ed. cl ... p. . 317. "2 Orig.n. (Am","";" 14M",ti, XIV, 16; P.G. 13, col. 1230, apoo C. Andronikor.

328 MoIitfrlnk,ed. cil., P 67. 3 2 9 Constan'in A ncir< )njkof.op. ti~ p.

333 ~~r.Igoalied,re

.,. tit.. p. 261.

P oliC 2tP -,y, 2 , In Snilrik Pm_,;"" A,..r"'k ~uad. rolll. P ro

D. fedoru,

8"cu~,

1m. p. 227.

eUNUNIA

VIATA INTRU IMPARATfIl

EXPUCARCA MIS1'ICo.Sll-iBOLIC.x

A TA1N~1

167

impreunii

cu strana, dlntii Psalmul

127, cu stihul. -Slava Tic,

Durnnezeul nostru, slav5 Tie-, lar preotul face cadtrea. Odlnloard, clnd Cununia se silvar~ea separnt de Logodna tn mod obligatortu, mirii intrau solemn in biserici, in timp ce se clnta Psalmul127, iar preotul (sau episcopul) merges Inalntea lor, ciidind334; disiitoria miros initial,

realitdtii acestci Intri'iri339.Cftnd perechea merge in alai in mijlocul bisericii pentru Cununie, se c~nt.~ tntrcg Psalmul127, "Feri(iti loti (are se letn d. DOl1lltul, tart umbliJ fn ((lil, Lui ... "Venirea lor in btscrica, spre a
SC

cununa, esie

socouet a fi umblare in caile Lui.

aceasta

riinduial1i era

pentru

curtea
cu

in Biserica Vcchiului Legiimllnt, psalmul accsra se dinta atunci dind rreo~ii mergcau in sanctuarul Templului, la marile rraznice~.

imperialii, dupii cum prcvede tmpiira!ilor

codkele (.Randuiala

siivar~jlii la

De aceea,

slujba

Cununiei

va incepe

prin

~i a a1tom)33S, precum

~pi rimirea

proclamarca solernnii a Tmpar.lliei lui Dumnezeu:

de tamale era rezervata impiiralilor33 6, insa, ulterior, s-au extins la 100icrestinii,

nBinecuvanl2.d esre tmplripa Tatllui ~ai

la prlmirea mirilor in biserlci, dobandin Cer,
337 :rc
''ll

Fiului

Psalmul 127, intonat lui HrisIOS, .Jerusallmul"

deste un nou sens: .Sionul CPs.127, 5)337 este .remplul uupufu:

estc cetatea etema .coboriind de 13 Domnul" (Apoc. 20, 10), .Israel este noul popor aI lui Durnnczeu, unit tn Ulserica Sa. De aceea, proccsiunea care arc loc inaintea Cununlci reprezintii intrarea in Tmpiiri'i,tia lui Hristos:, acordul ciisatoriei, inc.heiat in l..ogodna, se va transforrna

bJnecuy.ota Domn"r dIn Stoo ,I ""I Y < :d e IbunJiI.lIvre I lerusaUmuluiin til. ""'Ie zjlde \ie!li tile. ~viel \""..,.. pc fill f i d e l < "'"'" p<$te I>rad- (Ps.127, >6).

trur-o

unire vesnlcd, dragostea omeneasca va prlml 0 dimenslune absolut noud, Hind idcnli{icatn cu dragostea lUi Hristos pentru Biserica Sa33B. lntrarca mirilor in blserlcl nu doar sirnbolizoaza, ci est irurarea ciisaloriei In Biscricii, ce, I~,.,indul ei, estc intrarea lumii in .hunea ce va vent", intrarea poporulut lui Dumnezeu _ in Kristos - in imparalia CerliriJor. Slujba Cununiel es\e expresia
3.~ Cf Cod", Co;.li" .. 21!), rc ;z l. 335 Ibid=. IG I ,N -U .l36 Constantin Vll Porphyrog<!"~fC,

0 ,.

til.

~i a Sfintului Duh, acum ti pururea ti in vecii vecilor,

. A mi.D "

S-a fiicut piirt:l~ vletll noastre (Filip. 2, 6-11), tocmat pentru a ne

3~9 Ale'Jander S C htuenY o'n .hr o New York. 1973, p. 89.
340
liN

Ca orice lucrare dumnezciasca,

sava~it.~ de Dumnezeu

in cu

Lift "/ ,Iu W O ,./d t, Vladin1irs Selliinru,}' ;S Pr('"ss. C ils4J.orllJ .till, Ip'" ifinfelfl#. Villiu Sfi"p/or

sanul poporului Siiu341, ca .Uturghie", Cununla incepe Binecuvantarea Tmpari'i\iel lui Dumnezeu, ceca ce inseamnit
desi suntem deja in Tmpiiralia Ccrurilor torusi
0

ca.

(.IlJiltnl'~t 4uad.

David

~Mi :lry

f!ord,

vom lriii, gusta

~\11 Pcnlru 0 il\~legcre

:l

rom. ConsllInUn F4gclcnn,SophtaB"c"rc~U , ,2001, p. 18.

"Iai t'xuct\ a (\I\'on1l1111 tltul)thic ~i1.l1ai lIes, pcnlnl 1

,~nai eu udcvarat

In ziua cea neinsef1l1.!i " T mpari'iliei Sale' -

perspcctiva eshatologica a Tainel. Tn impari'ilia Ccrurilor vorn piirtasi vielii vesnlce ~i dumnczelril, dup~ cc Plul lui Durnnezeu ~38 Jea" MeyeodorfT,
_,. tit..

p. 46

stlt)lh)ia sen", ..1 01;111:1r8 (ult, 01 ('llv!lnlulul. care P :\~ U 't'!:l1 1 de .a. llfc~l, ,de i., illlreaga vi:1~l IilUrglc4,d~m ("xplk'n~tlrr pror. cit, file Branijl<-: "Ir\ aolichhale3 cre~tin31(uvaruul Iiturrhi~3Ve:a un in~les mult nml tatg decat eel elc 3.7.i, el indjc::at()(:l1It.1le'.l DCtelorde l",1t ~u D servicij)or (livlne. precUlll ~ a(ltulJ\istrarca lo r. Q (1 1 0 ceea (C inltftgel1l asUizi prin tNlI ~ prin .sIujire 1 pror ,Ir. f'Jle' 8rnn~( .. "" Lit, P 190 pr~sdi Tngt::1W! rJ1P~r,

168

C;UNUNIA

vtATA INnu IM P!\R ATIE

EXPUCAREA ~ilSTt(:O-Sl]'1tiOLICA.

A 'I" A IN E l

169

face ac;("e~ihilii ncensta piirta~ie. ~i, de~i este In ~idin lumen aceasta, Taina este desnnaci impiirli!ici lui Dumnezeu. De aceea, prin Tamd, C~silloria este proicctata In imparli!ia lui Dumnezeu. s.~nu ui!.~nl ins.'i, < ::;aSlazi - atclgea atentia Piirintcle Alexander Schmcmann - cas-ilona este, ca orice altceva .din lumea aceasta", ciizutii ~i deformata, ~i c ea arc nevoie nu doar de a 11binccul van!.1t:i ~i savilr~it" cu solemnitate, ci de a f1 rcstauratii. Aceasta
restaurare esie in l lnstos, ceca ce tnsenmna in

Prin Sflruele Taine, Biserica recapituIeaz1l34S actele manruitoare $<~var~ite de Dumnezeu ~i credlnciosit gu.~I:i deja din viata vc~nicl ce va

s a fie:

.Cu vrednicle ~i cu dreprate este a-Ti

clnta TIe ... Tu din nefiin\1i la fiin!3 ne-al adus pe noi ~i, 0'711nd noi, iarii~i ne-ai ridicat ~niu Te-ai dcpdrtat, toate taclndu-Ie, pana ce ne-at suit la eer ... 31(; Comuniunea
~jne-al

daruit imparii\ia Ta ce va sf! fic ~i sc des1ivar~e~te

devin

mirtlor se implinestc

viara, monrtea,

in comuniunea lor eu Dumnezeu 1:njcrtfa I~uharlslidi in care .,un singur Trup" in Trupul
Proclamarea

lnvierea

~1 iniil[area Lui la cer, in inaugururea Cincizecimii .rioutul eon", in Hiscrica Sa, ca taina a tuturor nccstora, Este de
prisos sa mal spuncm di rcsiaurarea

lut Hristos. Care-I integreaza in.

ci'isi'itoriei trnnsccnde ideen

llllparii{ia ve~nici'i, uni!i In Taina iuhirii dumnezeiesti. fmpadi\iei lui Dumnezeu este 'nsolil!i de un act liturgic cu prorundc semnlflcatii, stabilit de r1indui~Ja tipiconal~,

de ,ramilic crc~lInii" ~I-i dil cilsatoriei 0 dirncnsiune cosmica ~i universalii :iil. Aslrel incill ..conunutul" ~i oblectul :lccstd Tnine nu este doar .f:unili""' ci iubirea, Casatori" csre taina iubirii

dupd ce se inchin.~ ~i san. Iii Sfanta Evanghelie ~i Sfiinl:l Cruce,

preotul dll blnecuvantarca fiid\nd semnul Sfinlci Cruci cu iubirea - se EvangheLia, deasupra cununilor. Scara duhovniceasca, a direi ullim.'1 treapla

dumnczclesrl, ca taina atotcuprinzatoare

a Jiin\:lrit" inse~i, ~i

pentru aceasta ea privestc intreaga Biserica, ~i - pnn Biscricii intreaga lurnc34~.

Prin p3cal, omul ~i-"schimbat direetia existcntci, de sus in jos,

sprijinii pc Jcrca.~tra impara\iei Cerurilor", cste Crucea: pe Croce a

de I : t Dumnezeu

la lumea aceaSla: aceaSla schisnbarc 0 incc''''t:!i

Iost ri'l$tignit Mirele Bisericii, pe Cruce, din coasrn lui A <L~m( : < . : 1
Nou, s-a nllscut Mireasa lui Hristos - Btsenca (Faple ZO, 28), prin
CnICC

satan ~i eu Doml'ul, in Camnlania: ,,Anlflco-TejllS, fifti !rri! Cltt: 1t~~rri/orSai va porl/llti punl,-" Tille f; Te /Jor ridicl1pt IlInifli, C tI /III

va in:tin!.'! IIceare sunet io bllcuria -r:wi.lul Ceresc (Mt. 25, 21

rl/II1V " iZ'ld"li d e pitJlff! pitlorul Tall" (MI. 4,6). Dar ,'vlantlli[orul sii
biruie i~pi1a;de nceca ..Cuntll1i:', din moment ce sc inl.ctTl(!bz:t pe lInirea lui HristQ$ eu Biserica, teebuie sii ~spire ciitre lransfigurare.
E (~Omllnillne. L1 incepul, cei doi sunt mai lIIult un tn.p. Apol, un

~i 23). lmrcaga cl'ea!ie poartfi pcccu::a crucil, a Jertfei ~i a rcnun[,irii incll dlntnl incepul:l47 ~i rot Cnlcea 0 va sll]va de If! piclil'e~a. 1n
3 4 ' P rin re c a p itu la te trC b \lie s a inreleg eJ ll asun~f(':l 5 1 5 r li< It"" r n lf' :llllil f-1!lSlO SSI d e I'ecun(Y.I~cre!1 C.3~)UI U- HtiS[OS ~dic (." i ..t1~1';1ft';1 "1I(~Strl
l

s u b C .1 p u l

trup ~i un 5unct. Apoi, un trup, 0 inimii ~ un sutlet";jol~.

8iserkii. H l~ rb . .}j6 l.iJ .,hi.... ('(1. cil., p. 160.

342 lIle.. ndtt Sdunemarut, 343 r6;Jn., p _ 82. N, 1 M L ift ... , ed. <iL. p. 82.

5+4 C... P t1";:nul~G m ni" ...

n : 'dl"

p 326.

p r o rdr D . SIiniJoae. T o.pur,ic. rr<H Iod.l 11-., 111.'1. . ~ O Bucurqd, 1996,p. 2.34-237. }48 _lUs<untpl.r.Uu-ne-.ai pc noi din blestemul lewi al 5 < '\"1 '1 ) s:lng.le !au: pc
}47 Pr. ~ Rind r.lstignil ~ CU ... H~ 'mpuns, nemutUe oj Itvor.ll C):lmenilor, Mlnlultorulnostru,sl... T"" ed <it. P 1(6).

(L in rrp "',

170

Cl1NIJNlA -

vlATiilNTRU

IMPXR!\TlE

ExrUCAREA

MlSnCO-SJ.hiBOl.lC.A

A TAtN1!1

171

teologia Parinlilor afiiim di de aceea a ales Miintuirorul sa moar;; pe cruce, pentru c este singuruJ mod de a se jertfj cu bratele l deschise, imbr3fi~d lumea. De aceea, Crucea devine simbolul ,UOlcuprinziilor 31 vietii, cu cele doua directii fundameruale,

Dumnezeu . .,Nu se n:le nimic, decil din Cununic ... din Cununia mea, pe orizontala existentei, nasc cele asernenea mie. ~i atunci, ca eu sil rodesc in accsr sui!! (duhovnlcesc), nu e cu putinlii decat prin cununia mea eu Cel Care-l mal presus decal mine, cu Absolutul, cu Dumnezeu. De aceea SCinlli reallzeaza aces! rod al sfinlenici~S2. Scmnul Sfintei Cruel se face tn numele Prea Sflntel Treimi,

direcua pe verticalii a cxistentei si cea pe orizom:alii. IJmlUl vertical

unesre Piimllnrul cu Ccrul, cu Dumnezeirea

Icg5lura cons tiinta

eu

Inflnitul

lumii,

iar

brat.ul

- ne situea7.a in orizontal ne dll In

Chipul

CnlcU349. Ciisiiloria

im"rr.li~'iril

Teate

se conju8'i

este pccciluil~ de jertfa Crucii s i se inah:ii prin Cruce In de

..

deasupra cununllor, Unirea dintre Hristos ~Bi isertca Sa, ~a cum o inf:llj~cuzll Sf'iintul Apostol Pavel CEres. 5), dar ~i CUll1 e
sugeratii de tnsu~i Mantuitorul in Sfantul Duh. Dimcnsiunea Cununiei, este tmotdeauna 'n Evanghelie
0

lnvtere, .

(In special In

Evanghelia dupll loan, cap. 417). este inscparabila

unire care duce la T:rl.ll prezentfi ~i in 'l'aina de dimensiunea

aceea ne lugam, in cadrul Cununiei, sa se reverse PCSlc rnirl bucuria

Crucii:
0 ...

hristologica,

$i

s a Villil peste

tIan$ii bucuria aceea pe care cind

II

avut-o

fericiL~Elr.:na,('find a allal cinstita Cruce~50.Nunla esre .chip unirii sullerului cu Dumnczeu. De aoeea, nwnai

al

lrinilarii: sensu I inlrup~rii ~ial mantuirii lumii stli in manlfestarea I'rea Sfintci Treimi in viata credinciosilor, chernati in Biscridl pentru a'SI depii~i conditia de indivizi ~i a intra, ca persoanc, in comuniune

SOIlsunt unip C\I sulletul in Dumnczeu, diiinui~e lrupcascl ~i aduce made dllp.; Dumnezeu: copii cur-Iii ~i triigiilori
spre m"lSl Bucuria Crucii esie
0

cci dol ~i unirea CC:l

tllta bucurie decil cea obi~nuiLil; estc

bucurie in Hristos, care dii putere celor doi (mire ~i mireasa) sa-si riistigne,..,c,l egoisrnul, transforrnandu-l in iublre jerJfclnldi a unuia falii de ccliihlll ~I 1I lor fata de Dumnezeu, ~I r a I dde nproap c1 c:.Crucell ~i Tnvierea d au Casatoriej un nou scns, sens duhovllicesc. de a lIduce fil in lume ~i de a aduce fjj "I impal'lltiel - un sui~ duhovnkesc: duhovnlccnst'r.; nu doar Ir:ll1sfonmlrca rudeniei
de silnge in rudenie

cu Persoanclc Sfintei Treimi353. Cununile, prin binecuvantare, ies din realitatea tcrestra a (umil acestela, pentru a fi primite ~i ele in tmpar1i!ia Cerurilor.
.Doamne. Oumnezeul noslru. Care ai venll ill Calla Gnljl<:ii.... prlmC~lc cununUe lor in fmpara!ia Ta, pa7.illdu-i curali. fild de prihanl ~i neasupri!i in vecii vecilor"35~.

a~a ajunge familia sa devina, cum spune SRintul lumea aeeaSL~. ci ~i penlru Tmpiiriilia lui

loan Hl'lsoslom. 0 biseridi. Logodna ~i Cunun':! devin crealoare penrru

349 c.. Pilrim'" Gtllri...... c:d cil .. p. 357-359. 350 MMiif""k. "" ciL. p. 75.

351 Pilrinleie
p 25.

AnCnIe

f r "2 O O Z , l~J

Boc',

lliJiottr" GiJ<i14rinr" IMJpn.u'"

Tom...

3S2 eM Pllrin',k G .Jm N.... "". cit . p.

.~531 '1 Loosky. _.

eiL. p. 299. 3S4 M .Jiift/ni< . "'l tiL. p. 82

362.

172

CUNUNI. ~- viA'fA iN'tRU I M f> A R A 'r I H

f.XJlUCAREA

~iISn(:o--sI~laoL,eA '" 'fAINEI

173

Ecreniile .Penuu ca slI fie binecuvantata numa aceasta, ca ~aiceea din Call a Calileii, Domnului slI ne rugam .' Chiar ~ieel mai vechi codici (Ctukx Barberinlll CrduNI 336, Codex Caitlin: 213, Codex SinaiticNs 957 ri 958), precum ~ciei din secolete ,ncununarii

rcgulile cetatii en. transfigurat din interior, prin botezul lor: ei se uneau III Hnstos si, dupa inva!iirura Snlntului Apo.ol Pavel, tratatul unirca lor este semnul unci uniri mai lnalte, cea dintre Hristos si l3isericl (Efcs. S, 32). AceaSla convingere 0 milrturise~ lui Tertulinn, Ad uxorem
care ii lncununeaza
3;6

si iconografia, In care Hristos :Sleeel dad\ gesturile umane raman ele

pe cei doi min ~i prczideazi'l unirea mainilor

lor, pusc pe Sfiillia Evanghelie:

X-Xli, mentioncaza
0

'inaintea

rugiiciunilor

~ a i

insele, sunt tOlu~i plasate pe lin alt pian: .Nu mal sum decat un slngur trup ~i un singur duh ... Hristos lc trlmlte pacea Sa. Acolo unde sum dol, Hristos este II) tnijlocullor"3S7. .ln reprezentarile care unestc perechea. plastice, HriSIOS joaell rolul latftlui miresei Una dlntre cele mal vcchi rn~rrurii este
UD

mlrilor 0 cctenle, cunoscuta

astiizi sub numcle de

ecteuia mare, pe care

roste~re diaconul ~i care se lncheie cu

ecfonisul bine cunOSCUI pentru reate ecteniile marl: cuvine 10;It3 slava ...

.e n Tie

se

Desigur, aC~I.~tiiectenie nu a avut lntotdeauna aceeasi forma, dar In continut a exprimat mercu aceleasi cereri, care urrneazii dupa cererile de lnceput ale ecteniei mari, prezerue In toate slujbcle Bisericll, Caracterul ccclcsial at Cununiei imbriili~ala ~i dil expresie cclor care :t1clruiese trupul Bisericii, mirii: "Penlrll robi; III; DNINneztll (N), cart f1N1/1I/t insotes IInlll (II 0 1 1 1 p/ rin taina nunfi; ri penlrll ",on/I/ina lor, DOII/nului la lie rllga/1/': Cel ce sunt chernati sa fie ,un singur lrup' se unesc In Hrlstos, prin taina nuntii, ~ni u dupa patlmii, iar scopul ~fiinalitatca unirii lor este m~ntllirea . Nu01ai prin toclnirea (1nc:hcicrea) c5s~[oriel dupn Hristos, Care cslc mintea desavar~il stapanii pe palimi, sc pol seoate Indinilrile rele din fire ~i sa nu n1ai fie date mo~tenire (sporila) din neam in neam ~i s a chinuiascii pe oameni"3SS. Chiltr ~i atunei c-lnd nu exista 0 slujba spedaJa pcnlru Cununie,

snrcofag din catedrala de la Tolentino (sfiir~irul sec. IV-incepurul sec. V), pe care cste reprezentata
QIIOS

nuna ce Ii incunUne37.3 pe miri,

care, 1 : 1randul lor, i~ ofcrii unul altuia mainile. Inscriptia spune. paribus mtn/is ;unxit matrimonio dule; omnipottnJ Dominsa eel Alotputernic i-a unil pe acestia eu acceasi din (.Oumnezeu

vrednicic in dulcea ciisalorico). Pe fragmernul sarcofagului

Villa Albanl, care dateaza din aceeasi cpoca, l Iristos lnsu~i fine

cununa dcasupra n1irilo[."3>8

.f'enlru
CH

s a [II!

binecuvantatli

llunta aceaSlll

ell ~I

cea din

Cnn;) G:1lileil" esle prJ.m,~referire nou-tcslamentara La il1CCPllLUIexisten\ei

la Cfisatorie.

urnane a foot ramilia (lae. 1, 27-'28;

crc~inii nu ignorau [aplul cl actul pe care-I Implincau dupa

356 Terrullan, AA", ......... eel dt., p. 479494. 3)7 l.iJnrt, p. 3'}~3?4. m ~~ Vl,dlmir Khoubp. c .w n .:,J i4 u . in# I).J "~I' "Ulonp o m J ~ "_ " ill .ur ,.",I/t-lt4lholhtbno """ ~ut.,mhtJ,. m dmstl;.J". ~omgtfoiLr .nIHt/u", K',../w ",it ba."""" lkriichkhlipnx "" .,.".,miKMoo EMdNI~ WOnbt.'1f. Allgustinusvcrlag2.003,p. 101

174

CUNUN'A

- VIATA (NTRW

IM P A A A 'l1 e

R X P L IC A R F .A 1-1JSI'ICO-SIM-BOLlcA

A T A JN n l

175

2, 21-25)359; prima

minune silva,?ilii de Miinluitorul a fOSl la nunta din Cana Gnllleli (In. 2,1-11). pcnrru ci restaurnrea omului trebuia

margineasdi cuvantul dumnezeiesc

1'.1u.n singur ins, ci Evnnghelia

m:tntulril sii se prcdice to tot pamlintul. .Vii inrnullili.: cilre cine se todreaptii porunca? caire cei care nasc dupa Evanghelie ... dcci, cuvintele acestea se potrivesc ~i dobitoacelor dobindesc dupa chipul cu care am fast cinsti!i"361, Omul trebuie sa stapancasdi nu numai asupra zidirii din necugcliiloarc, dar un to!cles apane clod avcm de-a face cu fiin!a rea

s a inceapa

(.'U

restnurarca familiei, Familia, Inlre Genezii ~i

Apocali~,

este ren,:Clm,; in slujba Cununici: creatle ~i miinlulre.

.Pcntru ca si! sc dea lor via!i eurnpat.1ta ~i nastere de prunci burn spre foI05 .... s~ sc veseleasca ci la vederea Iiilor ~i a fiiccJor lor .. , s-l li se d3ruiasc.; lor bucuria nasterii de prunci buni ~i purtare

r a mde prihana

1 n vi"Iii .. ." Pruncii sunt, mai inlili de tonre,

afam, ci mal cu seama asupra patimilor celor dobitocesti, care

plindesc inl1l1lnirul sau . Ai stapftnire asupra tuturor felurilor de flare salbalicc. Oar, vei zice, am eu Iiarc siilbatiee inlallnlfrrl mcu? Da, ~l inc!i 0 mulume ... Ai fost ru<;ul sa stapane~tl; e~tl SLiipilrluI patimllor, st~panul flarelor salbauce, stapanul serpllor, st,ipanuL p".lSilrilor". Fii stapnn pc gandurile dlnliiuntrul tau, ca sa te fad stiipan al tuturor fiin!elor362. AeeaSlii rugaciune stiiruitoare pentru dobandirea pruncilor, totaJnita pe tot parcursu.! slujbei Cununiei, ar putea fi invocata

darul lui Dumnczeu: in ci se lmplmcste porunca d:r~~ de Creator ornuJui, prin binecuvnruare. ..Crcsteti ~i vii lnmuJ!lli ~iumpleu panlanlul ~I-I stlpnnl\i" (Pac. I, 28) sau, mal corect spus, in et se J'cnccta vocatia impreuna-creatoare Impilrtii~itii ornulul.

In fiecare

dintre no I, Oumnezcu i~i face aUloporuetul360; prin ficeare prune se naste un puniilor al c1tipului lui Dumnezeu ~ un fiu al j impaIiipei, chernat sa realizeze asemanarca cu Dumnezeu. N3{ilerea de prunci arc den 0 dubla valen!3: materialil ~diuhovniceascs. latil ce spune StanlUl Vasile eel Mare: .Exislil douil. feluri de crestere: cea a trupului ~J cea a sufletului. Cresterea sufletului CSle sporirc:a eunoa~tcrjj intru desiiva~ire; cr~terea lrupului CSIC sporirea de la ll1icime la SIJlLUraobi~nuitii. De aceea, EI a zis dabilo"eelor nccllget~toarc ,Cre~!c(i., dllpa sporicea trupcilsci:l, 1 n in\eJe.sul de a~i implinl firea; dar noua oe-" spus ,Cre~teli., dupa Onml I,iuntric, iorru inaint.~rea ee duee 1 3 Dumnezeu, A~a a faeut Pavel, inlinzUndu-se caire eele dinainte ~i witand ccle dinapoi (Filip, 3, 13). lata, dar. cre~terea intru cde duhovnice~ti. .. Vii inmul!ili.: blagosJovenia aeeasta priv~e Biseriea, Sii nu S<.:

pentru a amta eli scopul cis,~lOrici este nasierea de prunei: .Din refcratul biblie asupra creatiei primei pereehi de oameni reiese ci seopul c~s~loriei eslC Indoil: eonservarea ~i inlTlul\irea neamulul omenesc ~linlrajUlOrarea reciproeii a cclor dol soll"363. ell
10:IIC

aeestea, cum spun<.: ~i Stanrulloan

Gu,"" de Aur, [)umnez<,\, :I,. II

putu! 'Inmul!i oeamul amenese ~i-rl afara IJnirii In " li: 'r ~ .Dumnezcu ar II lnlnultil eu atal mal mult pe oameni, fiid S,t lie 361 sr, lI:I$i1e~I Marc. Dap ...
CJru,t httrii.

3S9 P a ld T O U le t.A II' rO"'Mnt(n,,,,,,u t fttmilk. L A S 1 tt~ 1984 360 J C T Q n lO n a J l SUfadNob. 0 ,. ,l",. p. 90

" I "..rl",,, P a rtS . I

~eon. Sopbi ~ 2001. p. 101 3 6 2 1 & 1 J m o .1. 19. ~ l Sf. Grigoti<: de N)..... Z
p,

btmii

~u..m",,", Z. ~7 pud lerocll. Ser:lphimRO,'''. P tm J J _inctptmniln; tr:Id . r o a n .C o n sta n tin

Dnp"

f -.

I ... ii, In i.i d.....

.l63 Pr dr. Con$t3nIin M iboc. T.wu aw4ri<i pfo",iJi,t

~3-S4

Phi",; IIi BiNrUii 4;' J m J J JN. Sibiu. 2002. p. ~.

, . . , h '"I "'M/"IITil, .-.;1.,. '"

176
EXPl.lC."-lt.A )()SnCO-SlMBOl..ICA A TAINEI

In

ncvote de casi\torie, asa cum a facut pe cei dintal oameru, din care provin to!; oarncnii~64.

sotilor fa I1lon/uirea lor" (subl, n.,)3<iSC. hiar sriinlul loan Gum de

Chiar ~; nasterea de prunci arc

~irnai inaJta decit

perspectiva mal indepartalii

slmpla .procreare" sau .inmul!ire a neamulul omenese", asigurfind Bisericii membri, ca ,.martiri ~iadversari 3 1
ce

1-~65 U ",U I

'.

nastcrea de pruner flind

..

conlucrare a ornului eu

Aur, chat de toti tcologii care rcduc scopul c;L~iltoliel la procreare, Intrajutorarea reclprocd ~i ferirea de desfranare, afirma urmatoarele: .Prin urmare, clsatoria n-a [OSI lisata pentru nasterea de copii, Mai mult: Pavel porunceste credinciosilor sd se dis5torc"scll, dar nu ell scopul principal de a da nastcre ta multl copii"369. lnrr-ndevnr, feluJ de Inrnuhire a oarnenllor, ca 5i in!rcaga lor exlsrents posterloara clderii in piicat, este marcat de p.'icat, este o stare a firii ciizute; nu numai in procreare, ci in toare aspcctcle vietii lor sc vlld urmiirile paeatului: .,Imruelil vietultoarele necugetdtoare au venit pe lurnc inainte de om ~l deoarece, cum am mai pomcnit, din Insusirile firii acelora a primlt ~iomul 0 parte - r n agdndesc la cele privitoare la procreate - inseamnli ca ~iornul nre unele dintre insu~irile dobitoncelor, De piJdii. mania I1U ponte forma nlcicum lin punct de aserniinare 'nlre Dumnezeu si om; tor asa, nlci placeren nu poate caracteriza firea cea R15!de 7nalta a lui Dumnezeu; 13 Iel lasttatea, obriiznicia, lacomia. pofra de ~ I ig ~Idisprejlll (alll de picrdere. ca ~ialre
asemenC;J

Dunlncze.u366. Dincolo de unirca

trupeasca

dintl'(; barbar sl

Icmcic, in nasrerea pruncilor este puterea creatoare a aceluiast Creator, (apt pentru care si este blnecuvantata ~isfintitii aceasta unlre. .Principiul na~terii oamcnilor este impreunarea bdrbatului cu femela, in virrurea unei puteri nevjlzute, -osul din oasef-le noastre) 5i carnea din carnea (noa$[(';;). devin un om nou , creat de ncelasi rnester )67. fnrr-ade.-ar, unirea trupeascl dintre barha! are acest scop: nasterea de prunei, dar nu ciisiitoria 7nsii~.i Pentru ell biirbatul ~fiemeia $ ;; devina -un singur trup-, in sensu I pe care Dumnezeu 11 doreste, ei trebuie sd den dovada unul ra!~ de alLUIde nceeasi cred;ncio~ie 5i jettfii de sine pe care Hristos le-a ar3t"t ~Ci Ontinua s a le arate falii de poporuJ Siiu. E nevoie pentru aceasta de 0 lupta ascetica permanentii... Din aceastii perspectlvll, scopul final al relaliei eonjugalc I1l1 esle nicl
procreatea
~ifcmcie

fi nid llllpJinirea personalll,

ci jucrarea ruiproco a

sim\aminte. nu sunt dinlre ccle care-i plac lui Dumnezcu. Astfel de porniri Ie-a lual omul din lumen [iinfelor nec.\lgctiitoare370. T()! ceca ce 7ll1pJine~teomul eu blnecuvantarea lui Dumnc4cu se sfint.e,s s.i se desavars.es le.
re

364 S f I?"" Gur.j de Aur, O " . f~ ApoI_';. viqii ~/,. n . Dn". " '1 cop,it.r. 14. P.G. ~8. 544. tract rom. Pro D. r-e d o < urSM Bu<:ure~1 2001 p 27 365 ~<:todiLi de Ofinlp, "Sancheltl) S~\J Despre caS;it31C:, I, fT. in ~or. Sf: . CrEgor-ieTalull~lturS::lI' ~iMelo(lit.1 de OJhlll}, ,t; r .t" ie t'.: sttldiu hllrod., trod
r{lill., note ~i111(Jfc-de e Pr pr()f. (lr. C. Cof'nltesclI, jn

B"""~.

198 4p.. 5~.

PSB vol. 10 'u"

~,.'.

.166 CIe"'....,

Alexandrinul~.

II. X.83 1-3.trad. rom. I'r. D. F<.ooru, in

368 I'r. prof dr. John Rreck, D4n</Maw 278. 367 M ec.odJu OfinlP . ,. cil.. p ;3. elc
C kn_
Ala;indt."Ji.

.1 ,,;e p 4Imd. rom. Dr. trineu POp

S m m .ponea lin PS8 ""'4, tm ~IloI(\IIt$I.

1962, P

BlSlrileanul - t"pisrop vic.lr. P!JIJIk)$. Ouj-N:1poc:::1. 2001. P 94. ;1 6 ') SCamultoon Gun de A U T . o..ptr fic i# ri' t. c. , p ~3 .... j70 Sf. Grigorh' III 'i}'SS(>l,rm ,Ttfot~d VlJlJJui., 18.. t't1 (it . p. ~3-34

o rto d .o x t.uad.

roln

Cnboela

1\101cl(I\'t:.ln t(l,:hri~

u.. nl,

a\I('llr~ll,

i991.. p. l65,

178

CUNUNIA - VfA'rA iNrRU fP-1p,x,RA.11E

Rugaciunile

premergaroare

lncununllrii
0

l'artC~ cca mai Irnportanta din Randuial" Cununiei

forrneazil

cele tret rugaciun! care urmeazf ecteniel mari, In care se adauga ~ I cclelalre rugaciuni de pc parcursul slujbelor. Rug~ciunile, fie una, flc doua, fie trei, se gasesc in tOli codicil sl-n toate editiilc molitfelnicului liparil, chiar dad difera uncori ~i-n forma, ~i-n continut. Spre exemplu,

Codex BorbuinllJ Graraa :1.16 cuprinde, din cdc

in slujba actuala, donr una singur1i~71, in

uei rugaciuni cxisiente

tirnp ce Codex Coirlin/ls 21J 372 contlnc douf l'1.1gaciuni.

a) Dllhlnetell/e Cel preatl/ral Ii Ziditorid a loala japluro,

Cart din iubir{a To dt oahleni ai preflitu/ eoasra Jtriimo!,lll/i Adolll In JtPltit fi i-ai bin.tNulintatpe Jalllii... (rugaciunea I)
Ci'isiilotia i~i are principlul in primul acr al Creatiei, prin care b!irl>:ltul~fiem eia au fO SICiieu!IIOClnaipentru n fi una. Domoezcu i-a creni pc Adnn1 ~I pe EVa pentru tea mal des1iva~it?\ iubire a unuia pentru celslah, in care sa se reflectc mlsterul Dumnc7.cirii37.1 . lotre binecuvilnlarea
0

edenidi s,i binc('uv:lnl~re~ nunti.i cstc

lcgalur3 I"inici, inlrinsC<.'ii:~clul creator, care cupnnde ~l binecu- vantare~ ptimei percelli (Fae. J, 26-28), ascundc [oala pUlerea, pOIenlialil~t.ea Tainei Cununici, O'"C, la randul oi, impline~le ceea lextul Facerii, Sfilnlul APOSlOI Pavel ved", 0 prefigurare profelica, sensul el ascuns Hind aeun1 tnanifcslalJ74. ce era aseuos.
j11 It. ~ vcdea.MeX3. 1.

In

. ,l A 5 C " ' VN'tc:t Anexa } 2. 373 Te"fll III Anliobici. A . J A W lo /.ycuth l, 28 :lpud 1v1lchel J~llIipJ)C.Laroche, V" J I;ngtlf' {N ip. A tlhllJlrll ,,,istir4 II tuplll/1Il. Ir"d, ronl COIl'iI:lIuin Jingtl. TiI111>.lr:l, 314 I':ltd EvdoklJllOV. 1itl,,1t{ubi,,.,',SjiJI,re'tlau,,;";" ~""J"I."lt til

199~,p. 40.

IUllli/rd-

f1'(IJif,'~i

EXPLICAItEA ~UST1CO~SI"1IlOLICA A TAlNEJ

179

Felu! in care cste ados omul la existen!ii~7S dC'Lvaluie laina unitiitii eelor doi tntr-un singur trup, unitatc alterata de pacal, dar rcfiicu[ii. in Fiul lui Durnnezeu intrupal; iar uniratea lor este 0 oglindire, in zldire, a unimii Treirnlce. Zldirea din celc snsc ztle
0

este lucrarea Sfinlei Treimi, insa zldlrea omului se bucura de sfaluire aparte a [>ersoanelor Sfinlci Treiml. .Sli jartlll om ... Cuvanrul acesta nu mal Iuscse folosh pentru

nid una dintre existcn\cle randuitc. Pentru lumina, porunca ~ fOSI simpla.
S -~

~ia Zis )Jlmneze,,: Sii.re jocUll/milla. S-,. fiicut cerul ~i nu

\inut sfat pentru tel' ... De ce, oare, nu a zis Dumnezeu .Fa- . cl Sa facem om? A zis ca sa p o p cunoae sti\panirea. C ,l voieste ca N, luand arninte

la Taliil, sa nu t.~giiduj~ti pe Fiul; voleste

s a cunosti

ci Ta!.:'! a se cadc

zidil prin Piul, iar Fiul a zidlt cu vola Tntalui, si eli

Ii

sa

sJ5vc~ti pe Talal,n Fiul ~i pe Fiul in Duhul S[iinl"J76. In trupul lui Adam sta nu nurnal Eva, cc va fi creata din coasts lui. ci inlrcgul nearn omenesc estc cuprins in el, ari.ilUnd prin aceasta unitatea flril omenesti, SHlntul loan Gura dt: Aur zice: .Dc ce, clnd s-a f3CUlccru!, nu s-a zis S~ facem-, ci rnai curnnd sa se raca cer, sa se faca lumina ~i tOI a~a penlrU nccare parte a zidirii. d numai aid $C adauga: .S a[acern., arihandu-se sfatul, chii)7,uirea ~i 'impreunii-grlirca eu dneva de aceea~i dnste? Cine cstt: cel ee dnstire? Esie ornul - fiinlli are sa fie !1icut, de i se dii atlta

rniireatii ~i minunatli, mai de prel inaintea lui Durnnezeu dedit

~7S Adam viue de 1:'1subslanLivul cornun tJ J lJ M IM care inse-.lUU\ ..~r~n5" h, ( ..Alu(I(.i.luAnd Oonm\ll DutnneZC\1 Virlllt\ din ~~nl~ a l~cut p c :l~nl, .. 1' Fae. 2,7>, !:ar EVtl, ~ ~('U:flt a Ilunlit-o Ad;)!)l pc fenlelC (Iul,a cadc{(" (1.lf. 3, '

..20),

vine de la $ u b.'S I:lnliv,l1 cOlnun hawwa, ca re in sc:an ln :1 ~c:eacafe <I!'IVll~ (,,'" i P :va,adlca 10'1 :1;p\.en lru ci ~ era $1 tie "'1 .10 '1.."\ 11 1 ttro \ 1 rc:elo r vii- r-ac 3 , lO)
.\76 sr.:mrul Va~ik ("('1 Mlfe, D t:1 J IR ..

btu,

IIW JJui 1. 3-4, ed. cit

p 9()

180

CllNUNIA - VIATA iN'11tU f,\iPARA'ru:::

EXVLICAREA

~fls:nCO-SL"1B()J.lr:A

1\ ','1\)(\\1:1

181

loala zidirca...

~i Cine este Acela Caruia

fi zicc DUOlne7.Cu: .. s a

lal~ cum estc cxprimata

liturgic aceasta in prima rugiiciune eel preacurat ~l Z.ditorule a

Iacem omo? Este SIt/nie milII1ol, Dll1J1neZtll tare, DOl1ll 01 p,ifii, 1 Pinnlt 01 ".orNllii Ct sa si ftt (Is. 9, 6). fiul Cel Unul-ndseut si
losu~i Dumnezeu Acelula ii zice. o S .'i facem om dup-j chip~1 nostru, spre asemdnarca noastra-. Nu lice: .dupa 'II Meu ~i .11Tdusau ':11 Meu ~I al Vostru . ci -dupa chipul nostru-, ariit5nd un singur chip, 0 singurii asemanare>377. Cel fiiclil dupd
asemiinare nu putea

din Taina Cununiet: .oumner.eule strllm~ujui

to:ull flIprum, Care din iubirea Ta de oamenl ai prefllcut coasta Adam in Iemeie ~ii-ai binecuvflntat pe dan~ii
~iai zts: .Crc~te!i ~iv a inmuJ\i\i si Stiipani!i pamilntul.; ~ipe

arnandoi i-ai aratat un trup prin inso\ire; dici pcntru aceasra va iusa omul pc tatal sau ~l pe mama sa ~i se va unl eu fcmeln sa ~i vor fi amandol un trup, si pc care t-a unit Oumnczeu, omul sii nu-i despart1l380 Talna Cllslilorici, savar~ila dupa rnnduialn onodoxa, detinc ~i se bazea7.1i chlar pe taina unitiitii totalc dintre om ~i Durnnezeu, unltate cu radiiclni adanci, care ajung pana 13 comuniunea Adam ~i Dumnezeu
bilitii prin intruparea

s a fie dedt

un singur

chip ~ chemat i

la 0 singul'<j

in unitate ~mi enir

.~adevina .un
( .. '1 1 sil

singur trup". De accea, Dumnczeu

a luat din coasta lui Adam ~ i ,

dintr-un singur trup, a Fikut doua Iiinte (Fac, 2, 21-22), redevlnf un singur trup.

UnJrea dintre barbat ~i femeie cste dintru inceput378, dinalnte de pacarul striimo~ ~i tocmai de aeeea ei vor tinde permanent sa devinii lin,,!.' .De aceea va lasa ornul pe !.-u.:Sl O ';U ~ipe i mama

dintre

dinainte de caderc, comuniunc

deplin rcsta-

lui HriSIOS,noul Adam. Aslrel, dadi biirbalul unitatea

sa si se va lipi de femeia sa. $i sor fi omadOllin Ir"P, ilia ta 1111 ma; JIII1I doi, ri lin IrHp" (Me. 10, 7-8). Prin aCCSle cuvinle ,
M5nruitorul, Cuvintul, prin Care toate
5-3U

~i fcmeia adiincesc, conlucrand cu iubirea haridi dob.'1ndila prin Taina Cununiei, leg31ura lor cu Hristos, redcscoperii ontologkli a cupluJui de dinainle de paearul str;;,nol/Csc38I. Aeeasta unitale nu peale fj ref3cut:, dedit in l)urnnezeu, dcoarece unitatea oarnc:nilor este data In \.niIHlC(t lreimici si C ehlp (!coana) ~i a 3$emiinare edat, pOlen\ialitate ~ ~ i j dcvenireJ. Ornul, In condi!ia sa de t1ipturii, nu eslc doar 0 1)~l.uriicre31~, d esle 0 exlsten\il personaJa, capabiHi de lubire. in rugi\(;iunea dinainte de Smnta Sa Palilnii, Manluitorul sc r03g~:

t1icut (Tn. 1, 1-j),

conr.rma ~i Int5re~le ceca ce era deja dintru inc.cput, dlnainte de caderc ~i Inl~turii ruprum, dezbinarea ce a imervenlt prln pika!:

"Deci, ceca te a f",prell/Illt .DuHllleZtll,.ou,,1/ Ja /III de.r/ltlrlff" (Mt. 1 9 ,

6; Me. 10, 9), Chiar ~iporunOl data de Durnne1.cu lui Adam ~i Evei: "Crept/; ,ri va tllll",I/i/i, IImpleli pamlillllli {i-I Jlffpa/li/i" (Fac. I, 28). este 101 0 porunei; paradisiaci 379.
377 SIlln"~ loan GII,;I de Aur. Omi/ii '" ""'-. p. 100-102

"Co lop J('1fic

318 fn.~ ~M in n lito r :'l1 c e r n c n r e la 3 c :t:a sa r e a lila te . {Ii C '3 0 0 1 ~ r fa a to , ~ ('3 f iljiU "'_ .D ~ e IJ fIlO C P Irtu I rr ii. fanrie ... Bell. [).""""""'- (Me 10 6) ~79 MichetPhilip". L.'ltume,.P o ci< . p.

_si
110.

(I)

. 2

1-2 ~ II;U.

,."

1 '1 .,

_ , .--'1'.

. . .

dllpa Clllff Til, Parillte, ,,,/rll Miff. Ii E" f"t('u Tillt, afo Ii au/tid t/l No; sa fie "na (. .. J. $i JiaVd pe {are Til Mi-ai dat-o, Iram dal-o lor, ra Jaftt IIno, pruum No; lind Jllnltm" (Ln. 17, 21-22).
,,"a,
.l8 O M o Iic frb .ic.f d', p. 73. :181 M.Ph. urodK-, .". d<, p. 112.

182

CUNUNIA -

V T A T AIN'rRU 1~IPAR;"f1e

(tXPLIC..utA

MJSnCO-SlMBOLlcA

A TA1NEl

183
0

Omul eu adevfirar natural este eel care se recunoaste f:iplura purtal:i de har, chernat Ia unirca cu Fiiciilorul siiu:SSz~ nurnai asa j ponte sa fie des5v"r~it Intru unlmc. "Ell tntr ei fi T tntru Min., (1/ ei J a fit duavarli/i intrtl IIlIi'Ht (In. 17, 23). In intrupare, pri Jllaila Domnll/lli, ornul s-a unit cu Dumnezcu ~i firea omeneascd
S-3

urnanii oameni,

Teofanie, locul iubit al prezentei

Sale. Sensu I liturgic

scsizeazd adrnirabil, Dumnezeu sau ram didere, devinii am

parttclpfind

fiind numit Filantrop,

lubitor de eu

Iublrea Lui linde spre ultima treaJ)lii a comuniunii; Dumnczeu de $i pentru ca omul sii devin~ -Durnnezeu
existents divinii:

a creal lumea pemru ca aici E I sa prin har-,

~l nemurlrea

unit cu cea cercasca.

.Nepiltatii,
~Ilui

neintinalii,

nestricata,

rara

I~ conditiile

prihana, curntfi FC('ioam,

Oumnezeu Mireasii; Stapana, care

prin sliivita nasterca tao pe Olif/lll.zell,Cllvanili/

eu oamenii L-ai
~ j

integrit:tten casl;i a fiintei s3Ie"386. In Tainn Nunl,ii ornul 1$1redescoperf paulina ( ..Ttlina aceasta

obftr~la propriel unilii~i

unit si firea cea instriiinat.'i a neamulut nostru cu cele ceresti ai Impreunat-o ...

- 3 8 Prin .'

intrupare, moartc, Invicre

"'"

iniil!area

sau integt:llilii!i ~i a unirii lui cu Durnnezeu ~i. prin viziunea

mare este; lar cu zic in Hristos ~i in

Doinnului la Cer eu firea omeneasca a (0.<1racul parta., Dumnczelrll: dllesc. eu mil" indu",rii Comuniunea amului unestl. parlafi Dlllflntztirii eu

~pirin pocnln\" lui, omul

ci pc eel ce flerbinte se po-

Biserlcd" - Bfes. 5, 32), ellsatoria lese din sfera oblsnuitului. devenind Tainil care rransflgureaza: dar aces! lucru nu e posibil dedit in Hristos ~itn Biserica: .Dupa invii!arura ortodoxa, casiitoria e 0 Taina care cere 0

ii cumle~ti ~i ii Iummezl ~i ell lumina li

Tal ji1ftiNdu.i fora piZmllirt ... ~ Dumnezcu s i unitatea

oamcnilor cilzutii a

cons tientlzare escnti alii.: nu barbatul $1 femeia sunt cei ce se

unesc inainlel! lui Dumnezeu. Nici biirballil ~i nici fernela nu unul altuia eeva ce nu au. Dumnezeu

preligur:llii in casatorie,

depiisesc

chiar ~i ccndftla

onmenilor, pentru eli "Prin adancimea sa, C'ilsnicl~ poate dep5~i

sabiu de fladirll v:1lvaitoarc ridie3[;; de Heruvirnii

"U .

care pazesc

in sine . n firea lor, capaciratea de a Ii untme. deci nu-si pOI olcri este Aceta Care il uneste prin Taina Cunume!; Durnnezeu, ca unitate in esenl'i a b:lrbalulul 5i a (emeU. Dumnezcu e chiar iubirea pc care ba[batul ~i femeia ~i-o VOl' oferl de actlm unui nltuia ~i prin care, de '<iei 'nainte. vor cornuIlie:! intre ei. .Cc a irnpreunal Dumnezcu, omul sa nu despartll. - e euvanlul absolut aI Flului Omului, care a~1z.~ semnificalin r< " '1 Ilii unl!1ltii conjugaJc"387. a Ca ~i in anturg\ll Crc:l{iei, de dal~ lIccasta anlui dc"enit Tt'lIpul lui llrlstos prin HOle7. ~i prin Sfl\nl{Limpiirta~3nic, adic:i
3 8 6 P . E ,'d o k u \lC )V .d iH A J ir;; p. 6 > . 7 iM ....

drullIul spre Eden. in eJ(~ri"n!3 1'Ulliiciunii - imprcuna

mi<lica din cilsnicie. din sanul Fiului

mai ales, poate izvori adesea amintirc:1

uni"ii paradi~iaee dintre Adam ~i E"a"385. Nici lnlruparca

lui Dutllnezeu nu trebuie viizutii ca fiind eondi\ionata decaderea omului In pa('al $i nlci re7.ultalul voin!ei sau raliunii omenest,i: .Auflnca ",!iune Dumnczeu.

a Inuuparii

nu pleaca de In om, ci de la

din dorin\a de a deveni am ~i de :, face din fire:!

382 OliVier C !e llk ':n l, fn f-w IJ /J ri lu p ra .. " A

.l83 (.''''/''. ltI4 fbit/m o,p. 2 9 6 .

18\ ,t Ph. brocbe.

e tl. c il. p. 33 . 1&\1. B"curt~'" 1990.p 173

II"

, i . . ,'"'P.... .,.

<d. cit p. 1l()'11l.

387 M .Ph. "'roche p. tiL. 1'. 39.

184

Biserica a lui Dumnczeu,

iJ binecuvtmeaza

pe Creator si-t cere

blnecuvantare, C in Liturghie, .Binecuvanl:lt I c~ti, Ooamne Dumnezeul nostru, sfintitorul nuntii eelei lainice ~i preacurate ~ i Icgiuitorul nun\ii celei trupesd, paziloruJ nestriciiciunii ~i chivertusnorul ccl bun al celor de trebuin!-, vie!ii fnsuii, Sliipane, Cel cc din Ineepul ai zidi; pe om ~i l-ai pus pc ci'lnsul ca pc un siapan 31 raplurU ~I ai zis: -Nu estc bine sa fie omul singur pe pamant; ~5-i (acem lui ajutor dirur-Insul-, ~Ilunnd una din coastele lui, i-~I zldlt fcrneie, pe care vaztnd-o Adam, ~ zts. .iatii

acum os din oasele mcle ~i trup din trupul mcu, aceasta sc va

numi femcic. dlei din biirbatul ssu s-a luat ea: pcntru aceasra va Iiisa ernul pe Inl~1 sau ~ipe marna sa ~i se va unl cu femela sa ~i vor fj amandoi un trup, pc care Dumnezeu i-a unit, omul sa
nu-i despart~ -. iji ncum, Stlip;lne Ooamnc, Dumnezeul nostru,

trimite harul Tau ccl ceresc peste robii Tal aec~ia (N)388. ~i in cc constll binccuvantarea? tn ridicarea lor 13 lcoana dupa care au fost plasmuill I. a citei asernanare sunt chemap _ unire" duhovni<:casdl dintre Hristos 5,i Biserici - in inloareerea 13 .vie\uirea dupa voia lui Dumnezeu' sau, allfel SPlIS, in intoarcerea la vlala ve~njdi389 - cuno~terea lui Dumnczeu: "~i tlii roabei Tale ace~teia s.'i se pJece In (oate barhalllllli sau, ~i robuilli Tllu ""~:Sluia sa fie cap femeii, ca sa vic!uiasd\ dupa
"'o i;\ 'ra "3 9 0

Dup:i binecuv:\nL:lfca Jui Oumnezeu, ca ~i in Eden, crc~lerea lor in desav1ir~lrea unitiilii ~ne de ci, de voin!'! ~i de lucmrea lor. TaJantul iuhirii este inercdinlat, ins;; trebuie luerat.
388 MoIil[tlnk, "" cit, p. 74. 389 ,..$ ; M'lUf. aN v i I q .I I r"l"it:4: u

fi

nmlUlSd ~

TIN, ';"l"nJ

DtmtIUUll

~,

~ J in u HriJ/ol, Jt~ c., wi n-imis-(ln. 17. 3), 390 M.litfd" ... ed. elL, p, 74.

HX'PL(CAREA

~1,1S11<.:O-SlM80UCA

A "A N J ~

185

Pe c~nd Dumnezeu tl modela pe Adam - spune Tcrtulian .,EliJ privea pc Hrisros-Omul, pe Ilristos Ce avea

s a lie

tntr-o zi

acest lUI ~i acesi lrUp'391_ Dopa cum Dumnezeu vc~nici392 ~i"dupa cum Hristos a iubit Biserica Sine pcntru ca, en s-o sfinteasca, cuvaru
~jca

a iubit lumea,
~ I

indlt pe Unicul Sau Fiu L-a dat ca lumea slI dobandeasca viata 5. d.1. t pc curatind-o cu bala apei prin

sii 0 Infil\i~7.e Si~i Biserica slavila ... (Efes. 5, 25-27), LOI

asa midi trebuie

sa

lucreze l:llan~ii iubirii (Mt. 25, 14-30),

jllaintftnd pftna la iubirea jertfelnici, Innoitoarc - stare sublinialii ~i prin cununilc pc care Ie primesc rnirii pe cap. De acum, totul depinde de
bfirbat

~i de femcie,

care

POL ingropa

talanrul

tncredin\at sau il pot inmul\i.

b) "Dinullvinltaza-i pt MtJlii, prtCllfliai binllllvanlal pt Avraom

Ii

S arra, pt Isaac ri "&bua, pt Jacob fi p lo/i palriarhii... pe

Prin evocarea familiilor patriarhaJe, a marilor pcrsonaliLii!i ale

Zaharia Ii E/iIabtla .....

Vcchiului U:giilnilnl, primele doua rugiiciuni din Taina Nun\ii ne conquc de 1 3 tema Crea~iei la taina rollnl.uirii. Taina iubiril dumnezeie~ti crca\lelse descopera nu nUlnai tn aClul lubitli dinlre oam<;ni, .Sfi'\lllorui nuntii eelei piiziloruJ lrupc~ti, ,,Dumnezeule Cel preacurat ~i Z\ditorule " toatil faptuI) - ~ nbinecuvanlarea

"I..." (rug:;c:iunca
neslriciciunii

lrllilll la eel mai malt sPld ;n f,tmilie l:liniee ~i preacumle, victii..: (din rugaciunea legiuitoruJ aU-a) ~iehivernisilorul

nun\iJ edel

eel bun al eelor de trehul<l\,i - dar nUl ales In inlrUp:lre ~i-n

'591 'n:rndlan,PL 2, rol. 802. apud P. E,'doklmov, T";",, ;.hiri, p 6$ !fJl _CMi D u m ." ".," " ;.,},i, b m < r tt. " _ '" Fiol~. CJ UntJ.N4snI,/"", ,w, orkl~ t,rttk ;n E l fit n w p iA ril, d U Itibil vi4f4 wpI;tAI J I (ll\. 3. 16).

a t

186

CUNUf<'A - vtATA

IN"'IlU IMP!\RATIF.

XPLICAIIU MI511CO-SIMSOUCl\ A TAlNf.1

187

mantuirea nerunului ornenesc. "Cci ce din riidiicina lui lesci dupa trup ;Ii crescut pc pururea Pecloara ~dilntr-lnsa Te-ai tntrupat si Te-a; nascut spre mfintulrea nearnulul omenesc'
I), De ce sunt enumerate

atinge [am ilia sfanra din care s-a n~seut Maica Domnului, familia Sfintllor Joachim ~Ai na, care" lui Dumnezeu. fiicu! posibilll lntruparca Fiului lata cum au fost percepuu Pilrin!ii Fecioarei Maria care

(din rugaciunea

asa de multe persona]e din istoria

1:1 Cununie? TOale Iac parte din

de catre unu Idintre aghiorilii ultimelor decenii: ,Slln!!i loachim ~i An:! sum perechca cea mai nep;ltima~ a existat vreodata. Nu au aVUI cleloc cugetare

biblici

in rugaciunile

de

genealogia Mantuilorului lIristOS, care urci pina la Avraam, asa cum 0 prezintd Stantul Evnnghellst Malei (I, 1-16), sau panli la Adam, ~ Gencalogta Cum a prezintii Sfiinlul Evanghelist Luca (3, 23-38). Mantuilorului ~rturise~c ci succesiunca gene-

trupeasca.

Dumnezeu a~ l-a plasmult pe om ~i astfel, fiiri pau,n1\, ar fl vrut

s a se nasca

oamenii. Dar, dup~ clldere, a intra! pauma in rel,,!i" dintre barbal ~i Iemete. De indalii cc s-a aflat 0 pereche nepdti1 lW i'1 ., asa rum l-a p):IS,nuil Dumnezeu pe om ~i ~ cum voia sa 1 se
!1.1sci

ra!illor ne conduce Ja Ilnalitatca Vechiului leg:'lm1int: venirea lui Mesia. Acesta este ~i sensul legamanrului ru Israel ~i aceasta
binecuvdntat

Incheiat de Oumnezeu care I)umnezeu i-a

oamenii,

S -~

naSCIII Maic~ Domnului,

aceasta fiipl\Jrii

csre ratlunea

pcntru

neprihiinit:i, din care m~i ~poi S-n lmrupat Hristos. Gandul imi spune ci Hristos ar cxistat
evlavic,
0

pe Avraam ~i Sarra, Isaac ~i Rcbcca, Iacob ~i Rahela,

rugficiune

n venit

rnai devreme pe piiTn:lnr, daci ar fj

Iosif ~i Asineta, Moise ~i Semfora, Z:lharia ~i Elisabcta, loachim s,i

Ana. In prima din Taina Cununtcl,
exernplele lui

perechc

ncprih~nita, a~a cum au fost Srin!ii loachim ~i

Ana. Romano-caiollcii nu ajuns In tn~cl;lre ~icred, cl1ipurile din

eli. Maica Dornnulul

Avraam ~i Sarra, Isaac ~i Rcbcca, Iacob ~i Rahcla, losif ~i Asineta, Moise si Semtora, Zaharia ~i Elisabcta nu SCOlin eviden!li bucuria uniriJ lor, cit mal ales conc<:perea ~I "a~L<.:reaminunalli (rnifllclIJoasa) din cnsniciile lor. Ci\5~tofia impli<:v fideJitatc:: ~inLl nl.lm~1 '" NOllJ Testament nOliI Israel cste Infali~a[ "" mireasa lUi Hrislos, ci 5,i In Veclillli TestalT'<:nl Israel este poporuJ nlc~, (;u care Dumnc::zcu incheie un legiimant presupunand este fidelil~te reclprocit. DUI11neZCUC, are

s-a nliscul film sa aib;

nil s-a niis(:ur

pflcarnl

stramosesc. stramosesc, flicul rara

Dar Maica Dornnului

fa l'a pac;llul

cl ,,~a cum a "rut Dumnc7.eu sa se nascii oamenii pcnlru ca zamislirca ei s-a ~i An<l, dupa placere Irupc:.\sdl , Sfln\1l lo;\chlm

dupa crea\ie, &, a fOSI preacumla,

rugaciuncu fierbil)te meulii calrC Du m.nezeu penrru a Ie <L~ruiUri copil, s-au imprcunat nu din pofta lrUpeasdi, ci din ,c<cultare fa!ii de Durnnezeu393.

credincios Legamiinlulul Sau, ii ccre lui Israel fidelilale luluror vicisiludinilor i'Lorice ~i a abalerilor

, in ciuda
la

Raporlu\

dintre

divin ~iuman,

din accasta

perspeCliva,

lui Israel de

deveni .rad~cina

lui lesei, Tn acest sen.~, punctul culminant il

dreapta credin{.l. Din aceSI mOliv In Sibile Casilloria nu ave" claar o func!!e delcrminat.~ de nevollc soci"le ~i flziologice, ci de "

confem actuJtli inlruparii un cafllctcr nUPlial, iar Taina Cn.lcii ~i "

393 Cuvi~u1 P a i$ k : A g J 'lo c ltu i.C u v i" " Du~lflfjC'1'; /Y, V laprtil fo m i/K . tr3 c l r O tn .. leroschim. Sioion Nu!eo<'U, S('(III"( !.:leu - S(;nrul M un<e, Ev:ulghdl'illl''''. BUC\J~ti, z O O 3p. 6341 .

188

CUNt.:"'A

V T A TA INTRU I"J'A R A T l8

EX.l'UCAREA ?>nsncosl~t60LICA.

A T A ll'!':f1

189

monninlului Evocarea pcrspectlva

este taina iubirii, care i~i rnarilor

a n a in

Taina invicrii blnecunasterea

suprema irll:ununare394,

iar copm familiilor cresune sunt chematl s a devina .mcmbri ai Trupului lui Hristos. Fiecare dintre ei este chcmat ca, intr-un mod propriu lui, ~ii.den marturie a prc?cnlei lui Durnnezcu ~I sa-I. descopcre lumli. Astfel, Dumnezeu conlinuii sa poarte de grija creatoare a omulvi; -tcmplul Trupului Sau. este permanent In zidire397; zamislirea pruneilor este 0 partlcipare Ia -conceperilTaina Ivi HristO$3!18 aceea, !n a doua rugaciune, Biserica cere .De cu insistentii binecuvantarea lui Dumnezeu. "Binecvvinteazil-i pe dan~ii ... piize~te-l pc dfln~ii ... adu-u aminte de dan~ii .. ." In partea a doua a celei de a doua rugaciuni, Btserica cere lrimitJi mirilor
aceea

pel'sonalil.ii\.i Inaintea

invocarii decal

vfinl~rii ne :U 'a tacii nasterea duhovnlceasca, Inlpc:.scl ~i-i cheama pc miri ceca ce (ace Dumnezeu

des1iva~irea, este, in de la trup Ia Ouh',

Noulu i Legiirn.~nl, mai importanta

c a tre0 .mutalie

prin ins~i

actul creapel. ia lacina din

piimlim, il face pe om - biologic, ~i apoi suf1:i in fa!a lui suflare de vi~(:\ ~i-I face suflet viu - Ouh395 (Fac. 3, 7). De uscmenea, cum "firrn5 Sffinlul Grigorie al Nyssci, ci sunt pildc pcntru flecare fa mille! .Poate cl cineva va spune: Cum POL eu 5:\-' urmez pe et cau vrcme nu sunt haldeu, precum irni aduc arnime c:i ern Avraam, nki am fost hranil de flrca Egiplcanullli, cum ne inva!a Scriptum despre Moise, ~i indcobste, in ce priveste acesre lucruri, nu am nirnic In viata mea care sli se lege de f~ptele celor din vechimer .. ponte tocrnai din aceasut pricin:i - riispvnde Slantul (irigorie - viata de :d cu zi a oamenllor insemnaL.; In amanunt, ell prin irnitarea pildelor f:iptu.re de rna I inainte, ccl ce urmeaza ciiliiu~i vlet ilc ciilre bine".l9G pc acei. sliivit) a fost de clreapla

sa

bucuria

Crucii:

.~sia vina peste dan~ii bucuria

pc care a avut-o fericita Elena, clnd a anal Cinsuta Cruce":l99 .Crucea de care e legal:i impariitia afirm.'i "iirintele SlanJloae - nu e numai a Sfintei Treirru ~. niei nu-L jnsole~tt' in concret numal pc Fiul care a luat trupul nostru, ci ~ipe nol in viata de aiei. Dc aceea trebuie sa ne imparta~im ~i no! de
C . Fiirii. ~

s a i~i

poat5

cruce nu sc renlizeazii iubirea. in nol, crucea inseamna infranare de In cgoismul pilcalelor ~i pocainta peruru cle. Ea e 0 durere, dar ~i0 rn.'ingaierc, clel prin ea inlram In adancul aUlenllc

P rlm n rugiiciune din SIujha Cununiei cere lui Dumne7.cu de

:ti as(,.n.'1na pc rniri cu familiilc sflnte ale strihno$ilor dupa trup ai M:;nluitorului ~i de aj impii~i de aceea~i binecuvfinlare. 1'.<le eVident < 'ii, !nv-un scns. fmparii!ia lui Dumnezeu descopcrit,

at
{lintei n03$lre ~iin largul viu al lmpilrii!iei iubiri!. .Pesle 101 implirii\e~te durel'ea podiintei care mangnic.: tainlc ~i rodnlc, (,,,rc produce bvcurie ~I infra!e~le loalC. "'I.<;eva este dUfcre:1 Lrait:1 ~i .Itccva durer"" podlintei Iirurgicc. Prima iril~ biologic pc om, a cloua alina ~i m.ingiiic. senlitnenlal

s-"

3 9 1 P r, P I'{')f'. b io ld o \" a u , " /,, Hl'iJtwli b, B iJ " ic H '" u /'i,.-,It, a in A Cl4iilorm. lite J T la T f O " ' t '" b " l' ii1, A lba.lulkl, 1996, p. 35. , j95 Cu P4r;"/~'G~ul"iu ... , eel. < it., (). 318. 3 9 tl s r C ifl,c to s lt: :1 1 s s e i. ~Vhl!alu i r o ,'O is e " ,1 1 l t\y I). ~'~nll"".. P ro loon B ug:.. p. ~2

epidcrma ~i chinuie~e dcscoperind

S~" '

in rcgiunile inalle ale CXiMCn!eifirea noaslrl cea in

P r u 1 .eI, l lr.i(i. r o n l. Pt. J )r o r. :

," 9 7 S f;'in lu,\p o s fo l P r lv e ls c ;'r ta a .la te n iJ o r.. 0. c o p ;;itn ,t',p ,.n fN I CftNt ilifttr /4 r ltJ i l G : J u ru i.lenAjJfri,~ pA n4 ((' HrisJ~Tvtt b U Jth ip tn ii# ;.'''(G a I. , 19); 1 :l!18)ran M o ye m l< )O '(T , ,il" p. .p.

-19.

ed ,W tH itftlnir, cit, p.7S

1?0

CtlNLINIA

VIA1';' ir.;TRU i:-'lPt\RA'j J~

lUCl'LlCAREA lofISTlCOSlMnOLJCA

A TAINlil

191

chlpul lui Dumnczeu ... Omul in adllncurile necuncscute

ale sale de

cuvlntele: Taina aceasta mare este, iar eu ztc ;n Hrtstos st in

Biseridl (Efes. 5. 32)403. Crearea Bisericii, plio jertfa M~ntuilorului. reprezlnli'i cea de ~ doua creane a lumii; de aceea putem spune ell 13 Cincizecimc lumea primeste un nume nou: Bisericii. Tn acest sens, exist" 0

ascunde minuncn dumnezeiasdi.

se lulbuni.
~ j

Nic; dind

e sinimlonll

necazun nu dc:zn.'1diijdui~lc in Bisericii, nici dind se bucurii. nu

~ i

lntrlstarca,

~i bucuria

11 slujesc Iilurgic.4OO.
~i : 1 parent
{i

AnLinomicul e mcreu prezent, solicitandu-ne b~rbil!i:1 bucuriei in durerc inlrclin~nd sentimenruJ de tainii complexa contradictcrie ~itOlu~i unitarii a exisICn!ei""'O I.
e) "EpicJeza lalnei,

celt~ ~iroaln imanen\a a misterului celei de a doua creaui In cclebrarea Nuntii crestine, pentru eii cxistil 0 ccrespondema
lainic~ tmrc zidirea fir,i umane ~i nasterea (!cclesiei din -coasta- lui Hristos40~. Sffimui Apostol Pavel a viiZUIin primul om crest Insii~i

IInell pe rob," '(all e

In/inde l1Ialla Ta din Jjilnl IOfafll1 Tif" (N) "I rooba Ta (N).

Ccl ce i-a fllcul, dintru lnceput i-a f<1cut barbal ~i femcle (Fac 1, 27; MI. 19, 4; Me. 10, 6). pentru a devenl un singur !I'UP
(Fac. 2. 24). Actul creator al lUi Dumnezeu texte ale Noului Testament, !iei. nu :IU doar rolul are 0 pcrspecuva eshalologic;ii; de nceea, Cartea Faceru, in lumina numeroaselor care amintcsc despre Adam ~i Eva de
0

preflgurarea Domnului405. NouJ Testament tI numeste pe Piul lui

Durnnezeu lntrupat Noul Adam. In Manluilorul, Adam eel vechi se ~i regllse~te. se ~i innoi~te, pentru cl Adam eel Nou esee Inaintea lui Ad:un eel vechi, EJ estc Alfa ~ Omega. incc]lulul ~i sfar~itul. In virtutea aceluiasi scns tipie, in conceptia Sfitllilor Parin!!. Eva devine prcfigurarea BiseridiO O 6 In aCCSlsens morneruul principal din Slujba Cununiei, acela In care sc sllvl\~~te consfintirea legaNrii dtrure barbal ~i femeie, este atunci dind preotul rosrestc cuvintele din a trcia rugiiciune

(dc ex.: Efes. 5; Rom. 5, 14) ~i, rna; ales. refcratul biblic al Creaa ne face

eUno.O;CUiInccputul

cxistcn-

\e, noaslre402 cl constitute pro[elii

cste consemnara

proferie cc se face cunoscuta prin de oarneni. Sflintul tmplinirea Pavel ncesiei prin Apostol

mijlocirea zidlrt] primei pereehi de

400 ~hl~lI, \'n$l~e:~/I()(IMOII, Sfflnnll M\1J1te ,19.74, p. 116, apu(l Pr. Pror. dr. O. S ta .ru J ? ~ e Sp/",NlfliISat, /' a"nNnhlnL In Littnt,hiA o,C()(/o.'tR; r-:C Iic u ~1I'r o)olic~ .., t:l 01"0101 .C...lova. 1?86.p. 144. I I 401 Pr prot dr. D. Sl~nllo"e. Spirituali"''' .... ed. cil.. P 144. 402 0ir,Ie1 FdacerIlJl ."I '. 0 CUrrei"storidl in cateDwnn e.z~-...".-..........._.......V._J ." "... . , 0- " '1 'Y U d 111CIte

a mirilor: -Insun, ~i acum, Sliipiinc. rinde mana T,\ din Sfftntul Tau lor;a~ ~uine~e pe robul Tau (N) Cll roab~ Ta (N), pentl'll ca de clue Tille se Inso\C~Ir.: b iir h a L 1 .1 1eu femeia. Unc~lc-i pe d1\n~ii Inlr-un gand; lneununr.:a?ii-i ;ntr-un
de blnccuvantare lrup; diiruic~le.le lor road1i pantecelui.
0

dob5ndirc

de pl'Unci buni..

cuvinle care sunt socoUle ca

ep cJeza :.\slu bel Cununiei407

n us 11 V C 1$ u CXlSrefl('1_, dar ~ 0 cane profetid. intiJ petU.1U dI t\1o isc l1;. est. ,li nptO (ct ~ a t ""lor "",,,Jr.- ~ .poi pcntru c De l 6m IJ",,,,,,.s ~ /l:u . omlllu;- fi.. III 1mp:lr.1Jiyo. III U_tlui - '",'- u ~ ""'",_ n .. ~.~.,..ill e.i.
lost

a T '" "

''',.,iIf''

dtnr OeaJet omuIul. c:cnstiIu ic Mf Ii;";'" , un ~ W~;1(1obit'"1 S1I1evohruv A se "",lea pe ''''1 > ierolll. SenpI,1m "'""'.
~ III ~

I . ~ ~ ... In

u-c::t!p C I'e".llie.nu

e m !.:

"r - ii

ed it .)eIn ~.1itm .t0rigi_.

Ir.Id.

n:>nl.

D<n ~1 e2 < Irrn .

40j P r. ronf. It;., Moldo".., Taln. NllI1!ii-, in O. XXXI (1?79). nr

:H. p.

512.
..

"" .,'"
.. ,~ ~ . 1 1. .

-' '""r-"-

ilu n ll'< 'S lJ.1 9 ',1 6tleruyM.Morris.si (',..~ E. ~~. ; 1 .1 .._ ...... l . . . ,. ,.-;&J.I\Ia, ~ I_ 'on\ t~ "mil SilYeS1ru, An:lswa, B 2000.

Ihtis utIdNset.... p 11 6-117. 40S Pr con{ tile MoIdoY:tn, "" 01.. p. 513.
()4

J C 2 Il Clrti5osIomc.

p tII llH

40 6 Jeon C;hn,,,,,,,"re p. tiJ., p. ]61.

< 1 0 7 P r . I)lof. dr. Ene Bnn;~, ". p.

o L . p.451

192

CUNIJNIA

- VIAI}. 'NTRI.I ,,",P}.I\AllP.

EXPLICAnnA t.(ISTtCo.Sfl\inOI,ICl..

A T A lN E T

193

Rcrnarciim faptul animalclor

C : 1 inalnte

de :lparilia

femeii,

Durnne-

Adam; raiul ni s-a deschis ~i ~arpele s-a surpat. Cil aceea pe care rnai inainte a flm agit..o, a vn zu t..O aC\lm M fli< :u a Ziditorului ...
"109

zcu-Creator ii lncredlnteazlt lui Adam rolul de a gas! nume rumror (Fac, 2, 19); Adam, ea lin clarvilziitor, recunoaste ~i-i atribuie un nume corespunzator.
tot

ficcare specie erearea Jemeu' ciderea Dumnezeu,

Urmeaza
~japoi

calcarea comuniunea

poruncii divine atrage moartea ornulut, rnoarte care a acestuia - integritatea

.0

(rae. 2, 21-24) - nume dat

de Adam misiunea

distruge atilt unitatea Interioarl lui cu Dumnezeu. propria

cit ~i

(Fac, 3, 1-19). Dup~ ce ~i-:I ascultat scntlnta Adam eel dizut i~i impline~te

oota de tncepura

Unlrarea ornului este unitate. De aceea

reflectare firii

a unitatii divine; Dumnezcu este Unul, in Sine ~iin taina esentei Sale, El des.iv~r~~te unitatea
urnane nu poate (j rcf:icut3 declt in Dumnezeu,

Inainte de cidere ~i-i dii Femeii eel mal lnah nume: V 'tat3 - Eva. Putern spune cli-; d;i un nume divin, clci Hristos rnsu~i spune:

Care .unindu-Se Dumnc-

"Ell

S I{flt

Calta, Atk,,,;rul Ii Via/a" On. 14, 6}. Astfel, eel

cu firea uloona, prln intrupare,

rcali7.eaz1i ~i unimea

condamnat la moarte de Creator vede in Femcia sa, mereu ca un clarvazator, mantuirca proprie, ca tnvtere a sa4 C e Sfiinrul Apostol Petru afirrrul In prima sa epistola: .$tiind C.1

zcu-Om, Usus HrislOS, un singur ipostas, dar cu totul Dumnezeu ~i cu iotul Om. In acesi act, al iubirii fala de creatura omcneasca, e tocrnai icoana clsniciel -410. Barbarul ~i femeia rcgasesc in Hristos, Care cste .inceputul ~i sfarsitul" (Apoc. 22,13), unirea lor perfecta, bf"barul, asemanatDr

(.. .I ali fost rascumpiira!] din viata voasu de~arti lr . . . J cu scumpuJ

.J.

Siinge al lui Hristos, en al unui rnicl nevtoovm s t neprihiinit a fost orfinduit mal lnalntc de internelcrea Iumii. .."
Sintagma. 9i care se

, Care

cu Adam, ~I ferneta, ca ~l consecinla a somnului .suprnnarural

111

a PI. 1,8-20).
lumJi' di

.Vesele~tc-te, lel'usnJime, ~i pl'iiznuiJi l.oli cei cc iubiti SiDnu!! Astiizi s" dezlegat
406 Nkolas Ossorguloe.

.Care a fost orflndult rnai lnaime de Intemclcrea

legiitum cea de multi! vreme a ns:lndirii lui

4t'L til .

trehuie in!elcnsii en un plan dlvln, stal,)i!,l inainlca acrutut creator

rcnlizeaza In limp. I)e aceea pUICm concluziona

p. 249.

i'nsa~i creaTea 11Irniiare loc ~ub semnul jeltfei MflntllitDrului pe Cruce, sub semnul .Scurnpll[ui Sange" al lUi HristDS. 100tevorba de Piul lui DUIll,K:leu intrupat in pJanul lui Dumnezeu, din Fecl.oam Maria, Femei:l care, reprezintii prima E viL

[ac1 cunl pl'ealT\itr~te Giscrica Ortod.olcli Na~lerca ManlUilorului:

accstuia. "Unl'~lc-i pe diln~ii ,ntr-un gand; lncununeazii-i tntr-un trup ... " Unirca biirbatului cu fernela, in 't'aina Nun~ii, nu-t .0 unire I'Qrn'[I[5 sau exterloarfi, sao 1 . 1 unlre conjugalil, mcnita s a ramana la nivclul unirii trure~tj, ci C~\C 0 unlre profu(,da, ontDIQgica, cej ~'(Iduce la int(:gritatea lor primnl'diaJa: Lrup ~iSUnel 11l.3I'mDnle, ~1i\U s e p (_lr~ lt< ; U 3 l'lta g o n istc. O u m n c z c u n u a c re 4 1 .1 :$a ~niu
c re e n :t,a trupuri

~i sutlclc separate,

ca-n cosmogonia

:lnUdi
CC:I

pilgftnii, ci crceaza amropologia

perso'lI1e: trup ~siutlet. De :teeea "rn

(:rc~- tina, distinc\i~1 fundamenLal;' nu este

dintre sutlct ~tirup, niei

.09 ,'I{u...iNI,. D,.""bri,. IliM, &I(\I~I,
I"j
(Q :JRllK > 1lah u i. i t l Pnvegh~

1991, P

3 8 4 .(SI ..:! gl

4, ,k;5luire 0

d < "1 : 1S i \ ( b \ t O : 'I .r cN:a~letil D o n ll1 u lu il, :a

410 MPh. laroche, .,. " p. 41 t,

i94

CUNU"'A - VIAT}, INTRV IMPAR;'flE

EXPUCAREA lto.IS"ICO~SlMBO)"lcA

A 'I'AlNEI

195

cea dinlfe suflet ~ duh", ci Intre nalura (lire) ~piersoana, persoa- nn transcende once intrebarc ~i este non.conceplllilJizabilii411. Bilrb:llul ~i femeia se unesc intr-un .singur gand" si-ntr-un "sing\1( trup", pentru cit se unesc in IIristos, in Hristos se reface, pe de 0 parte, unitatea intre trup ~I suflct In lnteriorul personnel , iunnarea dintre persoane, ~ ,pc de altil parte, ~ I unil:llea persoanelor cu Dumnczeu,
Prin creaue, trupul ~isuflctul erau

Schizofrenia aceasta a omului cizut consul in faptul di w.,-a imbo!navit de necunostinta cauzci sale, socotind, pnn sfatul sarpelul, ci acela ii este Dumnezeu,
pe care cuvaruul poruncii

durnnczeiestl ii poruncise sa-I alba ca dusman de moarte416

Integritatea aceasta a omului, pierduta prin piical. se reface in
Hrlstos. .Hristos este Durnnezeu adevarat
~iom adcvjlrat, este

desavar~it in ceca ce priveste sufletul rauonal, .. 41' .Hristos

urnanltatea

Sa. Aceastf
0

umanuate

Inlcgralii Inglobeaza vazutul ~I nevlizutul din om. adicl irupul ~i arc deci umnnitate deplinil.
compusa dintr-un suflet duhovnicesc
~jdintr-un

in armonie

~iimpreu-

o5lucrihoare; ccle sensibile (simfUrilc, trupul) slujeau ector rationale, pentru in!elegcrea Ra~unjj dumnezeiesn, pcntru a ajunge I" asemanarca cu Dumnczeu412 Dar, prin ciderea In piical, s-au ascuns deodata cu Logosul divin atilt ratiunen
personald

lfUp~18. gand")

Cum i~i gasc~te omul izbdvlrea din aceastd cidere ~i cum re-

gllSC~l cintegritatea suflereascil (.intr-un peascii (.intr-un

singur

~I

tru-

cat ~i ra!lunea din lume. Omul a ciizut 'in zona 1n):lustii

singur !nJP')? lata raspunsuJ Sf'l\ntului Maxim

a s;m\ll'li. prin care riilnanc doar 1 3 suprafata sensibila a lucrurllor, Prin aceasta a devenir i.m~ional"~I3. l'lirintele $Ianiloae. In sludlul iruroducuv 1:0 St'antul Maxim M:irturisltorul, &Up"nsl(ri (dIre Tn/us;" preluand idcea Sfanrulul Maxim, conform cireia omul muiat pliicerea prin mijlocirea simturilor spre cdc 414 senslbile spune ci: ,.Accasta alipirc a omutui de oele senslbUe, fiind
0

MilrrurisitonJl: .1zbavJrea. de toate accste rele ~i calea scurtii sprc mantuire este dragostea adeviiratii, cea din cuno~tinlii a lui Dumnezeu ~i lzgontrea din suflet a dragostei falii de trup ~i lumea aceasta. Prin aceasta, Icpiidand pofta de pl~cere ~ frica de durere, ne ellberarn de reaua iubire trupe3scli de noi insine (cgoismul). iniil!a~i fHnd

si-a

c~dcre de Ia Icgiitura cu ordlnea spirituala, e si

0

ciidere 13

de la firc;! sa,

didere tntT-O existenli! p,lra-naturalii. CiiderClJ nu

Cun(ls tinta. c(lnstii nUlllil; In laptu! cit omul

uri SiI11I k:, C 'I ea ar" un caracter

ZiditonJlul. Tn felul acesta. prinlinci In locul iubieU

lucrea7.ii acum. exduslv

eu

celel relt: de noi in~inc pe cea buna ~i spirituaJa, despih1ilfl eu lotul de geija de trup. nu yom tnceta sJi-1 .Iujim lui Dumnezeu, prin accastil iubiee buna de noi ~ine ( ...), clulilnd pururea sa ne

lotal $i rnSealnna 0 pervertlrc n modului nMuml de a lucra ... slmfUrile nu luereaza nici ncum singurc, el minlea (sau cugetarea) se pune in slujba lor"15.
41 J Ohvi('f C~ll"tflt. l"fnI,.iri.
.. P 37.

416 F u . . u u . . . m . cd. tiL. p. 2 9 . vol. 4" A,1IQr fal ce 0 o b s < : n ..poeo nj)O IIM .3 ....te ric o o re U r e b

!in .,.

-",lid r.poo.l-,

411 f"l a l' 1 4 . YOI (II, tr;ld , 1

4lj

fbl"nn,

1999 p. 2?-30

fOin.

Pr. prof, cit. 0 Sl~nlkl:tc f"IUJll:1nit..'tBS\l('u"""ti

.Ql\inrui

"1iom ~~

"""" .Id

pe c e t ~

c a re ... rtfni b m in 1 <'" :

'.

-. .

,114 liM"". p. 2') .35 .

415 Pr. pr()r efr. D. St.lniloae~ Cuvinl inahlte I:.. Flhtdl/n. vol. III, ed, dl" p. 13.

pant'a <c;1 oni fud. <ea Iml tn:JIt!n M lfict\11U i,(.-apadtate dlihov,-,Ic:'e:.\$d care pnn I1n~aum:lrU se d e s c h i.d e D\lhului" - 0. Ci6rr.nl, h s m lN iri.. , ~1. cit. P ~7 418 IMdm,. p. 37.

196

CUNUNl.o\ - VIATA 1::" n R U r~fl"ARATIE EXPUCAJtEA M1SnCO-SI~taoUCA A LAINf;1

197

sustinern sufletul prln Dumnczc;u. Ciicl accasta

este
H v e vamta
. 1 '

Pcntru a ajungc la aceasta stare, omul trebulc

s a "dob'JllduJ!(ti

slujire ~i prln ea grijirn cum trcbuie $i in chip pl:!"UI lui Dumnezeu de suflerul nostru, prin virtule-"9.

mintea lui Hristos" (I Cor. 2, 16). cum se ex.prima j>~l'in\iJ

Bisericii.21 care sit-i guverneze Intreaga exislenlil. in GU'e trupul sii se tntoarca la menirea primordialll: .[lJ Trupul, zlce, redii pnn rnoravurile vfizute dlspozltia virtuoasa a suflctului, flind un organ unit en sufletul, spre rnanifestarea Illinpj imaginea - reprczentarea cele intellgibile. r~)Propriu
CC o

Dragostea este cea care salveazii lumea, ..drngoslea "de\'~mlii" il izba\'c~te pe O m din e~rCLJI :lutosuficientei
0

si :II ~i nu
1 t(I/ll .

egoismulut. Drasostea
Taina Nunpi ~i.i face

carc-i uneste pc mire ~i pe mire:,':' in

famille este
0

lui. 121Simtirea trimite, zlce,

dragosle jenfelnici,
Iecrura a
A I'!. ./I/J(),(,O

- celor v-azule, spre Intelegerca

jenfiloare. Raporturile dintre S<,i,pe care Ie porunccsre Sianlul

l\p05101 PIlvel ~I pe care mirii le ' nurua Jor, sum determinate

a r i a di 0
~ ,

ratiunilor din lucruri, ca un organ ce serveste min\ii sit tread! spre

Ia

iubirii esre, zice, sa a nate - in eel

intO:lrce si b dragostea ... . .

II'Puna

de dragostea care izvoriist( din si se ._ dumnCZeiascii' . " p,,,,.;I- 10 st ~" ,~/e

au - 0 slngurli aplccare a. voinlel"'22. t.l3rele Vasile subUniazii revelator armenia dintre suflet $i trup ~I~pfin', De accca iublrea care ranlanc doar in sfcra

ba'rballlQr (a DOll/nlll,,; ., lor , '" T dllpa

(fllR

b 1,1/ptfi ellltile u oastre " . Ii Hri.'Ios a tubil Biserica S'I ..... (Efes. 5, 22 9i 25): b 'tlfUIJrliOr, -.J .. ,'1
III

(dintre gand ~tirup): .Trupul eo bunfi sluga. dar un r:iu

Expericl1!a in birii [ertfetnicc se realizc:lza eel mai bine in Iamillc

sorul ~ sotia urcand pe scam iubirii

to jertfirc unul fala de celaht!:

trupului ~inu aduce ~I trupul 13 0 lubire mai ina Ita este 0 lubirc trupeasr.t. iralionalii ~nu va putea sa se ridice 1 3 vocaua familiaJii, in care scopul flnal este desitv5r~ in iubirca lui Dumnezeu a celor do; soti, Irnpreuna cu pruncii (si rrupestl, ~i duhovnicestl). Experien!a iubirH ~i a unirii a douii. persoanc in .Band ~Iin

~i a lor fala de copii ~ipcntru ci sunt .mlldulare ale' trupului lui Hrisl,Os" (Efes. S, 30), r',,'sura iublrii din fnmiJie cstc data de iubirea lui Jlristos rat.a de Blseric'~i. iubit \'r:ii~ii iubirH personale.
ot: Ilrl'".IOs Du l1 1 n c z e u _ . a lll S j~

mal mult dec.~1 pe Sine fnsu~r! Aceasl!I c.~te la;",.

PrcCU111

trup nu se poale face decil numai in familia binecuviinrat3 de Dumnezeu; aceasla esle 0 vocaliC (Fae. 2, 24) ce poe dc fiinla omulul, dalil prin crealie. Dadl dezbinarca imerlo"r:l a olllului ~i dinlrc persoanele nmane este Indep3natii in liristos, ornul clevint' "Mime a lui HriSIOS' ~i .Trup al lui Hrislos': - .,Minlea lui HriSIOS,pe care 0 prirnesc sfrnliJ. dura cu\':inlul:

Dumnezeu, omul devine c.~p""il de a-I pe sine - nu mai mull dedit

Cit

iulll pe eeliil,,1t Inai Inull dedit

exislcnla personnl~ (.inbe~le pc llproapcle t~u

pe tine in~uti')

dar nlai mull dernl propria nre, dernl propria vialii. Omul dC\:in~ pe dcplin personna in momentul in c:Irc ,ei dcpiiseste . f Y propna Ire, d.ndu-~i vlam nu numa! pentru pl'ietenij siB, ci duar si

Tar noi avenl mintea lui I [rislos' (I Cor. 2, 16), nu vine in nol ea

penLru vr3im~il ~i420.

4 19 F IIo o Jfi", vol. Ill, ed. <'il.. p 34. 420 0 (;Icnleol, 1 " ,,.,,,,, ,.,,cd. cil.. p. ... ,

sa ne lipseascii de pulerea nOa~tri1minlaJa. "lei

ca sa inuegeasdi.

-1 9 .

4 2 1 S B n f\1 1 a x im t.ta n 'lr L .,llo r u in FiI.liIf. - .'0 1 ., . lr.ld. ro r n , p ,.. p r o f. dt D . M i, n S.!\nIIO'de.d, . a II'. H arlsrrul.(lucure~ll, 1993,p. 208. 422 S M J li Itl R J L tp u m u ric ilt1 'tlTdlaJi~,in P iJ ()c ll}i" v o l. In, (..'(1. c it., p. 3 8 . .

198

C U N U N IA V lA T Aooau IM ,A R A na -

199

mintea noastra, ci ca sa lurnlneze, prin calitatca ei, puterea mintii ooastre ~! sa

pe E I"4Z '
0

3, S), ca t lristos sa ia chip in ei42S, mirii primesc tn OurrIDczciasca

Euharistie .Sfanlul Trup ~i Scumpul lor, ca liristos sange
al lui llristos

due! la aceeasi lucrare

e ll

LU I.

Cad mintea lUi

in

Hristos eu zic ca 0 are eel ce cugeta ca E I ~j prin toatc

t J cugeta

irupurilc sl-n sufletele

sa-i prirneasca

In Sine,

ajunglind s1l spuna cu Apostotul : oM-am ritstignit tmpreuna eu Hristos; ~i nu mai triiesc eu, ei Hristos trnie~le in mine- (Gal. 2. 20). Numal eel 'in care locuieste Duhul lui Durnnezeu Durnnezeu cstc In Hris!os: .Dar voi nu surueti in carne, ci in Duh, dac3 Duhul lui locuieste in voi. tar daca elncva nu are Duhul lui

- .Trup al lui Hristos ni se zice oj suntem, dupa cuviintul: -lar no; suntem Trupul lui Hristos fi madulare fiecare in parte. (I Cor. 12, 27), nu fijndeil nc-arn lips! de trupurile noastrc ~i ne-am face Trupul Lui, nici flinddi Acela se presch!moo in no; dupa lpostas sau S-ar L.~ia in madulare, pacatulul, asa ~i nol, cet ce am crczut in EI ~i ne-am imbraC:Il in EI in duh, putern
dupd asemanarea

ci fiinddi Trupulul

lepad~m

striciiciunea

Dornnului.

Hristos era dupii fire am

r a r llde

c a c i precurn

1tristos, acela nu este al Lui. (Rom. 8, 9)". Asadar, dupa cum Yom vedea tnu-unul dintrc capitolele
urrnatoare, singur trup' numai dupa ce au primit Smnla Tmpart:inie,
e ll

plical, aviind trUp ~SiUnCl,

in

Dumnezeiasca

Lilul'ghiC::,~; au devenit "un singur gand" ~i ,un Hristos, cer in Taina Nun~i unirea lor ~i pentru

prin vola lil>erii r iir llde piical in El '421. faptul di flecare persoans, atmosfera IIlIitii III ~i

vlnta cotidiana. Reamintim aici ca in timpurile in care ciisiiloria

Lu1\nd in considerate
si n creseur trur-o anumitd

.d~Uf(r a IllIpru-atului se facea in afara Bisericii, Sfnnta Tmp3l'tiisanie era cea care consacra

nisers, nre caracrcrtsricilc ei pstho-somatice,

spirituaia ~i deci Iormeaza 0 pcrsonalitate tuie
0

s ..a n a scu t, a lr a it

ecclesial

unirea

sorllor, Accasl!l

familialii, cuhurala

tnsearnna cii dragostca unic:i dintre oameni, tntre douii pcrsoane unicc, botezate - ~dieci membre in parlc din Trupul Biserlcii - CSle adusa in Biserici unit..~~iiin pentru a deveni
0

bine conturaLi, unirea a dow; lor. ~i nu ar fi re:tlizabU:l unirea

miirturie a

persoane ,,'ntr-un gflnd' ~i .tntr-un lrup', in T~ina Nun\ii, eonstitteapta

m a im10 devcnirea

lor printr-o renunlare [otalil la sine, decat in numele lui Dumnc-

diversilate:
eel

,,~.I

d0' vor

fI un sm. ' gur

lru 1 "4 26 ,

,"

zeu ~i reglisirea amlindurora in "giindlll" ~i tn "TI\lpul" lui I fristos. Mor!i piicatului (Rom. 6, 4-7) ~i renascuti ,din apll ~i din Duh' (In.
4 2 3 S fa n tu l ~1:lxi111 1 v 1 !S 1 'lu rls lto inll,F ib u a lid ,v o l. II, ed. c it. p. 2 0 8 ~ I n o ta n P u rln (e lu iS (:in llo a e _..5 a ia s lU ftt:: li HnslO$ in n C )ln u a re n clect 0 :.t)5 ()rb ire lu

a sp iri" d u i cn::al in ~

dlVin,

ci 0 artivi10lIe cliv in :l" $ U t> r.lD a tu la l:i : a

Srantul loan Gura de Aur - are asemenea calitap, incal iubita ~i iubirul nu mai formeazii doua Ciinte, ,.lubirca - precizeaza

"d'Ie '! ,
P 1 .8 : ..... $ 1 r n s3 ia c h lp l1 rislO S u l.T. a u I n :tCdI.:l

ci

UDa

$!ngura ... ele nu sunt

t Ioar

unl l e,

.,

CI

sunt una"

427

facultl~i ia a ru rd ic , ~, 0 f a ('u ltn le . mnl,jJlt: n a tllr a fi. (:\1 0 1 z ic e S ffin tu l M :lx in l . il l .. h f( j" ):lr tc Q lc 1n ic io d a ,l;ih n r u l n u d istJ llg < ::u te r e a n n t'L u il. im p o tl'iv 3 : c J ; p O (a rC "tu l(U r o s l;\b ld i p rin .a b u z .u ln e n a tu r a ] talifi ~pabil:1 e le a ie c L i" 'il.'1 re a el

" 2 S A fn lirfil" k , ed.

ell.

(.t"

tl~'t.'ll t("'hi nou prill n . n w..,.

s e \'a

n~vr'L"('hlicie~i.1z.ldC~lepc d a r'llllilpe le n lella

A~)hIO'
~i

plOOroril(lf Till'.

n'"'l:lIi," (~_
424 IbiJmo, p. 2 08 .

...

TfHtJ.u

59, P.G. 90, 001 6(18

426 1\,001 Lo5sky, .....

IV.

p.216. 427 P.C 61. 2SO; 62. 387 .pud P. Evdoklmov, r.lov i.biri~ ed.
riL.

e n .,p.

152.

200

CUNUN11\

_ VTATA fNTRU

t~1PARATlE

EXPLlCAR2A MI5T1CQ-SIMBOLIC)\

A ""'NF,I

201

barbat-Icmcie, un -adam- in sens biblic-l2ll, cici. .. iubirea schimbd substanta insa~i a lucrurilor"G9. Accnsta esie sl semniflcatia unitii miiinilor drcpte ale minter in umpul acestei rugaciuni,
snu, rna; corect.

tncununarea .Se cununl robul lui Dumnezen (N) co roaba lui Dumneaeu (N), 10 numele Tatilui ~aiI Fiului ~ait Sfil.nlulu; Duh", inccpilnd cu Evhologilll Patmos 105 [D16S), datat in secolul ,~ise impune formula de Incununare incununarea mirilor,

punerea

drcprci

mirescl in dreapra mirelui, Acest gest lnurgic araLii di .Ollmnezell

ia creal pe Adam 5i pe Eva pcntru cea mai mare iublre tntrc ci, reflecutnd taina uniLii!li divir1e"~30 ~ ,in primclc trc] secole i cresune, exptima 'incredintarea tinerei fete logodnicului. Accsr gest, : 1 1unirii miiinilor, era indeplinil de taLiil felei431,

al XIIIlea, se gen"rali~caza

a mirilor, prezenta In randuiala actualii. Slujba G.'isatoriei In R5s:1ril comporta care corespunde ceremonia!ului voalului Acest ritual nu era toru~1 necunoscut

din !'irile latine~31.

In

cazul clsaloriei

impiiralului

Mauritius,

inaintc de Sneu

Ia Roma, deoarece in anul

nunare", unirea mitinilor (",anll"m J"n(fio) a fiicut-o pntriarhul, Obiceiul pare a Ii la origine un aCI juridic. lnsa, dupa cum rclcsc din scrisoarca SfitlllllJui Grigorie de Nazianz, adresatf lui Proclu (" dirul (Ilea venea sa ,<x:arii oficicrea casato,,;ei) ..era un a,'l VO'

866 papa Nicolae I iJ memloneaza

in riispunsul sau dire bulgarii

,ru n !ies

din biserica purtilnd pe caperele lor coroane. Era. ponte,

o riinduialii de I"nuen\a blzanLina, care n-a Iost de lunga durata, de vreme ce nu se mal regascste dupii nceea~35.

luiunr de " fi asistat Ja aceaslil sarll.loare. pentru a pune una Intr-alta mfunile unertlor ~ mfiinile lor in millnilc i
lui Oumnczcu4j2. In Biserica Alexandrici, aceasla .unite" a cuplului preoi ern un obicei curem de cilre Timotel

..Puterea de slmbolizare
actiune non-verbals, sau al punerii deosebeste

a slujbelor,

care

:III

'in ccntru

slli tocrnai 7n acest moment al incorondrii Este insii frapant ci incunun:lfca sc

voalului,

de velaJio, in forma ir1i~ialaa acesteia, prin faprul ci

, n cpoca

patriarhului

voalul se punea numai miresci (in tiP i! velatw 1 I1 1 J > ! ia in ). lis limp ee
433 Sur T,IIM llhcc 1exluldnecr. i'l:II'(lcnhcwer. 104 '1'11111MJ,,,,. p. 138. d'A m.

(381385) s , i in ReI/'0nJa Canonie ni se dau precizarile privind

cazurlle in care ..unirea" ffic:ulii de preot era interzisa'33.

p. 152. 418 429 li",_. p. 153 430 Tcofil .1 Antioh'.i. AJA .,* ..... ID. 28 purl ihiJn.o, p. 153 431 E S<-hillebcedtx, .p. cit..... cd til, p. 303. 432 P.G. 37. 001. 316 D pud K. Rill"' . p. ';<. p. 137138.

n w ....

cununiJe se pun arnbilor mlrt. lncununarea

exprlma de aceea

ldcca unui rite de p(lIsage peruru cei doi, in Limp ce punerea voalului indica doar $chilllharea statutulul sodal :lI miresei. Accasta deosebite se exprima ~iin [extul rugaciunilor, care ii 3 1 :1ea subiec!1, in Riisar;l. pc cci do; miri. iar la Rom .., III origine, numai pe mircasa436.

434 Tb.. /o g i<h4,.n1u,. 435 lhU km . p. 237.

2 6 .vol. elL. p. 237.

COlllugal1AF_.

431>Vladimirl\hQulnp.

ed. ti, .. p. lOS.

202

CUN1JN1A

vtA T h

JNTRU

IM IJA I(A 'I"Ip .

EXPI.ICAltA

~ilSTtC();C;1"1"'OLICA A TAlNET

203
voalul

Aceasta difer<.:n!ll sc cxplic~ prin semnificl'lln originarf 3 lui

velatio437.

~i7n

riind\liala

ortodoxa

eXiSla prln

traditie

Velasu, rcspccuv jlalhll1tJllttl", emu la Roma elernente

miresei, care losa nu are un caracter liturgic, cl doar unullradi! ional, care s-a pastrat numal pe ntocun. Torusi, remared Ren~ Metz, .se pare cii acest ril s-a menunui in aceste regiunl (apusene - 1 1 .1 1 .)sub forma unui obicei pagan; caci Inca ~i10 zilcle noastre miresele poartii sub voalul lor
0

ale vestimentatiei rnlresel, care corespundeau mentalitiiljj vremii, doar rnireasa r~1schimba statutul social prin inirarea 10 familia b-JrbatuluI439. Dar, cu timpul, a avut lac 0 cvolutie prin care cet dol miri au clpiitat acelasl statut. Tcxrele liturgice au tncercat s1l reallzeze ;tccastii adaptare prin
potrivit c5reia, prin disatorie,

coroana de flori portocalii ... ~cioroana mirelui ... a

punerea

voalului

peste amSndoi care,

mirii, tN /alio am bof'tll1l, prin ~i inilial, se rcfereau faprul numai

supravietuit, de asemenca. Cu treizeci de ani in urm.~ inci, in anumite regiuni, mirele puna, prinsa de borul plilariei, 0 coroana midi de flori ponocalii,

modificarea

rugaciunilor,

mireasii44<l. Acest ritual sublinia

c a , potrtvir

fa

conceptiei

Actuahnente, coroana aceasta

C51C

crestine, ambii miri joacii un rol in cisiilorie. Aceasta evoluue se

an.~ in oontradictie cu semruflcatla sirnlx>licii origlnara a lui

mica este fixllL 'i la butoniera vestei; dar adesea

inlocuita

ve/alio
~i, in acelasi limp. alesl:;
0

dc un mic buchet de flori4(2. In Apus ins., nu se mai paslfCaza niei 0 uflna liturgidi referitoarc la incununarea mirilor. In Biscrica Onodoxii, "aclul rilual rnidJor443. Dupa cum am vazut parte in care simbolizeazf
capitolele ~ i

dinamica lilurgic.'i. Btserica a putut sa

confere aceluiasi .;mbol un alt con~;nuI, pentru a realiza unitatea dirnre cuvant ~aiqiune44l.
437 In 111""11"" ,.""Iogicl. poIe.d", refcrlto.re I. eohnoll.l8l. o t!m IodlJre:ll.; cle lui
nlltll lU l1p.R itzer (op. cit., p. 53) ronslderi ~ o rln :.~ pt n ~leJ)leJ'It 3 J"3 f\in 5n d d u I1 lo ..'~ lcn irom aae. SJ)1 '(eI~bire iri de acesa, ~I!II 5(" reiel'dla origint'!'l iudlici. JUst)andirctl acestell'X"aC lit'ilt'lol ;:.1(' in cadnll 1I1t'<'.flull $ 1riom an ~I ! lliSH '!!:l ei in pmak.:t nis:;\ritcrula <tau ~Iig < Ie ~uzA plinlului (l111l< 1de
ved,eJ'e. 43 8 S ffiJllU I '\I"t)I'OZ(c nlM Jlanutu' rolo~te cele (10\11 ('uvlnlC ca sJI\Oflin)C: 1 ilt'/fl.il, $ d .r .r i! " J"ir.ia M s. ''':pter/ls " romft:rtJ/.dl 1,ltegrltntl p,lllla 'Iubrre pT~hibtt, pos"m J"ft)(JCdl' lHUIp"ral: 1 " /" '"pttlJ",. '" {1'iw J1f' IIUP/I'II/~ plq int'lJ'iUlti$ Inu/(1r, "t/~l",lllt!' (D Virgi.,,/tnt~ S, 26, P.L 16,001. 272), , 439 f~tc postbJl C;) V():ll\lI 5.i fi pteuntal ~f0 nn\lInltJ $enlnlfj~tic reUgloso.Slltrun~,J1I~b-i.FIn/nIner/III em \In eleilleni <Ie ve51Inlt"nm~leill unel ",,,'ro"4, U\ care a(;.(~sl:.J s."iv3T;1ea Plilll,d .'l:lcrlficlu ritual (hlp.~ zl\I.'l n\lJl~ 1~pirin (';lrc.se exprull:l rlOu:! ei ("ondj~lerelig'(;~'s: ~i.soclaJA. 1 440 PUnr.re:1 voalulul peslr. <X l dol tlliri e5le alC$t:at3 deja in C arm en<..J O e iugalU c4pitlt II",IH rIlM mb I'd" '''tilli vJ4, HI Uxlrll, '1 " 1 1INt'I JIlIIlJijilltl" 1 O nm m XXV, 2T7 ~iurnL; P.L. 61, <oL 638). Ahe OIC$I~tldin !!vul Modlu se git<esc )"

pccetluieste savar~irea talnel este punerea cununiilor pc capetele precedente, nupriale ale incununarea antichitatea mirUor nu este un acr lirurgic de sorginte crestina, in clasicjl, racea din oblceiurile miresel

grecilor, urma dupa ic~jl'ea (ekdosi.r)sau Incredin\3"ea

mirelui. !ji, dupa Cllm relese din scrisoal'ea Sf'iintului Grigorie de

J I" " " " " ',,,

Nazi(lnl.4~1j, vl'ernC:l sn, ritul uvea lIn ill

car:l(:lcr

volllnt~lr

: ; ; i se

cuvenea s a fie Iodcplinir m o l dcgra[)l1 de t:1 I,,1 1I1iresei (".~" LUI)) era obiceiul in :lnlichit..~tea grc;u:ii), dedit de preot. 442 Me'z, p. 409, tex' ~nio'" 121; VoIn C",nnep, I, p. 396401, ,p"d Irist.riqu,. p. 238. In l'l'" .000$(01 sc p!l.we:t~ ~i ""llll obiceiulde
Thl.t.gi< 3 purl" -

Kleynhey

Gr

dK8, 110.Referhor I"

plut.lul , ",Ior.vezjp. 112 ~junn.), apud

p.

i i nil 'IlIlIlal Inif(le, c 1 fi ~

" n u n ta .,1 1

n o rin plept, ,

( O J nltnta.

441 VI.dimir Khoubp, C..iopH. "-",,, p. 108.

\'1:ldimir Kh<'M Jlap.C.nJNlilIJa E . n 108..

443 PI' peor. dr Ene Or.,"I.jt., L{tu",,, S p iJll4 .,ed. dt., p: 4S9. _ ~4~ Lt_231, PC 37. col. 3748-0, .",1 < 1K R!U.e', "c., p.I}I-I.

0 ,.

CUNUNIA - VlATA r,,'TRU IMrAAATUI

205

Fiil'a lndoiala,

"Iii cpiscopl

sau preop tropltneau ciisiitoriei

sa afumiim
0

acest aCI ca actul

CununiJe a) atleticc, Coroana (Cununa), semn al victoriei semnul alearga,

Sa

liturgic, incorporat neasciS.

liturglc de Incununare

In randuinla

pe filierii armein comperlulle vietii asupra cii aceta unul la luptii se este in Noul Testament in stadion, en toti victoriet dar
0

Acest Iapt

De lndrepcireste

a mirilor nu este de sorginte pur piigiina

(asa cum s-a spus uneori), cl ma! curand reprezinta

~i
0 crcsiinare

asumare
de

lllortii4<fS:"Nu ~ !viol - scrle Sfinelll Apostol Pavclli care alcarga infraneaza numai se prerniuli Alcrga!i asa
nOI~n eJ lri((i& io a J ii'l

a unei culturi Iiturgice

existente De

deja in perioada fapt, sunt contextuJ

form are

vieui

crcstine.

si

sa -I 11.131~1.
in

ioricine

simbolismul

cununUor

din Tainn casatorie!

pur biblie~.

de la toate, ~iactin } (0

(lin " n o.Jlri,n (ioasa, iar

Tertulian, scriitor ~i teolog cresun din secolul al Il-Iea, respinge in mod c"plidt obiceiul pagiin <IIIncunundrl]. Cu toate acestea atunci cand slujba (:~s1itorlei S-a dczvoltat treptat, Biscrica a (olosit ineununarea, pentru a expruna idei continute in mod

o Cor. 9, 24-25). in 3ce13~1sens vede ~l Sfantul Ioan Gura de Aur,

in cununile de la cas,ilorie, un .simbol al victoriei" asupra patirnii (conjugalitatli) ncstapanite44?, care aduce degradarea ~i moanca. Coroana, in Noul Testament, estc in mod egal recompensa divina ~i vesnici a dreptiilii durnnezeiesn. .Lupta cea buna m-am luptat, dlliitorla am sava~iL; credinta am p".l7.it.De acum mi s-a galiL cununa drepl.~Iii, pe care Domnul imi va da-o in ziua aceea, EI. Dreptul judedilor,
aralarta

direct in Sflinta Scriptura~46. La aceasta asurnare a contribua foarte mult autoruatea Parintilor Bisericii, care i-au dat un nou sens. Unul dintre acesu Parinli este Sf:1nLul loan GUl'a de Aur, are dii
COI'(Y.lna

nooa interpretare cununilor nup!ialc: oSe pune 0 pe capetele lor (ale mirilor), sunbolul victcrie! lor, cad
0

p nil

nllmai fIIie, d Ii fIIlllror celor (e all iubit Se va arata Mal-marelc

se apropie nelnvlns! de usa dis~loriei, ei, care n-au fost biruiU

de patimd. Dacii cineva, sclav al patlmii, s-a dedat proStitU!iC;, pentru ce mal are cl 0 cununii pe cap, el, care nu cSte altceva decat un in v in s? J '4 4 7 A ~se exrlidi f:lpluJ cit acccnll.ll, In sJujba Nunlii, c1de ~ pe punerea cununiJor, lar "'nclujala va intra In limbajuJ blscricesc. av.nd un nou nume: Taina Cununiei.

Lui" 01 Tim. 4, 7-8) si, .Ond

pi'iSLorilor,veti Iua cununaceanevqlyila a mariril" (l Pt. 5, 4) - ,.... ~i c ta robilor Tili ace::stora (N) via\o'i pa~nidl ... , cununa nev~ejila a rruiririi450 Spre .cun\lna cea neve~tejilii a maricil" sunt chema!i
5,111

cea to~i

cre~tinii, pe diferite dil, proprii nec~ruia (feCiorie

viala fa-

mIUalii), pcntru a descopcri in HrisIOS, prin Duhul Sfilnt, dimensiunea ipostaeica ce poart3 intreaga umanitatc ~l intceaga crcalie_
448 )eon Meyendorff,

c . .m.'lAl' ....

ed. O il_, p. 50.

445 K. R ilZer .p. 'it ,p. 136. 446 J"",n M eyendorIT . '" ma'klp .... ed. ell.. p. 50. 44? P.(,. 62. col 546. apll~ iIIlMm, p. 136.

~i9 Sflnrulloan Cum de Aur, O m iJiA IX _" '" I n",.ui, P.O. 62. col. 501.{,()Otr.d . rom. in UlN "",w"." qisIJ,uT P"'I#"""" J ,I II T"".",;, E,4ut.r
din Tit Ii

c."""""/b
tftf

r,;fn

(tad. din elinJ du~ cd. d O lC lnia. 1861, de Nhie",uLTheodosic A. . f.llol~e3J\u, aueure~tj, 1 9 1 1 . ~50 ,\f.Ii> fo ln U _ <i., p. 73. cd

F iI i m ." e n . ;

m1 fIi T t(tpl arilU ,k 1

n.s/T14 IfN I."Oril.llnt,

2 06

CI)NI)NIA - VIAT). INTRU IMI',\R)\rre

I!XPLlCAJ\A MJSTICOSIM60ueA

A TAINTIl

207

Calea ciisatoriei csre una din clUI" 'mparillc.,U ale condutci umafie ce sc reinnotcste in Hrlstos. Flecare calc arc privilegiilc sale. Privilcglul eaii conjugalc rezidii in faptul ca este in sine 0 cale rt unit.'i\ii in divcrsitate: taina a doi care sunt 0 singurii existenta, un singur trup451. Barbatul ~i ferneia care aduc In Biseridi dragostea dumnezerascs primcsc cununile cununa lor orneneasca drept marturie, imagine, Icoana a lubirii ce relevd viata in Talna ,-'is-ilodcL Cununiie apartine, primuc sunt, intai de toate. cununi impari'itc~i.S2. in mod evident. victcriei ~I:I nemuririi Inainte de toate, Domnului nostru, lisus Hrisios, ri'islignil
~iinvial:. Din acest motiv foloseste Bisenca vcrsetelc 3 ~i 4 din

estc de a fi simbolul preotlei lmpariitc.~tL In consecinpi, el irebuie s a fie rege (imparnl) dupa Imaglnca Imparatului Irnpiiratilor, Domnului domniJor, a lui (Irlstos tnsu~i~S~. Slava si cinstea cu care sunt ,ncllnuna!i

midi

SUn!

slava ~i

cinstea omului ca rcgc sau, mai binc 7.i5, cununa a creatiei.

.Cr~eli ~n
~ivii lnmulli\i, umpleti

pamanlul ~i.1 stiipani!i' (Fac. I,

0

25). Flecarc familie este cu adevarat consecin!<i

0

,.impar:i!ie.

mici biseridi

(3lna ~l

calc a Tmpari!\lei lui Dumnezeu. ~i accasra. c aiel, Tn Taina i

cununile

de la cisiiLOriC subliniazii

C3siLOriei, este inceputul unei mid imp~r:1!ii care poate fi .eeva" din adevarata tmparii!le~SS. .Slava" ~I .cinslea irebuie in[clese dupa lmaginea Slaver
kenoza, prin
~I"

Psalmul 20 drept Prochirnen Inalnte de citirea Apollo/II/pi de Ia Cununie: .Pus-ai pe capetcle lor cununl de pteire scumpc, Viafli au cerut de la Tine ~lie-al dat lor" (Prochimen, gl. al Slea, la .Apostot). In rugaciunea al'hicreasdi, Manruitorul Se roaga: ~i slava pe care Tu Mi-ai dat-e, le-arn dar-e lor, < ::1 sa fie una, precum Noi una suntern" (In. 17, 22). Or, ritul incunun.rii ne arata cil rnirli sunt i'ncununnli dlnlarea ~i binecuvf'nlarea "Doamne, f)umnezcul in C llflu n C ;tZ a -ip~dfin~ij". Sc impune ins;;
0 CLi

Cinste! lui HrisIOS. $tlrn cl aceastii Siava ~I acensui Cinste tree prin jcrtfa vie~U Sale: .S-a smerit Ira de pc Sine, ascuhator numc fiicandu.Se p~na la rnoarte - ~i inca moarte pe cruce. Pcruru aceea, ~Di umnezeu care este ~itrcbuie amintil, in acest context, ell St'antlll Pavel Ii chearna pc soli la ascultarc reciproci, dir)1cnsiune: d~igur, prea'n:'l113t ~i I-a d5ruit lui

mal presus

oricc

nume .. .'

(Filip.

2, 89).

in Taina Cununlet

slav"H~. AC'cnslii Siore

i : 1 f pc 501, panli 1 : 1sacriflciul vietii.

par a (wca, in acela~i limp, ~i 0 alt5 imperiale, este vOJ'bfl de coroanele

impiin'ileascii ~i de slav" cste cxprimala solemn tn imnograt1c prin

~e 1II'1nc:t ~i~ncunl)narii:

h) De aceea cununile

d :o r

1105In',

cu

n1i1rirc ~i eu

cinSle

adcvarata lmpiirii!ie, dupll modclul lui Hrislos, este ce(l " Mucenicilo[. Cununile sunl dcd cllnllnilc.: mucenicUor, ale

inlrebare: de ce n:tLura ~unl aceaslii slavii ~i

ciostc? Sau: ce estc un ,,(cgeO din pel'$pcctlv:L cre~tlnii? Roilli lui

4 51 N J(.'O l:t.5 lo ssky , cit. p. 2l9. drt. 452 l~idn. ,p. 219. 4S~ P Evdokhnov. 1 d in n ;lIlJ in 1e..e l. ( " I. t P 1 5 3 .

roartinlor. De :leeea, in r~nduial3 CUl1uniei i~i ga.~c~le locul, in mod sugestiv, LIoparul "Sjinli/or flll/fe/liti ... " Marturia drogostei, dup" chipul dsagostei prin excden\a, a Sfintei Treimi, se cxprim.i
,it ... , p. 220. 4,S Alex:md",Sd"n"m:lM. Fo, "" Lift .... ed. (it .. p.

~54 N. lo5sky .

rL

89.

208

CUNUNIA

- VlATA IN1ltU

tMPARATIE

EXPUCAREA ~tJSTlCO-SIMBOI.ICX

A TAINtn

209

in mod suprem pe Sl'anta Cruceq56. As adar, cununUe In

rn.'isurii, dacl nu mai mull, reprezinta martinul ca ~silava~S7. Calea Tmpiirii!lei este martiriul - marturisirea lui Hristos, $i aceasta inseamnil riistignire ~ su(etin!a. casatoria care nu riiSlignee constant cgoismuJ ~i autosuficlenta, care nu .moare sje~i peruru a se autodepa~i, nu este 0 cis.'itorie cre.5tina, Adevfiratul pileat .11 casatoriei de astiizi este idolatrizarea farniliel Insc~f, disiitoria Indreptata catrc fmpilriiria lui reluzul de a '''Iekgc

aceeas,l

(dire Eftrel1i (5, 20-33), care tnra~z<:; Talna Ciis1ilOrieiin raport cu unirea spiritual" dintre Hristos ~i Biscricl, ~i E val1 /,/ltlia dllpii 1011 11
(2, 1-12), care l$lorisee prezeata MantuilOrului 13 nunta din Cana GalUeii, Biserica Armenlei oCeci lista cea mai lunga de texte biblice refcritoare h. flecare din cele doua pal'\i ale tainei.

a) Pentru Logodna: Provo 9, 12-17; cant c.~nt. 8, 14: Os. 14, 6-10; Is, 27, 11-13: Gal. 4, 2-7 ~4i, 13; Lc, 1,26-28: 1 Pentru binecuvantarea rochiei miresci: Is, 61,10-62,3; 1 PI3, 1-9; In, 2, 111;
c) Peruru incununare: Fac. 1,26-28; Fac. 2, 212~; 15,61,9-62,

Dumnc7.cu1S8.

c) Tn smr~it, cununile sunt cununile rmparalici Cerurilor _

ultima Rcalitnte 459 a tOI ceca ce existf - suru scmne ~iacte

6; !lfes. 5, 11-23: Mt. 19. 2-9;

d) Pentru
2, 1-11461.
ridicarea

iii urgice care anticipeazii ceea ce urrneaza sa devjna existenta no,slrii - Impilriilia lui Dumnezeu. De aCCC3 II rugilm pe lmparatul Cerurilor S li primeascl in impiir4ia Sa cununlle celor care au fost readusi la starea paradisiacl ~i incununa\i ca reg! aj creatiei. .Doamne, Dumnezeul oostru, Care ai venit in Cana Galileii si nunta de acolo ai binecuvantat-o, binccuviinteazi!. ~i pe robii Tiij aee~tla", Primeste cununile lor in impariilia Ta, pllzindu-i cunui, f:irii de prihanii ~i neasupriti ,n vecii vecilor'460. tocul implinirii, .11dcsl\v1ir~irii Tainei Nun!ii esre impiir:1i!iaCerurilor. Lcctu rj le biblice

cununilor: Os. 14,6-8: I Tim. 2, 915; In.

Este cunoscut

faptul cl lecturile biblice din cadrul slujbelor

nu au Cost aceleasi pc parcursul istoriei 10<: la tnceput au Iost mai multe, apoi s-au redus ~is-au generalizat cele existente asta?;, Pentru Aposto! se citea din I Cor. 6, 15- 20, din I Cor, 7, 2-10 sau din Efcs, 5, 20.31162; iar pentru Eva1J/,h.li, se folosea tcxtul din Mt, 19, 3-6, privind Indisolubilitatea Ciis1ilorici, sau paralela acestula (Mc, 10, 1-9),.sau eel din Evanghelin dupa loan 2, 1-11,

ca-n randuiala actu"la4~3.

C rx ftx in a itia 958 din seoolul al X-lea prevede urrndtoarele iL -ctull: S lS

Eplstola dtre Evrei 12,28-13, 8 ~diin l.lIr.lngheliadupa 10<ln2, 1-11. fn eulrul c~tin ortodox, intai se cile}te un text luat din I'P J ilt

l.ccturile bib lice se compun din doua texte, cele mal imponante din Noul 'I'est:~mcnl, privind reve!a!ia asupm cilsiilOriel: E pilfo/a
410 N. lossky, 6rt. 6<. p. 1'7 C. Andronlko(, .p. ril .. m. cit . p, 305. iSS AJexlflCit-r SchntmWUl.. ,.." 1M I~fr"'r ed.

Ie A p o s k J /i/o rsau din F ..p iskJle, numit A p o slo l, ~aipoi un text lual
ft<, p. nIO vezi li ): bi l.. 462 A,G M.Rimon ,. ciL, p. 20>-207; 212-213 . p. lll,l13.

m.

461 A Ibq,',.
OL,

r w .1 o ti' r iI , . .l6, ,

P ll2-l.,.

0';9 16U1nn,P 91

p. 90.

60 Mo/i!l'nnir, ",I <II, P 8l

4 6 3'.U I" " ,

210

Cum;~IA

- VIAl" IN'ntU '~fPARATU'

ElO'LlCARl! A~USnc;o.slM80Uc;.\

A TAINEI

211

din E V d J 1 g h .li Lecturilc biblice. au rolul de a transmite inv:iliilura e. Blsericii, prill1i!ii de In Mantuitorul Hristos prin prcdica Apostolilor . Citindu-se int:ii din Epistolele Apostolilor; apol din Evanghelie sc amta cii. pcruru Intelegerea lui Hristos e ~ nzi, cum :I fosr .~hiI incepuL, nevole de predica Apostolllor, De 1:1et s-a anal intai de Hristos. Ei ne-au dat in!elegerc:1 adevam~i a lui HriSLOs ~i a operei lui manruiloare. Nu rnergem inl;;i b Evanghehe. en sa 0 inlelegem dupii capul nostru. invi(!~tura ApoSIOli]OI e In[elegerea adeviirata ~i compleu II tnvalaturii lui Hristos, care mnline nelntrerupt ~i permanent In Biscrici"464. Dumnezeinsca Eubaristie este locul prin cxcelenet :II unirii

cea de a doua lecturii biblic~ din cadrul Tainei Ciisalodei. Vi"I" care implicil ururea dintre Hrlstos ~iBiserici, pc care SO\IIircbule sii
0

mllrturiseasci

in propria unire, gilS~IC un all simbol foarte in vin. pri~

putcrnic in Evanghelia de La nunta: apa unnsformata

Sflngele sau, Hristos schimba apa crcatiei In vinul nou al noll cream.. . Aceasstii pritna minune preflgureaza darul vic!ii celei
nol, prtmlt prin Patilni ~i prin Tnviere. Noua vla\ii, in care cre~ti~i sum

incorpQl1\\i prln Botez si In care sunt chemati Imparti')irea Euharistid

s5 erea~

prin

estc, dupa stantul Apostol Petru, parta~lc I~ lirca dumnezciasdi.467. " Accasta nu inscam l1a ca nin~ele orncr\e~ti 1 1 1 c tle :lz a a mai de

dlntrc Hristos ~i Biserieil, lar Sfantul Apostol Pavel oferii cfese-

fi

<.:(,(::\

[Ut1',

l~'J<".l te consccintele lucrarea

A

IllS.iI

lntru"f;";'r-i.i

si 10"Lii

nilor imaginea ciisiitoriei peniru a contcmpla este modclul Nu inliimpliitor absolut pentru relatia dintre
Blserica Ortodoxli

accastii unire, care barbal ~fiemeic, lecturil

prima

" ales pcniru

un p~~aJ din Epistola

catre Efeseni; punctul

eel mai important

din ;lC'eSItext este unirea dintrc Hristos ~i Biserica. Sc ui!.; peen usor eli este vorbn de un text ecclesiologlc,
Cl, r n c li exacl, rislica, pentJ'u ca

nu In sens "institulio,wl',
Cc inseaillna

a m ta

\'ia~a

cllll;:1

pJecand de b Taioo Nun!ii16S, rnre esle chem:l!iI ,Ii exprimc comuniunea omului cu Dumnezeu.

s a implineasc:i,
Dupa cum am unde HriSlo.~
~ J

vii~lIl deja, Ciisatoria, c . : : Tainii., inlroduce mportul biirbnt-fcmcie . in !mpiirii\i:l lui Dumnczeu deja descopcrilli, Biserica sunt un singur trup466. Istorisiren

nunj.ii djn Cnna GalilcU (In. 2, 1-11), 1 1 1 care

pnrlidpa ~i Mfintuitorul eu uccn.icil $1 Maica Domnului, conslituie

m.'lnluiloare

; I

lui Hristos sunt accesibile

cresdnllor,

accede la stare" noua a omului indurnnezcil in Ilristos Estc adevarat di episodul nuntii din Cana a fost adesea

468

care pol

siuncn In aceht~i timp euh<lristicii, ecc!esiologica ~i hristologidi " Tainei, C:Jfe 3nun!ii posibilitatea lucrurilor intr-o celebrare print re nameni. transfornlirii slarii narurale a a bururiei prez.en!ei lui Dumnezcu

invocat dls5toriel

in

uecut

impolriva

tendlmelor

puritanc

pseu-

dQ-rnonabale, din cadrul unor grupuri care susuneau necuratia ~i re<.;olllandau eclibaruI en slngurul ideal crestln acccpt.~bil469. lnsa rninune:l care are IOC' la nunla din Cona Galileii, evocat.;1 in Taina C'isiltoriel, seoate in cvidcn\ii dlmenS,,''';luu/it(tt-l: 4 6 4 P rop ro f. d r . O . Sl~Jli1onc-, If C(ltn""j'lln ~,

C .~~~ l
<67 .C\I 468
1'(

1" . < e s t " 1n . . , .batO .... Bptuinlc . :'n

nwI

~ di e ~

""'"

f : 1 c : ep;'it1-;)~ 'ctulnt\ez~ll1 p
IllJlle" (I) Itl., l,

tlrt fl s a sd p a ,l d e S C !lC I n u n ep o fi a

v:\

A~S N. Lossky, _S<-nsttinir.aire ..... , art.

166 j.3I1 McyeCldo,rr p o dt, p. 52.

dL,

p. 217.

. r d C ' 1 rp. 192.

rI,.. p. 2t7. 4(j1) je:ln Me)",udorrr. o p o t:iL. p. ~3.

ri.

Lossky

tf ).

212

CUt;UNIA

V lA T A fNTRl) fMPAR.i.TlE

EXPUCAREA

MISTICO_SIf\1..80LIcA

A T ..tJNB,l

213

SlNC'lUr:1 liturgici

a Talnei,

CU lecfurile

din Sfanta Scripltlril.

urmare de ectenia mlceita si de ectenla cererilor, cace introduce rug:iciunea TafiiJ nostru, succedara de paharul comun, ne face sa credcm eli Taina Ciisatorlei a fost conceputa ea 0 Lilurghle Euharisljc1l~70,Tnslujba orrodoxa actual ii, acest comcxt euhartstte
esre lnc~ accentuar de canlarea chlnoniculut

Dumnezcu,
consecinta, in pilntcce

central pcntru statutul umanitalil ~ .in i al lntregii crea!ii.72: .Isaie, dJin!We{>Ic; I'e<:ioara a avut eveniment si a nascut Fiu pe Emanuel,
nurnele

Rlisarltul este Pruncul,

pc Dumnezcu ~i Omul; Lui, pe Care slavindu-L, pe Pecionra 0

ferlcirn". Acest tropar

este ca 0 icoana

a Maicii Domoului

cu

(koinonikon),in limp

Odighitna C~liluzitoarea, care vine S3 arate sotllor ~i

privcste direct viata oarnenilor, tndeosel

ee mlrli gusr:i din paharul comun- .Paharul mantuirii voi lua 51 numelc Domoului voi chema" CPs. 115, 13). .

Biscricii cii intruparea

~~a cum am subliniat mal sus, Slujba Ciisiitoricf presupunc panlClparea mirilor la Dumnczciasca Liturghie si Imniirtilsltea 10 (I . ,-~ .
~ I ,

de~i

practica

actuala
Potir,

pastrcazii

contextul

euhartsue

al

In rela~a lor intimli, conjugal1i. Este verba de 0 chemnre de lip aluzlv, cum se mtamplil adesca in imnografia slro-bizanund, de a consuenuza eli aceia care au fost botezau ~i 1mbriiClli in Hristos (Gal. 3, 27) sunt chemati s a dea marturie, in viata lor, dep;;~irii

c1sarorici, paharul cornun lOIU~1a fost acceptat, din pacate, ea un subst hut al Sffiowlui

oridirei conditi,i umane

rnai

ciizute

5 1 unitalii lor in Hristos: .Nu

..

fiind Irucrpretat,

simplist,

en un

csre ludcu, nlci elin; nu mal este niei rob, niei tiber; nu mai este
.slrnbol 31 vie\ii comune"471 ' redLlcand . c.a- sa-I orta. I;1 a.stfel nt.ve Iu l naru ral, terestru, en Talna. . Daton!ii
0

parte biicualeascil ~iparte femeiasca, peniru eli V O l tOli una sunteu in Hrlstos Iisus" (Gal. 3, 28). Dragostea conjug:llii unica

Irustrand-o

de participarea

la ceea ce

consacrii

istoric,

importanrei acestet probleme liturgice, care are 0 explicatic, dar ~iun remediu, ii vom consacra (r1:'1

,n ICe doua fiin!e. triiit.'i in Euharlstie, este chemata sa rcprezlntc 0 calc priviJegiat.'i a acesrei lIl<~rturiL In aceasta descoperim natura
profundJi a ciisiitoriei cresrlne, asa cum a fosr In!cleas.'1 in lradi!ia orlodox547~. Unirea settlor crestini reprczinra 0 m5rturit:

departe un capitol aparte: elisa/ona Ii Euhllnstia.

(11Iarlynlla Imparn~ci )

lui DUll1nezeu ce va veni, inaugurata

prin

na~terca Fiulu; lui Dumnezeu,

en om, din f'eeioara Marl,,47'.

Troparele din timpul "dansuJui liturgic"

, Dlrncnsiunea
.. 4 .

T n limpul

a'cesll.li tropar, ea ~ln thnpul cclorlalle dou~ carc-i

hristo!ogidi
t

;) Tainel Ciisiitoriei nu reiese nUlllal mese'I ~.I care alCage 10

clIO lecl urlle biblice

Intonen?a In limpul inconl'ur;iru atenl l.;! mod direct, asup'" a ceca

ci si din rcxtul primuJ UI. IC opar c:tre se t .

urmeaza, prcolul, !inand IlvangheJia In mana (1n practlen liturgidi a Bisericij din Grecia) sau eadlnd (ea in practica no;tStrii),Ii in pe miri de mlinii ~ imprcunii cu n~u inconjoarii rn.'lS;t, lnlr-un dans liturgic. Ca ~ila Betez, aceast.'i procesiune
in cen; scmnifjdi

ce reprczintii Intruparea

FiUI~i' lui

470 Ibid"", P 54. 47t Alexfln(t('r S c tu tlc tllta n n fiJ r tlH I..i f l " " ed. .
91.

(~ I I

p.

<172N . L ossk y, ItrL 473 Ibidtm, p. 21$.

t'iJ..

p. 217.

474 Jeon MeyendorlT. '/0 <II., p.

55.

214

CUNUNIA - VIATI( INTRU IMP,l.Ril'fll!

BXPLlCAReA MISTICO.SIMBOllCI( " T,,'NEI

215

eterna ""Iatorie 4'~c, alatoric catre Tl1'Ipiiriilialui Dumnezeu, care nu are smr~ir47Gl,nceputa de fiecare la Botez s, i acum continuata impreul'l<'i,uniti intr-un singur trup, in Taina Nuntii. A cum dansul lui David tn fa!<~Chivotutul Oomnului 01 Regi, 6, 14) exprima bucuria Vechiului ('cgiimiint, ln fel dansul liturgic in cultul ortodox exprima bucuria Nou lui Legiimanl. Dad intra rea in Tmpilrl!ia lui Dumnezeu se face prin Iruruparea Flului, p:iJ1ii~ianoastrii cu Dumnezeu se impline~te in Dumnezeiasea Euharistie, iar .eterna cillitoric a inccput; al doilc... tropar ne aratd, invocind rug~ciunca Mucenicilor, care estc calea dtre tmpiiriilie: Martiriu!. .Sflnlilor mucenici, care bine v-a~i nevoit ~i v-au lncununar, rugati-va DOOlOUlu~i se miinluiasci suflerele noastre." Martiriul

Persoanelor Sfintei Trelmi: "dislinctii in chip unitar, unitll in chip distinct, ceea ce este minunat (paradoxalY'~78. Unirea spiritual" a lui Hrist.os cu Blserica, ~ cum esre prezentara de Slantul Apostol Pavel In Epistola ditre Efeserli, capitolul 5, dar ~I 0 .5 :1 cum este sugcrata de I lristos lnsusi, in mod special in Evanghelia dupil loon, capilolcle 14-17, este 0 unire care conduce la Tat'll, 10 Duhul Sflint, Din aceasta se observf c i dimensiuoea hristologica a Tainei C.iisatoriei, ca inloldcauna, de altfel, este nedespiirlit:i de viala dumnezeiascii trinilam. Acesta este, de rapt, adeviiratul sens al tntrup:irii ~i a J ruturor actelor mlinluitQare: marufestarea Prea S!lnlei Trcimi in viata celor chemati ~ 0 impam~asc.'1. Altfel spus, ei sum chernat! sa creadii

in Bisericfi, in calttatea de .adunate

476 .~cepU(ur if ' ? i r a .sfar~l.t. - ve z i
( "4 4_

a persoanclor"

care-si

este forma suprema de miirturisire a viel;1euharistice la care sunt chernat.i, si sot,ii. AI treilea sl ultimul tropar, care, din nou,
jj

evoes pe Martiri,

4n

ClJUilm.r, trd,l "'" fSB, "01. 'J9. Bucu ...-. i. 1982, p 113-330 K. t.o.sky, .,. ciL. p 218.

s r .C r ig O r ie:a lN y s.se l, T4/~br 1 I1 I'I4 1 1 W t ! it'"1 i rom de p, prof dr, 0, 51i1nrtooe ~I Pr.loan !lugoi,n

de data aceasta lmpreuna eu Apostolii, ne af3L\ in sfa~it, Ioarte discrct ~i totusi distinct, care este natura cea rnai profunda a noil vieji, la care ne cheams sa dam mlinurlc477: "Slav" Tie, Hristoase Dumnezeule, laud" apostolllor ~I bucurla mucenicllor, a caror propovaduire cste Treimea cea de 0 (lln~~".~adar, unitatea entre care este chemata sa llnd~ d ....g.ostea conjugalit in Biseridl nu este niei nlai mult, niei mal pUlin decal unilalea trinitam. fistc unitatca absolutii in diversilatea nu mai pu\ln nbsolulil, dupii imaglnea
..f7,) A le x a n c (e r S ch rlteln an n . F or fh t 1.Jf... , p . 91, i

dcpasesc, din ce in cc mal mult, conditia de indivizi, pcrsoana Ilind prin deflnitle !lin!" in comuniunc, dupa chlpuJ Persoanelor Sfintei Treimi479, Cu ajulorul Sf~ntulul Duh, aceasta credinta Ie poate pcrmite sa ajunga hi starea (lpostasul) barhalului desiivi\~it. la masura vnrstei .depJiniilii\li lui I lristos" (Eles. ~, 13), La aceastii miisurii a "vftrstel deplin~lii\ii lui Hristos" suru chematl t.o ll oamenii, lndifercnt de starea lor: fie prin feciorie, fie
4 7 8 s ta n ru l G riS O ricde N a 1 J a n z ,en, S
t:fIf ..,g " 1 1 ri iD g iu , trad. IH

r o n 1 .d e P r . f .) r o fe L t . .

D. Sliinllooe,AM$o:",I"l)ucur~ll, 1 9 9 3 .p, 21, '''~

tr a d u c a t o n d \I _1(7 .:.:..D f n O W llllt'Z t U c l \1I\~ dt n flio ~d.a r in tr e it in P e r so a n e ., : c n e v in e 0 lu m in a u n ie l, d a r d ~ in C llip \ll'\iL '\r ~uin itti in ch ip (ll'ilifl(;L b
O 1 s tin q il a u 0 U p s q tc c k : u n fta te ,I W 'litn le nn \1 0 1ip.~l ede d ls r in < 1 iC ', .!irKtu n lin a C 'a V rt1 i T a", '" nue .Jesp<lrJltide I\.min. '" l'il1 ~ de luntin:c!a ()"h S l1 Inx . u ~ ec d e d is tin c te ~td b tln S CC tT :l :ee u n it. T o c m .1 ip c n tn l cl P e r s o a n a h t 1 ih .li n c T c d is lin c UC " J T a .t : i e u n itl (,\1 F l\lI \ I i(0 0 " 4 '\1 e n m ld e " I n ifl c u E l. e d i.5 lis \(1 -5 . , p ( i c : fJ . E o W lita & ec a n :n u t; h p 1 irJ(~ d i.s c in q i:l itC X lr e~0i d is tin c p e iu b tl(J Q .r e : illb care n u poote.sd n\1 ~ : a J 1 ill u o iU lt e " c: 479 N. Lossky, _, cit., p. 219,

nom de ....bsol

*'

Paradoxalul

216

CUNUNIA - V J A 'rA iNTRU tM P A M ,-rE

EXPLICAREA MlSTICOSIMUOLICA A 'rAINel

217

prin dlsatorie; urmand c~i diferite, sunt chernati s a descopcrc in Hristos, prin Sl'lintul Duh, aceasta dimenstune ipostatici ce paarra inlfeaga umnnitate ~i tntreaga creatie. Datcrita irnportantel acestui

prezentei dumnezeiesti ~ai devenit .nalura"*. In Hristos, starea omului este readusa insii la stralucirea inilial:'l, rnai mult, la desava~ire, la ,mlisura deplinilmpi lui Hristos' (Efes. 4, 13); ~i prin OOICZne-am Irnbracat tOli in Hrlslos~81; iar daci exism preoti 7n Bisericl ~i daci omului i s-a redat vocana preopei, acest luau inseamn5 ci rolul esential al acesteia eSIC de a transforma Intrcaga via\a a omului in liturghie a imparalici ~i de a descoperi Biserica - Trupul lui Hristos, ca preotie irnp:lr:1tc;lSca a lumii manruite: .Iar voi sunteti serninuc aleasa, preotle impiirateasc.'l, neam scant, popor agonisit de Dumnezeu, mlnunat.~" (I PI., 2, 9). ca

aspect, conform cirui:! castitatea (fecioria) ~ivin\:! conjugnlii (familia) nu se exclud, ci mai dcgrabii se lrurepatrund ~ise
complctcaza, vom dedica acestei problemc un capitol separnt. ~I 7n cndrul -ruinci Vrednic de semnalat 7n acest context este faprul di aceste [rei tropnrc (in ordine lnversa) sunt interpretate Preoriel, in limp cc viitorul slujltor, dus de .niHni de preoti sau de diaconi, inconj(X\r~ Sfnnla Masii, sarutand colurnlc acesteia. Vocalia preojlet estc vocatia principala a lui Adam, in care el trebuia sn primcascli lurnea ca un dar din partea lui Dumnezeu, sa 0 sfinleaSCii ~I s5 0 ofere Iaapoi lui Dumnezeu, ca-n Llturghle. .Ale: Tale dtntru ale Tale, Tic iii aducem.de toare ~i pentru toate". Preotia ins.; CSIC 0 calitate ~i 0 lucrare dumnezetascd; IIri5105

s a vestili in

lurnc

bUnal~\jJe Celul cc v-a chemat din intunerlc

In lumina Sa cea

Ridicarea

cunuailor

este Preotul prin excclcma. ..Tu ~ preot in VC:lC, dupa randuiala lui Mclchisedec" (Evr, 5, 6), iar preoui sum rconoun ai preotiel lui Hristos: .Oi Tu estl Cel ce aduci ~i Ccl ('C Te aducl. Cel cc primesu ~I Cel ce Te Impaf\i, Hristoase, Dumnczcul
nOSlrU... (din C~nonul Euhari5tic) Prin tnlrUpare, HristOs, Adam cel Nou, 1 1 rc[ace pc Adam cel di7,UI ~i-i redii voealia preOlicL Dar nu l1umal lu; Adam, prill care de altfel S I;! lranslnltea aeeast;, vocalie tUluror celor niis~ulj din el, ci ruluror cclor care aeum se nasc din Adam cel Nou: ('usa du hovnkcaSli, duhovnlce~lj, PI., 2, 5). pl:'kule
,,~ j

.Primelte CuuuniJe lor in Lnpin'it-ia Ta, p~7Jndu i curati, !lira prihanl " neasupriti to vecii vecilor. ~ L, Ineeput, mirele ~i mireasa purtau cununilc pc care le primeau in cadrul Tainei C1is.~torlei,limp de opt zilej astiizi insii ele se rididl de pe capul rnirilor ~i se rea~azli pc Smn~' Evanghelie, gesllilurgic insopt de urmatoarele scurie rugiiciunl-binecuvantare: "Mllrlt ~~ tli, mire, ca Avraam, binccuvilntat parundle lui Oumnezcu", pentru mire.

$ a f ii ea

Isaac, sa

I.e inmulle~U ca lacov, umblilnd 7n pace ~; lucr~nd in cirCpt;llc .~iIU, mireasa, mariti! sa fii ca Sarra, s a Ie vesele$U ca Rebeca, s a [e inmulle~ti ca Rahela, vcsclindu-Ie en b~rbalul lliu ~i pazind randuielilc Legii, c ~ a binevoit Durnne;tcu, pcnlru mueas;; i
480 A1c",,~ SdUl1c",.,nn. For tIN L ift ... , p. 93 rb 481 ..Op in H l ~\'-;tli txJre?~t .Ut H ris to s v-ali ,"'llllri('3t" (ra t

vol in~iva, ca pierre vii, DUlllne?cu, prin

s~fi!1

lldi!i

spre preo~ic sf~nta, ('a sa aducc! I icrtfe lui lisus

HnMos'

A(bm a incetat sa O1:Iifie pleot al universulul ~i, d.n cau?:!

ciderii acesluia,

lumea a incetat sa lnai fie taina a lullirii ~i a

3,

zn

218
CUNUNlA - vlAT.!. IN'r~U IMP)\R)\TIB

opta, dind avea loc ritualul dczlegaru sau al rididrii Cununlle sunt cununilor. Acesre coroane erau tacute de obicei din .fe1urite flori; mireasa trebula sii poarte cununa pe

douil coroane, facute asemcnca coroanelor Imparatilor, care sunt scmnul puterll, al sliipiinirii - la oorbali; ~i al [rurnusetii ~ial curiiliei vlrglnale la fecioare462. Dupa ee a fest creat, omul a Iost asezat in mijlocul ralulul ca un rege, ea un Imparal al spre ~i a-l universului a-t stapnn! umple sa483 . in trodi!.a poporului nostru exlsta obiceiul ca flecare pereche de min sii poarte coroane confectlonate din rarnuri de copac, panli in ziua a
0

cu prezenta

pereche de cununi,

EXPlICA RaA

M'STI COS' MBoue

A r",NEI

sau mireasa ins.'i~i, ca si-n vechime miresele romane486,

sau mirclc'0 4 8, 7 dupa

cunun~. Cununii de busuioc,

~ P

o c h i u l u i ,

219

penna de mire de la pallirie, p5nli ce nu arunca nevasta

sa
eununa"485. Tn aile cazurl, ca in Bucovlna. coroanele erau confectlonate din monede de aur ~i de argint (mal nics in linu[ul Dornei). sau din flori naturale .de gr~d!nll ~I de camp.

cum ne spune un dintec popular. .Pe din ;O S de Ostri!a488 s.~i-o punem de noroc. Paste bod badil" Pe capu-t sii i-o punem, Boii pasc ~i iarba cresre Numele sa i-l schimbam, ~mi irelentinereste. Pe gure u b Boli

S a
f i e d m g i i m i r e l u i , M i r e l u

pc care Ie culcge
cap nu numai in preseara cununiei, ci ~i 3 doua zi
13

pase la
larba verde,

cununic484 o astfel de coroans purtau mtresele din Transilvania ~i chiar din Ungarla la
cununie

Mirele-n zadar nu sede. EI

cu mana noli aduna, lJenulii48
9 de

~i dupa
aveau

accea, in unele

paf\i panii

i ~i socrilor lnvelcsc, adicii panii ce n-o impodobesc, ca ncvasta. Cand au s-o invcleasca, atunci 0 ia de pe cap, inr dupil cc au tnveln-o, laras,l o pune indlirat, peste lnvelitoare. Aeeasta cununa e cununa ei de mireasa, pe cnre 0 pastrcazii ~i dupa cununie, in ladiL
Sal PC!

C
4 9 :$

pilrinlilo r"'90.
Sf. Y .1 S U e l ee
.\1 ;1J 'C .

Ridicarea cununilor trebule insa pusa in legalud cu ruga- elunea ce

0

8 \J c o v tl\3 ., ~lnurutCem5u,i.

& rlm . P ""'4 'dI. O m ili/fA H txIIlm no ... tro d . ro m . Pr. d r D. Fecioru. in PSB. ""'. 17, DlIc-"r~, 1986, p. 69 01 70 . 4 8 1 S .fl_ M a r i::J D/'t'rm J ,tt .,

489 In acest toe s<:pronun!ll nun"l~ mlrts<:l.

succede. .Doamne,

019051'1. Marlan, .,. tiL p. 209.

Dumnezeul nostru, Care ai venit in Cana Galilell ~inunta de acolo ai binecuvantat-o, binecu- vanteaz5 ~i
pe robii Till ace~lia,

lit R ." ,A n ;'S lu J I"

ist." ;" " " '.4 K

M m /N l1 'llrW ,B o c u fe 1 u .

(99), p. 2OS.

care cu pu.tarea Ta de griji\ s-uu inso!it prin unirea nunlii; binecuvllnteazli 'n(rarile ~i ie~iriJe lor, irunul!e~te eu bunillali viala lor, prime~te cununile lor in Imp);- ralia Ta, pazindu-i curali, rora prihana in vecii vecilor". AceaSta
485 l~iJlmt, p. 206. 486 End". p. 6 3 ;

unele locuri, preeum hl'naoari1 pc Tflrnava-Micii, CUlluna nceasta o

poar1;;ea decor d", enp pesle invelitoarc snu lliifral)1,' nu

numai in tirnpul nUIl\ii, ci ~diupa

a,ccn un an tntIeg
sau p~nii ce a aYUI primul prune. Ascmenea ~imircle de pc ac(!ste loeuri, nu arunci.
482 Pro prof, dr. r;n c BranJ~,e, 'p, ,il., p. 459.

( A r o " "" ,,,.,t.o nil ,,

til

I'.

jlon'bUl ~..,o",i ,"ah4ftd It ~ isIub Jl dmkuIR jrm'" 487 S.fL Moriah, .p. ,iL p.

209.

4 8 8 O s tr it.:l c:!i(c\an sa l ~proape (Ie P n lt, in

220

CUNumA - VlATA tm'Ru

IMI'JJl..i.'flE

EXPUCAJU!A MISTICOwSIMBOLlCA A iAtNEI

221

rug!iciunc, care 1ncheie Slujba Cununiei, fiind urmata de 0 urare - blnecuvdntare a Bisericii ~ide apl)/iJ, sintetizeaza elerncntele principalc ale Sfinlei Taine:

cum Dumnezeu a insopt pasii taniirului Tobie cu inger piizitor (Tob. 3, 17) ~i l-a unit cu Sara (Tob. 8), pe care a pazir-o curata, neatinsii de bilrbat (Tob. 3, 14), pentru a-l

mireasd

- Unirea biirbatului
Sfilnlului lgnatle

~ia Iemen s-a fiicu~ urrnand sfatul cu binecuvfintarea arhlereulul

c1nstita (rob. 3, 15), a~" cum a legat puterea demonului alungat de mlrosul ce iesea din caluia arzanda cu inima ~I nealu! pcstelui (Tob, 8, 2-3), tot asa Dcmoul, Care i-a .filcul pe Adam ~ipe Eva"

al Amiohiei,

"dupa Domnul, nu dupa poftii"'91. CCI ce a venit 'n Can" Calileii ~ia binecuvantat nunta, Hrlstos, Arhiereul arhierellor, este rugar sa-i binecuvanteze "Doamne,
ace$ia'" .

(Tob. 8, 6), va blnecuvanta dille, pasu, intriirlle ~iie~iriJe mlrilor

~i-i va piili curau,

pe loti cei care se vor uni In Taina Nun~ii:

nostru, Care ai venit... ~i pe robii T~j

Dumnezeul

rad de

pribanii ~i neasupritl, pentru a intra in pe care, sim-

bucuria Tatalui ceresc, unde-i asteapta cununile

- Unirea lor nu satisface ncvoltc [mediate ale ornului ~i nlci nu mmane lntr-un pJan pur omenesc, terestru: ci Impllneste

bolie, le-au primit deja. Ceca ce au prirnit acum ..in tainii" vor primi, dacl vor triii in Duhul Evangheliei vtata lor In Hristos ~vior dcvenl mireasa a lui Hristos, deplin ..cununa cea neve~tejita a m~rlrii", "in ziua cea neinserata" a Ilupiiriilici lui Dumnezeu.

vocntla dala eelor doi prin actul creator, de a fi "un slngur trup" (Fac, 2, 24). De aceea, unirea lor sc reallzeaza in ..Hristos ~I in
Bisericf" (!lfes. 5, 32). adicd in Taina Cununiei: ..... Care cu puna rca Ta de grija s-au inSOjjI prin unirea nunui". - Tn 1..1in~, omul ~i depii~{iIC propria condipe, conditla umana; ~ ,de~i este ~i0 i realil..1le terestrii, fapt pentru care

.Apolisutiece din nou referire la nunta din Cana (,nlileli, cerftnd

binecuvantarea DomnuJui, Dumnezeu Constantin ~i rnaica sa, Elena, ~i ale SflIntului Mare Mucenic Procopie. Dadi evocarea Sfinlllor !mpiirap Constantin ~i Elena In cadrul Tainei Cununiei pcntru impara\li divina, evocarea lui Dumnezeu, Incununati eu ajutorul precum rugiiciunilor ~ Maidi tmpiimli ale Sfintilor Apostoll, ale Sfin~Jor de

Bisertca se roaga sa .Jnmulteasca cu bunat~i

viata lor", nunta

~iintocmai

cu Apostolii,

constituic 0 .na~tere" a celor doi in Tnlpul unic al Biscricil ~i inceputul ..clcrnei ciilatorii" a lor Cal.rCIlnpariiti,a ves,nldl. Pt:nlnl .Iupta cea buna" ee au de Juptat, d\Jiiloria pe cm-e 0 au de s5vi\~il ~plentru credin!'l pc care 0 au de piilit (II Tim. 4, 7), Dumnezeu le-a .galil eununa drept..'ipi" (II Tim. 4, 8). De aceea, Biscrica se roag:'i: .... Binecuvanteazii intriiriJe ~i i~lrile lor ... Prim~te cununile lor in Tlnp:'lra~i:lTa, piizindu-i curali, flira de prihanil ~ neasupri\i In vecii vecilor".
491 SllinluIRnotle, 0". l Polk""" eel. cit, ". 227.

se explicil [oarte u1r, rllmanflnd ea simbol

ere~tini, c<.rc, ulterior, vor fi incorona!i neccsila de
0

patriarh, ca semn aJ investiril ~i explicape aparte. Smntul Procopie

a J rec::unoa~lerii lor de puterea

SffinluJul Mare Mucenie Procopie a tmil pe vremea impiiratului

Diocic!ian,

care I-a randuil voicvod de naste in Alexandria Egiptului, pcntru virtu~le sale, iar dup3 ce s-a convertit Ia crc~t!nlsm ~i a devenil

apiiriitor al cre~tinilor, I-a osandit la mOHrt.e.tntr-o noapte, fUnd

222

CllNUNJA

- VlAT}. INTRU IMP}.RATre

~UCAREA

MIST1CQ-Stl\1BOLICX

It. TAINI

223

in lcmni!iI. nu venit la el .douasprezece declarat cresune ~i, fiind internnnate

femei de neam bun", s-au la rilndul lor, au spus cu

slujitor aJ minunii. Alunci adancul l-a trecut pedestru ncudat Israe~

arum Fe crorua

pe Hur.i.s.tos L-a nliscul

dupa_

r a m siim:intd. .

Mare:_l.

bucurte. "Primc~1e-ne pe noi, Doamne, in cereasca Ta dimarn"492. Traduia ne spune di Stanlul Procopie Ie imbiirbiila in f~!a
mortll, sf~tuindu-Ic sa renunte In bucuriile ce vin din casiliorlc,

pentru a alerga, prin martiriullor, Mirelc Itristos, .femeil.:

catl"e nunta cereasca, nunta lor

trecerea lUi Israel, animas neumblatii; iar cea lara prihann: d~pa "( rea lui Emanuel a rnmas ncstricata. Cel ce e~ti ~mi al mamte na ~c, '''4 9 ft ai fost ~Tic-ai aratat ca om, Dumnezeule, miluieste-ne pc nor .

cu Mirek: Hristos493. C, dovada n iubirii lor netarmurite

elilre

s-au dus I. moarte cu veselie ~ieu

bucurte, ca la un ospii! de nun,,; ~I acolo ~i-au pus capetele pentru Hristos Dumnezcu, invrednicindu-se de c:irnara cereasc.~"94.

In Arhi.ratikon,,1
siivnr~it~ in cadrul

grecesc, dupa Dumnezeiesut

care Taina Cununiel este Lilllrghii495, I~ apolisul

Cununiel, cladi este Durninicil, se adnuga ~piartea spccifidl npolisului dumlnlcal. .Cel Ce eu ventrca Sa in Cana Galileil. .. ~(idad\ este Duminici) a Tnviat din mortt ... -496 Un element de asemenea ccle doua Arhierntikoane nou ~i semnificativ in randuiaJa din cste urmatoarea recomnndare

upiconala: ..dupa -Pentru rugllciunile ... se dlnta -ln Marea Rosie ...... 497. Dogrnatica,gl. 5, care se intoneaza la vecernlile Dumlnicllcr; ell glasul de rand 31 cincilea: .tn Marea Rosie, chipul Mircsei cclel neispitite de nuntll s o n scris oarecand, Acolo Moise, clespallitor al apei, iar aiel Gavriil,
492 Viqik Sfoqil4, ,.1""" lulu, Et!ilwa F.pucoplei IIananuIui, 1997, p, 119. 493 R.l'..... Ib~. SJ., .". <iL. p. 50. 4901 Vitfik Sfinrib" IT /,,,,,, lu/i" ed. ClL, p. 122.

49~A P X lIP O T tt(($ V .Alena 1994, "C"~iAI)eQ S

496 IbiMm. I " lI S , vezi A n ex..1 3 , ~iCrllJ

EU~MI.1~'

AI rltiboti./t#1t (lit h"rific~

497 loU"", p, liS.

cu., J ) 8 14..

ed.

496 Ou.;},

M ,,,. . Hllcure~tl,2003, p. IBM

de 345 (Vogm41 IhI, g t '. S In VeO<"rnb

litul)bat .i. seam).

T a in a iubirii in T ain a L n p a r3 fiei

(Cununie

~Eiuharistie)

Din cercetarea codtcilor ~ia evhologiilor tiparite reiese di pan~ in secolul al lX-lea Blserica n-a avut 0 slujbii proprie dis:itoriei, separau de Dumnezelasca Euharistie. in mod normal, dupll dis~tori~ ctvila, mirii cresuni luau parte la Dumnezeiasca Lilurghie ~sie impartJi~au; acesta era acrul care. dupll Tertullan, pecetluia clls~tori3 cre~tina, T n primele secole cresune, viata lilurgidi ~i-n consecin!3 cuitul cresun erau simple. ins a foartc intense: "ill fletar. Zi Jtarniau intr-un cllgelIn 1'lIIpl" Ii, frangalld pJinta til caJd, lua flllpr,una hrl1/1a [1I1f'11bUflin. Ii tntm ("ratia inimii, loutland pt D U IIIII'ZtU{i avalld bar In 101

popond"(Papre 2. 46-47>,

226

CUNU~I" - VIA"rX i~TRt.: t~1pA.RA'I

500 Idenl, Tbkuirm DllffIHntl'",l; (,J'/.u rzh ii $ Dnpn "i"IA tn H"ulf)~Imd. ronl. Pr . pro! nr. Ene Brnni~,e ~I P,. prof. d, T. Ilodog;oc. Bucu',*'i, 1958. p. 13

Vial" crestinilor Mantultorului

era

0 vialii euharistica, ~i recapltulata

In care jenfa permanent credintel in

era rcacruallzata

J tolngerea
an.

painii", ~I 0 viata jertfelnlca - dovada

~ia urmfrli iota Ie a lui H rtsros, panli la martiriu. "I'ainea vietii"

6,

35, 48, S1) ~i .jYdharul mantuirij - Trupul ~I Siingele Oomnului

(adcviirala mancare nnuror timpurilor .dne

s a infrangii. rnoartea

~i lr.iutura, In. 6, 55) - i-au facut pe creinii in fa\a marririului, stiind eli

Ol~n1\nca din p5inea aceasta viu va

n in

veci' (In.

6, 51),

pentru cii acela care miinandi Trupul Lui ~i bea Sangele Lui ramune intru Domnul ~i Domnul intru el (In.

6, 56).

Din momentul nasterii sale pentru Impllriilla lui Oumnezeu pnn Botez - omul trii.ic~te Intr-o continuii tcnsiune, asreptarc ~i mlscare in acelasi timp; fmparnlia urmeazii sa vina desava~it, viala vcaculul ce va lui Dumnczcu a venit ~i ~i curand, .a~lept lnvierea mortllor vina". Pregustarea

sa

sl chiar tmirea
particlpd la

nnllelpatil a impiira!iei lui Dumnezeu prin care omul intra in comuniuoe "iala lUi I lriSlOS-l99u, rrnand ,0, Hristos in Tmp.'Ira\la Sa: Hristoasel 0, Intelepciunca Da-ne nouil
$ ~

se face prin Sfintele Talne, cu Durnnezeu, .irnpartil;;i cele desllvar~it cu ~i Putereat

a sc Pastlle

mari ~I preasflnure,

si Cuvantul lui Durnnezeu

oe impiirtii~im cu Tine, mai cu apevarat in zlua cea nelnserala

Tale!' Alat sav~r$irea Sflntelor Trune
500,

" Impiira!iei

cat

~i

inlpllrt.;~irea cu ele, cnre repre-zinta tcrmenul ultim ( ... ) al vie\ii In Ilristos, se reaJizeaz3 in cadrul Sfintci Wturghii care ocupll I(>('ulcentral in viala Bisericii. De aceca toa~"1Teologia Liturgic.;
499 N. Cnb:lslltt, D~sp" VWlfI $ " 11riJUlI, lrod. fOOl. de Pro prof .. df.. T. Bodogat':,

BU(II,c~1li9.& '9 .

CUNUN1E :~l EUHARlsTt

227

scoate in evidenl-'i earacterul ~i caracteruleuharistic

0

liturgic al intregii

vie\l cr~tinc intrucat en a

1)01 Ancln:'\v louth. D;."bi, AmJpagituL 0 ;n,-roJI~~'"1(md. run). Seb;l$II:\1l l\1ot(ioval'l Dci$15,Sibiu, 1997. p. 40. . ~2 Pro prof. d'r. E. O rnt)l~te.1)llrlicipM r..a U rurr/,l" R oll1aoia C rc:;;tin~, uC 'urt:~lI. "I B

31 cultului

slujbii

nu se poate oneia

r a r a Euharistie
0

si, implicit, al Bisericii. Nid

503 Andrew loulb ,. tit. p. 97.

1999.

devenit

..eentrul

mUUnlrii dintre Dumnezeu

~oim in Hristos, adlcil

lnirna eredin!eiere~tlnesOl, ~i lenslunea, si asteptarea, nivel, ,niciclnd

asa cum

vedern in via~'l primei

erau la eel mai in:!lt activii ~i integrala

comunitii\i cre~ine

de Ja lcrusalim (Fapte 2, 40-47). Aluoci si miprea nu s-a realizat mal deplin ~i mai i'n

adevaratul

in\eles al cuv~ntului participarea

la Llturghlc, ca In Biserica primclor veacuri, allidi in epoea persecutiilor ~I tn vrernea de str51~lcirc ~i de glorie care a urrnat dupa aceea sau in perioada de aur a istoriei cresiine (sec. IV ~i yY5iYl. Oumnezeiasca Ururgbie, in cadrul
jcrtfa ci1reia are loe

Euharistldi., este acurl, lucrarea ,n care Dumnezeu coboarii la om

~ I apoi 1 1 ina Ita pe om la 1 '.1 ,de aceca ,n miscarea

ac\iul'lii lilurgice not lrebuie sa vedern mtscarea, in lnapoi 13 EI prin miscarea
rerrnenii iublrH, lui DUJllnezeu intoarsa in afara sprc nol, in creatie, prin .care ne aduce

noastra

iubitoare

de raspuns'503. Tcologia apuseana

inlerpreleaza Dumnezell

Euharistla rnai In~11 in sensu I de cooorare pc altarele Ijisericli. In realilalc 1 :1 euharistica

a lui insa, fiiril 5 a

de ins~~1 cereasci

neglifeze aclul cobodlrii lui Dumnczell nOi, .expcrien\3 slujba Euharistiel, a lucrarii ne vorbe~te despre

ini!iaHi, marrurisita

inal!<'lrea noastrii. 3eolo

unde S-a iniiljat Hristos, ne vorbe~te des pre natura

228

CUNUN'A

- VlATA IN"'R'J IMPARATle

sfinte cubaristice"S01. Acosta este nesingcroasli

motlvul

pentru

care jertfa Liturghie. ~i

de pe Sfintele Altare ~i Durnnezelasca

chiar Intreaga rugiiciune a Bisericii poartl[ numele de Mulrumire, Euharistie (a multumi, dovadd de rnultumire). Toata Liturghia este o multurnlre de la Inceput ~piiln:! In smr~it ~I, daca acceptam

en

in Hiserieli t01U1sc petrece in comextul in mod evident euharistidi.

determinand

lIIUrghiei, atunci rezuhii

:I

eli dimensiunen

esenlfala

Bisericii este cea in Vial" Bisericii, la Bisericii ~ a

Aceasta are ,mpllCOl!ii profunde modul de raponare a ~linului

Biscricil [a tmparii!ia lui Dumnezeu:

- cresunul
consecinei,

este miidular

al Trupului

lui

Hristos si, in

- impii~irea comunitar snu, eccleslologic,

lui cu Sflnrele Taine arc loe lntr-un mod altfel

spus,

Sfimcie

Talne

au

caracter

- Euhadstia, care riim~ne in centrul vlc~ii Iliscrlcii. raporteazii toiul la Ympiini!itl luI Dumnczcu,
perspectivii esl""ologica,

adicn IOIUI se siwrse,sle

in

RUHARISTIA tN VIATA BTSERICII Cuvintelc Mfultuilorulul "dresate uccnicilor ~I, prin ei. intregii posteriL~!i sunt liimuriloare pentru
:I

lntelege rolul Euharistid in

fj

Vi"!" Bisericii: "Eu sunt Pi\inc~ ,ea vic, (Alre S-a pogorllt din cer. Cine nlanandi din pflinc.:" aceaSI:1 viu v~
so -;

in vcd, lar Pi\inC:l pc

Pr Rorl'i R..,dulea.nu.

AJexantlt'r Schute111:an", F.uh4riJtut. LrJet ronl

An.1stMia.

13~,,[esu. 19'Jl. p 66.

CUNUN1~ ~I EVH,\RIS'I'lt::

229'

care Eu 0 voi da pcnlru

viata lumii este Trupul

Meu C ..

506 Sf. loan GllrJ de Aut. Omilil'" J\I.lIi. ()uliliQ 825. Imet. PSB, vd. 23, B cul~, u 19!)i, P 936

-i~

rOI)\,

Pr l). rtoro.

In

) Adcvarat. adevarat ztc voua, dad; nu veri manca trupul Fiului Omului s,i nu veil bea s~ngclc Lui nu ve!i avea via!ii in voi. Cel care man:l.ncii trupul Meu ~i bea sangete Meu ramane mlrU Mine
~iEu

m u uei

(In,

6, 51, 53-56).
~i harul manruitor, prin

Dacii prin celelalte Sfinle Taine ni sc impiirt.;~~le Sfantul Duh prin care avem 'infierea duonnezeiasdi Eubaristic ne impa~im de tnviere, cu tns~i Iltistos in Slate de jertfii ~i avea piirt:l.~ie
e ll

r a m de

Care nu putcm

EI ~. in

consecinta, nu putem dob~ndi milntuirea. Teate actele liturgice ~; cu alilt mal mult Euharislia .nu pol fi socorite COl0 reprezentare sau drept chipuri ale opere; de milntuitc a lui Hristos, asa cum sunt riturilc din vechile eulte de misreni. Ele trebuie socotite ca forme de exprimare a lucririi mantuitoare savar~ile mea, nu chipuri de privit; ca forme scnslblle in care se implinc~re Iucrarea neviizutil a lui Hristos. Prin clc se arnla credintei Hristos Insu~i prezent ~i lucrator prin Duhul"SOS, De accca pentru Sfiintul loan Gura de Aur nu exlsla numal 0 Identitale de scop ~die savi\i~ilor tntre Cina cea de Tain1i ~i ,1el'l[a Euharlslic;l. ci ~i 0 ldcnutate de loc. .Pe smnla MI,Sii.nu e cevn mal putin, C~ci nu a I1icuto pe "ceca pumnczeu ~ipc (\ceaSlll omul, ci ~ipe ace"~ta tot Dumnezeu, tnsa~i aceaSln c~te cea pc C'lre !Iris to. 0 inconjura c c lApostolli alunci, Dc aeolo au ie~it 1 :, Muntele i Maslinilor"506. Biscrica tl prime~te pc DUlOnezeu in ca prin sAn! irea ei de catre
n i > O S L a n g cn ll> e y < 'f, .P ,M " ".D ie ""d > c : de, G eR <hW '."C hri.5< "" U ,u,gis<:he O Ge!k:hehen", in vol.; M .,.tyria. Ururrid,{);1l1t.,,;4, p 301 aplld Pr prof. dr SpirilJlldilAt,iC.mu"lu~ tlf UN,piA (),t04MA ,CmMl",:1I~. p O. S taniJooc.

230

Cl}NUNlA - V1ATA INTRU l~fPA.RATIe

CUNUNIE ~I EUJ.rARlsne

231

arhiereu, ca Impllnitor al lucrarii Sale mantuitoare. lar .stanla Mas.'ieste morm:lntul din care ni sc anna Trupul ~i Sangeie $:iu
jertfit in chipul plIinil ~i vinului, Dar tOI ea este masa Cinel celei

a pierdut in limp loeul central; nu rnai cstc .taina tainelor", ci este

de Talnii ~i trOnul ceresc pe care S-a asezat Hristos eel jenfit, ca Mlel ~i Injunghint. .. Dar jertfa c implicatii in nasterea lui Hristos ca om, De aceea Sf'anta Masii e si iesle. Hristos se afla pc Smnla Masi cu toate acrele Sale mantuitoare recapitulate, Cacl numal asa ne miint\.le~teS07, Acorn putcrn spune ca Euharlstla nu .pretnchtpule" ceva, ci descopera torul ~i11 impilJ'tlI~e~te pe Hristos tUluror~()8, Euharistia - Taina Tainelor care integrea7.3. In Hrisros Euhuristia incepe prin sau Taina

una dintre cele sapte Sfintc Taine, asa cum 0 tral~z:i 51 T tO /O J ! .I I 1 D ogm a/ita, ~i Lihlrgi&IJ, de{>i,in viata Blsericil ~i in co~tiin!a eresunllor activi, Euharistia riimfu1e centrul vie!!i, Pr, prof. Al Schmemann constata di .Taina (Sianta Euharistic) este redusa la doua acre, la doua -momente-. prefacerea darurilor euharistice io Trupul ~Iin Sangele lui Hristos ~ impanii~irea, Taina sc dcfineste prin I"lspunsul 13 intrebarea cum, adidi In vlrtutea cilIci -cauze-, ~i clind, ndic.'i in care moment se savar,>e~le prcfaccrca
darurilor,

Acest r3spuns il aflarn In definirea oridirei talnc, ~i anume: In formula s~var~irii tainei - proprie fieeiirei tninc, formula considerata necesara ~i suficienta";IO, EI consider;; ca principala cauza a acestei stari influcnta teologiei scolastlcc a talnelor. rmpaca~iei lui baz.'Itii pe .formula siivii~irii tainei' ~i pe Inlelegcrcn gre~itii a no!iunii de .si01bol, in tiilcuirea Dumnezelestil Liturghii. Inccpand mai ales eu Dionisie Arcopagitul, continuand cu Maxim Martl.risilorul ~i eu ceilalti talcuitori, inclusiv Nicolae Cabasila, este folo~il din plin simbolul. Pcntru ei insa simbolul nu prctnchtpuie, ci descopera ~i face part.'\~ eu ceca cc dcscopera. ..Tn notiunea Ini!i~liI de simbol, sirnbolul esrc dcscoperirea si prezenl3 :llIlIin, rocmai a unul altul real, care, in eOllditiile d;ne, nu ponte fi dcscoperil decat In sirnl>ol"SII, Pentru Diol1isic Arcopllgitul Iimbajul cel mai adevilrat despre D\lmnezeu estC ccl care neaglt Dllca limbajul simbolic al Scripturii ascundc in\elesul interior de cchii unui simplu curios ~i nc ofeca Imagini cc nc sunt 13 indem3nll ~i pol fi folosite in urcu~ul no:.tru spre Dumnc7.eu,
51 0 ...1cx .,"'I S.:h,netmllll. .E.hdriui4,p. 33-34....
)I I

binecuvantarea

Dumnczeu: .Binecuvantatii este Impiiriifia Tat.'Uul~i a Fiului ~i a Sfantului Duh .. .", ceea ce ne determina sa acceruuam eli ne raporteaza la Impliriilia lui Dumnezeu, avilnd deschidere eshatoJogic3 ,~uiniversala, ~i dimensiune ecclestolcglcd, Dionisie Areopaglrul 0 numesre ca flind cea mal importantii dlnrre Taine, lar "dasciiiul sau eel vestlt", Terotei, 0 numea "Taln:1Taillelor" sau "ritul riturilor"; Teodor al Andidelor spunea: "Cele ce se silv~~esc In SfUnl<lLiturghie sunl silnboluri ale tuturor (lclelor ieonomiei manluirii neamului omenesc ~i au ea centro Smnla Euharistic"S09. Nu pulem I1is.'Ineobservat faprul cil In teologie Taina Euharisliei
WE Pc P fO {. dr 0 Sdn,I():I",

S O lI A k'lC IlId < !r 5<'hmernann, ~ p 50, 'iC)9 .(',C ),""nl2riulLiNrg'" 31 lui Teodot-, cpiscop a J A n < Iid e IO C " ', ,,:.d, roOl Pr, P rof. NK' l'cere'(\I, in BOR (9 1 7 ) nr. 3 -4 ,p. 301.

s ." ,~

p. 47.

Ibi4lm., p. 45.

2 32

elINUNIA

- VIATA IN,",U

IMPJiRATlE

CUNUNlc

SI EUHAJ~lS'('I.E

233

limbajul simholic liturgic .neasemiiniitor'512 - eel mal potrivit pentru Dumnezeu pentru ca, de rapt, EI transcende 101 CCC<I cc spunern despre EI - ne pune In contact nemljlocit cu Dumnezeu. insii de 1 3 acest in!cles aJ simbolului s-a ajuns 1 : 1sirnbolul de .pretnch.putre". c.'ind, in realitate, originalul gTL't:CS<: exprima faptul de a pune ilhprcunil, de a uni ~i reuni. Blserlca nu preinchipuie Impiir~{ia lui Dumnezeu, jertfa l;uharisllc;.~ nu preinchipule jertfa ncsangeroasil a tvlanluitorului, iar arhiercul nu-L preinchipulc pc Arhierelul Hristos, d In Bisericil - Imparilli:! lui Durnnezeu deschi$ii pc pamant - 51! siivflr~esc cell! ccrcsti ClI ajutorul celor piim5nte~li. Spre exernplu, Nicolae Cabaslla spunc cii .ratna iconomlci lui Hristos estc sirnbollzatd prin insii~i jertfa
Sfinte] Lirurghii'Sl3, ~i nnurne ca _Ja Sfitnla Liturghle IQatC ne due

spunea P3rintele Sr-'iniloae - timpul se dcschldc ~i noi suntern proiccta!i pe planul unde etcrnitatea se incru~azii ell timpul ~i nol devenim in Lirurghie contemporani reali ai evenlmeruelor biblice de 13 Genezii pana la a doua venire; noi Ie rraim concrel ca martorii lor oculari. De aceea fiecarc citire a J::vangheliei ne plaseaz~ In evenimcntul relatat ... '517 Accltu!i rol il au lecturile blbllce din cadrul Cununici. In acest sens, Teodor de Mopsuestia aflrrna: ,Nu e un lucru nou, ci e Liturghla care art: loe in cer ~I no! surucm cu Cel ce este 10 cer. Toate Sflruele Cine ale Bisel"icii nu sunt dedit una ~i aceeasi Clna etcrnii ~iunldl, aceea a lui

Hrtsios in dimara de suS'SIS. Din pacate insa, pentru teologia

conternporana Esharologia ocupa un capitol final,n manualele ~ i In tratatete teologice, rupt de toate celelaite, dcvcnind 0 nouune foarte abstracta; daca pentru Biscrica primelor veacuri Eshmonul era mouvatia luptei cu prigonitorii ~ia acceplirii manirajului. ~Liind cii Hristos va veni curand biruitor ~i implir3113 lui Dumnc7.cu va triurnfa, iar pentru monnbism - rnai ales in veacurlle [rncdiat urmatoare Incetarii pcrsecuuilor - 0 preocupare conunua. peniru nOi, cei de astiizi, ~i mai ales pcntru leologla ,,,;adcmici'I, I!shatologla P < lrc atat de indeplirtalii ~i de abstractizat~, in<:fll [riHrea "raiul",i" ~i-" picrdut conlinutul. De altfel, .invaI31i1 I"!cultori ai ere~tlnismului" evitli nOliunea aceasta en flind ceva "nnlv ~i primitivSI9. In realitale, ,tCCSt.1 este efectul unui nou fel de aborda.re tcologicli a Euharislici, despre care locmai :un men\ional.
S11 Pr

cu gilndul 1(1 lucrarea maruuitoare a lui Hristos, penrru en privelistea ci fiind in fala ochilor n~ sa ne sfin!C<lScisiufletele ~i astfel :;.; devenim vrednici de primirea Sfilltelot DaruriSl4. t\~dar, Dumnczciasca Lirurghic nu este un simbol, d un act :II fliscrkii pnn care i~i indepltneste adevarata el misiuncSIS: de a-l conduce pc fiji ei in fmpiiriilia Cerurilor, Din aCC51 rnotlv poate n deGnitii nu numal c .n 0 "taina a wnelor", d ~i C:l 0 .T~inN a SI6 Impiini!.ieJ , Din a<:c"5(". se vede deschlderea eshalologidi a Euharislicl p<:ntl"l.dI( totul siivar~e~te in pcrspcctiva

,< :

tmp5rliliei lui Oumnezeu ~i a viC!iive~nice. .prin puterea misterului liturgic =;12 A

\ (~ "!

A . '.t)tllh,.,.

~i.tp. 80-

82.

S14 IbUlmo, P
;1;

SI3 N. C ,;;lb r.;u U a TAint;,.. DtnnlUUiN,;; Litlll'thii. cd. cit., p. 52. .

jO

p r o rD. Sdniloae, .

SpiritvttliWII; c.m.n;u:M ... p 182.

Alexandet Schul("n",nn, Li""O , , , , J ed. 01., p. 25. lifo. -;16 A se \.'ede;a Alexandc.-r Sclu'lleulinn. ~ ed. dl ...c.ap ... Tal03
r'llpldliei" ~ ~i

pro{. dr.

D.

SpiriDlRliuzufi c.m .It1fu,,,, cal'. JJ"lrghQ . S43niJoac.

Sl8 P. Evdoklmov.lA,rihY<hL,"kt'Orino<

....M. 1971, p. 59.

proprl"ll ..~-

S19Al.""nder Scluna"ann,

E ..h4ris1i4,ed. <il., p.

172.

234
Desi toalli Smniloae _ Durnnezeiasca Llturghlc
C~I. C0

C N N U U

I~ I

eUHARISTIU

235
sa

lntrarc

~0i

padi:

ceea

ce

m~rlllrlscsc

buzele

trebuie

treaca tn

lnalntare in 1mpii..:llla Sfintei Trcirnl - cum sc cxprima

I'arintele

con~tiinI'1 ... 522 ~i, in final, descopcra Taina Unita~ii52.~. In timpul Dumnezelestli liturghil, Biscrica, aceea care este tn mod concret 0 adunare de persoane, incelC:lzli de a maifl un organism pur uman sau 0 organizatie omeneasca ~i devine OJ. adeviirat .,Biserica lui Dumnezeu". Alunci insu~i Hristos conduce

,,!,," i/n lttilld binttUlllillfiinti, sJi'Jlind{i jrangiind" ~i tmpartii~indu-L ri

pc Mantuitorui Hdstos .cuharlstlc, vom starui putin asupra piirJii

introductivc ~ anaforei (nnaforalei) liturgtce - rniezul Tainei care o defincste - pentru a arilta cum fmpariiVa lui Dumnezeu aceea ce] care estc stll~ll lui Durnnezeu.

n pre8iite~te

Biserica pe fiii ei

adunarea, adunarc care se transformii in Trupul Sau. De aceea,

I;uharistia il "ralii oridiroi

peruru a intra in imparii!ia lui Dumnezcu.

este 0 imp~riilic n iubirii divine, de

cresnn, ce a devenit

miidular al

de urll nu poare accede la Tmpiiriilia

"Dt-Ii lI.i "dllft dartd fall fa altar - spunea MiinLUitorul - fi aeolo Iii uti adutt al1linl. (0 jraltl, 'a ll are <tva
aJII/>rafa, /aso (1'010 darnl lOll I; me,."i ItII1; fnllii dt It ;'''/>a(o tli jraqk liul; atemi, venind, aM darNl tall" (Mt. 5, 23-24). De accea, ca semn al cornuniunii
noasrre ~ail victuiri! intr-un singur trup, credinciosil suru chemati In Dumnezelasca Liturghle: "S a ne iubirn unii pe al!ii" pentru .,C3iner-un g~nd s~ m~rrurisinl pe Tnt;u, pe

Trupului lui Hristos, cine este el. fiu al impiirii!iel, deoarece in Euhanstie tmparii\.ia lui Durnnezeu - 31 carui cCliil'-'aIl a devenit prin Botez - il devine nernijlocit accesibilii. in EuhariStie timpul devine un asmzi vesnlc, cele pamanle~tl se unesc de aceea oricc separatie intre evenimcntele pe de
0 e ll

celc ceresti,

concrete ~i istorice,

parte, ~i eternitate, pe de alt.; parte, dispare. Aceasta nc

CS1C uina

aralii ca nuntn Teologia

numai in miisura tn care ea se tmpllnesie Liturghii

S2A .

(se savar~~le) in cadrul Dumnezelestli patrlsticii ~ilIiserlca

prim3rii puncau

accent

In

Fiul ~i pe Stantul Duh, Trclrnea CCIIde peruru a putea

11

riinlfl ~I nedcspar~ita".

special pc llotez ~I pe Euharisuc, dcoarece:

Pcntru ca dupa modclul Sflnicl Trelmi irebuie sit ne unim ~i noi intra in tmp~rlIlia Snnrei Trclmi. en dovadii
(I

concreta a "testei iublri urmc:lt.ii .s~rutarc(l pileii" sau .sanltarea smola" (Rom. 16, 16 ~i I Cor. 16, 20), snll "silrularea dragostei" slujilori520. "Siirutarea "ceaSla un~te

- Botczu 1 naste In Hristos ~ i - Euuaristia une~te ell Hristos. De [apl, ,,1 'a1 nn " nu eSlC nea.piinll. un 3ns3mblu de gcsmri
IiLUrgicespeciale, vi?ibile - Biserlca 'n~{I~i fiind Inantuirii"
(EfC$.
0

"Tainii", .Iaina

PI. 5, 14}, cure, io praclica de ilSlitzi, a mmas doar penlru

sunetele unele cu allele" cum spun"" Sfantul Chiril ,\1 lel1.lsalimlllul52l. ,,Ea este simbolul
')2 0 P ra c d c a~nlt._;rU paclI ~.s -a p a s lI" .tc p tn C lk 'n U W I'g 1 c l: & n e s tO fic ;n i1 o -t: in a C < > f> \jlo r[ a :.a n J le n U o r. ~

3) - cl este IUCCllrl.'alui l)ull1nezeu de a integra

omenirea in iInpiimlla Sa: este 0 Lllurghic.

522 F c ric iL \llt\U 8 u s tin , S m n o C C X X V II, p u d P r n

ed 523 A se \-e d e a A k ;x ..'ln (1 c r Sc:lUl~n:aM, E M M 1 U lill" dt. cp ... i:.\ln:l lnlt.1lu p. 137-161. 524 je:ln Meyrndorfr, .p o t;I., p. &-9.

Utorghi",,1

" " 'it" e<l 0 11 B\I(\I~II. ',

p r o r d r. .

P e tre \> 'in liL e s ('u .

1996. p. 223.

. . _ .._
I

;21 Sf. Chiril a t Jerus:lUmulul .C.lc~:tel~-, in vol. I.. 'O IIT 'ti, Onodui" vol. 6 sl 7. trad_ rum. ProO. fioru. IBM. C;'ltd,.,,,,, V. 3. GU('IJr~. 1\)43. 1\)45. .

236
Liturghla (Euhartstla) este aceea care-t face pe am membru al

CUNlJNIE

~J lJH.ARJS11 E

237

Trupului lui Hristos. lubirea dintre oameni ~ ,implicil, iublrea i dintre mire ~i mireasa, daca nu sc impline~e Uiscricii", r,imane
0

in ,.Hristos ~i io in

iubire pur orneneascd, se transforma

"Noi, (are pt Herllvimi (II taina ItIChipuimfi PikalOarti de via/a Treimi Itllr.il Sjlinla Cilntare aduclm" ~.isa taea lot Implll oonnescIi Iii stea (II jricii Ii 01 (Mlrtmllr,!i nimi( panltinltl( inlrll lillf sa n gondeas(a,jiind(a i'llporo/III fn,ptiro/ilor Ii DOIl1"u/ dottlni/or vin. la Se jllnghie Ii sii S'e dea m an care credinciosilor ...
'-525 pentru

erotism, care sfarseste in patimll ~imoare 0 dala eu moartea trupeasca a celor dol. ~iin desavarseste, dcvenind

In

Hristos, Taina Unirii!ii euharisuce,

d\

Uiscridi, Taioa manruiril, Nunta, Taina iubirii, sc sflnteste ~i se nunta cereasca, ce asteapta prirmrea III care
.jerrfa
0

,,ArUII'p"I.rilt cerelli, ftnprtllna ell noi, ntvazul JI'1ies(,en iala intra jmpiiroili/ Slavti ... "
I'iirasind ,,(Oata grija cell lumeascd" suntern lndemnali: "Sus s a avern inimile' iubirea
remarcc

.eioa nunttl Mielului" (Apoc. 19, 9) in veacul eel neinserat, a Inccput dCj:1. Pregiititi( fUnd inlreaga comunitate, euharisuca" printr-o intrcitii chernare. eSIC anunlatil

pentru

ci numai in aceasta stare putem.

R3manand ~inumal In aceste

.S a
se

muhumim Domnului", singurul nostru rasplins plin de iubire la lui Oumnczcu.

putern

cateva

realiza di tntreaga

"So 11011b1int, sa Ilall1 rll jnra, Sjanla Jtrtfli in paCt a "

"Sill

adllft.

regiisc~e

in

Dumnezeiasca

experien~' LilUrghieS16, care

a Biserlc!l

ne raponecza

s a tJ v e fl'in im ii"

'1

"Sa mlillUtllilllDomnllilli. "

Ca ~i MOise in {ala rugului aprins, si-n Muntclc Sinai, ca si Apostoln pe Muntcle T,II.)or,in Liturghie inaintllm treptat, In unlre cu Hristos, in Imparatia S :L In accst moment, desi noi mergem dltre Hrisros, totul, incluslv timpul, inceteazii misearea pcntru d
nc aflfim in "Taina Tainelor", 'n care realizsrn comuniunea

permanent eshatologic, ea ramanand sursa de bazfi, ~i nu donr un Izvor de argurnente sau de lnformatlt, pentru trurcaga teologic~27 pentru d, din nou afirmiim, ea estc centrul vietli bisel'ice~tIS28.

Cununie ~Eiubarisrie
Asocierea Intte casalOric ~i Euharistie poate sii para bizarii Ia prima vedere. Avem irnpresia, dupa in\elcgerea noastra, eli nunta este
0

cu

Sfanta 'I'reimc - scopul ultiln al vle!ii noas!.r!:. Mj~carea-n plan oriZontal a Inretat :I~eplarea. ~i acurn nc iniiltiim dtre Tronul ceresc; ~ i d acum, aiei, ~i alergarc:1 au lu"t sf:\r~il penlru

problemll personalll sau

~Isa

r"m lliala. Poate, eventu,d, sa fie

in acela~i timp; in"." relal13
< eU

l.>inecuvinlaL'i in Bisericii

ptimc:lscii un parfum reconfort:Jnt

de Icgitimitalc ~i de saeralilate

lIrm caza sa 1111.;;o c "Smnla ,1erlfil" cnre nO!unc.:.~lee ll Dumnezeu. >l

RU8,iciuniJe $i dintiitile nc.:"ral,1 cii cerul s l p~mantul s-au unit slujesc irnpr(-unii inaintca rcvar"va- peste tot.'1 s.i

Euharistja, penlru cci mal mul\.i dil1l)'e nol, nU este clara. $1 datil
S2S Tri./J. IBM. ~, 2000. p. 689.

Tronului

ceccsc, SOntci Treimi, care

I)I'n CCU''"~lntare" Sa, toate umpliindu-Ic de

bucul'ie.

526 A lex a n d er S ch J lleO m n n , ''''V M d U T ra J I,I# n N ~Y o r k . . ~ 1990.p. 55.

527 16idtm,p. (,0. S28 f614..... p. 51.

2.38 pentru unii

CUNUNIA

V lA T A iN'TRU IM I'A n A T IE

CUNUNIE ~. uUl-(AR(Sl'lE

239

Icologl euharistici

problema

referitoare ciisaloriei

la rc!lnlia dintre cste dificH de problema nceasta de Euharistle. JJ6

potlrul Darurilor mai inainle Sfin\ileS31. A~(l cum amlll rubrica

Impana~irc:t darilicatS29,
Cea mai

~i slujba

accstul manuscris ~i a altora, cununia

Liturghia euharistici

are toe de regula dupa

~dievine

pcntru traditia liturgici ortodoxa pastra~

obi~uiliiS32, la care particip3 mlrii, dar nu se pourul riiroiine pe altar asa Sflntit"
(IrpO'lyu1C]1l'a),

este simpl~ ~i clara: nunta nu peale fi despalli~ veche rilnduiala

0

impafti4esc. astfel "mai

Prin urmarc, lnairue

de Codtx Barh,rilllif

cum

este

(secolele VIII-IX) arc Inrr-un :111rnanuscrls sJujhii este aproape diferite; cerements

rubrici scurta. .~i dupfi -Amln. (preorul)

Ie dii inlpl\rtii~ania cea de vla!ii fiicaroare ~I Ii slobozeste ...

vcchi, Sirlaiti&l11957 (sec. IX-X), aceasta identic:i. Este scrnniflcauv faprul cit ambele disiitoriei se incheie eu 1mpiirlii~lrc'1
repreztntd

nurnit in rnanuscrise, dupa parerea unor Iiturgi~ti. Men~ion3m di eXistii totusi desrul de multe cvhologii care cuprlnd cuvlnte introductive pentru prlrnlrca Sfintci Tmpiinii~anii: .S;; !\tam amfnte, cele rnai Inaintc Sfintite, Sflntele, Sfin!ilor. Unul Siant ... ", urrnate de f'dllduiala: "~i-i impartii~~IU pe ci53.1. Marluuri.fI,I din 'Valea-Mar (1705) vine

rnanuscrise alc.,Ul acecasi practica, in ciuda faptuJui c~ au surse eull~lristlca: acenstn, im preuna cu incununarea, doilea punct culminaru al slujbeL Textul rubricilor nu ne permite sii afirrnam cu certirudine daca exislii un moment al impartii~irii euharisrice peruru cei doi miri in lirnpul Liturghiei euharistice sau separat de vorba aici 1n mod evident de un ritual 31

s a conflrme

realitatea

1mp5rla~irii rnlrilor, dar si sa cornpllcc putin lucrurile, deonrccc

cuvintele de dinainte de lmparui~ire sum identice eu cclc de 1.'1

Uturghia Darurilor mai Inainte Sfin!ile: "So /llam aminlt, mai

dinainte S"in/illl JI/an/a S"i,,/ilor".

aceasei. Este
cunoscut
3. $

Ioartc

Trcmbelas s a vad3 in strucuira Cununiei 0 !esaturii cu Liturghia Darurilor mal inainte Sfintite: .Daca examiniim tipicul actual al savllr~irii clsaloriei, aceasta prezinla
0 \esarurii

Aceasta-l

face

pe P.N.

participanrilor ~die aceea nu neceslta explicatii specialc. Dar, cum vedern In evhologtile constantiuicne un rei de (Ofllllll",i oprflMII11ftijicalorllm, replica preoluJul:

nu vom inl.ihnpina greut.~li 53 dis1ingcm ci a slujbei Cununlci cu a Liturghiei

uhcrloare, aIel inl:'llni~1 adicii ilnpilrl~~IJ'c~ eu

Darurilor mai inainte Sfin\ile: astfcl, parten de dinainte de vol1od, ~ k<:lurilor l.iturghiei., este lnlocuitii eu pal1e:, de panilia a~ezare~
~31 Ritter,.,. tit. p. 202~Iwm. Estede p iic e rer.-l potiruldin &".336~reeuhanstic.
d:IC PO $$3relll, Sufo"'""" 386~i urID . nu <:$Iede acord. Stev<mon, N W pM l J J/n si"t. dt, p. 99. ,-.de ald 0 inlIuClllOludaidl: ..J " " " " " illm tifJ i'''' "" ed.

Danuile n131in:timc Snntilc. Coislin213 (unul 1027) prc~int~ deja "Mal inainte Sfinlilele, Sfin!i1or", dlnrr-o asemene:l slujba, dupi! careS30 lIrmcazii ill1partii,~irea mirilor. Nu trcbuie ncaparnl sa fim insa de acord cu opinill lui K. Ritzer, polrivit ciireia potirul rnenlionat in lext eSle aidoma eu
529

""""pI. of
fNUb

""."/ '''"

Vb<lunlrKhoubp.
es:te

';3 0 Astlu

C . , ; . , , , , , ed. dl, 174. ,, reltb r315 n U n l:ltin zd .el("m arikK po sru ri.
Ftsu. p.

"''''-'"c .....if.i, is _

in fl-

fo r tIN ",wi J.JRt..f

twM riJIic ~ n M

I .,_i'
....
to

Jrwi4 it "'4J w tIlh.",,_,

M "'''.r mntic_

_~ fa tit 1 M I4kr tr U J in w JW 532 .MlTd T~. Odo Au TOvpylO.- apare in c .iJ io 113 (on,,1 1027) ~iin o ahe " n, ta ~ ca ,I in ~ acruale. S"3 V e Z i$pre exanpllfocare ~ I u Jia V ..r../of.,. - Me"" ~: J . M e)'l!ndor1f.". tit, p. 117:M . Amn7. Gin J. !it.rgieL ..

240 cununiilor de

I~ rnnduinla

Cununiei,

in care cctenla anuloanelcr.,; aceasta

mare

coincide cu ectcnia Liturghiei Darurilor mai Inainte Sfinlitc, Rugaciunea cununiei, in loe de rugactunilc tun urmeaz.~ aceeasi cctenie Liturghia Darurilor.. S)4 A aflrma cii rnnduiala Cununiei cuprindea lmpiirta~irea mirilor ~i di se ofkta in 5trnnsa legaturii cu Sfanta l.iturghie este in acord cu datele din izvoare: insa a vedea
Liturghia Darurilor este ,l"orl,1.I', ~i
0 0

Dupa leecererile din

~diupa

fesiiturii. Intre Cununie ~i

astfel de parere ar genera

(:"'eva contradictii. Intai de roate, Liturghia Dnrurllor mal tnatnte Sfin\ite se ofkiazii trur-o perioada Iirurglcd In care nunta este oprita - Postul Marc; npol, aceasta Liturghie a aparut pentru a nu Intrerupe ajun~rea din umpul Postului, dar nici a evita bucuria deterrninatii de S(iinta !.itu{ghie obi~nuil:l. Or, cum ar putea

s a se

imbine accste doua slujbc (a Cununici ~i a Liturghici Darurilor rnai 'nainte Sfin!ite), dind ele difera structural ~i-n rolul pe care-l are Ilecaret COif/ill 21 J (anul 1027) mai consemneaza obisnuh, ultericaril " rirualulu]. Dupa rUb'lidunea un pour co vin un amanum care va juca un rol important in evoluua d<;: binecuviinL;lre a
CI)

pnllflnllui ("l)umllezeulc

Cel ce toat" le-ai flicut

putere:l '1 '; 0 ." )

urmc:ozii lin r;twlI complie'il, In carc (:e; doi miri i~l dau unlll altuia sii bea. Dup:; aeeen, urmeaza finaJul ceremonici. Pre7.enln eelor douii potire, a celui euharistic ~i a eelui nceuharistk, ridie3 intrebarea despre semnifica!ia cclui de al doilea potir . .Ruglleiunea
)34

potirului

cornun'
1 1 ',

se refer;; in mod
Alena, t950. p. 11~,

P.'1 nemlx-bs, Mllq,;w roxo.loy.ov,ro/l~

M .li"", M...... ,it

.puc!

p. 11~3-1134.

CUNt)NiE

$1 EUHAlllSTIi!

241

evidentla

cu .binccuvantare duhovniceasdi" (u).6yI)aov etMoyUr ,,~trnX ) 'Q ~ care reprczinta, aillturi de momentul incununiirii. al doiJea puncr culminant teologle 31 rugaciunii. Este definilonu faprul eli adaosul hristologic din COlliin 21 J (anul 1027), care se rcfera Ia prezenta lui Hristos la nunta din Cann Galilci;S36, a fest in mod evident echilibru refcr;toare trure cele doua par!i In tncoronare,
0 tncercare

s a fie binecuvanta[

potirul neeuharisticS3S, pentru care preotul se rOalla ca

de a realiza un ale rugadunii

anamnetlcc

deoarece

este vorba de potirul

potirulul comun

osp5\Ulul de numa, Probabil cii are crlglnca consrnnunlan. In cercrnonia

tOLU~1 ceremonis

nup\iaHi de aC3s~; partlciparea postbil ell practica iudaic.:i

'~

preotului apare deja in surse In epoca primara de dupa edlctul Esse 'nsa, de ascmenea, a celor ~apte binccuvantiiri asupra polirului sil fi fost inca aClu:tlli si s~ fi fO S tprelu3U de Biserica. , Nu este insil adecvat sa vorbim dcspre acesi pour ca dcspre un inlocuitor foarte al cuharistiei. In acest stadiu de cvolutie, asa cum in ceremonie ~i din apar doua potire, de vedere al structural punci atesla mai multe manuscrisc, clar delimitate corulnutulut.

Potirul euharistic prezinlii 0 serle de clemente care

[Oale

iI insol.csc: replk"'- pJ'eoluluj, verselUi Imp~rtft~i"ii, adk"

242

CUNUNI"

- VlATl.

L'lTRU fMPAMTIE

elernentele tmpii:~niei

dirur-o Liturghie eubarisuca Cobi~nuitii mlrilor

sau " Darurilor mai .inatnte Sfinntc). Urmeaza 1mparta~ea

care, in mod evident, eSIC consideratd expresia unim.pi in Hrisros, apoi pasaju I referito.r I~ potiru I cornu n care, in ciuda numeroaselor tmnsformart

rug'dunea: ~idin

din cvhologil, in mod normal consta din '0 8 o S Q T a 1TO V TQ 1Toltjaas T O iU x V i aov dupa care mini beau tmpreunii din ncelasi

ineil 0 rugaciune,

pour, AccnsLa rugaciune explica potirul ca fllnd .porirul cornun",

ceca ce arata ~i lillul siiu (E uxl/ roO K O lllO V nornpiou) ~ciere

urnplerea acestuia
OJ

binecuvantare

duhovniceasca.

De aceea nu

poate fi considerat un tnlocultor al porirului euharistlc, pentru ca mirii s-au impilrt1i~jl anterior. Este Yorba, mal dcgrabii, de doua

elemente idcntice,

diferitc dupa scns, vor deveru ulterior unul singur

"i

anume, potircle, ideruice in fornU, dor

Este veroslrnil ca ucest element mod sigur estc anterioara manuscrisului

a<;<l5a,in timpul

Sa

fl apartlnut, antertor;
care in ~Ii exact

petrcceni dc nunla, care avea loc acasa; iar rugaciunea, rnesel restive a nuruii, Nu putem
S-3

BdrberilfJlJ 3J6, se nicea

momentul in care s-a petrecui modiflcarea ritualului 51 a scnsului aceslUia, dar atunei clnd ceremonia au fosl inlroduse, evidenL,
0

nlutat eu IOIUIin BiSericl,

serie de elemente din slujba (~Cave.

10e a{:~lsa,
Randuialn actuala a Slujbei Cununici, siivar~ilc in BiSerieil, nu ne aratii clar rela!," cu I!uharistia ~i numni un grup format din rude fi prleteni invita!.! iall parte la ~llIjba. Totu~j, nu putcm sa in!clcgem inv~I,\tu.ra Hisericii referiLoare I.. cifsatorie, din perspcetiva Noului Testament ~ a practicii 8isericii, dac5 nu plasiim Cununia II) cadrul Dunlnezcie~tii disciplina canonic-a privlnd particip,uea Lilurghii. Euh~rjstia ~I noastril In SfanLul POUr

CUNUNIF. ~ t EtItIARJS1l

de exemplu, in"inrc de Cununie mini ar trebui sa

$(."

spovedeasdi

si sil sc impartll~easdi, partlClpand la ULurghie, ei flind prirnii care cre~lina falii de tnchelate,

sunt chela

ce cxplidi

atltudinea

casatoriile oficiute In Biserlcii ~I fap. de disatoriile 7nca, in afara Bisericil~37. P~rinLele profesor

J \\1(;y~H{lol ff, tip .t:it., p. 9. . 53H. r>r. prof. dr. t:. BrJni~te. Parl1fipartd ;.)9 16M"", p. l~.
537

J a L ftu rr"", cd.

.,

"
tiL ,

p. 2 t.

E. Branj~te observa: veacul

0

Snell

din

al sase lea inainle ... observant

oarecare stagnare in vla!'llilurgldl

a I~iserlcii si apoi 0 decadenta care merge cresclnd zitcle noast rc ~icare s-a aocentuat in Ortodoxie, In prlmul dind, de

p a n ii'n

rnai ales din

~ i

veaeul trecut 7nC03ce... Cauzai - sc "inl.reabii acelasi piirinLc -

dispariua

irnplirta~iril

gcncrale

regulate

panli atunci.S.I8 . Cad seaderea, p!na la dlspari~ia tOtal:!, a

constilntci des pre Liturghie en jertta la care lo\i suntern obllgati sa

participdmprin cuminecare,

a adus dupa sine consecinte aceste a fost

Inealculabllc in viara religios-morala. -;39 Una dintre coosccin!e

se;"mrca Tainelor Intrc ele ~i mal ales ruperea lor de Liturghic. Este celt faptul c~, pentru 0 perioada lunga, LOIUIse savar~en tn Bisericl in Dumnezeiasca

s u a llS a legalUriI cu Jertfa Euharlslieil,

illS< indepirtarea Cfl:dinciosilor de SfiinllJl .)Olir a fikul ca ~

Lilurghie central din viata cC(:dincio~i1or. separal de ea; unele chemam. inlreaga sa nu mai' fie nucleul in jurul diruia sa gravitezc tOLUl,pierzandu-si lecul Astfel, Tainele s-au indc~rtal u~r de Lirurghie, incal se sav:l~sc 1:1care nu mal A.$liil.i,
eSIC

dinLr(."cle., ca Botezu! ~i Cununia, au devenit foarte Intime, parti- culare, comunilate.

foarte pu\ini, chiar ~i dintre slujilOri ~i leologi, mal realizea;di

ca,

244

C U N lJN lA

- VIA'rA tN 'T R U 'M J )A J l..t.1 '-r.

CUN\.NlP.

~I eUHAR'STlll

215

primesc Smnta tmpiirt5~anie, ~i cli, de fa pt, paharul cu vin s,i pdiuea au inlocuit Dumnezeiasca tmplirt.~~nic~40. Am afirmat ci
Euharisua are
0

Patriarhului trelsprezece cuprindeau

Ecumenic, D.O. Grigode (prin anul 1799), omilii spre [0105UI poporului, care, printre altele, 5i inV3!3lUri referitoare [a nunt/( (C IIV . Ill).
1:[

spune

deschidere eshatologic~

~i universala (oosmlcd), ~i arc

0

aceasta dcschidere 0 dii inlregii Biserici pcntru ci tot ceea ce face

Biserica 0 face 1n pcrspecnvn Implirliliei lui Dumnezeu

ci preotul care vrea sd-l tncununeze pc un bamat cu 0 femeie, sa-i spovedeasci din limp, iar 1n zlua cununici s a oficieze tntai proscornidia, sa-i cunune .apoi dupa a!ziinmnrul din iWolitftlnir, insa, s.~nu umple paharu! cu vln ~i paine de obstc ~i sa le dea sii ben, dupa cum e scris in Molitjtlnit, penrru dI acesta cste un obicei nou, pe care l-au adaugat oarecari neinva!,,!i, in Joe de Dumnezeiasca Tmpart3~ni,,"$<4t. Oficiazii "I)Oi Sianta
Liturghie,

cuprindcrc cosmicd, a...tfelinc:.1t nimic din via!:! Btsericii n-ar putea de Liturghie, ca acre ec pot ~i chiar au menlrea de a impiirta~i harul sflntitor al Sfanlului Duh. Aceaslii slabire a vle,ii lhurglce ~i lnloculrca Slanrului Potir cu paharul comun in Biserica OJ1odoxli Romj\na s-a IaCU! simtila si-n practidl, dar si-n ciirjile de slujbll pe la Inceputul secolului al XVU-Iea; incepand eu edi!iile slavone din 1635 (Campulung) ~ 1689 (Balgrad), inecpc sa-~i fllea toe 0 noua practici

r. rupt

iar .clnd

iasa preotul 5i gillsui~le:

-Cu frid de Dumnezeu,

cu

crcdin!ii sl eu dragoste

s.~v:\

apropiati-,

arunci vln mirele si

sau, mai

mireasa ~i se impana!sc"s-42. Paruciparea comuna a mirilor [a slujbele comunitii.pi, mai ales

bine zts, impiirtii~irea tncepe sa fie inlocuitii cu paharul de obsre, prin urmatoarele recornanddrh .$i-i pricestuiaste pe ei

Ia ]ertfa Euharisucd, ~iimp3J1ii~irca lor araLii carncterul crestin

al easatorieiS03.

Jar de nu va fi Wlurghic sii Ie dea sa guste din pahar, dupa oblcelul loculul" (f. 37r.). Edi!ii1e cc au urrnat au
(impiirt~~te). past rat aceastf rnentiune, impunflndu-sc insa trcptat .obieeiul loeului", incat in edi!iile de (\st~zi - din P~C~t(;- niei lIliiq{ nu se t mal arnint~tc cc;v" In legiilud( eu ilTlp~rt~~irca mirilor, d, pur ~i simplu, locul ei n rost luat de paharul de O[)~lc. Aceasl.ii lrecere s-a produs pc mai constlindo~i mai tarziu,
[3

Legarura lntrinsecii dinrre Talna lubirti ~Ti aina Unita~ii -.1C r1Ja Euharistica in nu pcrrnite separarea [or; ~iNunta se regiise~(e

lncepulul rrobabil

sec. a[

Euhllristic ~ieuharislla se regase~tc in Nunta, pCnl.rll a devcni .Cina a Nun\ii Mle[u[ui", Dc rc.nareat e~ E\lhari~tia, eeOlru[ vie!i; c"e~tineS44, a fost 1ntemciata de Miinluitoru[ lIr[slos 1 : 1 0 dna ~i anticip"lil la 0 nuntii..
,41 lbidno, p, 69. S02 IbiJnn. S4:~K, R ilzr.t,0 1 . tit" p. 118. S41 8C :am cecase41\l, l.'E u tl" " U ,,',liN M I t,., a t fA u il rJlX'mu 't,c" m J n W J A u tIs chrltW rnel(fin ." IV 1 1 1X h " li lt) ~I 5 u b c n p il(> illl..< :e le b r.iliO n [)ontiJlicale ,"hm UtUt. ER~Upl";'
de l'EuchtiriS lie,ussen1bl~cs< & o lllh llC :\le(t c tle l)r.\lio n q \lO li(lie n fle ", in s

XVlI-[ea, tosa, eu 'iguran!:l, pe mi,'i

c~teva reminiscen!e din vechea rflnduial~ mal cx;sta, iar slujitorii <:ontinunu sa-I prcgiileasca Aghioritul penlrU Smnta rJ11riirt~5:tnic. hproxlmativ Piirintc[" Nicodim eu un seeol ~ijumiitatc ([ 748-1809) Lrimitea

,u 1,U("..,uti, SOUS

1:1d itecllo n de

~1:lurio B fO lt:lrrl, c

S.5.S.,Cerc, I'1lns. :1002 p. 125-14~:~2?,553: vezi ~ F.m;coMaz",. L'""i4. , E M C b tu iJ til!WOritiH~.Jlwto,ptmnt/. IH llrp rlt" ,io n . c e r r, Pans. 1999. .

246 in secolele siivar~irea

percepute
C ::I

CUNUNTA -

V lA T '"iNTRU

{MpARA'1'1

CUNUNIU ~I EUllARIS'flE

247

Anlichilii!ii tiirzii si ale Evului Mediu lndepartat, la Dumnezelasca Euharislie erau

tainelor", dupa C orp: dionysiotUS 48. De aceea, in praetica veche m - timid re.nnoilii astiizi in cateva parohii - once mini se integra organic in Uturghia euharistic:'l (este evident pentru botez,
0

~i participarca

elementc constitutive ale unci comunita!i cre~tineS4S,

Pentru un cresun ~i, in mod special, pentru un ortodox mnil

de Parin!i, propria exislenla, insusi sc silueaz~

rea a Biseridi, cea a univcrsului Euharistici. Teare "tainele;

c:'Is1itorie ~i, blnelnteles, hirotonie)S49. Unii lilurgi~ sunt de pilrere c :'I, in limp, s-a petrecut .coliziune:

In imeriorul

prezenta sirnultana a doua potire in slujbii, a celui

Scnptura, de asemcnca (care, spune Origcn, constituie .Tnlpul unic si perfect al Cuvant1.l1ui"5-IG)s,unt tot :lttitca aspecte, dirnensluni ale sfintenlci toiale a Biscricii, Int,elesc tn profunzimea ei , ca o "taina" a Rastignirii sl1ivite In Sfantul Duh, Or, Euharistia este cca care race Btserica, dincolo de scaparilc credinciostlor, Trupul lui

cuharistic, pentru c :'I mirii s-au impartii~it la liturghia euharisticii, ~i potlrul de la slujba care, anterior, avea loc ac.'lsa ~i juea un rol important in constiinta populara, datorita rugdciunli ce Insotea aCeSI momentS50, Au aparut trei variante de solUlli: corelarea
rugiiciunli

Et!x~

TOO KOllJOU TTOT1)pIOIl

eu potlrul euharistic, cu toate

551 dou1l potlre, dar numai cu un singur pahar neeuharistic ;

I lnstos, Templu :11Duhului Sfant, Casa TatiiJui. ASlfcl, Euharistia

nu c o Inina ill Riurira, in dnd cu celclahe, ci estc Taina, in scns propriu, a 8iJtririi,
(,':1

acestc trei scheme sunt eonsemnate in evhologti, A doua varianta, cea cu doua poore, este deoarece in aceasta
0

dublare. Corelarea acestci rugaciuni cu

constiruie, Exprcsia paulinii .Trup al lui in afara expcrientel euharistice pe

/1,/1,),

potirul euharistic nu poate Ii consi<leratil in tnueglme peruncnta, rug:iciune este vorba de blnecuvsntarea mirilor - 0 dublare neinspirati'l sub potiruJui pentru unitatea

Hristos" nu poate
care
0

n inreleasa

triba

( I prin ~

care traia) Biserica apostohca. in

Bisericilc Noului Testament (in sens de comunit.~!i,

aspcctul .uniliipi sacramentale" a liturghiei euharisticc. Oar pierderea accsrei truelegcn euharistice in Evul Medill, In momcntul dind elemenrul cornunitar a C o sttnlocun cu cel IndiVidual a faClI! ca ~I pr<lctic:1 impartii5irii euharistice sa devlnli, de ascmcnea, individllald ~i n favorizat introducerca paharului comun en simbol suplimcnt:or al unila\li la inceputul vie!ii comunc a mirilor. Este
~ O i0 n is4 c J )S (" \.c IO -A m o p a g 'lld .-..m iAOrrIlKil. IrrttrltiJ I 1n 8umu~4. tr ol(l.roill.

special cele ale c~ror origini urea pana la Pavel, idennflcau Euh,,ristia eu Biserica panil lmr-atfu, incat in texte cele doua cuvtnre sum interschirnbabtle. Se poate vedea d in capnolcl al unsprel
C3: ..se
,~C jrla

7.ccelea a) Epistolei I ciilre Corintcni, de excmplu, exprcsii

ad u lla" , ..S( ~ ad u n a in nce)a~ ilo e " :

"Biserica lui Durnnezcu' este ,.pOI"U) t:llnelor", spune

D om nu)u i l l,' " B ls e r ic il" .

descmneaz1i "ceea~i realil<lle, Euhnrislia Siantul Irineu d" LyonS~', "laina

I~i, 199.( ,p. 9L th . ao!men~ _Theo!ogie ,_ o Tr.drtiOn Orthodox.-, in "cJ.tri"d_ ;10 V.. dill'" Khoul3p, ." <iL, p. 177.

545 a t;- .a lr K '(C~;.all. lIN. riL. J). 10 ' '>16 O'igeJl, 0..;1;/ '" Ct",. ,rooronJ.; ,""";"" p.e. 17. col. ~, in Ongen, &rim IIk s L Pllrthl ;" ,,1 i. D ilf 1,,"4:ri1, e u r n k , VedJUJ T~ Itt lr.Id.","1 P t. p rof.

S49 Ohvk,

u ( 'C 1 Q IOldlid""",,~ tl('

" ~ """'<' : $ G.,

$\If

L'E.,ch:lfl$lr<' dans Ia ed eil, p 439

dr Teoriot Bod08l~ in PSB, > '0 1 6 , Bucure;oi, 1981, p. 346-450. .

SSt Sin. M8(.nul

1426 Dm 4(4).

$47

c ." ," In hlrhlf'l., r v .18, ;

248

CUNUNIA - VlATA INTOtU IMPA~AT'e

CIJNUNIl! $1 SUHARIS11S

249

1nsii semnificativ Iaptul c Biserica a PUIUIpiistra 'in felul acesta i practica impiittii~irii miriJor In cadrul ritualului dlsaroriei;52. Abia
0

adecvata sau tara aceasta. Rubrica de lnceput tncearca

s a reallzeze

arata di textul

un echllibru 'ntre celc douii poslbilitati, prin

data eu diminuarea drnslidl a practlcil lmpart~irii

dese,

potirul cornun a putut fi conslderat un tnlocultor 31 pourulu! euharistic. Referitor 1 3 3ecastii practidl. avem putinc m:lrrurii In rnanuscrisele noastre. Unul dintre primele texte in care nu apare impa~rea euharistica d.-uc:aza din sec. al XV-lea (Sin. 968, anul 1426 Om 404)553. Este semnificativ faprul d acest text prevede pentru rugaciunea potirului comun citirca in taina de circe preot. Apei preotul Ii da mireJui potirul, I'Q5l1ndcuvintele:
'E( duncou T T o ).lII(d p T T O V l IT T IY 'lS' O av a T O V T T I,.,S'. '. ~ 6 V 1J I1 ~ a d (tiS

aceea di paharul coniine Yin ~i budiJ.ele de prune, 0 trimitere cla..d la potirul euharistic. Tn cazul slujbci euhartsrice, mirii rnerg Ja

1m ~ire,

.dar dad

nu sunt vrednicl", beau dear din potirul cotrei ori, rostind cuvintele: ~

mun, moment in care se cllnra lmnul euharistic. Prcotul Ie da celor doi sa bea de

al1niA .uu

o j ayia

KlJt " 'r r r K IfO lIlK6pnUU p Q6av61Qu III",. '''', 1 ' 6 " " 1 l9 'E '1 aria T ~ E1.1MyiOt IOt., 0 formula deja cunoscuta, care prezinta ciltev:t modifi ca- n'SS4 .

T ",dS'

~';).oy{u~

1ae.

lmroducerea unor formule proprii penrru

Oorim

s a subliniem

,nci

0 data

cii aceastii modificare a

rnomeruul paharului comun a avut 011, d1e a sublinia importanta 1 mornentului ~ imitarea, pe de 0 parte, a Incoronarii cu formula ei (pentru ci aceste cuvinte apar in unele cvhologf la slujba cununlei) ~i, pe de alta parte, a imp1lrtJi~lrii euharistice. Un alt rest al consumtei euharistice este cintarea chinonieului In mornentul In care mirii beau din potir, asa cum se petreee 13 lmp5rt:i~ir~ euharistica (Palmos 690. sec. al Xv-lea Om 652). Lavra 21 (anul 1536 Dm 762) descrie asemiinator pourul comun cu formula: ,,1n numele TatiHui ... ", de~l rilualul eSlC aiei pu~in difcrit. Dupa Sill.

sensului s-a petrecut destul de rar.uu, pentru ci doar puune evhologii of era poslbilit.atca "impartil~irii la dorlnta mirilor"5;S, in timp ce toate celelalte consider.'l prezenta celor doua polite ca pe ceva absolut firesc. Se poate vorbi deci de un .in1ocuilor" euha.ristic numai din momentul

in care vrednlcia"

mirilor devine

criteriul dupa

care acesua

sum impart.'1~ilj sau nu. Este, de .spre

asemenea, simptomatic faprul ca, potrivit acestei rubrici, mirii, ~i nu preotul (poate doar in cazu I u nor restrictii canonice, exemptu, in cazul unei a dOU3 clisRl.oriO alcg d"c.~ se Impartasesc sau nu. De acecl1, cstc Cal se poate de cxplicabil [aptll1 cn, 0 dal~ cu dionilluarca eon~tiinlel euharisUce, impartii~irea complet din rllualul cununiei. Simeon al Tcsaloniculul, parte'~ crcdinclo~lJ()r, ~nu din partea ierarhiei,
0

977 (aou11516 Dll1 715), se c~nlii: ..Slava Tie, DUITlnczcul nOStru,

slava Tie" eu yersete din Psalmul128 (127). ndldi au rost prelu~lte aiei elemente din ritualul deschlderii. Caleya evhologil merg mai departe ~ifolosese asemanarea funqiei pOllrelor. Astfel,

a dispiirut uIata Sffintul

Ci aceasta alitudine a venit din

u,vra
105 (sec. ', 1 1XV-lea Dm 635) prc?inlli doull varlante ale ciisatoriei
biscrice~ti: CU liturgltin cuharislicii ~Icu impartil~irea cuharisrica
;52 Vladimir Kll()td~p, .p. tiL, p. 178-

pcnlrU cnre impartii~if'-'lt euharisticii em

pahat de vln. d

554 EsteInleres.mt'l ~I prnctlca in (Ilte mltUnu Ilelu din""",

mnuunlll C\I mitre. ~z.1 Un>r.21 (anul tS 36 Om 762) poo vt1aunir K11o"lop. c..u.p/i4 F a u t.p. 178555 Vez.l .c." ... ", 21 (anul tS36 Om 762).

S S3 Compat2 cu P.""., 6SO(sec. at X V 1ea ill 6S 2). D

250

CUNUNIA - VlATA INTRU IMPARAlle

CUNUN'IS

~I HUf<IAltISnE

251

un element esentlal in casi'itorie. El vede unltatea mirilor din perspectiva potlrului euharistlc, lar euharisua este pentru el punctul de lnceput at comunltlllii maritale: KE<{>d).alov rap ai reAos rfjs (EU(f6JS dvio Kat {valav o!.Jpa a! alua

1'eologia oecidental1l. a Evulul Medlu, in schlmb, a creat multiple

confuzli, adoptand - en ~i asupm altor numeroase puncte

legalismul roman ca bazli a teologiel sacramentale:

C<lsaloria fiind

ro

un .,contmct, este incheiatll de so; ~ide sotie in~i~i, care sunt astfel ,,.sava~itorii tainel, preotul nefiind dedit un martorSS? Totusi, Biserica Romano-Calolica a conservat panii astazi

Dar Stantul Simeon al Tesalonlcului trebule deja sa apere ritualul lmpiirtii~irii euharlsuce la slujba cununiei, ceea ce
XpiuTofj554.

inseamnii cii incepuse sa disparilS S 7 Diminuarea Dumnezeiasca putern spune constiintei euharistice Liturghie. Separarea cii maca. pentru din viata crestinilor a dus treptat, de aceea au coexistat doua la 0 scparare a tainclor trnre ele ~I, mai ales. 13 separarea lor de s-a produs
0 perioada

vechea traditie cre~lina in messa ei; cisatoria dirure doi romano-catolici se oficiaz.'1 inci in cadrul unei mlSst. asa cum se
siivil~ ~ in secolul

a t XVI-lea, dupa

cum reiese din manuscrisul cu Euharistia care

0

din V~rone5l.
Un model de p5.strare a legilrurii indisolubile pana in tilde nlciodatii consecinta, nu s-a $iivil~it in 3fa(3 Dumnezeiestii comparativ noastre ni-l oferil Taina Preotiei (Hirotorua),

modallliiri de sav~ire a cilsiiloriei: - in cadrul Lilurghiei sau eel pUlln in legilrurii cu ea, - in afara Liturghiel, asa cum eSIC siiva~itii in zilele noastre.
Din ncfericire, s-a Impus treptat cea de a doua rnodalirate, iar practica, la riindul ei, a dezvoltat
0 .[cologie"

Lirurghii; in

cu cctclalte Sfinte Taine, Preotia nu are eorecte lntr-o traditie autentic

film duh, inca-

slujba aparte. Aceastii. p5.strare a mnduielii

drandu-se .foarte bine" in tiparele .lcologiei scolasuce".

Soar putea u~r evita numcroaselc confuzii ~i nelntelegeri asupra problernei casatoriei in practica noastra conternporana, dacii soar reveni la relatla primarf dirure cilsiiloric ~i Euharistie. in

cr~linii este pe de 0 parte conseclnta flreasca a co~tiinlei euharistice ~i ecclestalc in acelast limp in vlata lirurgicii a Biscricii Ortodoxe, jar pe de a lta parte aceasta a contribuu la evitarea dezvoltaril unei .,tcologii sacerdomle" de sine. asa cum s-a dezvohai in teologia scolastlca apuscan1l561. Preotia, care s-a dat oamenilor de la Dumnezeu~l, CSIC preotia lui l Iristos, Preotul
~S9Jean Meyendorff.,p. d p. 28.

teorie, tcologia sacramenrala ortodoxa - chlar in forma sa

scolastica din manuale - a salvni aceastd relaue, afir,nlhld, contrar romano-catoliclsmului.

eli prcolul

eslC "slujitorul'

c1isatorieisS8.

556 P.G. 99. col. 1096. 557 VladimirKhoulap . p. '; p. 179. 558 P.1'n:moo..l.. O o fJ1 U ltiq .t. L 'E s/it. 1968,

560 Ed. Mohlbet8. nr. 1110. "pud K. Ritzer, .p. d. p. 122423 ~Ji..anll.pI<ste MoUn el Protals MOl.mOO, til., p. 223. Ieologie a 1,,8u.n!., ~i,cologia tiisiiriJ.eanli 561 Dupa P. Evdokimov',=l S ~

.p .

< > 1 , " ". '.". ," .""-, ..

a c a d e m id i.c e . in n 1 :.t.n u a IO, d e f o r n 'te 1 z 3 h c a tr :ld i!i.e~:i1 ;u n g ein m o d fa l:ll le voc la cfoatc3 d e a n u Ina! (on.sI~f' 3ElIh:lrbtl ~e. 1 hitolOnia c a n -.a ic a filWrOr i

ill, Ch~gne.

of In p. 364; T. ScyUanopouIoo. _Tow -uds TheolO 8Y M J In 1 :.g e 11.e O rthodox

bine1oro'

(PoulEvdokl1l1()Lv'O.

Ch\llCh-, in Gr.... 0rtInH/"" TINoI";',J R",j"". 22. 1 9 9 7 .p. 24~233. R . Stephanopoul05, ..MalTia~ P~ve', $I. VId;"' .. i F.mily in Ecu~lcal T .J ~ Qwz""7. 2~. 1981. P 21-31.

O J I"

5 62 ~ U s u s 1 e --t.z:b 1 3 ri.1 1P a c t Y O U !! P re c 'u m M~ 3tr im i$ pe M in e T a ta l. V3 1 : i

lri111il

rth.J",,". o.sclte.
YO;'

! ':I n .,.

1979.p. 265).

~ Eu pe

~I zlclnd

~ceaSl.,

S tn., . . .

upro lor ~I I.,.. zls:

(In. 20. 21-22).

" " , , !Duh SIan.. i

252

CUNVNIA - VIATA INTRV IMPARATJ2

CUNtINI

~I EliHAlusnll

253

prin excelen!liS63; dupa cum Hristos ni S-a inlplirt3~it, tac:lndu-ne

cu tlmpui s-a picrdut, acest Arhitrafikoll nu face deci altceva

pc noi pilrta~i vielij dumnezeiesti,

fa fel a impart3~it vocatia ~i

puterea Sa preoleascl unora, ca prin ei s a se $a~scl lucrarea lui Dumnezcu in lume. lar lucrarea lui Dumnezeu in lume este aceea de n-i aduce pe toIi in tmpliriitia Sa, ca IIi ai SiB, ~i-n aceasta lucrare se intalnesc toate Tainele, In jurul Euharistiei. Cu toate di unii liturgist! considerii Tainelc drepl "forme ale
cultului

decdt s a readuca in practica liturgidi actualii 0 randuiala care a existat mai mulre secole in Biserica ~ ,prin aeeasta, s a refaci i
unitatea ecclesialii a Tainelor, reintegrand Taina lubirii Cltsliloria, in Taina Unita.!li - Euharistia . Taina Nunjii este in fapt o lucrare duhovniceasca cc are In vedere ca -urutatea-, -sflruenia-, -apostollcitatea~i-universalitarea-, care deflnesc Biserica,

s a so

parlicular'~64 - cum observa Piirinrele utrnt faptul

Braniste -

nu

trebuie savar~au,

ca, "in vechime, mal toate Talnele se

intima care ramane in centrul vielii

regiiseascii ~i tn siinul famillei crestine, FamiUn csrc chemata sa devin~ -locas al rodlrii- iubirii, de aceea NUnla se numeste -taina lublrH., a unei iubiri care devine mal sranta, m al des1iva.r~ila ell

de regula, in cadrul Liturghiel sau in conexiune

cu ea, deci cu Sranta Euharistie,

flecare :.:1"S70.
Aceaslli recuperare liturgidi a
fOSI

Bisericii, deoarece sranta Euharistie Ii aduna pe credtnciost tn

Biserica, 0 face deci vizibilii ~jviabilii"S65.

inl~iat3 ~i indepllnitii

de

Sllnlui Sinod al Bisericii Greciei, in urma recomandiirilor [acule de profesorii de teologie Evanghelos Theodorou ~i I. Pountoulis, care au propus, in cadrul unor comisii liturgice, pentru denu-

Cum am aflrmat in randurile de mai sus ~i cum deja am constatat din capitolul privind istoricul Tainel dupi! evhologide tiparile,
0

edilie revlzuita a ArbiuatimlilNi

grecesc566 ~i 0 editie randuiala Tainei

rnentio-

mirea slujbei titlul de "Taina CNnlllli,i III (atiml

a acestula in traducere francezli567 contin Ciisatoriei in cadrul Dumnezeiestii liturghii~. nata in nota introductivii

Dlilltll'Ztitjlii Lillirghii".
Astfel, SflIntul Sinod aI Bisericii Gredel, prin adresa numiirul 7658 din 17 decembrie Cozanl (regiune a c r lv ia J iS 7 1 .
~eidilla

Dupa m~rturia data de Sranrul Nicodim Aghioritul,

a slujbei din Arhieraliko"S69, slujba

1%8,

a aprobat

diortosirile
IOina

aduse grija ~ i

aceasta a exlsrat ill epoca sa (sfar~itol secolului al XVIII-lea), insli

;63 .Ap ~I Hrl$'os nu :;... p,easl5vi.pe Sine 1o''"ii, ca sa .., rad .,hle"",, cl Cd C 't! 3 g r n il ('Itte E J :F iu l Meu ~ Ttl, Eu ~aziTe-ilm n a S C U l. n ale I~ s e zice: ti T Tu ~ i p!>1 In IIe.C, dupa r.l.ndulala lUI M ekhise<le<:-(Ow, 5, ~). t 5 6 4 Pr. p tO f_ dr. t:nc Ilnnijlc, w..,;u.SPiJ.i. ed. tiL, p. m. 56 5T & itk m ., ~I P2U1 EwIokimov, L~ ed. tiL p. 2 6 2 .2 6 6 . p. ;66 'APX"fXlTIIIOV, ed. dL 567 Gn,," ~ .. A,*,,'-'tihw ~. p..tijiuI, ed. c . ~ 568 ,","zi MeU S. ;69 'APX"fXlTlIIOII, ed. ck., p. 113.

Arhi,rt"ikonllilli existent de dilre I.P.S. Oionysios, Mitropolil de

din nordul Greciei), .,facute cu

fncep~nd cu edltla din 1969, urmata de edl~lile din 1971, 1990, C~ folosltii In prczenrul
srudiu

(1994), Arhitfwtikom"

reinlroduce

"SJN jbo Lcgotinei

1...i'IJrl,hi'i572.

Ii

Cllllllmei

aJatllr"'t

Dlllltn,zei,/,ii

S70 Prof. dr. A1cnndru SbvropouJos (Unlv. Alena), _0 evaluarc ",",<n1i3 s, Nunjlr O n sr.), in rev. E 4 1 1 J lip 'oiunie, 2003, p. 1/).7:7. 571 'APXIEfXl'fIKOII, ed. cIl., p. 1 1 3 .

T>inci

'. / J m c ,

572 3.

p.1I

254

CUNUNIA - vIATA. INTRU IMP)(AATle

CUNUNIE $ J EUHARtSTIV-

255
mic, vohodul mic,

Ccl de al lV-lea .simpozion

ell blnccuvantarea

Liturgic', ce s-a desfasurat in

localltatea Prokopi, insula Efvoia, In perioada 3-6 nciembrie 2002, SfanruJul Sinod al Biscricli Grcciei, fa initiativa Arhiepiscop al Atenei ~ial i~lregil ca Nunta s:i aiba loc 10 cadrul vom rcOecta in paginilc Liturghii, Prea Ferlcltului Hristodoulos,

- Urrneazd

rugaciunca

vohodulul

troparele, "Sjinlt DNlllntztNlt", pericopele (ale nuntii - in zi de rand, ale Dumtntcll ~i ale nuo!il - In zi de Duminlcf); - Ectenia intreJl slllntii, cu rugdctunea .Doamne, DllllllltzeIlI

Grccli, revine cu recomandarea simpozionului; asupra

nostru, Cel tt tn kOlfolllioTa mlinlui/oare "; ...

- Heruvic ~i eele ale Liturghiel;

Liturghiei. Aceasta este una dintre observautte ~ireconl:lnd;rile celorlatte Urm~l(Y.Ire.Uturgi~liI prezen~i In congrcs atrag arentia ca, in cazul in care Nun!" poate fi s:tvar~lta In cadrul Dumnezeiesui diagrame, pe care 0 redam in traducerea romaneasca: .Diagrama slujbei Nunlil in cadrul Dumnezeie~ - Preotul se 10lbraci In IOalC v~minlcle ~piroscomldesre, - Citeste Utrerua ~i face otpustul complet, - l\l!irji ~teaplii in narlidi sau in partea de jos a bisericil (dcmlsol), unde Ii inlfimplnll preorul ~l s~var~~le Logodna, fii
..J. rugilclunca

- "CII iri(a dt DNmneztN " ise im~~ ... ~

mirii primii;

- Rugiiciunea amvonului, iese preorul pe solee sau in mijlocul naosului, blnecuvtrneaza pctirul comun, din care dii mirilor s~

s1l sc sludleze rnai intai eu mare atcntie riinduiaJa, conform unel Liturghii:

("Paharul malljlliri; ... '~, dansul liturgic cu. "f.raie don/Hie/tt","Fi. NNI11.kDOH/III1I NbiilluNvlJntal, acliltl/i pIJnad. 1I WIJ{", apolis, "BintNlvIJnlarto DfJmnlllll; pute 110; la/i ... "573 Acesl Arb;,rlJt;/t:q1 fost viu receptat ~pi rimit de comunhsulc fa
guste, din diaspora ortodoxa, in limba franceziiS7~. mai ales prin traducerea ~i publica rea lui

"Doal11ne, c e pt slNgapotriorhNINi Cd AI/roan,...

<t Sf

Cornunitatea acadernlca a teolcgllor de la Institutul ..Saint Serge' de la Paris, prin Pr. prof. dr. flOris Bobrinskoy, Pro prof. dr, John Breck, Heitz ~i Jean Tchekan, :1 prelucrat slujba Cilsnloriei, propunand un nou text pentru AposlOl,fonnat din: Efes, S, l0-21. 23, 25-34; Gal. 3, 26-28; I Cor. II, 11-12; Efes. 5, 12, recornan-

"(de aparilie I.'lrzic);

- Se dnta stihurile "firidli ai

It111 dt Domn1(. '~ iar I

preotu I il introduce in naos sau pc solee, unde rnasa eu cele nccesare este deja frumos pregihitii; - Acolo zice preotul: "Binecllviinlola lm pifriftio... ", eeteni. est ~are, 3 trcia rugaciune a nunlii - "Dllmntzellle, Cd
01 ttl

dand-o pentru a fl Iolosita In oficierea Tatnci Cununiel.

din larJ"a

jO{NIpt 0111 p dill (DlJslaINi... " - (primele doua rugaciuni: "DulllntZtlll. Cel preatHr"I fi Faca/ontl 0 10010 zidireo... " ~ i ,,8illlfllViilll'lt tile DlIll1l1eZ'lfl 1IOr/r.l.. " nu se spun), are loc l 7~cunllnarea miriJor, "DOIIIIIII< ,DUlIlfJezeul nostrIl, {JI slauo Ii (II ctnslefnrllll1(ntazd.i diilllii'~' pe

S7~ In E</IlI/1{pw~, ["nle 2003. 57. Gr...J E",~ " ArlJlkrRtiko

P" ijkA(

ed. til.

256 "LITURGHIA Incadrata tn Dumnezeiasca cASATORIEI" Liturghie sau chiar dcfinitli ca dl teolosla prlrnara,
0

257 privind Blserica, nu s-a dczvoltat ca

0

speculatie asupra ideli sau a eonceplului

origini, a aparul ca

de Bi5eric~ ct. la realitate vie ~i ea experienta a unui fapt, a

S79

l.iturghie a Osatoriei ;7S, Nunra devine cu adevarat Taina, dobandind dimcnsiunea euharistidi in perspectiva eshatologrca, numai uni!i in Trupul lui Hristos - Biscrica, ce .riu estc doar 0 inMitutie, ci -un mod de exis1enla., 0 maniera de a fi S76, care nu poalc n aha dedit cea euharistidi, mirele ~i mireasa pot dcvcni un singur trup in Trupul euharistlc allui Hristos. Cei creap dupa chip ~sipre asernanare SC unesc in Taina Iubirii, Bisertca

unci situ alii in care creinii vietuiau permanenl Pentru srantul Ignatie al Antlohiei, care recomanda cisalOria

~ a
vrata

crestin~ cu binecuvanrarea

eplscopului,

dupa Dornnul, ceea cc

.in Bisericii', notiunea de Adevar era str3ns Jegatil de

. -580_ Or .' Adev-arul e Hristos I identificat cu Viala, iar Biserica

,n

e51~ "stiilp ~i temelle a Adevarulul"

0 Tim, 3, 15),

pentru ~ieiSIC

Trupul Lui. .Din aproximativ 80 de pasaje in care se poate 1O[,~lnl termenul -btserica-

(ut/uia) tn Noul Testament,

cel pUlin 57

ce este .chip ~i icoana a lui Dumnezeu, lucrare ca EI, prin imirare ~i inchipuire"sn.

en una care are aceeasi considcrii biserica drept

Bu.rici4 "581 . , adunare intr-un Icc d cterrrunat

Atuncl d\nd Nunra se silvar~e~te rntr-c slujba aparte, in afara Dumnezeiestii Liturghii, des! se savilf'ie~te in bisericd, '~I pierde

dimensiunea ecclcsiologica, deoarece Biserica - Trupul viu aJ lui Hristos (comunitatea credinciosilor) - llpseste, Jimitandu-se I. un cadru familial, privat, Ecclesiologla tn adevararul sens aJ cuvantulu] nu este un lcrmen ce defineste un clement abstract sau reoreuc, cl, dimpotriva, a~1 cum era lnteleasa ecclesiologie praetiea'578, Disrinctla pe CLre
0

J .,._

S78Jeo"Zizioul... M~ropoIiLdee ~me.

1994,p. 51.

Lmd.IOOL Pr ",of. dr. D. SlinUooe, ~.

I~I troU pt'tmltrt liMn.. trod. du gre<: par Jean-Louis Patieme,

2 0 0 0 . P o 13. L '&cltmsr;" L'bb[", a L 'E f/u .

O e s c :le r P:lris~ e,

in Biserica primara, aiel lntte

era

.0

introducem

eeclesiologie

Icoretici ~i eec1esiologie praclici are menirea de a sublinia Captul

\7S Lit,,'l'~ till M.,.Jllge(GrAna EucMIozenArkhinllllk." ou Pontijic.J), ed,cil ~76 loannis ZI1.f()uJ:usFit'nJit~(d~J'a/it, uad. rot\}. N~e Aurel, , Blz.1ntlnl1.Bucure~j.

1996, p. 7, S77 Sf:iotul MaxJm M'rturisitorul, Mylf4pzi

o."".,tJIi"j1mJ. cbip,,"' ""

lar Sffinlul Apostol

IJllaxa euharisticil;

Pavel idenllrldi In Epistola autorul cpistola ce nu

Biserica Ie dadea sfaturi fl dedit

(,((Iesia) cu
in care privind eelor

astfel,

I c1ltre Corinteni, practice

capitoJul urrnau adunarea

al unsprezecelea,

sa

dleasc3 aceasta lor, biserica,

Cre~tinii .se adunau toclna~ pcnlru EuharisliC; Jipsind Euharist1a, ltpseste ~iadunarea care este ~i ,chip ~i icoanll a intregului cosmos58l.
,

poate

cuharislidi.

{ealesia},

Atunei incepC Stllnta

cand slujba Cununiei

eu binecuvanlarea

este incadmtil in Liturghle. mare (.l3inecuvnntat.'l este ! Sfanlul Antimis, aflat pc

mpa- ratla .... ). preotul in M c i, ebipul

lnsemnand

Sfinlei Crud, co Evanghe1ia. Cununile mirilor sc a~lepland

aDa ~eile lot pc SBnla Masa, iar mlrii stau 1'n f:lta SBntulul AiI<Lr, prccum Adam ~i Eva tn fata Edcnului, desehidercll
;19 580 SSl )82 _ 1 din cap. I dln u,iJm o ,p. 64. Idem. Pii.fA dn"u, ed, cil.., p. 77. l< It"11L ~u(.haril';t. , I p. 51. 1 Sl'lln~l ~x.ilT' MarturisllQnll. j';f,JtIlIOt;a. ed. cj\., p. 'IS.

258
tmpiir.1J)ei Cerurilor, Toata adunarea credincio~Uor. unita irur-un cuget
~0 i

259
jertRi .1 lui Hristos spre unirea deplina cu Ilristos Cel jerrOl ~i invial ~i sprc jertltrea reciproca lntre ei din puterea jertfci LU~

simtlre, a~teaptii deschiderea

aceleiasi fmpani~j), untce

~i vesnice, prin nceeasl singum blnecuvantare.

Binu/iviilltaltiest lm p a r a /ia Ta/a/lli Ii a Fill/IIi Ii a Sjiintlloo O J /b... ; prin aceasta

lntegrare a Nunlii in Uturghie. incepe ~iintegrarea Tainei lublril

in Taina impara\iei, prin ~i tn Taina Unitiilii. Nunta are nevoic

s~

tic integratii euharistic si, de~1 omul fI blnecuvanteaza pe Durnnezeu ~i tmpilrillia Lui ve~nleil prtn toatil vial~ sa totusi, a~a cum toaui viata lirurgici. decurgc din jertia Euharistica s,i sc tnroarce
euharistic

in Biseriell. binecuvantarca

Impar:i!iei lui

Dumnezcu este, prin excelenta, eubartsuca, dand unitate tuturor actelor hturglce. $i atunci cand Tainele pot n integrate in Liturghie, ele sum integrate euharistic in Hristos - Unul. Din

aceasta

unire

integrare cisaloriei.

euhansrica

decurge

~i

unlcitatea, ~i indisolubililatea

Binecuvantand

impari'i!ia

Sflntei Treimi, cerem binecuvfmtarea tuturor celor ce fae sau vor face parte din ClI, eu ahll rnai mull" eelor cc vor s a dcvina un singur IfUp in Trupul lui I-iristos (a nlinlor) ~i a ciiror unire nu po.~le n r u p ta Uturgrue. ins~i tmparalia lui Dumnezcu este 0 dc Tmpiirii!ie a lubifl., in care inainl,iim panii I. des~v:1r~ire: .Fiind fmpariilia dragoslei, ea arc sensul un!;:i comuniuni a celor ce fae pane din ca. care spore~te inconlinuu in orlee Smnla Lilurghie, ea s a ajunga dcsiiviir~tii in vial:! viiloare"58~. lubirea jertfelnici. a lui Dumnezeu. la care sunl chema\! toli cci ce cred in EI. cxprin13u in lilurgrue. pecctJuie~te inlIeaga

n O :lslra e X iS lC n \:i.i )r n (li ale.f), (1 ~

celor care

se u n esc il'! ilJ b ir e:

..Tonta Smnla Lilurghie eSle mi$crtrca comunililtli in duhul de

583 Pr. pro{. dr. O. w'n.lo3e. $piri"""; .. " p

c_ ..,n.t. -

cit, p. 134.

Aceasta este una cu urcarea in deplinatatea lubirii. Ea echivalea:ta cu intrarea ~i inaintarea 'in Tmpariipa Treimii. Aceasta pune 0 pecere de jenfire din iubire pe loatii viata

cre~dna.devenind lear3

o Liturghie in sens larg. Sensul acesta al Liturghiei e arlitat de faptul cl preotul tosoteste binecuvanlarca Tmpara!iei cu semnul crucii, flicut
(.'\1

Evanghelia peste Sffultul Antlrnis, ce reprc1.inta deplin al lnsu~irii duhului

moanea lui Hristos peatru noi, avand "Ialuri de Sine moa~lelc MuecnicUor, care ne-au dar exemplul de jertl'ii al lui t lristos. I)a.r aeelasi sernn il face si peste Sl~nla Masa, care reprezmtii, pe de 0 parte. tronul Sfintei Trcirni, pc de alt.a, mormantul care lui Hrlstos sau jertlelnlcul din fa!a Tatalui, pe
Hristos in stare de

s ta pururea

jettf:i pentru noi, ca

s a putem

lua s,i Dol puterea de a ne jertfi"S8oI. Teate aOCSlCelemerue: duh de jertf3., lubirc jertfelnicl, viata ca Lilurghie. lntrare ~i urcare in deplin~latea lublril, via!1i muceniceasca suot ~i caraeterislici ale Tainei Ciisiitorici, tocmai penlIU c 3 fost intemeiatii tot pe Jcrtfa Fiului. Separorca de l Liturghie a dus la mutarea centrului Tainei de 1 3 iertfa lui HriSlos, l'Ccapil\Jlm1l euharistlc la rilualul incorOnarii, care. din punel de vedcre cre~lin, i~1 pierde sensul eV3ngheilc ~i revine In sensu] primar prccre~in. daca este sepamt de Jertf;1 lui Hrislos. lar consecinta acestei mutapi esle inlocuirea caraClerului euharistiC ~I ecclesiologic tn acela~i timp, cu cataelerul festiv ~i de fe5tin privat. Sffinla Masa e inlocuita
(:1.1

0 .nasa ol>i~nuit1l,a~czat.'\

in naos. ceea ce inseamna 0 separarc~ de SfflnLul Allar - morm.~nl

584 IbU/.... , p. 139.

260

CUNUN'A - V 'A T A lNTRu IMPJ.AA'T'E

CUNUNIE ~1 EUHAJUSTIE

261

al tnvieril lui Hristos ~i al invierii noastre, Sf"antul Potir se pastreaUi doar ca 0 amlntire a veacurilor indepartate s,l uuate in istorle, jar binecuvflntarea cu Sianta Bvanghelle nu se mal WI pe Sf:\ntul Antunis, ci pe cununlle asezate pe 0 mull sau mai pupn liturglcl) ee impodobe~le Sfintei Mese. rid lea Numa, pentru cl prin jertfa

Domnului' se lriiiesc In via", noastrd printr-o trecerc pcrmanentii de 13 moarte la viatii, de aceea in Lirurghie totul se transflgureaza. Nunta incepe inca de aid sa devinll Nunta Fiului de tmpiirat I~ care suntern dumnezeiesti
se ridid ,

,.r a l ade

masii' (mal

tOll chemati, Minl.ea omului

cunoaste

ratiunlle

rnasa, .,substitutul"

la lubirca cea mal inalm: .Clind rnintea e rlipita prin dumnezclasca ~ ,lesind ararii din toate i atunci, cople~ila dumnezeiascii,

'

ilIr inima inciil.zitii in foeul dragostei de Dumnczeu

Dlmpotriva, Uturghia dii sensul eel mai inalt la care se PO:IIC

Mftntuitorului se arata c.'i fjnp~rlilia proclamata luurgic .esre 0 i.nparlilie a iubirii irurc Dumnezeu ~nioi in~ine ... l!a este lmpMiilla Treimiiiubitoare, dat fUnd eli Fiul iubit ~i lubitor din veci al Tatalui S-a fiicut si ca om lrnpiimt cu Tatal, iubit ~i iubitor al Tatlilul ~i prin aceasta ne-a ridicat ~ pe noi, cei ce credem in EI, la vrednicia de impiirali, dezlcgati de orice robie a patimilor egoistc ... ln imparlilia aceasta 1011vom fi impara!i, dccl Ilbcrt,
0

dragoste de cun~nJii

cele !acute, sunte nemarginirea de prezenta dumnezeiasdi, asemenea dumnclciescului

se trezeste 1 3 slrnurea smereniei sale, Isala ~irosteste cu uimire euvlntele

proorocu!ul: .0, nenorocitul de mine! Sunt pierdull Cad om [iind ~i buze spurcate avand ~i Iocuind in mijlocul unui popor ce are gurli spurcatii,

l-am vazut

ell

ochii mel pe lmpararul

Domnul

data ce vom fi [Ii ai frnpftratu-

Savaot-" (ls. 6, 5)S88. Aceasta rapire ~i iniil!are este, asadar; ,,ridicarea contcmplativa a omului pana la Durnnezeu, estc inal!are" omenlrii sau lndumnezeirea ei, este theosis (dar numai contemplat;v)"589. Pnn Siantul Duh, in Fiul, Euharistia apare ca un imens dinami.'Im teocentric: adunarii prln

lul.:r~tii ~i fmli ai lrnpiiratullli-Fiu, nestiipftnlll de niei 0 patinla ~ I deci niei unul de altul~5. Potrivit vechli traditti teologtce
3

Bisericii

Ortodoxe

Rdsilritene, omenirca este 0 singurli funJii in mUlte ipostasuri, ~ a cum Durnnezeu estc 0 singurii Fiinp in Irei Persoane586. Nunt1 estc unul dintrc ipostaslIrile omenirii tn care se rcface unitmea ontologica a acesteia. lar Liturghia, in rcaJit:ltea ei ve.Jl1ica,CSlc "P"~tile Domnului prezent in permanentii impreuna eu noi~7. in care noi impJinim testamentul I~t noua de Mantuitorul lumii:

ea, in .Casa Tatlllui', r:ealjzeaUi p:lnkiparea

trinitarll. Euharistia rondeaza

la existcn\iaJitatea

asueJ

comuniunea eccleslala.S!)OInchinarea la Dumnezeu .in duh ~i in adevar' este .datorla eelor niisculi de doua or;';91, iar pentru ei .intreaga Euh:tri.stie constli ,ntr-o .pomcnire- - lnleieasii nu In sensul
S88 SBnrul Muim M lrtUrisitoruJ, _CclepaIN sut< de capele deopre drogost<', in Fil.Iu., vol. U , ""d . ro m .P roprof. ,lr. D . Stinilooe, ed . Il., H Ju i.< m a , Bucurestl, 1993, p. 63. I 5 8 9 P a v e-lf'io re JU k l.Dop,"tlrlptkp'lltuI". S,,,J;i,ln~uNt.eOl.()tk,.,Ir~, dr.o l)t, E (': n a Dulgh.eru, A n :o .s,.si., Bucure~ti, J998. p. 120. S!)OOn,;er Cltmcnt, TIIJoiqgk.M.r .ath .... "p. 451. S9t P. F1oretUki, D t-tklfi o ~ ed. <it., p. 120.

.AceasL1 sa 0 face{i lnlru pomenirea mea" (Le. 22, 19). Pa~tile

5 8 S (bJd"", p. 1 3 6 . > 86 Arh~n lS. o~~nje .~NI.l<'ltlJ'~I I'-X fJw ih l/ll Vi'fh' V""itt, ttael. rom . Dile. lo a n I .

Ic~Ir., De.. ,:;, Sibou, 1998, p. 97. WI IbJd"". p. 97.

262
()bL~uit ca
0

CUNVNIA - V1AT}. INTRU

J~lPARA"E

CUNUNlE

* 'EUHARl5T1B
unitar - spune rna.

263 depane

reamintlre door, ci ca

intrare existenJiala In lumea

,.Ajungand

asuel

sufletul

lui IlristOs, in dimensiunile Sale divine ~ umanc. Pastile noastre ~ i , prin urmare, ~ Euharistla noasrra sunt 0 trecere de pe piinliint In cer, de I:l rnoartea In pilcnt spre vesnicia sfii.nlli a Tatiilui"592. Tn Sfanm l.iUJrghie, biserica devine icoanf
~ 0i

dumnezeiescul Piirinte - ~ adunat ln sine Insu~ ~i J a D u O 'l n e 7nuu Vo' .e , rnai fl in eI ratlunca care II imparte In rnulte prin giindurl, ci capul va fi Incununal de Dumnezeu, Rauunea prilna, singurf $1 una. tar

lume accesibiJ1i

in accasta Ratiune ~i Dumnezeu,

sura ~i subzislii toate ra\iunlle

avand .ccr dumnezciescul

ieration, il ca paman!, frumusetea l

lucrurilor trur-o simpliL'Ite neinleleasa, tn chip unitar, ca In Crcalorul

naosuluim, dar ~i lumea este biseric1i, avand ecru! ca ieration, iar podoaba piinliinlUlui, ca nnos594. Cel ce i-a lisat pe mlil silu ~i pc mama sa, ~i s-a unit cu femeia, pentru a n un singur IIUp, vine tocmal In blserica, pentru ca prin jertfa Euhari$ticii sa sc uneasca rnai lnt1l1el co Dumnezeu, din mana Caruia sa-~i ceara mireasd a Gas1itoriei co Liturghia spre incununare. AceaSL~Intrepatrundere

~i Fiiciitorul WlUfO( celor ce sunt, Alintindu-se suflerul sprc Accla, care nu ~eil, prin sirnpla inwille, ratiunile ~I cauzele lucrurilor, de dragul citron" inainte de a se face mireasa Logosului-Dumnczcu, rnetodelor care divizeaza. lar pnn aceste ratiunl va se supunea in chip
C

In

arm de

el, ci inlreg in intregime!l lui, va cunoaste

n purtat

este inspirat acltntii noua de Sflintul Maxim MarrurisitoruJ: In acel 10(';l~ferici' s.i atotsfan; se savars est e taina infrlcos ata a unirii mai
presus de minte ~i de ratiune, prin care Dumnezeu se face un trup

. .

m1Inruitor si adt.'C V3l spre Insusi CUprinzitoru! ~i Fiic1itorul 3 toalii m~unea ~ caUIa.596 Preface rca mirilor In mlrcasa a Mirelui Ccresc nu poate afara prefacerilor
fj tn

Darurilor la care particlpa intreaga "adunare";

~uin duh cu biserica suflctulul,

~isufletul

cu Dumnezeu.

0,

in cadrul eptclezei, preotul se roagd lui Oumnezeu ca, inainte de a trimite Duhul stant peste Darurile euharistice, sa Lrinlitll Duhul Sfiint peste toli eel cu care se roagii' .. ".

cum mil minunez de bundtaten '1''', Hristoasc! Nicl nu indriiznesc sa 0 spun eu, care nu am pUlere deslUla nici macar en sa ma minunez cu vrcdnicie. 6'CQc jvor fi (ti do; II" trill>.Tai"a actaJta mart est.;

(tl

lrimite Duhlll Tall

Uisenca - In care

Siallt

pestt Itoj Ii pelle attste daruri (t

111,,1plilt fIIOlJlfr ...

iar til vorbescdt Hristos Ii de BiuricO Jl,zice dumnezeiescul

devine asuel lerusalim ceresc, iar viala credindo~!Ior nunla ocup~ un I'nsti dar 5i-nlr-o Cincizecime pcrrnanenta, . .'

Apostol

loe deosebit, prlvilegial - se \n'nsforma ~I-ntr-lin

iar ininlile lor devin

([,res. 5, 32). ~iiarn~i: (ICtl re Ie aliperte d,

1111silll,lIrdllh til

DOfHllld

uti

AI (I Cor. 6,17)"595. Aceasta este ciisiitoria .in

Domnul": 0 .prcfacere " cls1itoriei ~ai unirii conjugale In .tainil" $i-n .unire

"temple ale Duhului Stant". Toli cci cure vor gusla din Trupul duhovniceasc1i {'I a mirilor incununali de Dumnezeu in .mireasa l.ogosului-Dumnezeu.
~9 2Arh h \\. ~frQ nie. RUgR(;ulltIP - nfpn'inl!4 ... " p~98, 593 s r .;\< l:lx J lnM lI.rl.IJ ris ito l'u J " 1 jllllg o g ill, < 1 . c it p. 17, , e ;91 'bM"", p. 17. 5\15 '''MM. p. 24.

~i din SangeJe Domnului vor deveni fii ai Impamliei ~i de aceea se roag:'i Talilui Ceresco .~i ne invrednicc~te pe noi, Sliipane, cu indr:iznire, fii.'iI de osanda, sa culcziim a Te chema I>e Tine, DlImnezeu] Cel ceresc, Tata ~i ~ ~icc: TaliiJ nostril". I'*sll'area

596

floi,[".,

p. 2 4 0

264

CIINUNIA

- VIAll.

IN'nlU iMPARi\T1e

acestci formule introductive pentru Rugiiciunea Domncasci (fata! nostru) ~! in randuiala Cununiei, in afnra Uturghlei, esre 0 dovada in plus a apanencrnei Cununiei la Liturghic. Pun:'tnd rnelele logodnei, ca semn al restaurarii lor ca fii ai lmpiiratului $oa indurat ~iasupra chemarea ceresc, pcntru c.i .prin inel Parintele nostru Cel ceresc spre flul eel risipitor", si cununile biruinlci asupra molli! patimilor, sum chemati Ia Cina nuntil Mielului co slama: .. ell jric;; de D ZIII, llftIlU {II (fedi,,/;; Ii {If drago/It apropia/i-t/ol Nunta nu-l 0 petrecere, ci 0 bucurie; ~I mal .. in~1i de toate 0 bucurie st'anta, duhovnloeasca, In care toti suntem chemati, pentru ca "junghllnd vltelul eel gras IIlllncind s a ne vesclim'S?7. Cuvfmtul de invii\iitum al Sf:intului loan Gum de Aur, din noaptea de p,,~;, este lntreguor- "... Masa este plina, ospiila\i-v~ loll. Vi\elu I este mull, nimcnl 5 5 nu h1 S a fliimand. Gustati tqi din ospii! ul credintek impiitU.~!!-vii loll din bogil\la bunata\ij598. intaiet.~lea pe care 0 au mirii la Sflinta tmpartd~le, care, de altfel, e inrn!eUlca flreasdi de care se bucura mirele 1.1Nunt.'I, are semnific.1!ll duhovnlcesti profunde. - nunta trebuie ~ dcvinii cina a .nuntii Miclului; chernati sa de vinil mireasa a lui Hristos, au vocapa sfln{enici; - starca crcsunllor este 0 stare euharistlcd, pascalfl ~icsha- tologidi 7n acelas] tlmp, avnnou-Je ca exemplu pc
SUn!

Fecioria s,i cisatoria in vocat,ia sfint,eniei

Sfantul

Pafnutie,

care

descopertse

- to\1 crestlnil, lndifcrcnt de calea pe care si-au nles-o in vla!iI,

snituia pe cei aprcplati dlspretuiasca pe nimeni, pentru cd .nu ex Ist.'1 condltlc In care sa nu Int:llne~11 suflete credmcioase lui Dumnezeu ~icare fae

Dumnezeu,

infli!]~a ucenicilor

sai ceea

ce-i sa nu

cele

clnci fecioare lruelepte, care au intrat cu Mirelc la nuntil

(MI. 25,10).

in t.'1ina cele ceo) plac Lui. Cdci nu corueazd atal calea pe care 0 imbrnli~eaz1i fiecare sau ceea ce pare perfect in fclul lui de via!ii. ce eSIC plaeut la vedere, Cal sinceritatea ~diispozi\ia duhuluiS99.

Astfel, .5nn!enia monahala ~sifin!enia conjugalii sunt cei doi

'ITl M.lltfi/Rk, (it p 67. i 598 O de Inv:lt.lt,1r,I:tl < "c lu irure SIi.-.. P :lrin od c""""" j il.~

versan!i al Taborului; culrnea ~ia unuia, ~ai

loan Cur:! de A,r

cclullalt este Duhul

A rh ic:p io o op u I Corucmtinopolului, in san ..~ Iunlin:JI. > :i a .awe! II t",ieri, lui tIrisocs,Dun~""", "oo su u".in ~ n .",1 fC !Ii.9 9 9 .p. 2 5 . 1

"'IS n ~ '_ ~

S99

" ,,1 O C e l A1enndrinul. Is,_;"

m.-'ikr .1 m E ' (J~ "). N 3

1996.

Cap 10. trad,

rom.
Ali,,",. lo:uaf Popa, Ronlini2 C . r~

266

Ct)NtJNlA

- VIA"A

iNTRt) TMP}Jt}.11e

condi!i3 unieli pentru toli de a fi primi!i este curii\ia inimil: "Din osp:il.ui ~I aiel, Stiipiinului ~I din masa cea ncmuritoare, Ycnill

Sian!. Gel ce ating vlirful prin una sau prin alta din cele douii cii, Intra in -odihna lui Dumnczeu, in bucuria Domnuluiarnbele cill. coruradictortl 6 . unite. r a ln tc ic le n tic eO O pentru ratiunea umana, se n fla interior

600 P EvdokilllOV, w.. ;"hi",- cd dt, p.94.

Pentru ca cineva s.'i vadii ~i sa in!cleaga Irurnusetea .piscului feciorici', uebule sa urce pe .piscul cisiitorici. La Innoirea
reate rugiiciunile

lurnii, inconjur3l

de srID!!i evocati aproape Zaharia Sfmrul

in

de 13 Cununie (Adam ~I Eva, Avraam ~iSara, ~i Ana) la care se adauga

Isaac ~I Rebeca, lacob ~I Rahela, losif ~iAsineta,

~ i

Ellsabcta,

Ioachim

loan BOlczlltorul ~i Fecioara Marla - chipul Miresei celel neispitite de nu ntil , Mirelc Hristos, inso\i[ de cele cind core au intra; cu Ella nuntii, nc asteapta fecioare Intelepre

pe toli In (ina nJllllii

Solr (Apoc, 19, 9). Toti, unili cu EI - In mod direct, prin

vlata rnonahalit, sau, indirect, prin Taina Nuntli - poporul agonisit de
Durnnezeu (J Pt. 2, 9), rnscumparal

prin S5ngeie Sau, cctatca pentru a se nunti, in nunta

Smnla, noul lerusahm, cercasca, cu Mirele

g~titii ca 0 mireasa tmpodobna pentru ceresc Hristos,

Mirele ei C A p o c.21, 2), asteapta

"laJa cortel IJli

Dllmntztll IlIlre oOl1lctli Ii va salifllui (II ei [i ei VOl'ji poporul Lui ,ri fllJllli DUlflnezeli va ji GU ei. J'i VI) [ttl'ge orice laGrima din ochii lor Ii Hlot/rlt fiJI ua mai ji; nici plong.rt, lIid strigiiJ, nhi dJlrert IIJ1/)Or
este

fIIai ji, caci (fIr

Stapanuluo, 1;1 care

dinliii

oJl
sunt

Irtful"

(Apoe. estc

21, 3-4). OSpalul acela~j OSP"!; jar

[o\i oamenii

chemap,

FClOIUA

~I c;A.sATORIA

267
pe

p en tru e x p r in t.\f't;lc a stitilli in n m n lstJ r l. 603 j. Meyendotff p o <i<, p. 1()3.

credinciosilor

13 loe inalt, co ganduri inalle sa ne indulcim,

Cuvanud cel PreainaIt, din cuvantul Lui cunoscandu-L,

pe Cruce

n
sliivinl6ol. Una dintre antinomiile spiritualila!iI crcstine este eli fecloria602 (viata monahala) ~i ciisatoria - douii practici de via!a diferilc - sc lmemeiazd pe aceeasi {cologie a Tmplirii!iei lui Dumnezeu si-n consecinta pe acceasi spirilUalitalc603. voeaua duhovnlceascii principalii a omului este sflnlenia sau cresterea pana la asemanarea in des~vl\r~ire,

cu Dumnczeu:

i .Fili, dar, voi dcSliv5l?'f ,

precum TataJ vostru Ccl ceresc desllv~r~it este" (Mt. 5, 48). De aceea alegerea intre cele douii elii trcbuie sa 0 fadi omul in vederea cautiiril Imparii\iei Cerurilor, care estc ~ motiv, ~i

oblectiv al luptei crestinului: tot ceca ce face el, face .pcnlru

impara!ia Cerurilor". Dupa ce Mantuilonll i-a iaCUl de Ia lnceput lipi de femeia sa ~l VOl'
fj

impart..'4e~tc adevarul edenlca. i-a raCUl IY.irbal

despre

crcnrea ~i a zis:

primilor oameni ~i binecuvantarea

,,N-ali citit c5 Cel ce

~ifemeie?

Pentru aceea va liisa omul pe tatiil sau ~ipe mama sa ~i se va arnandoi un trup. ~ incal nu mai sunt doi, ci omul sa nu dc!spal'ta'

lin .rup. Oecl, ce a impreunal

Dumnezeu

(MI. 19,4-6), Ie spune fariseilor: .eil. sunl fameni care s-au niiscut
601 TrihJ. ed. < II p 588 (lnnosul
}oi2

Qind.ril 9 - < 0" A lC iO nu de Ia IJ ~ l ru

din

602 P e n tn ! o t" l1 n lr e av ie tH m o n a h a lc ~ a ('r.IItX IIU h J i, g e n e ra l. ;lJ1l :lIe s l,~mleJlul j in ..feciorie~; s p irilU 3 li(a te 3 ~ 5 tin o n o d o x !l a c u n o s c u t d o u a c 5 1 (Ic ' Vi('"~ul,(e; ('W tO tia sau fee-Iotin(caSlitlltc.1). practical.in c O ln u n itii1 i1 1 )()lla h a le toone ~I ra r s u b fO n l11c e llb n l\llu i in h .u n e(a s a C U II1e s t!' in ta 1 n i1 a i a Id ii' :llo llc ls n l), .. m A tu n d c lo d s e In lp u n e . y o m fo l()$ l,I " I1 \O C ls a h io lO n < 1$3t, ""v 1 3 J 3 'o n a h a lii" h ic n

r.limilo<)

CUNUN1A - VlAT},

lNnu IMP,lla1.TJ8

FEClORlA ~l CJ.S1.TORIA

269

asa din pantecele

mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-nu

mii.~ura barbatului

des3.va~il,

care

practicii

virtutea

~i care,

meut fament ~i sunt fameni care s-au mcut fameni pe ei in~i~i, pentru impara~ia cerurilor, Cine poate tnielege s5 inleleagii" (Mt. 19, 12). lar cu alt prilej, Ii spune lui Petru care este dlsplata celor ce !ratl urmat piiriisind totul, incluslv familia, pentru E J ~i peruru Evanghelic: .Nu este nimeni care sa-s i fi laStlt frat i , sau surori, $.1U mama, sau tata, sau copii, sau tarine pentru Mine ~ ! pentru Evanghelie, ~i sa nu la insutit - acum, in vremea aceasta, de prigonirt - case ~ifraIl, ~siurori, ~imarne, ~ciopii, ~itarine, Iar in veacul ce va .s < i vina: via\:'i vesnlca " (Me. 10, 2930). Aparent, cele doud st.~rl, Iecioria (mal ales viata monahala) ~i ciisatoria se excJud; in reaJitate, ele se completeaza ~ se implinesc una Inn-aha, ialii cum Ie elogiazll Sl1Intul loan Gurll de AUf: .I'rin urmare, din conceppa noastra asupra ciisiitoriei re7,uhfi douii ca~tiguri: unul, di nu hulirn creatia lui Oumnezeu, al doilea, ca nu lnjcsim fecioria, cl, dimpotriva, 0 faeclo cu mult mai sfiint1i. Cel care huleste disiltoria nipe~te ~i slav3 feciorici. Ccl Clre laud.~ cilsiiloria pune in lumina ~imai mult minunapa fedonei o race mai strlllucitii. 0 [apia nu-i bunalalea faptil
eS lo!:
0

Implicit, se face monah. Sl1Inrulloan Gura de Aur vorbestc des pre "chipul cuvios' din interiorul ornului. "lmbrlldimintea lor e aspcii ~i de proasta calitate? Pecioria insa nu sta in imbrll,~minte $i in
culoarea hainclort recioria st:'i In trup ~i in sullen N-ar fl 0 prosric

c a . s sau a

sa numesti pe cineva filosof dupa barbi par, dupa bastonul de flIosof ee-l are in m.~ini ~i dupa mantia de m.osof aruncat.i pc umeri, ~inu dupa
0

purtiiriJe sale, dupa

sufletul

sau? N-"r Ii

prostie s'l numesu pc cineva ostas dupa hlamidii ~i dupa centurll, ~i nu dupa vigoarea trupului ~i dupa curajul silu? Tot a s a ~I cu fecioara. N-ar fj oare 0 prostie sa d.~m cuiva iute ~i dcgraba numele de fecioara - nurne alai de minunat ce dep~e tOI cei omenesc - pentru cii are piirul neingrijil ~ fali mohorlll:i, pentru ciI poartii halne cernite, rarll a-i ccrceta cu de-am:inunrul sufletu], fliril a cunoaste bine starea sufletulul ci? Pavel care a rftnduit leglle acestei mad nevolnte, legile fecicrtel, nu nc ingaduie sa proccdam

~i
0

:i. Pavel ne porunce~te

fuptii grozav de buna clnd

0

recun03em pc cci care intra accasla lupta dupa credin\'3 lor, ~i nu dupa baine. Pavel spune:

sa

'n

ei reiese din comparaVa cu

fapta rea; dar, cftnu

.oncine se lupta se lnfriineazii de la toote Cor. 9, 25), adicl toate care vatamll siiniitatea suflerului; iar in a1tii parte spune: .Nimeni nu se incununeaza dacil nu sc lupta dupa regul1i. (J Tim. 2, 5.). Ascullii-I iar14i tot pe el griijnd, dar, rnai bone spus, prin d,

rnai buna dec.'\! fap!ele recunoscute

ea bune de toata

lumea, atund fapta aeee" CSle bun.'l prin excclcn~~ ... Casaloria este buna; ~tiocmai pentru acea.~la eSle minunata fcciona ... '~ MonahislIlul nu esle apanaju! ciilugiirilor, cJ csle a Uiscricii; monah ponte
0

dimensiune unitatea

pe Hri~~os, Care a randuit lupta fedorici: .cinstitii eslC nUl1la ~i

patul neintinal (Evr. 13, 4)'60;.

eel care

a dObiindil

De asemenea,

.monahismul

duhovniceascil "Hit ctl elinsu~i cat ~icu Dumnezeu, chiar dacii nu

Hristos esle 1ntoldeauna

e 0 nuntii. ~ ,prin urm.1re, i Mirelc606. Fecioria ( ii,n particular, ~

~ (,,""l1g~riar d\lugar (balrlln inielept) ;

PO"I<=n:

oricine a ajuns In
605 Ibidnn. p. 13-14. G o GArltim :tfldrirul Em Ui.:tn~C4uhu.e p ' .

/d C N , " ', ,V~ia r i;n D .J J tr J d . 1 " O Ind. iac. 2

j

604 5I1n'\lllo"" Guri de AUf. D < lp IY ji0 ri4 r i< . ed. dc. p. 17.18. ...

Io.,n. L Id jr . Ocisi$. Sibiu, 2001. p. 1.(3: v..zI cap. "Nun.. ""~nlc~'

270

CIJNUN'A - VlATA INnIU IMPARATfE

PEClORlA

~I cJ\s.\TOR.A

271

vial" rnonahald) este 0 logodire impanillei ce va venl. riimane singuri cu Dumnezeu,

cu Mirele Ceresc in lumina

sa trlliascll pentru Durnnezeu ~isa sufere en sll fie viu in Dumnezeu", fie eu loima de copll, ~ cum a avut-o la

sa

Monahii se retrag din lume .din dorinta care-t rnistuia de a lar Dumnezeu a prlmil iubirea lor ~i l-a trimls Inapol in Jumea din care s-au retras ca tamaduitori ai ei ... monahul ajuta Jumea nu prin ccle ce Ie spune sau face, cl prin insa~i exlstenta sa, prin starea de rugaciune neincetatll care se identifier. cu sinea lor cea mai Jauntrieii"Go7. Ciisiitorin cre~tina consta in transforrnarea $i in trans[lgurarea
0

creatie: ~'\ cum copilul care doarme se trezestc ~i priveste la t<ltill siiu care-l imbrii~ ~iit dezmlarda sau il siirulii eu afecuune, cu ineantare, ~isimte aceasta afectlune parimeasca, exact a~ ~i omul

deschidcrc

a fost plasmuit astfel incil de la prima a ochilor lui nu vada nimic altceva decal pe

sa

Dumnezeui"609 Icmeie

Dar

nu numai

casiiloria

7~i sll$e~le ultima ca

scmnlfjcalie in "eshalon", ct ~ifecioria (~vilata monahala), de altfel toate lucrurile ~i startle, in general, dind Mirele, la miezul nopui, vine in slavii:

iubirf urnane ~inaturale care exista inlre un bilrbat ~l chlar de moarte, Casiitoria este anticipate ~i reprezenrate plenarii dintre
0

vlata omului,

intr-o I<.:galurnve~nieii de iubire, legiirurii ce nu poate fi ruplil niei laina pentru eil in ea sunt nunta Mielului (Apoc. 19, 7-9) ~i unirea

Hristos ~i Biserici (Efes. S, 32). insa ciisaloria

cre~tina nu-si giise~e ultima semnifica\ie in satisfaqia trupeasca, in stabihtatea socialii sau in mijlocul de a-si asigura posrernare, ci in .cshaton", .uhimelc lucruri" pe care Domnul le prcglite~te pentru aJe~ii Sili608. I"ccioria ~i c~siitori" se intatnesc arc Jot' deciil Dumnezeu. vorbe~t(.: clespfe cci ce Cerurilor il binecuvAntenzll in ..curli!ia inlrnli", care inseamnii "castltme" - virtutea dupa care in inlma omului nu fIllll Nu irtan1pJiilor, dupa ce M~nlujloruJ
S-3U

"Ia!! Mirele vine In rniezul noptil ~i ferieila esre sluga aceea, pe care 0 va afla priveghlnd; iar nevrcdnidi este larii~i aceea pe care 0 va afla lenevindu-se, Vezi, dar, suflete al mcu, eu somnul DU tc dai mortil $i :tfarii de iropiirii\ie nu te ingreunezi, ca

sa

sa

53 te ineul; Oumnezeule;

ci te desteapta pentru
00i>610.

griiiod: Sf:!nl, SllInl, Siant esti, Nasclloarei de Dumnezeu,

rugliciunile

miluicstc-ne pe

Starea de veghe cea mal inaltil pe care 0 rcaIi7.ca7.a Biserica Iilurgic, in S1iptalTh~na Pathnilor, este exprimalii in accst tropar en nunta Mlrelui Ceresco hlr ceea ce scoate tmp1irii\iei este neluerarea dormltand in vremea eu, Mlrc-Hrlsloase, lucriirii. Tale, d, Slapane, scururiind SliOellJi T n afara meu virtll\iJor: .:Dt.: lenea sufletului

raeut

fameni

pemN

flnpilriilia

n-am agonlsil candela aprinsa din Irandiivlnd milostivirile ccl inlunecal, nu-ml sornnul inch ide meu

pe copii, spunllnd:

,.L:isafi copiii ~i

virtuli ~i m-am asemanal fecioarelor eelor neinlcleptc, indurllrilor

nu-i O P O !1sa vina In Mine, di a unom ca ace~Uo este ilnp~rn!ia cCfUrilor (Mt. 19, 14). Aceastll esle castilatea dcpJinil: .Ca omul

609 AltIlm2ndritu1llmili:JnOS .,.

Nt.,

610 Tn..hJ, cd. <it.. p. 545 (Troparul "" se an .. I. Dc1II.~ dumlnlci. luRi ~
mal)l seato, in S,'1pllbniro. Padmllor).

p. u6-IZ1.

272

CUNUNIA - "lATA INTRU IMPAAA'fIE

FEClOIlIA ~ cis1.TORIA

273

scoala-rnii ~irna prlrneste in camara Ta, tmprcuna cu fecioarele cele Intelepte, unde este glasul eel curat al celor ee priiznuiesc ~i ca~la neincetat. Doamne, slavii Tiel0611 TOl Ia Lirurghia

barbat, fernele ~i copil, penw

ferncia
CO

cil prin Dumnezeu

este unlt.~

biirbaruL (Fac. 2, 21_23)?'611 Nccinstirea sau pierderea castitiijii sub aspect duhovniCt.'SCeste

Darurilor de rnartl se citeste 0 pericopa evanghelica, ee euprindc ~lPilda eelor zece fecioare. Vocalia rnonahal3 (feeioria) ~ vocatia familiala (cis3loria) se impUnesc ,n vocatla sflntemci, eel rna; bine intruchipatii si
implinita In Malea Oomnului. Insusirile eelor doua dii ale vocatiei uniee a omului - de a ajunge la asemanarea cu Dumnezeu -'nu se imparl ~i, cu at.'1 mal putin, nu $C conrraz.,- ill doua elii

nceeasl ~i pentru cei ee !raiesc in fectorte, ~i pentru cci ce au primil

binecuvantarea nunjii ~i inseamnli inIldelitate fa!i de Dumnezeu ~ i legiin>a.nrulLui: .~eia 50a desftanat acolo. ~aim zis dupa ce a tacul

toate aceste nelegiuiri: .lntoarce-te In Mine, dar nu s-a tntors. $i a

vliZUI acestea luda, scm sa cea necredincio:LSi (Ier. 3. 6-7). lovinuirile aeestea ni se pocrivesc ~inoua. Cu alle cuvinte, ~inoi (Yle~tuim, dei nu ne-am tinut ragaduin~ele facute tnatntea lui Dumnezeu, en unil care nu invlilam ~i nu vedem cum si-au pierdut aljii legatura cu Dumnezeu, cu toate d sunt ~i ei din neam ales,

ireconcillabilc, ci se comunicil ~l se implincsc tn modurt diferite: vocaua caslitiilii proprie vielii monahale se irnplinesle duhovniceste si-n vial3 de famllie, iar vocatia creaioare a
nasteril se tmplineste Nunta ne rugam. duhovnlceste sl-n vlata monahala, La

urmasi ai lui A vraarn ~i fij 31 ffigaduinlei. aid trebuic sa ne Il glindi! c ii, daca acel a au cazut din blnecuvanl3nle ~i ffigaduln[ele avute ~niu Ie-a mai fost de nici un folos cooorarea lor din palriarhii vechi, atunci
ell atill mal mult vom fi pedepsi\i noi, eeilal\i, clnd paciUuiml... Asadar, .flldidelegea casei lui Israel a fost vii7.uta de luda,

.Doamne Dumnezeul nostru, Care, in purtarea Ta de grijii cea de minluire, ai binevolt in Cana Galileii a ar3ta nunta clnstitii prin venirea Tu ... Amta nurua lor cinstila, lereste parul lor nelntinat ... ,.Nunta cinstilii ~i patul dezvoltale Crileanul.
Caslil3lca

som sa nccredineioasa,
legilt.urii eu Dumnezeu. nelegiuiri,

care

n-a pas!ral

niei ea credincio~ia

neintinat" de

este

UILI

,Jinlre

ternele Andrei vieruire

(apt penU'U care, in urm::t ruruIor aeestor faeem ~i 1'I0i. crc~linii,

cum cHim In 5eriplllrii:

~i de

Canonul

pociiinjil

3 1 Stanlului

a fost lepadatll. Ei binel ~a

facnilialil (nunla

einstitii) constii inlr-o

adidi. nearoul lui lucia cel duhovnicese. ~In depart.1,t-o din priclnn nelegiuJrilor l carte de dcsparlire>61:l.

familiala dupa Dumnezeu,

in Ildelitate reciprocl

a eelor doi'soli

ui13m ~ nol ciI DumneteU a Jepaclat casa lui Israel cea riizVriililii Ocr. 3, 7-8), dandu-

~i a lor f,,[ 1 i de Dumnczeu. "Dar care sunt cci doi sau trei car~ sunl aduna!i in numelc lui Hristos ~iin mijloeul dram "sle Domnul (M!. 18, 20l? Care nu vorbe\'l" Domnul prin eei trei de
(S,ilJir. sJas 2 Ia VfflIUt ce se siv5r~~c cu L .~. '.' D Ifnlruqr 611 Ibid"". P 563:." .,_ _ .... 1 :1 r V' ' .. rtn,1i '1'_IIII.,N II"'.Jm , tIU I l\!& r \II.n 5 a p tf u ll!ln : a P : a t in - W o r ) .

612 Clem entAlexondrinui. Sm"",..t., ed. d<. p. 216. . 6t3 Origetl, Sfflm A Jes~P A rkIl ,n A in .Din IlItrlrile t::egmte f A V/tiul USf,q,"t1,I. crud. rom. PT.prof. T. Sodog.e, Pt. Pror. Nlcol.e N e:>ga~Zi ori<:. l.a!cu, in PSB,

Y O I. . 6

B I( . < \I~

1961,p. 372-37J.

274
Vocalia transform"

CUNVNIA - VlATA INrRU

IMPAll"TTE

FEClORlA ~I C}.S}.TORlA

275
iubirea, ea este ovlastarul autenuca,

nasrerii

de

prunct,

fireascii

vietH familiale,

se iar ~iei

dominantii

a unui

astfel evagrie,

de

om

este clnd

~i se iransflgureaza

in viata monahala,

devenind

nepatlmiru- ~i.\elul f:lptuIDi.. iubtreaSClnnificalii, Pentru atunci lubirea in in permanenlll

0 forma

e un cuvaru cu rnuhe

nasiere duhovniceascii:

parinlii devin "p~rinli duhovnicestl",

copiii devin .fii duhovnicesti".

in aceeasi 1115su,,1aceasta vocalic

extrem de precisa. blllndc~ea

poate fi transftguratf ~i in viata celor caSnlOrili, devenind parinp sau fii dubovnlcesu.

(proo/tI) ... care e acea forma a lublrll ce if tmboldeste pe cel

care

are

sa

faell Icc altora - pllnll la renuntarca tOlalii la

Duhovnicia, nu in sensu! et strict de putere ~i capacitate de ~ adminlsrra Taina Spovcdantei in urma htrotestct ca duhovnlc, ci in sensu! ei eel mal larg, dar ~i special in acchl~i tlmp: capacitatea Ournnezeu de a nastc fli duhovnicestl este
0 harisrna,

$ine618
1 ..'\ piscul feci oriel, de unde suflerul se avanta, ellberat de

toarc gnjile ~i patlmile ee-l ingreunea7.~, spre inaltimilc nebanuite ale

Muntelui

pentru
0 funqle

Lnpar~!ia

lui

Schimbiirii,

se

ajunge

printr-un

martiriu

nu este

sau 0 stare

duhovnicesc.

Acest martiriu se 7mpline~te prin:

0

dob:1nditii de cineva pc calc formala, canonicii sau pe calea consacrarii liturglce, .Piirintele duhovnlcesc sau .-biitriinul.

_ Ascultarc, care este .u.

taina ce se dezvaluie num

in Duhul

SIlOl,,1 Grigorie de Naziont ,I 5f:inrul EfT<1l!51tul. o.spn p ... [k, D. fC't'ioru. BII<ure~ti. 1987, p 166

"",n .rom. P r o

llnl>unat.,'ilit e, in esenp, 0 figurii -harismatlcf- ~I profetict, care a prlmlt slujirea sa prin lucrarea nemljlocitll a Duhului Sffil1J'614. Pentru di "Cine n-a primu borezul Duhulul nu s-a nascut incii la vi,lla duhovntceasca. in ce priveste harul, el estc inexistcm, nu c in stare de nimic. mat cu seama de a naste fii duhovnicestl, nefiiod inca nascul el tnsu~i61;.
Duhovnicta este ..nrta artelor ~i ~liio\~ sriiruclor",

i s-a atrihull

nrc"s{~ deflnitle, dat~ odinionrli fllosofiei616 in Antiehilale ~ i preo!iei in cre~tinisn1617, pentru eli are rncnlre:1 de a conduce sufletele (ngj"tlll anifllorllm). Dupa Evagrlc Ponlicul, .virtuten

JnttorJuction", p. LXX. 616 Ir~n~e J-laushelT,o p . til., I', 71. 617 Slnnltll Grigorie de N;1Zlnn1. Oespre preo~e". in Sfl'ntul loon Glir.i de Aur. ,..

614 Irmte Itll1Siberr p. ,~, p. 6. 61 S '''In;,.s Sleu1310sV, i,th $,mkm "" .......

Tk.fotim.

Rom., 1928,

Sffint $i, in acelasi Ascultarea presupune

limp, este taini ~i vialii in Biseridi . curiipa minlii in Dumnezeu, care ..este

619

darul eel oseblr 1 1 1 dilugariei, necunoscut pe alte cal ~i dllugllrul nu poate cunoaste aceasta stare nltfel declt prin ncvointa ascultarii. lata de ce in care se cuprind, riislignil in c~s5lorlc
0

socotim a

n temeiul
care

principal al dUugiiriei firesc, ~icelcialte

biruie

urmand in chip
cste cea

doua
[iind

flilladuin!e.6W. Ascultarea

egoismul,

prin lubiren

pan/[ la sacrificiu.

"Bllrba\ilor. S-a dat pe Sine pentru ea, cn s'{) sfin!eascii ... ca sa lie Smnla ~

jubi!i pe [emeile voaslre, dupa cum ~i Hristos a lubil Biscrica ~i

r a mde
(i IA leJ'OO.l.

prihanil' (Eres. 5, 2)-27>.

Jupil AtIfJIIElNIgri, Pq,tli~J,ll'!lCLr.Ol\l. di:l("'~Itmn I. Ica jr., J.)("lsls. Sibiu, 2000, p. 32.

Gabrielllunge, r;ri.n.t~lethtlJHII;mc /; :nout~.

619 Athl.nlandrillil Sofroole, IftSP1T rnntiNr'k l"",m OnAl1l11 Alba,lulia,1994,p.

lI.,r.lI.

60.

ot'lodoxt, U'ad. Will

" t,,,; ,,,,,;

621) lhithm. p 61.

276
FECIOIUA ~1 ti.s..ATORJA

277
oglindind

Fecioria ~I intrcaga-inrelepciune

621, ca vinra in chipul

neprihanite

~i nestricate;

chipul

lui

Dumnezeu,

vicluiriJ lui Jisus Hristos, esre atat de PU\1n in!eleasfi de lumc .. de s l...i'1622 De acecea unn.. ' ~. a,. BisericiJ au impodobit-o eu pa"nn!, .

sfintenia Oomnului; cea mal lurnlnata parte a tunnel lui HriS10S.,. sl, (:U cit sporeste numiirul eelor feciorelnlci, eu atilt crcste ~i

cuvlrue mare!e, vazand-o ca pe ceva supraflresc.

Lucru suprafiresc de mare, minunat { > i slavit este (edoria, iar dac~ trcbuie sa ma cxprirn direct, urrnand Scripturtlor, este sanul Bisericii, 110ar"", parga ei, este modu] de via!a ce t mal bun 5 J eel mal frumos. De accca ~Oi omnul promue celor ce ~i-au p~lral feciona, atunci clnd in evanghelu vorbesre des pre diferitefc (eJuri de eunuci, cl vor intra in impiirii!la cerurilor. cac; castltatea esre di! este dusa fa un nlvel mal irult ~mi :11stralucitor, cu a!i1l mai mull o pftndesc pericole ~i mai mari ... Nu poate pamantuJ astfel de desfarare, Pentru
0

bucuria maici! CBisericiJ)6U. Fecioria nu este doar sutleteasca,

0 petrecere
0

stare fizicl, ci mal clegtaba .Nu numai trupurile

stare

ingereascl:

trebule

pastrare nelntlnate, ci ~isufletelc, pentru eil templele nu sunt mal stralucitoare dedt staruile care Ie ocrotesc, Sul1etele fiind statuile eu sfin!enia"62S. Cuvinrcle sunt trupuriJor, acestea trebuie impodobite iubire ~i vocatla creatoare
inspirate.

Piirinlelui Sofrorue, care a cunoscut pi5CUI feclorici, Implinind in a nasterii de fii duhovnicestl,

un lucru foarte T a r ~gi reu de reallzm de catre oarnent. 5, 1 cu

en numaJ din cer poate

sa

s a dea

.Srin!ii Parin!i inleleg adevarata de fire. Tn forma ei desiilla~i~,

feciorie ca 0 stare rnai presus

izvorasca.

fecioria este in\eleasa ca 0 petre-din toata inlma, din

cere neintrerupta in dragostea cea dumnezelasca, ca infapruirea poruncli lui Hrlstos de a iubi pe Oumnezeu criteriu, once indepiirtare Dumnczeu esie privita a

c.1, de~i Fecioria pii~~te pe panl:'!nt, capul ei atinge ceruriJe"623.

Sf1inlul Ciprian al Cartaginel
(t 258), in cartca

sa Oespre vrednlcia

toata mintea, din tot sufletul, cu toalli purerea . in lumina acesrui

ve~m"nruI fcciorlei (scrisa 1n 2-19), vorbeste ~i podoaba

despre

m intu ~i a inimii de la dragostea lui

0

fecionci astfel. .Fecioria este floarea mugurului blsericesc, slava harului duhovrucesc ... lauda ~cilnstea unei lucriiri

ca

-preadesfrfinare-

(preacurvle)

duhovniceasdi, adicl 0 necinstire a dragostei. [,ecioria nu este 0 naiv~ ne(:uno~tere il vic\il omenc~ti fire~tl ~ intru tOlU1 norma Ie. Cel mai inall cxempJu ~i unic in desii~lrea lin , Pururea Fecioara Maria, la buna vestire a ingerului despre ~erea Fiului clintr'ins,."1a. riiSpuDScu intrebarea: .cum va fi aceasta, de vremc ce de biirbat nu ~tiu? (Le. 1, 31-34), ariitand prln aceasta di nu em in naiva cuno~tin!a. Nestridlciunea
624 Ap"d "rhlm. $Q{ronie. ~ t-

62S Merodiu de Olinlp, o p .ftL.

n rilr N p. 48.

i.,n ._ ..,

ed. cil.

,>

78

278
trupeascl

CUNUNIA - VlATl. INT~U tMPl.RA11~

f.eC10RJA $1 c.XSATORLo\.

279

nu cste inca feciorie, Unul dlntre eel mai mari

s fln p ai

C!1 s a

pop vedea in s a piscul

Fecioriei, trebuie s . '1urci pc eel

Biserieii noastre, Vasile eel Mare, amamie g ra iadespre sine: .Nici femele am eunoscut, nici feciorelnic suru-, adidi in in\e1esul eel mai des .'.{var~jt al acestui euvant. Pe Iilnga actul Impreundrn cu ah trup sunt ~i ahe rnulte forme de stridiciune
nu naste in
rnlnrea

al NunlH, dupa ce .mai inta! ai rn.~tignit egoismul ~ipatirnile pe Cruces Cisniciei, din care infloresc virtutile ce zamislesc schimbarea, transfigurarea, tndumnezeirea. Casaloria ca legarorii naturalii pc via!a mire un bilrhat ~i0 Ierncic sc lnternelaza pc faptul c!l barbatul 'ii Icmeia numa! tmpreunil alcatulesc urnanltatea complelii630. Sfantul loan Gun. de Aur
spune ci, :lIUnC;.cand biirb,llul ~i femeia se unesc in cisatorle. ei

~i stncare de sine,

de care la nol, in Biserica Ortodoxii, nu se face a vorbl, spre :t

celui ee vorbeste sau a celui ce aude

~i eel care
nu
:1

oarecari chipuri

plidlJoase.

cunoscut

aero I ~i il

fizle, d:tcii numal cu min lea indinii citre

el, In inchipuire,

pofteste, deja nu mai c pe deplin fedorelnic"626.

Printul acestei stiiri, adici Mirele unei astfel de mirese este Dornnul dornnllor ~i Imparatul cerului ~I al piimanrulul, Hristos: "Se cuvenea dcci ca acest print al preotllor, print al profellior ~i prinl al ingcrilor sa fie numit ~I Print 3 1 fedoarelor627. - Ncagonisirea este cca de a treia tagaduinlii ce SIll temei se cilugarici ~i pllnestc in chip fires<: pe primele douii, dirnpreund

nu rna; sunr ceva pamf,nlcsc, ci Chipullui fala de cis.'iloric, .". sunt

Dumnezcu tnsu~i6jl.

I)cs,i Sfiintul loan Gum de Aur aftrmii superioritatea

0

feciorici

vede pe aceasta din urmii drept ell fecloria cste

0

cale de

sOn!ire ~ ceca ce reprezintli unirea fireascii dintre harbat ~i femeie. eonvins treaptii supcrioara c:ls:'tlorici. Spunilnd accnsta nu osandescdisatoria. n-o pun iOlre faptcle rele, dimpotrivjl 0 prelUiesc nespus de mult, C'isaloria

este un post aJ castilii\ii peruru eel care se folosesc de casalorie

cum trebuie. Casatoria nu d:i voie ftrii omenesti sa se ~Ib;iliceascii. Ciisatoria pune traiul legiuil Intt<: un barbal ~i 0 femeie ca un zid de apamre de care se stamm.ii loatc valunle porlel; prin acest trai legiuil dobandim Jl\uitii lini~le ~i 0 pilsttiim. $\1 nl insa unii oanlen! care "-au nevoie de ~igura"l-1 daLa de c~slllorie; in locul acestela t~i potolesc inver~unarea nrii prin pOMuri, privegheri, culdiri pe pamanl ~i prin nlulte aile ncvoin!e pU$lnice~li. Pc astfel de oomcn; ji statuiesc sa nu se cas.~toreasdi, dar nu-i oprese s.'; se cis.i.loreasell. Dcosebitea intte 5f:1\~i oprire
estc

cu care, ncdespiirpt
rugaciunea Dumnezeu, diuta
VI'Co

uneste lntr-un tot, ~pre a atinge

0

curnlii628. ~i aceasta cSle tot caracterisUca vie!ii lui aserniinare

Hristos ~ia vic\ii in Hrislos; ea "duce la

eu

prin asemiinarea cu IIriSIOS, care, in a~a rnasur3 nu agonislre pamiinleascil. inellt nici nu avea .unde sa-~i

piece capul. (Mt. 8, 20). $i cxperienl:t arata tuturor in chip vildit ca, spre a se ruga cural, este nevoie ca mintea lome chipurile material nice care
0

sa se

elibereze de

ingreuiaza-629_

lot atal de

mare

cil

de marc

este

deo~birca

inue

616 -\rllllllo1n cin n .11o fro n ie . D n f't'l! lanlill"'u .. " p. 80-8). S ttl7 1\1"(0011,1 lf ' Ohnlp, "p. (,'t p. 51. e 628 .\.rhln\~ndrilltl Sofroflit:. D"P"'''' p. 90.

629 Ibid"", I). 90.

6:10 Pt. pl'Of.dr. D. 5c.'iniloa T~" Do/(,,,. m0d0l=1.".;. vol. m. Ollnl~ll. 1991, p. 120. 631 APHd P. Evdokim ov,op. cit .. p. 163.

280
constrangere

CUNUNIA - VIATA

tNTRu WPARJ.TlE

FEClORlA

$1

CASATOR\A

281

~i libera alcgere.,;

Tn afarn de aceasta,

clnd

eu

sflituicsc pe cineva s~ nu se ciisiitoreasci,

nu spun 01 csre rea

casatoria. niei nu osflndesc pe eel ce nu se lasa convins. Tu insa hulcsu clsatoria, spui eli estc rea: iei rolul de legiuitor; ~i nu de sfihuitor s,i ca atarc, uriis.li pe cei pe care nu-l convingi. .. n-am
'

-eu-, moUniind to(\)~ un -tu- care ii este necesar pentru a se descoperi. Fiecarc se uilii pe sine, mclndu-se eul celullalt. Sffinrul loan Cum de Aur zice. -Cel iubit este peruru eel cc lube~te identic cu sine.Jnsuslrea lubirii este de asa rei, ca eel ce iubeste ~i eel iubn nu mai par sa forrneze doua persoane deosebite, ci un slngur

nici un drepl

s a osandesc

pc un om care se multumeste

cu un

om.635 Iar alt1ldalii spune: -Ci.ne are un pne. ten are -,OIJ
0

Ia "

SlOe"636

blne rna; mic, pentru dI nu poatc aiinge un bine mai mare ...

Opresc desfranarea, aduherul, dar nu dlsiiloria.

Osandesc pe

roi,l;mlui OuotJleuu $:lU

(N) ..... ),

ceea ce illSeaJllnil {':'i se ..incununeaz5 m ......

desfranau, pc "duller! $;-i alung din sanul Bisericii; dar nu incetez de a Iiluda pe cei ciisiitori~i, daca lraiese eu In~elepciune"~.12. l4a cum am aflrmat deja in paginllc anterioare, CasatOri;l nu poole fi limitalii la unirea coniugala, iar aceasta din urmii nu devine $COP totr-o ci.mic:ie, ci, dlmpooiva, un mijloc de lnaintare in unitarea umaniL~il lor. Femeia - afirma Piirintele Sliiniit)<le, eel mal mare teolog 31 secolului al XX-lca633 - este omul eel mal aproptai de barbatul el ~l viceversa. ~icsic aceasta, peruru eli 11 completeaza. Barbalul are in femete urnarutatea ajunsll I. eu e16)4 ~i viceversa. Ei i ; < j sunt unul alruia descopcrili 'intr~ totaL~ sinccrilate; fiecare ii Cstc celuilalt ca un alt
Intirnitatea suprema
632 Sfllnllll[oonGura de """
6 3 3 1 11('U riru l Cmlmdnlllli

l1ecarc;: 1I1irc prin\e~lt: (.."e 'e ".JC 'r lnserunna pe:!llJll cl ('\Inuna O 'ea~ic::i ,clevrnJnd e:1 randu-~ prio ce1313h.nlnurui a C1'ea~e;. .12

D.'1'N!/i4rk ... , ed. Cil., p. 16-17.

in pe ri(X .ifl!l

..DJllff;rru $1m,ifqtU O J , de s R l~ u rl.tl, :1 allC:UI~{i, 1

9" 14 I)Oi(!II,brie 2003. Stelhl.n()sP;tpadopoulos, unul (Urure <ci nmj Jl)aJ'1 P~ll'oJo81 OI'lOC1or~l in vi:'ltt\. pl'otesor 13 f:lctllt:lle":) de TeoJug~ :l Unj\'etSl~lii dUl Atena. :I afum;ll in inlm-en.~ sa cl Parinl,el~ s.JnUoae esle nu dOM ~1 n"'i mare leolog mroon. d eel mal ">areIC O Iog.1 lumil se<:Qlului .1 XX.~
~ FOO1rob l.iru.rglci de tnctlnllnan: a miriIor din R.5nduiala CUnuniet. ..<. ;e olnunJ tobullui Oumneu:u (N) cu loaba lui Oumnntu (N)- ~ in ,,-e tS ., este foo(fC' v Ir:ld\a.sa in hl}lOO(rJnr<::zli, dfuldtl-l-se .se:n..,uttl 1ll.1.p(ofurnl ttl .suge:lli l i tlC'[uIUtpe <:ore- exprin1:l: "Le servilcor de Dial (N) r~o;tflo'~r (;OuronncI:. J 8eMnte ,Ie Dietl (N)" .. , ( ..Robul tUi DllJlmeZeU (N) primqrt' drtpt CUntlnlt pc

Siirula1'C3 mlresei din practica generaJa actualii, mcn!ionalii in

trur-o alta forma, pe care am prezentat-o mai SUS , arninteste de .saNtul pacii" din rlmpul Durnnczeiesrtl Liturghu, Ioartc bine reg~sil la locu l~Ieu rostul Brese arunct cand Norna are loc in cadrul Liturghiei . Strnveehiul -sarut 31 padl. (care codicl urmeaza dupll .S ~ne iubtm unii pe altii, ca tnrr-un gand sa

marturisim pe Tat1\I, pe Fiul ~ipc SflInrul Duh, Treimea cea de 0 flin!ii si nedespllrtita.) ne amintcste dI acest -noi- crcsun, precum
Treimea, nu e fuzlune, ci unitate de unici637. Aceasta transfigurate a unirii dintre barbat ~ifemeie in ci'l.'latoria cre$lin5 se bazeaza pe faptul cii In Noul Testament disatoria devine lainii. Un alt adrnlrntor al Fedoriei snu, mai hine zis, Vulturul care s-a inallat nu doar pe piscuJ acesteia, ei si pe Taborul virrulilor, de unde a dominat ~i domina vazduhul teologiei, Sfanrul Crigorie de Nazianz, a inso!it mularea la cele ve~nice ale iubitci lui surod, Gorgonia, cu un eUVnn! mi~ator, 0 adeviiralii p!lgina de apologie a c3s~{oriei, dad\ accH~lii 'i'aina IDai are nevoie s a fie aparali: .insa Gorgonia s-a clsiirorit. ~i-a luat barbat necre~tin, pc A!ipiu, ~i au flIeul copii. [-a crescut ~i a triiit ca 0 smnta. A
635 P. G. 61, col. 280: 62. col. 3&3. 6 3 ( ;P. G. 61, ")1. 289, .plId Pro pTof.
63; Olivier Clcmonl.
",I. dl., p. 126.

ell'.

. O. St'loilooo. r..l'g;A D.g .... lJrh, vol. III,

ed c;l., p. SS.

1 . " " ... . r. i n

282 dcbandit
$-:1

CUNUNJA - \-lATA INTRU l~{pA.ttAlln

PECIORIA ~( Ci\S~TORIA

283

virtuti minunate ~i a ajuns piJdii pentru allii.

lrurebarca

ivit de 1 :1 sine: Oarc cum nunta, care pcntru Grigorte era 0 cale mal prcjos, a avut pentru Gorgonia un deznod3manl asa de bin(!cuvantal? A incercal sii rilspundii grabnic ~i pe scun. - Doun SUnt caile vietii, iubipj mei. a nun!ii ~i a necilsiltoririi. Nedsiitorirca esre mai inaltii ~i mai dumnezeiasca. M:.i anevote ~ i mai plinii de prirnejdii. Gandurile ncestea, generate, nu explicau ronda duhov-

nunta $i-I defiiinlau pe clericil ~i laicii casalori!l. Cugetul mu nu dtsparuse trebuie lnsa cu desavarsire, limpedc, fra!ilor, este pein nunta

a .~ ca Grigorie s-a gilndil a.

~i mal mmuril: co cap legalura nuntil nu Precum nld fata ci nu
lar Gorgonia

s a fic mai

s a vorbeasci
legat drepr

- Acela care, care i~1pnmeste

lnseamnll ell s-a despartit de cele duhovnicesn.

pe barbatul

inseamn;; cil t-a uuat pe primul ei cap, pc Hristos,

nlceasca ~i succesu I Gorgoniei in ciisiitoric. A lntclcs lntrebiirlle

ce se clteau In oehii celor ee-l ascuhau ~i s-a striiduilSit r~spUlldii:
- Gorgonln a fost 0 cre~tilla des.;var~iL~. 0

" facul inlru nuntil ccle ale nuntii. S-a purtat ln celc ale nunlll dup5

legea firil, a trupulul. Precurn voia legea trupului, insli ~i precum vola Ccl ce-a rftndull cele ale trupului, Dumnezcu. Dc-aceca a

nic~pe

potriva

marnei sale, Nonna. De-aceea, en

albina, Corgonia a ales dirnre

avut l,lfoln rondli, alflta binecuvantare

cele duhovnlce~tJ638. Mal ales relatia poticnealii ~i ajung

~i in cele ale fa milici, ~I in

celc doua eiii pe cea .nal buna ~ia li'iS.~I- Ope cea primejdioasii.

A luat de
Nedumcrlri

1:0 neciisiilOrire

neprilllejduirea,
urma cuvantul,

~i de la nunLi siguranta. A unit, adica, nunta cu necihiilorirea. ghiceau inc.; in ochii ascultiitorilor, asa c l~i l Corgonia si-a atins Idul. Marcie

mai presusul

sa

conjugalii pentru unii devine pialra de 0 condamne, tocmni pcntru c:i 0 idenufica, in Scriplura, este originara,

se

incxorabil, cu ciisiitOeia, ujtJind d,

.Dragostea dintre biirbac ~i femeie

consubstanparndistaca, nu giisim

ualitatea naturil umane ni se reveleaza data in toat1i splendoarea caluglirul, ci cuplulrelarin dinrre (\JltreOl\~iIn barbat

sub 0 form.'! nup!iaI5.

- C5t ar pilrca de anevole,

me~tcr. Cuvanlul eel ziditor a coate, adicii Oumnezeu, Ie-a a~7.al pe amilndoua: ~i nunta, ~i [eciona. De-aceca ~IciWiuze~le deopocrlv1i inlr-o virl.ule ~i pc cel casalorlt. Gorgonla cea e"siilorilil, cu ajutorul ~i pe cC I dinlru
fOSl

sa cu mull Inaintc de piicat: .iar ei erau

goi ~i nu sc ru~in"u. (Fac. 2, 23-25). Tn paradis

afirma profesorul Olivier Clement. Cu sigu~fIemeie..

fecioric. Vil'tUICne lima. fa este criceriul noscI't1. Cu mlncea .:1, Biserieii, a dusll la virtute. A~adar, nUllla a fosc a.,<ieZalade Dunmezeu vinute. Aceasta arc insemn51.,'Ice. Cngoric ~lia cil inca nuntil unlblau prin As.a OOljocoritoore despre ~i despre legiilura
~Idue.: la

ranlii, condltla de separalie (de' cadere? n tulburat in profunzime ~i unul, ~i alrul au fOSI

Jocul personal al eros-ulu.i, in care ei se eaut~ Mk5 ei. vorbc AeeSlea

. 1 1 mod

dureros

pcnlru a se int.~lni un moment, a se pierde din nou sau a nu se m.~1 inl;lIni niciodatii639.
Sfl.nJ"i ~;. 638 s..II0n0e 1'apadopoul05. v.ltwnJ rini, """- Pr. dr. C. Coman ~ Diocoo ComeIGormn, 1lizandn3. ~ 639 Ol~r ~, t 1.trrh.iri.. ~ Ed. 01, p.

fusescm cond.'Imnalc de circa treizeci de ani, 1 3 Sinodul de la Cangm. Biserica Ia cond.'UIlnal en eretici pe cci ce respingeau

y o ,.,.

7n.1op1, lr.ld
2IlOl, P ,I>

99.

284

CUNU!'IIA - VIA'!'}. IN'''' U IMP AM TIE

rEClO"'A

$1 CAsATORlA

285

De aceea, pentru ca ~ii reciproca, trebuie mai 'nlili opus b:lrbalUlui ei

0
C.1

sa realizeze persoana in comuniunc dragostea lrupeasci dintre et s.i fie

Cel ce L-a cunoscut ~ L-a

vaZUI

pc Dumnezeu duhovniceste,

pcnclr.lIli $i coplesita de cea spirilUalii. $i astfel, .Cand fcmcia i-a

astfel de urnanltate intima ~i cumlJi prin

~i patim~c pcnuu Ilristos, nu se mai poate despii'li de EI sau amagi cu iluzii; Hristos Inviat a devenit pentru el .Mirele eel preadorit". Cel ee ajunge in eomuniune cu Durnnezeu, c5nd sc inal\a

copteslrea dragosrci trupesri de cltre cea spiriruald, cl poate prlvi cu ochl cura!i orice femeie ~i femela, orice oarbat. Cii~iil.Orlaeste astfel un drum spre spiriruahzarea Toate [emelle in personna dimcnsiunea primesc barbatului
0

prin rug:lciune, se desprinde

de lumea aceasta - spune l'ilrinlele

Slitniloae - ca apoi sil coboare mort pcntru aceastf lumc,(,lI. Icoana unirh dlrure Hristos ~i Bisericii cste reflectats Intr-o cugetare des pre vocapa monahala ~jvocatia nu p\ialii: .0 [cmeie cere de 13 harbarul ei s a fie mereu impreuna cu ea,

celor doi son nu numal in

relatia unuia fa!ii de altul, ci ~i in toate relatiile cu ceilal!1 oameni. acillncime spirilUali pentru barbarul ajuns lid, tn persoana fcmcii sale, $i to!i birba!ii, pentru femcic, ei. AlUnei fiecare cunoaste pe lo!i in lor splntuala. Dar b:lrbatul r3m,'ine unit eu fcmcla

sa

nu-si riinduia.rl singur viata lui, s a nu aiba drepruri nici asupra trupului, nici asupra suflerului sau, nici asupra viitorului sau, ci sa-i apa'linii, sa fie vazul zi de zi de ea ~i, in acclas! limp,

s l\ fie: biirbarul ei, sa fie cuceritorul ei. Va cere dlvort, dacii va

vedea ca va trcbui ea s~-I cucercasca pe el.
CCVII

lui, pcntru farniliaritatea lui cu unlcltatcn ei, pentru realizarea sa

ca persoana ~i pentru cunoasterea lui Hristos prin mcdiul ncestel

asemiin510r

cautii ~i sutletul, dind vrca s5 intre tnu-o Icgaluril cu Hrlslos: vrea

unicilii!i. ~i femeia, la fel"640.

sa fie eel vazut ill Iiecare zi de m , vrea ca Accsm si\ lie Domnul,
sa fie Mirele adevjlrat, Care s:i facii asifcl Jndil relatia Lui co ea sa
3rarne de dorirea ei:

s a aibii

drepruri

~i asupra sufierului lui

ASCULTAREA,

FECIORIA

(tNTREAGA-tNTELEPCIUNE) tN

5,1 NEAGONISEALA Cil.SATORlE

Htislos, asupra vie!ii lui Hristos - adici asupra eelor pc care Ie-a f:igiiduit Domnu] cil Ie va da sufletului -; ea Oomnul sa fie eredinclos ~I fidel in fagiiduin\cte ~i prolnisiunilc pc care Ie face oriclrui sullet642. Ascullarca elibereazl(
CSIC

Iliscrka nu cunoa~te dedit un singur mire: ,ltlircle Hrislos, riistignil ~jinviat, pc Care-l lubc~tc, II lIrmeazii, penlru Care la randu-I

libcrt:atea,

riislignind

,iubirea
1'''SI3

de
~i

se riistigne~te ~i eu Care inviaza.

sinc"6i3, egoislnul; .Nu

eu pUlintii a ~'Urrinde aeeasl:'

Sfinlii nu vorbcsc despre nimlc alteeva deci1 despre tcn.'1I ~i vede~1

HriStos, doua

.c ~ u
lor pcntru

oesecatil lem; (spune Parlnlele Sofronie). Ascuit;.rc:l are mull ..

fele ~i ceJe Ina! felurilc situal,i se pot intalni. Rcgula gener:ll:i I:Sle
6 -11 A rh ililan d riru l S o fro n ic , Rtltl.ti""~n. apm m Fd.... e<l 642 A r h h n a u d r l[u E J 1 1 ilia n o s , .fit. p. l4;"146. l Itp 643 ()livit:l' CI~Jll'enl, lumbJlrl.", p. 96.

lui Dumnczcu

~Idespre

piitimirea

man privilegii pe care Hristos Ie darui~e

S,aniloae.r",t.gi4 Dop'.'itil, vol.III, p. 127.

iubirilor S i'll.

aL

640 Pro prof. dr. D.

286
;nsa: 'a nu se increde importanta incepatortlor; Cum se lmplinestc 'n sine. Daca aceasrn esrc deoscbh de

FCIOJUA

$ 1 Ci.SATORlA

287

ea, in schimb, nu sc Ie.'lpiidil niei de ascuharea in ciisiitorle? Dupd invii\iiturn

inmllJ!i rncrcu nccazurilc talc, mai ales in vremea sarcinii tale; in dureri vei nae copii; atrasa sei ji (alrt barballli lOll fi .1 Ie va

clue cci ce imbiiuancsc in nevolnei clJull'ire:lScii~. Sffinlului Pavel: .Supuneu-va unul alruia, Intru frica lui l lristos"

sw p a n i.p " (Fac. 3, 16). De asernenea, se supune dcoarcce hiirb.lIul

o lubeste .dupn cum ~i Hrtstos ~ iubit Biserkil Sa ~i S-a dill pc Sine pentru ca" (Efcs. S, 25), :ldic:, p:,n~ la moarte. Ascuharca ~iiubirea pana la sacrificiu se cornpleteaza care 0 dovcdcsc ~I se lrnplincsc rcciproc In iubircn ~i in ascultarea fa!~ de Hristos, pe prin viata lor. Dadl ascultarea lor ar mm.'\ne la dlnir-o .,iubire de de sine", trur-o nivelul pur uman, ar esua ~ soar transforma

(Efes. S, 21). Este ade\-arat cii in via!ii, orunenii, chiar daci se rcvendica fii ai Bisericii ~i urmalOr! lui Hristos, tree adcsea peste acest verscr, iar barbatii, in orgoliuJ lor, cer doar lmplinirea cuvlntclor care ij urmeaza. .Femcile sa se supuna biirbalilor ea

Dornnului" ~i "... precum se xupunc Biserica lui Hristos , as a s,i Icmeile barbalilor lor, lntru toate" (Efes. 5, 22, 24). tublrea ins~i prcsupune sii-I porti ~isa-I ascult! pe eel pe care-l tubesu, iar nscultarea condamna

sine', tnrr-o Idolatrizare a familiei, jar "nerederea

644 A r h llll;)n d rinSil fr oflir..D N P '" Im~i,mu , . p. o

' J

72

b moartc

idolatria

de sine.

Supunerea unuia faV! de cclalalr, "inttu frica lui Hristos", nu inseamnii niei nnulurea de sine, nlci "sci. vie", nicl injosire, ci
srnerenle - maica unuror vlrtutilor, lar mode lul desiivar~il, oferit de Dumnezeu spre a-l urma cet ce cred in EI, esie insu~i HrisloS, Care "S-a smerit pe Sine, ascul15tor fiicindu-Se panll la moane" (Filip, 2, 8), Riispunsul In intrebaren .Cine ~i de cine 3scultii? sau .Cine conduce in familie?', Indire-rent de conlextul sodal care 0 Ilcnerea~a, fnmilie esll' consecin!ft, l1e dominal
0

de orgolllli

masculin,

fie dominal

de

tllcntalici\i feministe, nll poate n dedil acesw: Hrislos mica hisericii, ad't;;
~ j

1):te3 0 se

Mirt.'a~ a lui Hristos, in este

CCl

Capul

Mirele aceslcia

HrislOs. fcmein

supune biirbatului ei pentru ca, dupa neascultiirii in Eden (Fae. (supunerea)

c:t

s-a fiieut instnllncnt al

3, 1-6), Creatorul i-a dal ;tscuh:trea

semn al sliipanlrii de sine: ,Jar femejj i-a zis: .Voi

inc"edere
sli

faluilialli, redusd 13 puterea orneneascji.

Ea ircbuic

rneargii mai dep:.rlc, spre ..scultarea duhovnlceasca,

adev~mt5,
nr putea

care

CSI"

.slmns Icgata de glisirea unul duhovnic lndrumator, ~

(biill'iln)61S. Aceasta este generate
solutin

unui starer," rezolva

care au

crlzclc supre

familiale

de societaule

care

arirmal

malin sau subjugarea

unuia sau ahui .sex", plaslnd biirbatul ~i

sprc 0 eXlrema sau ar nscult:t g)asul

femeia trur-o stare de rupt\lm, imping~nd alta. Oaca mil'ele ~imireasa ~i-n asclIllare, (solul penlru ~i so\ia) cl s-au lui Dumnezeu, in iubire venit poo gura duhovnicului, a Mlrelui

:,llunel Soar intrece rasat ,,siigelali" de

iublrea jertfelnieii
~iascultarea,

lor, ClIrui" ii d<,:(jidi ~i iubil'c:I, ins,,:"nn~ a fiinlei inlregi.

flecioria
c:",ltlaIC;t

~ i

intreaga-ln!elepciune inlcgritale

unifical'C:, pacincare,

~i Integralitate

eslC 0 nOliune hogata ~i profunda in Tt'adi\ia Bisericii douii

pnm:ll'c. ~i aceasta no\iunc merge I" fel de bine nti'll pentru

omul disfllorit cit ~ pentru dUugar646. Omul cunoa~e aliludini in rala

64S /biJnn, p. 72,

646 Olivier atment. 97.

l_IMri.

.., p.

288

FECIORlA $1 cAsATORl.-\

289

"eialiei trupcst],

11

poftcl trupesti. .sau a saustaccrii ei ca miiloc de

din lonta miruca ta, din toata vartutea t.1. Asta teste ell precadcrc ~laiC:l Domnulul"649. Nas ten::a MaieH Domnului

unire suflcteasca ~ide lnaintare in ca. Aceasta e nepeihdnlrea de care vorbesc rugaciunile de la cununie sau castitatea conjugala. Blserica atrtbuie ~i cls~toriei sprc
0

castitare ~i 0 consider. ca un drum amandou!l se cere

0

estc unid

s i va rlimaoe
ne

unldi,
pentru cii naste de la DlIhul stant; N:'~terea Fluluj Omului

tot mal mare castlrare. Ca ~I castitatea monahala, ~ein

estc o libertate a spirirului. ~i pcntru fuplli splritu~lii'&47. Ca~lilaten presupunc

0

aratji, cred, cum s-ar fi nascut lumea, in afara pllC:ltului: puterea creatoare a lui Dumnezeu ar fi lucrat In persoana umana lndumnezeita. Neagoniseala sau saracia coopereaza

integrnre a eros-ului in dinnrnlsmul

nntuni sale, iar abandonarea

IllUIUI duct: I" dezintegrarc.

in brntele m~.arii oarbe a crotls,,A omori eros-ul

cu ascultarea ~i curiirla

m raa -t tnvla f a r a
curiitia poare

inimli, pentru a-I deschide pe om dtre Durnnezeul eel viu: a se face umil in ln~ini!c lui Dumnczeu tnseamna a-l permitc sa recreezc. La intrcbarea cum
SC

,,- J in.slInep In Duhul,

lnseamnji a se usca dupa un tip foarte

particular de riiutate monastidi (adcsea inchizitorialii)"&48. Maica Domnului - unicitate istorica - Intruchipcazd 'in ncelasl timp ~i Fccloard, ~iMaie;;. Aceast.~ antinornie dii calitatc su prem~ de "Maica a Domnulul", .cheile fccionel" nestricate,
Fecioria Maidi Dornnului este fecioria deplina. pcntru d ea a

poate elibera desllvar~il ornul de

cdc materiale, clod el lnsusi este lIIatcrialnic cu trupul, I'arinleic

Sofronie riispunde: ..N. evointa in\eleapt:l consta in a se mars'", 13 un minimum de rnatcrie ~l de ale materiei, fiirii de cart: viala ar devenl materie eu neputinta.

cdenici ~viocatia de lmpreuna crcatoare cu Dumnezeu, fiind

fi inleleasa numai in virtu lea nasteri] mai presus de fire, care-i

piislriindu-i

tnsii tllasura acestei putinte dJferii la

fiecare-650.
"Din pricina aceasta nu ne multurnirn cu cele de neaparata trebuin?i, ci, ciiut1lnd saturarca care aduce vat~m:u(:a vietli, nc invcr~unalIl spec tot (elul de ~tiguri, nevazand cii mlIsura proprieti'i!li trebuie sa 0 dea trebuinj.-~ trupului, iar ceca ce Ircce

~~as

FeC~O~r::imai presus de orice ccnsldcrarle trupeascii,

Ifl

Ict.lorelnlCa

ffiiruirea ci lui Dumnezeu.

!nlelcg fecioria ei -

p eR le aceasta c~te uriiciune ~i nu Illai eSle sprc lrebuin\rt. Cild

preCllIII hajna miisurata pc wp s.. pun<." Piirinlele Rafail rnai.,
III acest sunet

estC ~Ispre lrcbuin!a, ~i spre

ales in sensu I aeesta

nl"CoIda- ta

, CO-t

podoaba,

iar cea care nuturii in toale piir\i1e ~, se Implelice~le

nu a fOSI ceva mai presus de DUlnnczeu. fnllii

Durnnezeu,

adieu prima porundi

a iui Hristos,

.sa

iube~ti pc

Domnul l)umne7.cul IAu, din tot suflerul tau. din loalli inirna ta ,

(,,\7 Pr" J~(oJ.dr. I), StiiiIlIO:I(\ T t'O /o g iIJ DoPfllllil"iI, 127. ().ff! O li",c::r CJ~Jl)t'n', f'ltrtbAri .. " p.

vol. til. p,

97.

printre picioare ~i se lli.r[Uepe pamilnt, pe 11lng~di este urata, se lnai face ~ipiedicii la orice lucru, In fel agonise ala, care illtrecc trebuin!a trupului, eslC ~i piedici 1 :1 orlce lucru, esle
Note., .p. tit, p. 101-10~. 649 leromonah R .r.iI 6SO AthlmandrilUl Sofronie. p. 9l.
~jpiedici

D t 1 ,t . n. .

M i_

290

CUNtJNfA - V J A T A lNTRtf r~lPAJt'\"E

FCIORIA ~I cASATORl/\

291

virtute ~iestc ~iobicct de batjocuril plitrunde firea lucrurilor. Drepr aceea nu trcbule
spre

celor

ce POI

de eel amiigi!i de lucrurile sensibile, nici s a ne luam la rasocolealii dup:i cei tmplltirruli de cele piimiinl~i, fiindci nu lau aminte la cele
spiriruale,

sa tinem

seam"

651 Nil &cecul, .Cu~11I ortbuincios ~ fotooitor-. in F ~ YOI.Led IV". 1r:1(1. rom. Pr. prof. dr. D. ~niloo Harisma. BII(1J~i, t993. p. 2 6 .f 265

C,iel a crcde acestora,

socotind

ell au Beul uz de

ratiune dind si-nu ales sa se bucurc de ccle de aid, eSIC acelas] lucru eu a face pc orbi judecatori In privinta culorilor sau pc surzi In privinta su netclor muzicale, du p a cum e sunt lipsiJi de simturile prin care sii poata
~jIut

cii ncesun

judcca accste

lucruri. PUnddi orh; sunt ~eiei a oaror ratiune, ell care au s11judecc cele de laudll ~I cele rara valoare, c ciuntitii de puterlle de jucice:lta cele mai de trebuinlii
"651.

C" ~i feciorla, ca ~i ascultarea,

sam cia este ncinlelcaSlI in

zilele noastre, Dad\ acestca sunt acceptate ca ni~e .problcme"

ale unora (monahi ~i monahli), considerarl adesca .nc!>uni', clnd

e verba de eel ce lrniesc ,in lume", societatea nu Ie aeccptii,

dcoarece este ITL~rcatii de opusul lor: orgoliu, afirmarea <'go-ulul (cu toate abaterile acestuia pani! la nel1resc) ~; simlul proprie[ii!ii, ciici ,n
(;11:1 lui

"a ave:l' omull~i picrde oriee sc"'pul. - constatil Cuviosul Sofronie _ nu a

.Lumca contemporanil

putul ~r..~i organi?c~e vial" In '0a fel Ineilt sf! ~Iibii dcstul r;;8a7., destulliInp liver pent'" rugiiciun", ~; pcntru contcl11rlrll'en Piihrei Dumnezcie~ti. Pricin:l acestcia e 0 pa[imii arl,and5 de .n avea . AceaSla paUma a iubiri; de agonisire (Iacorniei) Sfarolul Pavel a numi[o ufnciJilltlrt /0 ido/i",(Col. 3, 5). iar Sfanrul loan <;c~rarul _ .fiidi a nccredintei-. .. hula impolriva Evangheliei, imoarcerc de

hI 1)Ul11nezeu. (Cuv. XVI). Adeyarat:l neagonisire necunoscuul, ncinteleasa lumli. ea ajunge sil cuprindii nu numai neagonisirea
ci chiar pc ces a eelor -intelectuale-,

cresrlna este

~idacii am mai a<.L'iugadi eelor materialnice, vfid In cuno~lin\ele (.splrituaI5.), fiir:i dupa atunei majoritatea oamenilor

ar considcra-o curata lor srlintlflce bogii!ia

nebunie. lor

Oamenii

duhovniceascii

< ;: presupuna ci exista 0 alta cuno~Hn\ii mal ,nal[a ~i 0 bogatie cu i

adevilra[ neasernuiui, aducatoare de adanc.~ pace. conlortul

ln goana

material oamenii si-au pierdut confortul

duhovnlcesc

~i, astil7.l, dinamlsmul materialist, din cc in ce mal mult, i~i asuma un caracter demonic. ~i nu este de mirare, c5ci aceasta nu estc

alta dedIt din~mica pdcarului,

tubirea agonisirii izgoneste dragostea de Dumnezeu ~oim.
~ i

onmenii nu yad aceasta ~i nu vor izvorasc nenumfirntclc sufcnrue

s a Inleleag-j

C:I din nedreptatea

acestor nilzuin\e, care stiipancsc mlntlle ~i Irumlle lor, ale intregii lumi, Sf:lnlul loan Scararul
tuturor rauta\iloc> (I Tim.

spune: -tubirea de argint (adicii iubirea de agomslre sau liieomia)

este ~sie nurneste .md"ci""
~ i

6, 10)

In\r.~dcviir

este aceasla,

ciici na~te riipire, zavistie, dezbiniiri,

vr-:ijrn~~i.i.. cru7.ime, urn, ornor, razboaie. a ne curali min\lIe ~I a Ingadui duhului indulceasefl mai bille
e ll

(Cuv. XVII). ~i

a~a, dacll vrem sa ne smulgcrn din robia grijilor josnicc sprc nostru sa se inlpiiriiteascil sau, ~i pc planul aceSla, loan Sdir:,rul, eele lumii... fiu adevilr:1I de libertalea lepadarea,

zis. dumnezeiasdi,

este de nelipsit, cici, dupii euvantul

Siantului

.barualUl neage- nistlor se roagii eu mintc curau ... eel ee a gustat din bunaL"l!ile cele de sus u~r dispre\Uie~e pamante~i. .. cel neagonisitor este stilpftn asupra

a J nepalimiril...

lot ee are

292
considcrd n II nimic- (Cuv. XVII), ~i, clnd nu are, nu se inlrislea7.a

pE.elORt}'. ~1 CAsA'I'OlU.o\

293

~ conlinua

sa lr-diasdi ca

~i cum ar avea"6S2. de omul angajat in lume "depii~e indepiirteaza cu umor obsesia de a

1:1

amiigeasdi pe oamenii de prins, care sunt aplecati spre luerunle sensibile? ~tigat

s a ne

deprindem

apoi mintea sprc cvlavie, dupa ce am

Siiriicia interiorizata Idolatria econorruculut,

lC~IC 0

deprinderea

lrupeasci.

cad deprinderea

trupcasca spre

putlne este de folos, ascmiinllndu-se

cu inviiliiturile copilarestl.

produce ~l de a consuma ~i, cum scria Paul Evdokimov, prcg:i-

lar cvlavia spre ioate este de Iolos, garind buna asczarc in

suflet u 1 celor ce doresc biruinta trnporriva patimllor vrajma~e"6'4. Biserica Onodoxii cunoaste trei trepte ale starii duhovnicesu

eccnomie planetara fondm5 pe parta], insli ninduiwi

(vocatia
0

Cornunlune prin adevaratul miracol al paJnii: Euharisti~"6S3. At:ll castitatea nup~ial~) presupun
3

monahal1i) cit ~i cisihoria

(vocapa

IUplii conlinua ~l 0 in~cJegere evanghelica

lor, pentru d altfcl, infriinle de curse ~ capcane, nu vor rna. Pi lda celor zece fecioare ne ar:1I5 C.1numai dnci au inl eu

ornulul: cea rnai presus de [lre (Iecioria ~iintreaga-inlc::lepciune clIugiircasci); cea fireasci (nunta rea binecuviinr:at:'i): si cea rnai prejos de fire sau impoLriva fLrii (orice alta forma a \'ie!Uirii trupesu). "CaJugiirul care nu-si piistreaza irnreagn-intelepciune, in

duce L1sflntenle.
ClI Mirele

In numa

cele

inrc::loplc (cu intreaga-i!l\clepdunc):

cclorlalte cinci nu le-a ajutat la nirnlc feeloria, daca emu .ncbune". Fecioria, doar sub aspectul ei clinic, la purine Ie esre de folos: .A~" s-au pierdut cele cinci fecioare. care prin curiilie ~I infriinarc au infmnt pe "rajrl~ ,dar prin asprimea de inim.'i, care se n",'>I.edin iubirea de bani. s-au impins pe ele inscle in sabia acelulu, care ziicind nu putea uclde pe eele ce stfitcnu in picioare. S~ nu dOrim, ~adar, nimlc din ale ticeluia, ca nu cumv:!,

rilnduiala mantuirii, se gllse~le muir mai prejos de srarea ci.satorlei, Imila in buna-cuviin\a, stare cinstita de Biscricil drept 0 cale mantuitoare.
~ ,dad i

B e are in vedere

ci. eel ce a dat

se vedc ca

flIgiiduinlele se lipseste de darul binecuvanllirii nunul bisericesti, atune! orice incllcare a intregii-Iruelepciuni dlugare~ o ddere, ~i indi a cidere in cele mollprejos de fire. Nunta nomtala. nepervertitii, 11piistreaza pe om ~diin puna de vederc IIlic ~i moral atuncea cand orice all fel de sausfacue trupeascii, chior numai in forma unei niizuin~e visiiloarc, lucreaza striciicios ~.~upm omului lnlreg, adid
.~"i

deod"l"

Cll

cele ale lui, sa pierdem $1 suflclul nostru, C~ci cl

atal "supra psihicului dit

t1upulul s~u. A<:<:asla

che"mfa ~I aCUnl spre c1e, ~i indeamna pc tOli, doar va atla ascult5tori. Oadi L-a chemal ~i pc Domnul l'ns~i, ziciindu-I: Toate 'J'i Ie voi da Tie, de vei dde" ~i Te vei Inchina mie., ~i dacil a incercal sa amiigeasci prin lucrurile ce par SuaJUdlO:'rc ~i pe Cel ce n-arc lrcbuinlii de ele, cum nu~i
\<1

~,)2 }\rtlinl:lndril Sorrotlie, lkspn IhntiJlril ,., p. 92.93.

inchipui d poale s.i

lucmre stridicioasii se 3mla deoscbit de puternicii I" dUugar, care, prin poticnirea sa, i~i calc~ filg.~duin!ele date tnaimea lui Oumne6 s 3 OlivlC"r C I< 'n \< ;> n t, lnmhiiri ..., p. 9 7 .

<ccu;in acesL cal sfit5ierea Iiluntridi ce vine de Ja pierderea harului eSle neascJDuit con~lei ciiLre impreunarea mai adanca,
0

~iremu~c

chinuitoare

"Ie

pol ajunge panli la

intunecalii dezn.~dejde, (II'l7.uin\3

trupensdl in abscn!3 3ctului flfCSCpc mul\! i-a

flS4 FiJ."/;,,. vol I, 0 < 1 .ell., p. 269.

294

CUNtiNIA

- VIATA

IN T R U IM V A R A rm

f.eIORIA

~, C}.S)\TORIA

295

condus
cazuri.

la ~danci boh ~unete~ti ~ichinr

In deplina

nebunie. Psihinlril cunosc fonrte bine multimea acesror nefericite fntreag".i'n\elepciunca

noastrii, la libera noastrli vole; ~l nlei 0 porunca nu ne silc~te ~ i nici nu ne opreste de 13 una sau de la alta, Oomnul mai adauga si liimurirea nceasta. disaloria ajutll creapa, Ii continua opera. Sii nu socoteascd nimenl pikat cisatoria Cuvantulul ~ciu 3L'it mai pupn cresterea copiilor - multora dimpottivil flicutJi potrivit lovliliitUrii s a nu socoreascd amarii lipsa de

monahiccascil, drepr viattl cu adevarat

omeneasca dupa chipul Omului cci desilvilr~il - Hristos, nu poate

Intemeiata pe negarea vielii coniugnle, pe osandirea nunrii blnecuvantate de Dumnczeu ~i de Bisericil, pe scarba de, sau injosirea acehn act prin care s-a nasrHI Om ill IHmt" (In. 16, 21). Biserica. prin hot1iriirile sale soborntcestt, care cauta ciilugiiria din selirb. spre cllug,iric, trufa;;lj desconsidernrc eel ce venea chemarez Dcslusim rnai multe rrepte ale unei aserncnea chemart, Sunt unii clrara le-a fost dat sa cunoascd 0 binecuvanL1L'i stare a harului intr-o asa miisur:1 incat, ~i mimea sinueau sfinurea. lor, ~i trupul, limpede i~i Pentru acesna, 0 infriinare dc.s~v~itii de la nu primestc pe cei fa!:! de dis.~torie sau dintr-o oare arc acesta adevarata ei

le este foarte dureroasa

copii - ; niei sa I sc p a racuiva amara face rea copiilor, din pricina cl ocupariile cele de ttebuin!lI cresterti lor ii indepanea1.a de la iooatoririle cele dumnezeicstl. eel care nu poate indura co usurinlii via!a singuraticl, aceta sa doreascl

a acesteia. De aceea I'arin!ii cercau pe tal

sa se

cis:itoreasci,

pentru

cl pl.~cerea folosil3 co cumpnrare nu aducc viitiimare, fiecare dimre noi este sUpin in privin{3 alegerii nasrerii de copii. 2. Vad, insa, cl unii, care, din pricina greutJililor aduse de clsiitorie, abtlnandu-se de la cislitoric, nu potrivit co cono~terea cea sflinta. au ciiZUl in mizantropie ~i $-3 dus de la ei dragostea; iar altii, folosindu-se de cii.siitorie, se cufundli in placeri ~i lntr-o via!Ji desfranat.'\; dupii cum spunc profctul, <S-aUasernanat anhnalelar.>6;6. PHda nun!ii sau a cinei fiului de implirat (M!. 22, 1-14) <:sle, in aceea~i nlasuril, elocvcntil pcnlru ccca ce illseamna viatn

vlata trupeascii, nu numai in forma ncrclor flzjce, dar chiar ~iin silnd (ba piln5 si in somn) devine 0 necllntltl cerint:! a dullului.

lre"p~'i m,1l ius se atln Mnrcn in care sufletul simle doar 0 minlen Linde ciiu'e CUdL;" ~i, rcspinge Inluil;V gandu";le de sfinlcnle,

'lIwgere c,itrc inlreag,,jn!.depclunc; dintr-o setel:iunlricii

fa m ilia lii i(1 n'lersul spre des~vnr~ire: ro~1Invita!1l s-au scuzat sub
prelextUl grijilor; unul ~ia lual pa rTh'\n,t alLul ~i.a cumpiiral cinciperechi de boi, iar allul ~Ia I\lal [emde. TO~lLeacestea I-au fost d1iruite omului de Crc,Hor pCnlrll ~ Ie stiipanl, ~i nu pentru a fi stapllniL de ete. PiimlinLul rcpre7.lntJi inlonrceren onlulul spre rTh~teria(Vlriina din pamanL) clin care ()ulllnczeu I-a plasmuit trupul, jar intaarcerea spre acesta inscamna lntoarccrea spre .nimic, pentru

trupe~tL lvfulli Yin spre nevoinl" ciilu$3reas(:~ dhur-o a~cmenea stare, care, cle~i mai slab intemeiala chemare adcv{lrata, de sus'6SS. Clcmenl Alexanclrlnul :llfUgc, de asem<:nca, atentia "supra unci gn:site in!elcgr.:ri cu privir" I" voca!ia fcdoriei $i la voc:l\la nUI1~ktlii: "Domnui a amlat cli atiiLiniriinarc:t dlt ~i dlsiilori;1 sunt in pllierea dedi I prima, cste s,l ca 0

6S6 QemelU AleXlllldrinul. $m ... ",}, 216.

p.

296

CUNONlA - VlAT_o\IN 'J ltu 1 r .1 P A R A T I6

FECI-ORI'"

$1 CASATORIA

297

ea Durunezcu n creat torul, inclusiv pamanlul, din nimlc.

tnroarcere a ornului spre

[SIC

materialitate,

dc~i

prin

suflare

astfel de viziune familiaL~ duce deslgur la autodlstrugcrt. Criza f:unilialii a fost generatii permanent de rupcrea ci de lzvorul iubirii - Dumnezeu: .Nu lipsa de sfiala siantii falii de famille face ca dh'OI'!-U1sa apara ca un proces aproape natural, ci aceastii autoidolatrizare a familiel face ell familia moderns sa se starame a~a de usor, estc acca Idcnriftcare a familiei cu succesul ~I eu refuzul de a puna crucea"6S8. Dac3 vocatia nup!ialii comports. 0 casuuue cOl)jug~la. implicit presupune ~0I asceza a vietii nuptiale care, In rnnclll.j. comporta

Dumnezeu loa faCUt ..suflet viu" (Fac, 2, 7). Cclc cinct perechi
de boi rcprezinta

stmrurile, iar rcfuzul in lumen

ornuhn de a merge la dna I nurua estc Inchiderea sensihilii :t simturtlor, Cel de-al trcllen caz prezentat in piJd"

M5nlullorului

reprezintd forma cea mal de jos .a stiirii unui om: eonflscarea iubirii in cadrul cuplului conjugal, in care Dumnezeu - lzvorul iublrii, Care da putcrca iubirii jenfelnice oamcnllor; 1 '1 \' mni are

loc: este cursn cea mai ascuns: a victii de famllle. nutosuflcicnta

~ Inchiderea in iubirea egolsta si, piilillla'iii " celor dol. I n acest scns spune Sfantul Apostol Pavel corintenilor: .Ci cu a~ vrea sii fili la ra de grijii. etl Ilualiiloni se ingrij,/Ie d, al DOIHllllllli, {II'" fa pla{a Do",""llii. e,l (t s-a {tiralonl se if/grift/It de alt I"",ii, (/1m fa plara fin,.ii" (I Cor. 7, 32-33). De aceea, autoadorarea (idolatrizarea) familiei este p.'icalul propriu al familie], asa cum afirmii ~i Piirintele Sianiloae, citandu-l ~i pe Piirinlcle Alexander Schmemann: .0 ciLsiilorie care nu-si rt'istignc~le statormc Iilcon)ja ~aiurosuflclema ~i nu sc depasesre pe sine prin
aC(':lst :n' ~luin~ii,

uet exlgente majore: _ .Prima este Interiorizarca obstacolulul, lar nu escamotarea lui. Dragostea nu poatc sa dureze, nu poate evita Innamollrea promiscuila!ii obstacole. ~ia uzurii declt dad;' ram5.ne presaralli
de

ln cisiiloria adevaratd

obstacolul

nu dispare, se

inleriorizc.u.'i -6S9. Rcspccrarea alterilii!ii ~l asumarea ..apronpe", acetula acel "prea apropiat",
~iasumarea

celui ee-l devine primul lipsurilor, nccazurilor,

in ciuda tuturor ncpuuntclcr

tuturor greutatilor,

repre7.inta rastignirea ego-ului pe Crucea famlliel.

Ok"; fie 0 IOlmrc sacmmentalii in pre-.:en!a lui657.
6,7 PT.prof dr. D. SIllnilo3o; T~ ~ ..VQ[. lU. p. BO.

nu e f'JrniJj<.c: re~tlna. Dura lnva!iitura cre~tina. piic.l\lul propriu al familiei de 'l~i este nu dWol'!ul ~a\J Upsa de .nC(IIlICKl;lrc, sau .s,lIbiilicl;l spirilual~., ci nUloadorarea familid. refu~ul de a \'cdcn disal<>ria ,,, orrental~ sprc Imparii!ia lui DUllln(':t<lU EXislii 0 pornire de :t fnce totul penlru fanliJie, dacii trebuie. chiar a futa. Falllili:. nu mal este spre slava lui Dumnelcu; ea a ineepul s:\ nu

-.,h

doua

el(lgcnlii esle refuzul

de a obieCliva eros-ul.

Ocddenlul, dl)pli tacerilc victol'iene,' se nllpllste~te caIre .artde

de-a iubi . ~ib,incin!e1es, dad! dmgostea eSle un Ilmbaj,

trebuie sa Inveli binc sa vorbe~li. Dar ee inlponan\a are, dadi nu mai avem OImlC a nC spune, daca nu m:ti existii decil
mecanisme bine :tr.tnjalC? A refuz.a simultan vagabondajul imaginarului ~i
N
IjNhm, P 131.

6S9 Olivier C 16nen<. !""..b4ri. .. , ed. <iL. p. 10>1.

298 mecanizarea eros-ului, a echilibra atenna rap de ccliilall ~[Ialii de sarblitorirea vlepi. latil asceza de care nimeni nu s-a ocupat cltu~i de putinl-660 Scopul clsiiloriei. asa cum am afirmat, nu stil in procreate, dar nici in satisfacerea eros-ului. ldentiflcarea scnsului vielil cu erotismul a dus la dcgradarea - A trela exigenp Implineste distrugcren Hi.~ridl de ~aistazi fiin~ej umane ~i In sufocarea celor umana se

fClORIA

$1 CASATORIA

299

casatoriei este procrearea. 0 dragoste adevaratli nu are oblectiv; esre ea ins.~~i propria eviden!li. Oar arunci ea nu poate sa nu fie fecunda, ca aceasta fecunditate sii servcasci pentru a lupta lmpreuM. a primi tmpreuna pe aproapele sau -a aduce pe lumecopii. At.~tde putine cupluri aduc cu adevarat coplii lor pc lumcl C.~!inu sc tnchid asupra lor ~i ii devoreaza CU jllava lor adorare, pana cand acestl copii, cu 0 necrutatoare brutalltate, se mosesc ei tn~i~i din nccasta sterila matrice famlliala... adevamt copii pe IUD.e inseamna a ~ti nu numa!

mai inalte vocnlH ~ciapacitiiti ale acesteia. consei in [aptul cii .dragosiea lnu-o slujire comuns. impreuna-crearea in Taina ~i se dcr~$tc rcclproclt sau Un cuplu se

sa

A aduce cu Ie dai viatii.

condarnna dflCii 8C inchide In el lnsusi. N-ar!! alIa alcgcre dedll in nccaslii mare Bisericii ncdivizare, este
miscare a slujiril ~i a vietil

slujirii vietii, care singurii perrnite

a fi en insa~L C.

ci ~i cxemplul unei slujiri ereatoare ... tnseamna ,I face din Familie acea 'JulcUlii Blscrici- de care vorbeste ~iSflIntul loan Gum de Aur ~I in care copiii, dupa exernplul adultilor, fae ucenicia dublei deschideri: catre Dumnezeu si aproapele663. Unii au considerar eli familia _i~ijustifica existents nurnai prin nasterea de prunci, Oar prin aceasta se include ~I mai viidit in!elegerea ei ca 0 unire mal mull dedit trUpeascli-664. tnrr-adevar. unirea dintre mire ~i mircasll Cbllrbat ~ifemeie) ~i prin
esre ca 0 cununa de miirire ~i de cinste. "Dar nurnai pcntru C3

inca in Ortodoxle, cuplu, ~'SIe de alternative: e~uarea

0

preoua sa fie, de un anumit Iel, clnd

0

vorba de un preOl casatorit. asumalii nu de barbatul slngur, ci de imensa. de exemplarii semninca!ie~t. casatorit exisra doar aceste famiJialii nu se poate printr-o diinlire tOlala in cli persoana ~i In via!a de familie a prcotului sau punerea prin sllljlrea familiei;

intregii familii in slujbn I'rco!iei. sau voca!ia

aecepla evenrualitatea zamislirii copiilor, spirituallzandu-se

lnlplini. inll'-O aSlrcl de slujire, dedit slujba PrcQI,ici. .,NunLa ~i Preotia, pcr$o"n~ nl! se reallzeaza

aceast~ asumare de responsabilita!C comun~. In felul acesta. unirea trupeasdi dintre barbat ~i femeie devine. dintr-un act de concupiScen!a pilciitoasa.cum e in afam dis~toriel, lin aCl voil de Dumnczcu ~i binccuvantat de UI-665. Din oele prezenlale mai sus tn~elcgem cil ambele slari (fccloric - monahism ~i disiitorie - fa mille) prcsupun :l$Ulllarea. unei cruci: a caslitalii sau a familiei; punarea acestei cruci duel;

ea Taine, fae v;;dH [apllli cii

deCal tn comuniune.

eomllniunea sunt dol poll InsepafllbiJi"662. Aici intervlne ~i t:lina copilului. laina proprici fnmilii. Jntr-o perspecti"i'i propriu crCljlina, nu se poate spune c5 ol>iecli"ul

660 fbi""'"

661

'. i" " " -

p. t ~

662 Pr. pro(. dr O. Sl.inilooc. T ~

Dot-nia. _..".Ill. p.

119

66l OIJvter 06n<:nl. Itllnhhi. ... ed. tiL, p. 106. 664 Pr pro(. dr 0 SQnUooe. T ~ lNputrid. \> 0 1 m .p. 128 . 66S lJiIIm o, P 1~2.

300
la desava~ire ~i la primirea la cina nuntii Mielulul (Apoc. 19, 9),

668 ....h. mlalldrilUSlofronlc,~

,_;,ml, .... p. 79.

iar paraBirea {I(:e~tt:inducc I" tnchlderea u~ii ~i la sentinta Mirelui. ,Nu vi cunosc pc voi" (Me. 25 , 12). C:i ~i mOl"hismul, ~i cisiitoria reprezinta finalitate unirea spirituala,
rciese
0

nunlJi care are de ci Mireasii,

C.1

in

cahtate
faptul

cu

I Iristcs-Mirelc

ccrcsc,

~i din

in tradi t,a

ortodoxil eel ce s-au Invesmftnta;

prin randuiala monahala ~i au

devenir rasofor; ~i doresc ape! s a se ciisiitoreascii, nu vor t1 binecuvamati de Biserica prin Taina Nun!" (Cunuoiei), ci prin Randuiala C,;siiloriei a doua: ,Cel ce vrea lunl, care dii dovadii nLsii ~i numai dupd un limp de caliva ani de inccrcare, daci merita, este tuns ~ primit dcftnitiv. Daci pleaci en a doua Aceastii monahism nunra'666. In cazul stare sau este i se socotesrc ciisiitoria care doresc dl sa se in rnonahilor Iaprulul reprezintii

s a Intre in

miiniislite dupa 3, 6, 12 estc

cit se line de t'agiiduinla dcpusfi,

imbr~cat in rasa de 1I10nah, co Irate rasofor, adlcii purtdtor de

dls~toreaseii ulterior, Biserica nu trebuie sa-i binecuvanteze667. consecinta rasoforitea remarci tunderea chiar nunta cu Mirele

Hristos. De asemenea,

Piirintelc Sofronie, ,1n cuvintele

din rilnduiala Invc~mflnlarii, cei veniti la dilugiirle dupa casalorie

""ll dupa

experienla

unei relalii lrupe~li In afara c~s1ltoJ'iej'. dau adica a deBavii~it.ci tofraniiri cci, insa, care nu au cunOSCUI

f:ig~duin!:L inLregii-in!eiepciuni, pcnlru restul vie!ii lor; pcntru impreunarea

trupcnscii, fiigaduin!:t este cea a fecioriei'668,

666 reron\onah Nicodbll ~chelarle, 667 Ibuln., p. JOL

t999, p. 339 ("",) ~cianoanele

Pl!ClORlA

~ cAsATORIA

301

Aceasta taina a persoanci, cultivatli in taina iubitli, este eel mai binc sugerata de istoria vietii Cuvioasclor femei din viara Bisericil, care mai Inalntc au fast desfranntc. Ele reprezlmii 0 istorie ~ piicarului extrern ~i a pocainrei extreme, care era in fapt istoria unei lubiri extreme 669. .1napoia lor (a acestor istorii, n.n.) se ana, desigur, modelul rnarii pllc;1Itoase a Noului Testament, Maria Magdalen". In spatele acesteia sla lrnaginea fcmeil pacatoase care este Israel, infidel fa!a de Leglimantul lui Dumnezeu, Femeia pllcitoasa este dcci !:va, -mama tuturor ceJor vii-, ~ide aceea e ~i itnaginea oricui, a neamului omencsc instrliinat de iubirea lui Dumnezeu~70. Prin pecalnta, care esre un mod de via\.'l valabil ~i pentru rnanah, ~i pemru eel cisiitorir, Malia Egipteanca devine rnodclul tlpic of cor de Biserici In penoada liturgici, prin excelenta, de pociinta: .Ceea ce mai ITh,intc erai plina de tot felul de inUnari, te-al aratat :tleasa a lui Hristos, prin pocliin\ii urmand vietii Ingcresti. ~i cu arma Crucii calci in picloare pc dement. Pentru accasta te-al ar-Xtmmlreasa a imparal'el Cerurilor, Marie prealllud,11;1"67I , Daci dovada rea 0I3i inalta a iuhirii lui Dumnezcu s,i a oamenilor este martiriul, iar mucenita devine, prin excelentd, rnireasii a lui Hristos inseamna eli nUITL~pi rin Cruce peate cineva, fie monah, lie disatoril, sa devina inirensn a Mi.'elui Hrisl.l,)S. .Mielul/Cuua Ta, Iisuse, (N) strigii eu Inarc gJas: Pe Tine, Mire'" mcu, Te iUbese ~i, pc Tine ciulandu-Tc, ~ chinuiesc ~i impreunii

r n arastigncsc,

~i impreunii

r n aingrop

co Soie7.ul Tau; ~i p~limesc

6 6 9 Bcnt(li(1a \Vard, v;~!ik Sjinu/or (an l1r4i ;tuli,,( ~1111flJt iksfrarulu, Ir:1<1rloan I. lea jr c(.-LIl lI~a!DeJsis, Sibill, 1998, p. l7. dial'. ljll), . 670 ",ibm, p. 1 6 .

PrAm /" B um cN .S Med. il III.-:t, VaJea PJopuJui. . 18. 19 S f. Vas,Ie: 19 Aocin). 611 Tri.JN( < !d . cit. p. 4 6 9 (.Coodac" Ia Slujb:>din Ounlinica a dn"," d,n Poorul
~ ) .

302 peruru Tine, ca sa imparii!esc iruru Tine; ~imor pentru Tine, ca sii vicz pentru Tine; d, ca 0 jcrtfli 13m prihanii, primesre-ma pe mine, ceea ce cu dragoste m 1 i jertfesc Tie. Peruru rugaciunile el, rnilosuv, m5ntuie~le sufletele noastre" 67l. Printr-un martiriu duhovniccse,
(':1

PECIOIUA $1 cAsAl-OR!"

303

un
~ j

Cu toate acestea, trcbuie sa afinniim cii Fecioria, in viziunea SIlIntului Apostol Pavel ~i a Parin!i1or Bisericii, esre considcratli. su perioaril disiitoriei - .'.. bine este pentru om sa nu se atinga de Iernele" (1 Cor. 7, 1). .Fecioria - spune Sfanrul loan - consta in a aven Sr,tnl ~ i trupul, ~l suflctul. .. - Nu sfatuies~ti s" i tu nu Indemni s,i tu pc oamenl s a nu

Maria Eglpteanca devine

ea .mlelu~":J ~i,fl;di a lui HrislOS', "Mireasa a fmparNllei Ccrurilor", imbriidiridu-se, in cluda plerdcrii Iecioriet trupestl, in haina .cuviosiei", pcntru .inln:aga-in!elepdune": .Pe tine, mieluseaua liiudilm. Marie pururea eil a dobiindil .curiit:,la inlmii"

se
casiiloreasdi? - Da, asia $1 fac, pcntru c sunt convins c fecioria este 0 l l treaptli. superioara clsiitoriei. .. Bun lueru este fecioria; sunt de acord ~l eu. E mai bun1i decll clsaloria; marturisesc ~l asta. Daca vrel, pol adauga di este cu alaI mai buna decat disaloria, pe elit eSIC:mal bun eerul de(:al "amantul, ingerii, decal oamenil. Pot merge inca $i rnai departe ~I s a spun ceva rnai mule, anurne di fccloria este superionrf ~sie5rii lngeresti. inger;; lntr-adevdr nu sc tnsoara, nu se marilii (M!. 22, 30); dar nu sunt aldilUI\i din trup ~i s.'lnge, nu locuiesc pe piirniinl, nu ~in piepl unci mulurm de patimi, n-au nevoie de miincare ~i If.iurum ... 675 ln ce consta superioritatea Fccioriei fa!a de Ciisalorie? In

~ fiica lui Hristos, astazi eu cinlilri tc vrednicd de cantare, care te-al amlat

crescand trure egipteni ~I din loal~ riiL'Icirea lor adus alc:ls~ ~icinstilii odrasla nevoindu-ts
arfirat

ai scfpat,

$1 te-at

Biserictl, prin post ~i rugilciune

mal presus de masura firii ornenes,ti. De accca te-at Iniil!m 1:1 Hristos, prin via\a ~i prin (a pte, Pcntru aceasta le-al mireasii a impiirii!ici Cerurilor, liiuda!:;o67.l.
Cuvicasa

Marie, mull

Con~liinl"1 paciitOniei in (a1-1 lui Dumnczeu iI. rcna~le pc piiciilOS, redandu-i starea sufleteases de dinaintea caderii In pikal . ..Tn isloria Mariei ~gipte:tnc~, monahul ZQsima e prC7.CO!nl ea un monah bun ~i evlavios, dHr c~l'uia Ii 1ipse~le expc ..icn\~ esen!i'olil < I cOn~tiinlei piiciito$cnici 'naintea lui Dumnezeu, ~i "ceasta 0 invalii numai dJn exemplul Mariei desfr5nala, care, plin cain!,! sa, a devenil 101 ceea ce el dorca sa fie ~i nu pu~ prin efonurUe 5alc'674, reaHza

ortentarea eshaeologjca a fecioriei; de~i $i ciisii!orin are aceas!ii

orientare, totu$i unul dinere aspectele "ielii familinle arc un carneler pur Icrcsi.rU ~inu tmnscendc cshaeologic: unlrcfI conjugalll a so\i1or. Cand Mantuitorul e chestionat de saduchei referjlor la

672 MiHri.1p' [),,,mbri,. ed. d ., p. 510 (T ropar I. 0 M uocni!lV . ed. 673 T ./4J,J, < iI. p. 469. (/eas la S IIIio o din Duml"J"" a dn~ din Pos",1M.rc). 670 Benedin. \~rd . p. ,it, p. 16 .

Tnvjere ~lla Ciisiilorie, Ie r1ispunde: .va ramci!i, ne~tiind ScriplU- rile, nid pulerca lUi Dumnczcu. Ciici Ia invierc:, OIC. nu se insoam, Dici nu se mari!a, ci sunt ea ingerii lui Dumnezeu in cer (MI. 22, 29-30).
675 SffinrulloanGum de AUf, [)""rtftri. ~..., passim p. 12, 16.18.

CUNU"L ... - VLAr.i, tNTRU IMPARATIE

PEClORtA ~I cASATOIU/I

305
Testament, i~i pierde

Cisiitoria ca Taina a Nuntil are inlplinire csharologica, jar moanca nu ponte ucide iubiren, care-i mai putcrnlcii dedit ea. ~i
nici nu poate desface " c c < ;: ; ,ce Dumnezeu
~lu n it" ;

in

accst

sens

casaloria.

in Noul

caracterul absolut pc care-t avca In Vechiul Testament .~i devine o .Logodna" peruru "Nunta Cereascii" , 13 care sunt invittli tori, indlferent de calea pe care ~i-au ales-o in via~a,

l n 5 .c - lvlata

conjugala (unirea trupeasca)

are drept scop nasterea de prunci prin creatie: .$i a laCUI

~I-~iincheie rostul nici, pc paml\nt. Genurile umane (deosebirea conjugala) au fost stabllite de Dumnezeu l-a raeut; a fiftJ(1 bifrbal Ii jtnui." oamenii vor cidea pcntru
VOl' 0

Dumnczeu pe om dupa chipul Siiu; dupa chipul lui Dumnezeu (Fac, 1, 27), pentru C A 'i stia e l't in paC3t ~ipentru aceea au fast pregati~i ~i

VOCATIA SPINTENIEI TMPLl1'llTA TN V1ETlLE SFINTILOR cASATORITI Sunt familii sfinte care au ajuns la aceasta _nunLii" inci din viat a lor dobsndind . "cununa , nu numai cununa ciisniciei, ci ~i prin .cununa

via\li trupcnsca.

tn s a asa

cum luminatorii de pe ccr i~i

inchei;l misiuncn la sfarsitul lumii - ,Soarele se va Intunccn,

neve~tejita a maririi dumne~eic~li",

. ." mucemciet .

cea

iar luna nu-s i va mal da lu~mina sa" (MI. 24, 29), In fel 0 data cu vi~la pamantcaseii se va incheia ~i viata conjugalii. $i eel c'1s~tori!i, prin crcatie, prin clnduiala flrii, se vor tmoarcc la starea

Perioadcle de persecutii din lstoria biscriccasdi au pus mulre familli ale crestinilor in fata alcgerii finale: S:IU pastrarea credinrci,

eu pretu I sacn'f.aca- -, martiriul

sau p a strarea viet.ii in sanul -

m..
de dinaintca ciiderii ~i vor fi ca ingerU din ceruri, la inviere. p~eatul, ci el It: lasil pe tioe."676,
6 7 6 C,d",pn~tk l1 U lI AD. iN f ) U t /d 1 " ;n v {i,.t" ,."P A ,m tJ ll; E I(A n it T,.J,o,.,,~ub.t r a d . ff)lI\ k 'r o sc h Sld~" l:tC'oschitiorulS~chll\d ron iiD eS CL a cu , S B t1 (u )Montc W,.... lO O O ,p 101

Duhovniceste, aceasrn trecere la smrea Ingerettscii se poate face

*i Inalnte de moartc ~l 'inviere: "Ccl ce moare Inainte de a rnuri, dind

moarc

nu mai moare" stli seris in man5..~lirea Sfantului Erif~nie TeodoropoulOs afirma: "De cc

PaL~ple. din Greela. Fe ridtu I Pilrinlc h~nize~tl floarea I.increlii tale p~catului ~i numal biilmnelea

Oomnului? Cc "i ~pune d~ei\ ai vcdea un biitran !recut cii cere de l:t impiiral 5.'i-1 in ca intendenl b~tranefile talc - spune 31 sliu? Daci te pociii~ti

Ia

$ftn!!tul Augustin - atunci nu la~i tu

familiel, cu pretul apostazlei. Nu era doar piirinli

alegere tnuc via\a

SOl

~i rnoarte, ci una dublata de sacrfficiul f,uniliei:

sau sotie,

~i copii; in aceasLii situa!ie sc diidea proba lubiril lul OUlllnezcu in dubul cuvintelor Mantuitorului ~ a urrniirii exemplului dar de Dumnezeu, Care pernru oameni $i-a dat pe
0';

Fiul Cel Unul Nascut sprc je.tfire: "eel ce ;ltb e,lep e tata
/1/(111'"

pt

lila; HlIIII dM iiJpe L'vf.in nil ule vredn;t de Min'i tel ce iJ(beftt pt jill o r i p e jiic (J " '(1 i e 1 1 1 1 1 /t
dec/ifpe Mil,. till ISte vrednit dt ,Wne" (MI. 10,
37). Sfinpi Sperie ~i Zoe <secolele 1-11), pclznui\i la 2 m:oi, lund cUlnpiira!i en robi de un p~gan din celalea "nilia din Panlf'ilia
,i ~

$upusi la chinuri pentru credinl" IQr, au f~>stintari!i in luptil de curaj~1 eclor doi copii ai lor (Chiriac ~Tieodul): Vazilnd curajlll vitejesc al copiilor in mijlocul chlnurilor aeelora, patinlii lor s-au inLiirit pentru Intrecere. P~na la unna tOli patru au f~t arun~!

306

CUNUNrA - VlAT}. INTRU IMPAlU.TTE

678 lb1d"",, p. 232

lmr-un cuptor arzand, Sffintul Nicolae al Jicei, in Proloal.'l, de 1 0

O h rU J , spune w; in acel cuptor, -<Iupa rugiiciunile de rnultumlre,

si-au dat sufletele in mana Domnului. intregi, neatinse de {oc. 6n . SlIn!ii Timotci in tlnutul Tebaidei
SnrlgcJe martiriulul

Trupurile lor au ",irnns al Ill-lea), iublre care au lmil

~!Mavra (secolul din Egipt, pdilnuili lor 0 pagina

de

It! 3 mal, au scris Ctl conjugal1i stanta,

vrednlcfl de urrnat, ~l de lubire pentru Dumnezeu. Din invidie rat a de viat a lor pllnii de iubire ~i de armonie, au fosl p1icl~i la dregatorul p~8an: "Vw'lnd cum inlreg satul se bucura pentru ei
~ j

cum erau de

iubi!i, unil dlmre sfiteni au inceput sa plzmuiasca ferlcita perechc. Pizrnuiren i-a dus curand la unehlri dmce~tj lmpotriva lui Timctei ~i a Mavrei, $liind cii Arrian, cilrmultorultinutului,
era tin infoc.11

idolatru, ce nu ar n liisat vrcun crestln pe care Iar Il aflar sn-I scape viu din maini (lara numai dacli accln ar Ii tradal pe III'bioS ~air fi jenfil idolilor), acel sateni au hotaml s.i-j piirascii pe cci doi dreglltorului la numai douazeci de zile de la nunla
10r'"678.

M:lrHriul a inceput cu Fcrieitul Timotei. iar dragoslea lor ~ foS! folosit. c~ prilej ~i motiv de leplldare de HrislOs: ,.C.'ind lurbnlul dregiltor *i-:I dal seama di nu-I poate nicidecum schirnb:1 pc Tirnotei prin C'hinuire, i-a venll 7n g~nd $-0 "henIe P " Mavra, sOlia lui Timotei, niidiljduind ea ea. ell Sfaturile ci de taniirii ~i chliW~~ nevilSl5, s~-I faeii sa primeascii a se lepllda de 1JriSlos ~i a jcrlfi idoHlor. L a ineeput tintnul s-a prcf'iicut a II bun eu ca, lingu~ind-o in once chip. A sfiituit-Q

s a se

impodobeasci

~ i-a spus de planul

sau c.~en sa-I indemne pe TimOlei

6n David ~I Mary Ford. Osiitori4, cal. ....

s a se

lepede de credin\<, lui.

('(! <II, p. 2~1.

FECIOR'A $1 cJ.sAToarA

307

EI i-n spus. ..0, Mavra, am auzl[ ci nici douazeci de ztle nu au trecut de d\nd te-ai rnaritat cu sotul tau, acel nefench Timotci. ESIc rusinos ca credinta
L 'U

3 ( ) 8

~ lmodel, JJ

lcoanii
in l t.~

care a devenit din

lui sa stea in calca desfiitarii voastrc Dect, du-te asa cum e~ti

o minunata

via~a Irnpreunii.

Una din Vi#i adnuga: .inlin~i

lndurare,

lmpodobilii ~I slim lncredlntnt ell tu vei avea puterea sji-l indupleci sa mi 51! supunjl, astfel ca sa nu-\i pierzt sotul malnte desfiitiirile ciisniciei.679.
vaZ1I1

de a

gustat

R1ispunsul iubltel lui solii a fost e, .. ngheltc. .Dupa ce l-a

agonia mortii, lnalntea ochllor lor tmplHenieni~i s-a Ivlt 0 slavltil vcdenie de ingeri. fiicindu-lc
astfel

to

pe Timotei, cu indcl7.nire a spus drcgatorulu] cl ~i ea era

crc~lini\ ~ gata

s a sufere

mueenicia

pentru adevdrata credinL1.. nlei grijilc. niei

l:tlii ce familie sfantii, pe care nici necazul,

pl'igonirea. nici prlmcjdia, nlci taierell nu era in stare

s-o de .parr;\

de Dornnul!"6S0 La numai douazeci de zile dupa ce s-au unit unul eu altul in Talna Nurnii, s-au nuntil, prin mucenicie, cu Mirclc-llrlstos: ,('i.nd niei unul dintre acele chinuri nu a izbutil sa sl5beasci hotar.i.rea Mavrci de a r.i.manc ncclintitli intru HrisIOS, turbatul Liran a r.i.spuos la fel ca gloala din vechime clnd a eerut ca llrislos sil se r.i.sligneasC:i. El a poruncit ea Timolci ~I Mavra, ferieila Inso~ire de doullzeci de 7.ile, s1i fie raslignill uIlul in fa\a celuilalt IX lemn. Decl, cite\ul Timotei ~i slr51ucita lui SOlie, Mavm. mul!umira lui Dumnczcu infrico~le_
eli i-a lnl,;rit in nluncile eek

semn 9 1 umland catre scaunele din eer, alaturi de HrislOS, lisus pentru Care au murit-. f n a zecea zl ei si-au 001 sufletcle Domnului, plecand in marea ciHlloric V<! ~ole~impreund, un sutler In dou~ Irupurl68I.
Sfintii Vasil", eel

Emilia ~i Balrao, noua la au

pilrin!i a zeee copii, dintrc care ajuns marura, fest Vasile varsta

Sprln7.ura!i pe cruce, ei au lrail inca noua zile. ~i se

Sprijini!i in chip minunal de citre Domnul, se lndemnau

n~~ng1iiau unul pc ceHUah ~aislfcl nu au ajuns nicidceum

s a -~

tar trei au eel Marc, ~l

pi:udii curajul ori sa sliibeascli co duhul, in ciuda lulurOr durerilor

679 Ibid,"" 1 .'. 233. 1 \8 0 Ibid"". p. 2 3 3 .

cpiscopi (Sf:1nlul

SflIn!ul Grigorie
til

l'Iyssei, Sfiintul Petru Sevastiel),

ra ll):'in

F E C l O R I A ~ ( c . A . S . A T O R I A

dislltorindu-se, nu au Ingadu.t c~ vreun lucru din cisnicia lor sa-I impiedice a ajunge la aceeasi faima lntru virtute. Astfel cii ei au f:icut ca deosebirea dintre ei sa Iiria dear de starca ellsatoriei, si nu de felul viclulrll,682. . to Via/a Momnti, SfanruJ Grigorie : 1 1 Nyssci descrie d[saloria piirin\ilor sai si arata cum utal lui a fost ocrott!orul Yiepi ~all curii\iei

piirl:a(>itotru unirnea vil'!u!ii tot pc ent ~i in unirea trupcasca - a Iost deoseblta in multe aile chipuri, precum diirnicia catre sfll'aci, primirea strainilor,

- . u'l iar faima pa nn . frumusetil sale st3misc multor linen dorm!" de a se tnsura ell ea. A lnceput a se cemc di, de nu se va mantn de bunavolc eu unul dlntre ei, ar putea ajunge prada unei sntnnlce silnicii ~i a fi mpita de vreunul dintre cei mnili de frumusetea ei. prim i ; a se n\'~rita eu " eel ec avea 0 nrc cu totul aleasa -

3 0 9
ce i-au creseut. Aceasta se vade~le prin blagoslovitul num;;r (de eopU ui
101') care au

curali. sufleteasca ivita din infriinare, daruirea unci piiqi din averile lor lui Dumnezeu..; Dar Imi pare c .'! eel rnai marc ~i mai
I"

unor

(so p b ro syn es} marnci

sale: "Maiea no ~tr3 er~ dcoseb:l de vtrruousd ~idorea a-~i pastra fccioria, petrecandu-~I ,nlru to trcaga
vl.a.t.Ji. Dar

fost

preotl ~I fceioare
(adid!. Ir"l~d :a nl~I" cilugari\e), ~ prin aceta care, vial" lor BiscridiMircasa a lui Hristos. Sfiiorul Grigorie de Nazianz, vorbind la ingroparca iubirului lui prieten,

IIpsil3 de am. ilndoi

,

era orfa. na

SflinLUIVasile eel Marc, aflrma- .Ururea piirio\ilor 551 -

vestll "'ron oschitor al cii$nJciei lOTa fost f:tpIU! de a fi avut ase- menca eopii mlnuna\i_ Negre~il basmc:le elinilor '" pi Ide de p~rin!i cu mulli copii sau cu copii minun..~!i. Dar noi in~ine am eunoscut ,eeast. pereehc, ale dire; lnsu~iri, chiar f:id ~ linc seamii de faptul cii erau p5rln!ii

c ..

:1StI'd de copli, nr n fosLde ajuns penlru sh~vi!a lor faima. ~i lot a . , o m , mllre!ia copillor lor, chiar 13m propria lor slr.Uueire tn virrule, iar n Brut sa intreaci

pc lO ti oamenii.

Cad

dacii unul sau doi din urma~jj lor ar fj :ljuns oamenl ale~i, am fj pUI.UIpune acest fapt pe seam"

fin; lor;
to!i Sunl vrcdnicia

dar, cand
deosebili.

~i I:.uda se cuvln in chip lim pede eelor

6 8 1 I b i d , . . ,
p .

eu vasilie, lawl nostru - ea sao] aiba ocrotitor al vic!ii c\lr~\i<:i sale"683. Sfinlli Andronic ~ilullia (secolu] 1) sunt pomcni!i de Sr1,nrul Apostol p,vel in Epistola ditre Romani ca vesti!i intre ~pos!OIi: "Spuneli inehinatiunl lui Andronie

682 IbUl"", p, 235. 236.

683 Ibid".. , ed. ciL, p.

~liuniei, rudelor
11l<!.le~~ sotllor mei lntl'U robie, care sunt vesti\i Intre apo~1.oli, ensc ~I m .1 'io~inte de mine aU fos( IntN Hristos (Rom. 16, 7). Sflintul loon Gur:l de Aur comenlcaza aces! verse! astIel: ,,!Iceasta "rata de asc:menea ca 0 lauclii; iar ceea ce urme:,m e inca ~i rna! mult :lSlrel. ~i cum anume? ~isOlllor mei intru robie.

2 3 4 .

310

CVNlJNIA - Yl"TA INTllu IM PAM fI

PEClO""

~, cA.sATORlA

311

elki aCeaS!3 rniirea!ii vestlre cste cununa cea mal mare ... Dar aces! b~rbal (adidi Sffintul Pavel) a fost necontenu
jn

mijlocul vrnjrna~ilor,

v;il<'indsullte din roate p:u,ile ~i sahii ascuute, ~i osti, ~ riizboaie. $1 intruoll e cu pulin", en pe atunci Androole ~i lunia s a fi tmpaqit cu

el mulpmc de primejdi], Ii numeste <soli lruru roble .... Apoi ~ j alia lauda Ie aduoo: care suru vesnu tntru apostou. Dar socotiti ce
mare laudii este aceasta - a fi numit intre eel mai vestip dlntre apostoli! Dar erau
10,..684.

Dcslgur, unii S O fi riinla~ in viala au devenit ,,sof S:1UsOlie de mucenic", dar pe al\ii sufcrinta i-a birult, neputand duce impreunii cu eel chlnuit aceasta Cruce grea: Sl1\ntuJ Marchian era tovarii.~ul de suferinla al Sl1\ntului Nicandru; insii, in vreme ~e Sffinlul Nicandru era incurajal ~i imbiirblilal de smnra It11 soue, Sfilnlul Marchian a lost ~imal mule sfasiat de dragosrea peruru SOlie ~ciopil in rala martiriului: . _
..soUa lui Marchian ii urma cu biiie!elul in brate, stngand dupa

vestl!! din pricina

faptelor

~i desiivar~irilor

Sfinlii Nicnndru ~i Darla (secolul 31 Ill-lea), priilnui~i In 8

iunle. sum un all exernplu de urmare tot.tlii a lui Hristos: _Sffinrul

ei: .De 'ee mi-ai spus

s a nu

ma rem pentru vtitorul tiiu c.And am

N;":1ndru a aVUI tericirea de a dobindi fi \'teaz5 ~i ered,ncioasa 1Tl.1mi in ceasul eelei

0 sotie ce s-a dovedit a

vcnit la vol in lemni!~? Dar Marchlan, infrnnllndu-~i simlAmintele, i-a rilspuns: -Nu re apropia de mine-. .

arl ineercarL Pe dind

Cu mintea rataCita de durere, en alerga ~i-I rragea de mantle.

~i, punandu-i copilul In picioare, striga: .Barbate, de nu li-e mil~ de mine, uitd-te fa blctul copll, In ddigiiJ~ul prune: Nu face din mine 0 vaduva ~diin el un orfan cu incapalanarea I . : l . '. Marchian II ruga pe cei din jur sa 0 den de 0 parte, z'(';;nd:

era dus inainte:l dregiiton,'ul,

sotia sa, Daria, il urrna ~I 1I1mbar.

biita cu aceste cuvinte. -Sr.iipfine, sa nu cumva s a jenJc~U dracllor, Uitii-Ie in sus c:itre cer ~i cugcta fa minunata frumuseje de acolo,
pe care

cuvintele

0 vel C:l{>tigaprin

aceste

scurte

chinuri-.

Auzind

SOllei lui NICttndru, dregatorul

Maxim s-a mstit In e:l: ,Femeie

.V. n rog
t

despfirti tlne

ca s5-mi plinesc murenicia-,

Atunn

un

licilloasii, vrel ell sOlO] tiiu s1\ moara?- E a a raspuns: .~ prin aceasta rnoarte

vrea ca

crcsun pe nurnc Zotlc I-a prins de luana ~i i-n spus. 'Fti curajos,

s a poalii

tr3i in via!a cea tara de moalte ~i

m~lc

'.

si lupla

lupta

cea

buna,

~i dobiinde~te-ti

cununa! I .

nesmr~ilii . Pentru aeeas!a, ea a fOoSatzvarlila in tcmni! li"68S,

smnln [)arj~ son ariilm 7n fat a martiriului sot.u]ui ci ClI

Macchian a riispuns: .Lasii-mi milna ~iia-o pc cea a so!iei me e ~I,

lra-ga n d "0

adcvilrat

-lnapo', l

a~du 'I ma(.n5"'-"~iere oSla~ "I lui Hristos: .Pulin inainte Ca Sfilntul Nicandru sa-fie

pruncul de la picio arele me Ic ~I pune-I-. I bm',te'., S'I' inc-o departe pflnll se va I smr~'tOlul.

la

de('apitat, nobila si cu adcvaral buna sa ajulatoarc s-a apropiat de el ~i I-a spus: -Fii viteaz, fii lare, cacl cununa dreptii~ii te ~teapla. ACUJJl:~l \,nl fcrlcilii, caci m~ voi nUlni sOlie de mucenjc'686.
6801Slinrul loon Cur.l de Aur,
A, .pod ;6 U 1 m ., 243. p.
6115 I>J'; Q,nbuoJ

Nu trcbuie sa-

ma va dil mucm'd-6.8..7. -

Chinurile despiiT1itti de pruncul care jj slatea la plcioare, pcntru a Ii indupJecat - ne spune hagiograful - au fast mal grele
~di ecal chinurile mOrlii:

31'" &rrw,,( in P.G . 60. col. 669 C _ 610

_. .. ,r .Apoi muccnicul ~i-a IU31 copila~ul II) brall' ~" pnvmd (,IHe cec, 1 - : 1blagoslovit, zic:ind: Ooamne, Dumnezeu]c Atotpulern,c,
1 5 8 7 Ib M ,,,,,p. 2 5 3 .

~~I Mary Ford. "P. <i<, p. 2~ 1. 6 11 < id "", p, 252. 1Ib

312

CUNlJNIA - VIATA I"'T"I'

IMPARAn

PEeIOR1"

$1 C.J..S.l.'I'OltlA

313

la acest eopil in grija Ta deosebl . Blain femeie a fast luata cu rnulta greutatc. Iubirea Film indoialii, acc!lsta lncercare n rust mai grea pentru Marchian dedit chlnurlle mOl'lii"6S8. este cea care-t uneste pe SOli unul eu alrul ~ipe amandoi eu Dumnezeu: iubirea estc tnsustre durnnezciascu Jubire! Insusire dumnezeiasd\ c~ti tu, fiindcl Dumnezeu este

indr:igit la randu-l. s-a flieul mai intal flu al iubirii ~i apoi I-a

0 indmgit pe Tatiil e e l ccrcscG 9 Poate nu intl\mpl1itor, 1:1pornenirile pe care le face preotul la Vohodul Mare, atunei c~nd sunt pomcnii eei adormiti, lipscsc
so!ii sl sotule. ,pc to!i eel adormltl dintr-o

rudenie co noi: slriimu~i, m~i, piirinp, frail, surori, O J ~i fuce... " pentru c.~SOli; ~
soriile, pentru a intra in tmp:imlia Cerurilor, trebuie s.'i devinli
mireasd a lui Hristos.

iubire, pentru aceasta, eel cc ramane

in iubirc

ramane

in

Dumnezeu ~Di umnezeu in el, lubirea este dispozitia cea bunfi a

sufletului, care-I face s a nu mal doreasct nimic din cele ce sum in afaca de cunoasterea lui Oumnczcu ... Cel ce primeste erosul dumnezciesc Ie dispretuieste pe toate cele pamant~ti peste toate pldcerile IUmii-68? biruie suferintele muceniciei prin nevoima duhovniccascii
~icalca

Clintarta Cantin/Dr dcp~e

pandite de capcanele

limitele iubirii pur omenesti.

patimllor, unind in .iubirea eea adeviil'lltii'

fecioria ascetici cu iubirea dintre mire ~i mireasa, .simbolistica din Olltarta Clilltin/Dr. care a ocupat atata lac in ermeneutica Piirin~lor, nu se IImiteazii la sirnpla alegorie.

Aeeastii iubirc ~i aUpire de Dumnezeu i-a l1Ieut pe sflnti sau martiriu duhovnicesc.

sa

in

persoana femeii iubtte, intreaga Bisericii sc intrupeaza

in ochii

sau sa se lepedc de lumea aceasta

De aceea

barbatului. corpul ~i frumusetea fizic3 a femeii sunt recapiuilarea frumusetii ~i a adeviirului lumii, ale creatiet in intrcgime. Dar experienta accstei il11edialit31ifundarncnmlc este asigurarf nurnai

pe solii crestiru nu nurnat c5 nu-l dcspnnc aceasta iubirc, dar ii ~! uneste mal mult ~i se iubesc atal de mull in Dumnczcu, Incat iubirca lor 1-0 darutcsc lui Dumnezcu, ca darul lor eel mai de
~ j

prei. Ei stiu eli nu pol intra in f,nparalia lui Durnnezeu ca so]

de -iubirea cea adev~I'lIt.~. a jcnfiri! pe cruce ~ai de sine.

daruiri;

",CCI ice

800", ci ca mire ~i mireasii, ~i 5e 13 s:1"ranl!i" de dragoslea lui

Oumoezeu ~i de 1)umnezeu: .Cei ce-L iubesc pe Dumncleu au fost ntr:;l'ii spre erosul Sau de harul Cl! fucreaza in inima curat.~, dupa cc hanll S-;t descoperit suflelului ~i I-a atl':t~ dilre Durnnezeu. Ccl indri'igostil de Dumnezeu a fO S I tndr~git el mai ,mal de Domnul ~i apoi I.-a

688 lbJ,k,n, p. 253.

Din aces! punet de vederc, puicm 711\elegeeli feciorj" ascetidi a dUugarUor nu CSlC ceva conlmr sau fundarllcnml difetil de c as alo rie , < . : i C realizarea p len a ra n n d c v iiru lu l acesteia, cet\ mal 1l111revalorizare eXistenlial" posibilll a ei. Fecioria eSle eros-ul
V''''fd

dezbracal de necesltatea narurnla a dorin!ci ~i a placerii, e aceJa~i eros care aJloie~le casatoria pc viala fmpiir:'pei. Drumul ce duce la adevarnla feeiorie ~i 1 3 adcviirnta eiisiitorie este accla~i: abnega!ia prin i~i cruce ~idaruirea ascelicii de sine. De aceea Biserica

689 (>.t.on~ hu eod ll O i< )fli$jallli, jlJ "tH I 1\'(/1,.;4' iH ll. F A L A to ,../M m in N n i. lT S Jin
(/816-1'20). BucU=1li. 2005, p. 210.

,1 ."".

""d.

rom Zen.I""An.1Jn.1rb w e>,Sophia.

314

CUNUNIA - VIAT"

INTRU lMPAR}'rU;

recunoaste sfinlii (pc ghlzii care condue pe calea comunii a vie!ii -dupa adcviir-, desilvar~irile intrupate ale -scopului- ei ultim) mai cu searnii in persoana asceulor, lar daci printre sfin!ii l3isericii sunt ~i cile,,:! pcrsoane ds.'1torite, nu plinatatea amorului lor

rille, nici

<iis3toria lor perfects- au laCUI din ci roadeJe dinlii ale !mpiiril!iei (dupa cum niei celibatul ascciilor nu Ie asigurii, el singur, acestora sflntenia), ci asoe z" lor ~ imitarea de ciitre ci a crucii i lui HriSIOS . 6!)l

Taina Nunti,i in viat,a cres tinilor

zilelor noastre

6 9 1 C I\n .\IO $Y 3 n n 2 tU , L iill't'f4 lLM"r.Jt.~ trad, rom. lt1 ih a 1 c a ru .u n i.'\ri,A .n 3 $ ta S i:J , ll ~I. 2002.p. 175-176.

Din

punct

de

vedere

teologie,

sub

influen!-~

teologiet scolastice, Tainele Bisericii sum strans legale de dlderea omulu I in pacal: "Prln aceasta -separare- a Tainelor tntr-o realiiatc nou:; sul-gencris, in definirea scolastidi ele apar ca [lind lrucmciate nurnai din cauza diderti ornului ~ai mlintuiri; lui de c~tre llristos. to starea -nevlnovatiel primarcomul nu avea nevole de ralne. Elc au devcnit ncccsare numai pentru di omul a gresit ~airc nevoie de medicarnente pentru vindecarea ranilar pacatuiui"692. In viata rnultor ..cresrini" Tainele ~i. implicit. Euharistia au dcvcnit acte ce au menirea a Ie vindeca anumite Ie
trili

.bali spiritunle" sau de a

rezolva anurnite problcrne. Acest mod de a inlelege ~itic a

Sfinlcle Taine este strain

pierz5nd
692 AltX.'lnder Sehmemann,

experientci

ortodoxe,

E"'-istu.,

ed,

ch., p. 38.

316

CUNUN'A

- V",:!",I. INTRll IMP)\R,l.11e

'I'A1NA NUNTII tN VlATA cRe~IINII.On

ZltLOR NOASTRE

317

caracterul unitar ~i, prin locul pe care-l are Euhartsua, caracterul euharisnc ~i ecc1esiologic. Biserica a dcvcnit ceva exterior cresrinului zilelor noastre. institutie care presteaza crestinul arc ncvole, Ii rezolvd anurmte problerne, mici exccpui, simteau apropiate. academici, impariilia notiune
0

ortodoxii dcscopera Inatnte de reate insii~i taina crcatlei did lume a a fost creata ~i data omului pentru a preface viara fliprurii in via!"'! parta~ii dumnezcirii'694. Astfel inlelegand Tainele, intelegem si deschiderca cosmtcd pe care 0 au ele, si-n special Euharistia. .Ale Tale dlntru ale Tale, Tic IIi aduccm de toate si pentru toate". Cea care nc conduce CaIre imparii!ie este Biserica in sensul de etd esio - adunare in care suntem tOli chemnu 1:1viata in Hristos. Loeasul insu~i ne ajuL'i sa in!elegem di fliserica nu-i un loe in care S o 'iintriim din clnd in cand, pentru a ne rezolva problemele, d estc lmpiiriilia lui Dumnezeu impreun5 drumul citre deschisa deja, in rmpiirii~a Sfintei unul locasului, care noi parcurgern Treimi. ,l.oc~l alruia toate

servicii, fie ele ~i religioasc, de care dupa care

riimane In continuare in :,rarn e]. EI nu se mai sirntc, cu foarte miidular 3 1 acesrui trup - Biserica, asa cum se primelor acesrui veacuri ~i chiar :Ii timpurilor la Biscrici mai sunt fel de raportare crestinii

Cauzele

multiple, insii toate plead! din faprul ca, alai pentru teologia de ~oalii lui Dumnezeu abstracta, cat ~i pemru a dcvenn, via~~ insa~i a Biseridi, cum am afirmat deja, principal,
0

apace ca un lntrcg care uneste ~i cosupune elementclc: spa~iul ~i forma

~i nu un deztdera;

iar Biserica
1.01

asezarea

ncmairaportandu-se lumii acesteia.

la Impiir:i!in lui Dumnezeu,

a Iosi Inteleasa

Icoanclor ~i legaturn dtnrre ele, tot ce poate fi numit organizarea

ca aceea care rczolva anurnne probleme, ce apa"in de fapt

~i construirea locasului, Prin acclasl slmbol al fmparnpei, prin -eplfania- lui se descoperd f5plura transflgurrus ~i preanliirila. in
ideea ei loilialii care csrc Inlrupat:'i In icoanii:6?'

Tainele ~i, prin excelenta, Buharisua trcbuie strans legate nu de cauerea omulul in piicat, cl de starea primordiulli, de creatie; ornul inca de la creat . a fost che,":,[ s a man1tnce s,i S a be" in e
,

Locasul bisericcsc, Chip at creatiei cosmice ~i umancG%, este cerul pe ramant intnlpeaza sau centrul liturgic al crcatiei. In fliseridi, Liturghia "aduna ,n sine la un loe rO :llC inlflunlrul ~i In jurul nostru. ~i aduce Jnng~ noj ~i in noi, prin cele ce Ie pulell\ cunoa~te ~iatinge, cr.;lc ncvilzuI.e ~i necreate... in ea t,-Jim inlrepiilrundcrca (p erilio re!{o ) necl'earului ~i a crealului, a viqii ~i a mortii, a ll1i~ciil'ii~i a stabllit~\II, a tninicului ~i a ralionalului, a nlinunii ~I a legll, " ll11crta\ii ~i a naturii. Cele nevazu[e se v"d in
694 Idem. E.h.ris,u, ed dr., p 39.

Impiirii!ia lui Dumne~<:u, vocalia lUi prlncip:liii fiind aceea de a fi preo(: dc " primi ~i de " oreri I.. r~ndu1 lumen lUi Dunlnezeu in

stare eu""rislk~ (de mulfUmirc)6?3. f n tr~irea .~i in tradi!ia bisericeascii ortocio)(:i [:dna se perce pc, in primul rand, cn nind ciescoperirea iumli, a adcviiratci naturi a crealiei. dici, oricat de dizutii al' fj lumca aceasta, ea ramllnc lumea lui Dumnc~eu care a.~tcaplil mantuire, riiscurnpiirare, vindecare ~i schimbare inlr-un pamant nou ~i Un cer nou. eu aile cuvinte, Taina in triiirea ei
693 Idem. F o r" " Lift

6 9 0 Ib iJem , p 5 I

o f '''' ed. cI~,P WOrl4

696 17

A la

S p iriJU II/iJd U

. D. Stlnil03e prcllOlinor * iintilul<:oz:lPro p r o rdr.L iN rrh iA On~""pilOlulcit. p. 1 3 . .1 luccl"t ,i ed.

(A m w N ;II'" hi

318

TAJNA NUN'J'II

IN

V IAT,.,CRI!$rIN1I.OR ZILELOR NmS'rl~ti

3L9

mod nevazor. Cele de ncspus sc spun In mod negriiit697. De accea Biserica poarlil numele de Trupul talntc HI Iul Hristos, iar credincio$ii, de madularc :lle accstui Trup. In acest Inteles aI se simt ~i se Blsericf ~i "I locului Jleciirula In ea, credinci~ij

durnnezciasca ne!llrmurilii. suo! chemati sii sc imp1ht~asci peruru omului: di in .1ertCaManrui!orului,

Liturghle.

din ca;

reactualizatd

~I rell1iit:l tn are loc recrcarea

fiecare Dumnezeiasca

prin impa~ire,

raporteaza Ia fliseridl I ntocmai ea la u n [rup din care fac parte ~i de care. dadi s-nr rupc, ar suferl ~ici, dar ~i trupul. Participarca lor la via!,1 Bisericii in accst context este aCtivii. Din pacaie iosa, aceasia parrictpare a poporului la liturghie " sliibil Ioane mull. .Cu deoseblre, sensul ~, caracterul de rugiieiunc colectiva, ca si acela de jcrtfii, allirurghiei
S"'I

.... di, zidind pe om, lullnd ,amna din ramant, si cu chipui

Tau, Durnnezeule, ncascultandu-Tc cinstindu-l, l-ai pus in raiul dcsffitiirii ... Dar

pc Tine, Adevararul Dumnezeu ... kli izgonit pe diinsul cu judccata Ta cea dreaptJI ... Cii nu te-al tntors piina la
sfar~il de fa zidirea Ta, .. lar dlnd a venit plinirea vrcmii, ne-al gr.'it neua prin Ins~ Fiul Tiiu, prin Care ~i veacurile le-ar !lieu!. Care

plerdut aproape cu desii\'iir~ire, nu ci ~i din a liturghisitorilor; deoa-

nUI11:Udin con~iin!>~ poporului,

rece exisra clerici care slujesc uneori f:ir.l s.i se impa~sci-698. Sensu I sava'11irii Dumnelel~tii Liturghl] este aceta de a-i impiirtii~i pe cei prezerul (slujilori ~ciredincio~i) cu Sllinrul
Trup ~i cu Sfinrul Singe al Manruitorullli Hrlsros, dupa rum reiese din intregul text al Sfinlei Liturghtt, dar mal ales din urmatonrele,
- Rugaciunea n doua penrru eel credlncio~i Ii pregii(e~te pc

fiind strllueirea slavci Tale ~i ehipul lpostasului Tau ... ~ din Sffinla Fecioara lntrupdndu-Se, 5-a smerit pe Sine, chip de rob luand, ffidlndu-Se pe Sine asernenca cu chipul smcrirului nostru trup, ca s a ne fadi pc noi asemenea chipului Slavei Sale ... luand paine in sfintele ~pireacuratele Sale ,n M ni,aratand uo Tie. lui Dumne?'.etI-Taliil, ()
muhumind, binecuvantand.

sfinlind ~i fmngind a dar Sftntilor Siii

ucenici ~i apostof ziciind: .Luali, manea!l, accsta este Trupul Meu, care se frange penLJ'Uvol spre ienarea pacfttelor,". Apoi: .Asemenei! ~i pahan.ll. .. ~ici'lnd: .Be!i dif)lrU aeeSI:! IOli,
aCCsl'J este Siingcle Meu al I<:gii celel noi, t"lre pentru vo; ~i

cci prezen!i pcntru " primi St'anw Imp~rt.'I~anie: "... $i daruicte, DUl11nc~elllc, ~i cclor cc 5e rO"lla imrreunii eu noi spor in viatii, 1 1 1 crcdh1tli ~I In in!clcgere~1 cea cluhovnicc:lscii. D ii lor sii-T i slujeasc~ tOldcauna cu fricii ~I eu dmgoste in[ru nevinova!ie ~i f'iir 1 los:1nda sa se imp:'[rtii~easdi eu Sfintclc Talc Taine ~sia se invrednic<o:ascii de Ccrcasca Tn Tmpiiclfie". - Anafora, mai ales cea a St'llO!uluiVasile ccl Mllre, ne .juta s a In\elegcm ciJertfa Manruitorului s-a sflvarllit penlru a spiil1 pilcateic oamenilor, c"re, nu pcnlru "rednieia lor, ci din dragostc

penml mUI\! se vars5 sprc icrtal'ea p5c:llclor. Aceasla sft 0 face(i ;nln.l pomenirea piline" aceasla Mea, d, 01'1 de dice 01'1 veIl mnncn

~i veti bea puharul

accsUl, 1l10anea Mea veli vesl.i,

Invicrea Mea V e il marturisL ... lar pe nol pc to\i, care ne impartii~im dinlr-o paine ~clllntr-un potlr, S:l ne une~ti unul
ell

allul prin irJlpiirln~il'ea Accluia~1 SflInl Duh .... " Cbc,narea MfirlluitoruluiL1imp:irt:~irea din Darul tlicul trcbuie sil-~i

gii.<C:tSciriispunsul in disponibilit.1te:t ~i in pline de dmgoste ~i de urnilinllt. penlru

:1CtUI nostru

de primire,

di ;ndemnul:
( t

,,sii " 'lim

320
CUN UNIJ \ vtAT A iNTR U 1Ml'i. R}.rl C

tU Jtillk, Jjill/(k, SjitllifoT" sensu I de: "Sjinttlt arc

! t

dall Jjinlilor".

lnr

fliculil

chemarea prin gum

slujitorului:

"ell
Dllf1IlItttll,

Jnca
ell

de

Ii (II dragoJte apropia/i-vtJ"

m diII/if

cal se poate de concretii, de vie, de ccclesiala. De asemcnca, rugaciunile de multumire I~i gasesc sensul In Insu~1 actul Irnpiitlii~irii, pentru care tmreaga Biserica cste chemata sa-I multumeasca lui Dumnezeu: .Drcp!i primind dumnezeiesule, sfintcle, preacuratcle, nemuntoarele, ccrestile ~ j de viaJli flicatoarelc.
estc

infrico~'\loarele lui Hristos Tame, cu vrednlcie sii rnulrumlm Dornnului". Din rextul I,ilurghiei In! elegem cii Jmpa~irea nu este 0 experierua mlsticd": noi bern din potirul lui Hristos, pentru c5 EI S-" dat pe Sine tnsu~i pentru via!" lumii. Painea de pe disc ~i vinul din pour sunt pentru a ne reaminti de intruparea Fiului l u i D u r n n e z e u , d e C

r u c e ~ i d e m o a r t e . 6 9 9 Pemru prima comunitatc de Ia Icrusalim Impartii~irca

TAJNA NU~ll VlAlA CR[! ~l1NILOft zn.ELOR ~ol\.STR.E

IN

321

nevrednicie, chiar dacii ~inumai 0 d~ta pe an..; Pentru ce sa folosim dar Sflinw ltllparta~nic cu mllsura vrcmif? Timpul eel mai hun
peruru " ne

puune ori, d 1l lliudlim pe cei care se impiirta~ese cu con~liin? curata, cu petrecerca ~iviata neosandit:.~; eel care su nt astfcl totdeauna sa se iI11parl.a<,esca; eel care nu sunt asa nlcl 0 data pc a n n u s u r u v r e d n i c i s a s continuii cu Trupul ~i Sflngele Domnului constituia centrul vietii

impart,i,~i csre con~tilnl-a curata ... Pc care deci ~:i-i iubim? Pe eel care se unpi\rti\~esc numai 0 dali, pe an? Sau pe cei care se Implirtii~cse de multc ori? Sau pc cet care se tmpilrtii~ de PUline ori? Nu! Nu-I mudi'im nid pe cet care se impa~ de multe ori, old pe eei care se impilrt~C de

e i m p i i r t a ~ e a s c f , " 7 0 1 . Penuu creinii din primul mileniu nu exista ahcmnnva de a se impiirt~i sau nu; pentru ca to\i cei ce parucipau la Dumnczeiasca Liturghie se Irnrarti\~au, iar cei ce nu se iJnpllrt.i'i"au i au e "rar s a e din Sfii

nrul locas 0 daln cu catehumenu crestinc (Fapte, 2, 46); mai Wrziu, Sflinlul Vasile eel Mare ne dil urrnfitoarea informatic: .Desigur eii impiirtll~irea zilnica ~I boliir:lrcn de a prirni zilnic Sflintul Trup ~i Singe al lui Hristos este un lueru bun ~i folo.'ilor, ciid EI rnsu~i spune ! impede: -ccl ce rni'lnanc:ilrupul Meu ~i be:! sangeJe J\,ieuare viaJli v~nici. (In. 6, 54), .. Cu Loale acestca, noi Ill! 1rnparta~im numai de patl'u ori pc sapl:imana: duminica, Iruercurca, vine rea ~Is5mbata, precuJn ~iIn aile zilc dind se face pomcnire.a vreunui sflilll deosebit7 O O lar

1702'

um . ai

tI

n pacat care crea

parlicipau
701

la
AUf,

stnrea de penitent

.1

Sf:inlul loan Gura de Aur spunea: .nu este indrilzne.ala ~i obraznide a se impllna~i cineva des, d impllrel~irea cu
6 9 9 A Je xn n d e r Scimlel11a0t1, 1 1 1 ,UNtr/ 4tU $arrllnl'lIl, L O J'Id o n 1 9 7 4 . . p. 5 3 _
700 s r V"Slle eeJ ~l:lre. Despl't!S'fiitltul Dllh. Cdr~sp"ndnlfA (piJt(Jk), {cad. tolli. Pt.

Impiedica pe cre~llni a se ilnpaftii~i. Dlscipllna canonici Ins<i~ine spune cii un crestin care participa 13 Dumnezciasca Ulurghie are datoria de :t se Impilrtii:ij'103d, esigur, cu pregiilirca prealabila pcntru a nu se oslindi dupa cuvantul Sflintultli Apostol Pavel: "Sa se cercctcze Offilll pc sine ~J a~a sa manancc din p~ine ~jsa bea din pahar. Ciid ccl ce m~nllncii ~ibea cu ncvrcdnicie, oslinda i$i mantlnca ~i bell, nesocotind Trupul Domnului (I Cor. 11, 29). In conformitare cu reglementarile canonice, cei ce

Sf.loan Cur:!ti.

.Penlrll SOn",l. ,I

preac"l""telTehine'
PIf,", i
imp4rriffli d'grl.,

iJ \

70-3 .\.rhkl. p ro r.dr. loan N, (-:t(lCa, D1pl Cm,."it

l'rrdid,B,c,"", 199;, p. ~86487. 702 Ca". 19, Sin. Lnodicee:l.,i C onslituliiU A J> tM lo/ir" vm, 9.. ., ., . OrtoUx. UgitLlp, I'
Ilti""tlUtyllfl~

bifmt,llUiI. vol U. aU(_I~i. 1990.p.

37.

prof,dr. C. (.omileSC\l ~IPr prof.dr. T,

SodoS'''. "Ep"tOI9, 3-, in PSB,

""I 12,
&" I t~ n

269.

i1, ?S.~,p.

3 22

ClJNUNIA - VIAT)\ lN1l1U IMl'!RATIH

"AINA NU[\'TI! IN VIATA. CR;e~"N1LOR

1.1U!LOR NOA$TRE.

323

Dumnc7.eiasca Liturghie ~i nu neoranduialii in Oiscridi104.

se lmpiirLil,~cau produceau

Pe Ingii absenta generaJizatli de 1:1Sfilntul Pottr, criza se rnai nlanifest:'! ~i prin in\E:legcrea individualislii Trupul ~i sangele Domnului, in limp chiar

a 'mpiirt.'i.sirii eu
canoanelc

In zilele noasire, shua!ia in Biserici esre complet schlmbal:i: cu

ce ins~i

exceptia

unor

comunila!i,

crcstinii cei mal CO~liinci~i

se

mcnlionate ecdesiologic cauzcle

mal sus (2 Ap.; 2 Annohia)

subliruaz.'i. carncterul Dumnezeiestii de

Impiinii.,esc, 1;1 recomandarea

prcotilor, 0 d~l:1 sau de doua on pe Dumlnici si

al impiina~irii

~i in afara

an in celc patru postur! de peste an; In celelahc

Lilurghii,70'7 Pr, prof, E, Braniste vcdea in aceasra una dintrc slabirii constiiruei ecclesiologice a credinclosilor: aceen, .pentru rcstabilirea sensului adevdrnt ~iautentic al actului impnrt1l~il'ii, se impune in.'" curmarea unui obicel, care rinde sa devinll uz tl;ll.orita sliiblciunii sau llpsel de inlclegcJ'e de care se Iac vlnovat] multi preotl, ~ianurne. sft nu se mai adrninistrcze imp5rul~irea ca un act individual ~ilzolat de Liturghie, adicii si'lv5~il oriciind ar fi sau dupa Uturghle, cum obisnuiesc biserici, tmp.'i.~irea trebuie administrata unii preou, de exemplu la Pasu, sub pretext tic ordine ~i disciplinii in numai in cadrul ei normal ~i flresc, adica la locuJ unde a fost prevazulii totdeauna in randuiala Liturghiei, ~ anume atunci oind riisuna chemarea: Cu frit' dc Dumnezeu. eu credinlli ~i cu dragoste apropiali-va . 7 Q 8 Exlstil, de nscmenea, ~i comunitali in ellre, copiind exempiul catolic sau protestant, cre~ti.nii ~eimp~rtil~esc (5r5 v rresatire prcnlabUn, ceea ce Ins~Jl\nii 0 alta abaterc, !rnp5rL~irea se face in llrmn unci pregtiliri in stransfi Icgfitul'lI eu spovedani" ci'lli'iuzirea duhovniceasca Redescoperindu-se in care spovcdania ocupii locul cenlral, ~iImp3na~irea, acordata de duhovnicul ~i eu tlecaruia,

.~iirbiilorl de peste an, chernarea slujitorilor riim1inc f iir 1 lrii5pun~;

nimenl nu se apropic de Sfanrul Pour, 0 silUa!le ~I mal grov5, pe

core door

merulonez ~ciare cred ca1 0 exccpue, sun: unii, preou

C3

care oid el nu sa inlp~I'tii~cs(.7o;Toole acesrea ne a.'ala cii Biserica

Ortodoxf ,

~I cea
cornplet

Romano-catoltca,
desacralizat,
trece

nemalvorblnd

de

prorestarnlsmul

printr-o acuL'i cri7"i

liturJlici Jalll cum sernnala Pr, prof. E, Braniste aceaset criZ3: .Dae;; Uturghia e jcnfli, se in!dege de Ia sine ci nurnal prin t'Onsuma= e. se atingc pe deplin ceea ce este scopul uhim al oriciirci jcrtfc, adici realiz.~rc:t comuniunli cu Dlvlnnarcn ,; Accemuam acest lucru tocrnai frindcii in practica si merunhtntea genernlii - I~Lilurghie Se 1mpiirt<i~esc nurna! actuala el csic IilUf)!itisiLOI'ii,

aproape eu totu! pierdut din vedere. Aslil?i, dind _ In regulii ImpiiJ1i\~irea cJ'edincio~iJol' nu mai constituie un seop perlllnnenl, ci unul o<:"zional ,$i deci secundar, al Liturghici, L~Orillirl<:asa si

in instilup" cllns~, Ulurghia nu se poate ,oncepc fiirii7mp:iJ'lii~ire~ crcdincio~ilor, blneinl<des a eclor pregati!i ~i vl'ednici'706,
70 4.TO l~i 1fI~1I b

C2l'e

lnlr.i(in

bisend)

~i

=11.

astfel paternilalea ~fiilia!ia du hovniceasci,

saiprurik-, (I." nu ra,,,;n

sc poate

nlg:iciu~ (sllIll>!) sI b smola ~nie.

aceb ",,!>ule $!I ,..

.f u r ls c ::.." " "

~

(e"",",un"'), C'3 Bd.nd """"""'ulalll in bisendc..... 1 A n ,u h u ,:2 D;'lIis;, A lb :-d tu lrb J ,J )_

(C 'A,o. ..... V < d e:J o.

I

70S Pr prt>f, E 8t:lnk;t~, P""kip.l_}" 7 0 6 '''it/nil, p. 9 9 ,

Liht"lhi., ed. cit., p. 35.

70'1 I'll IN ttfrr, deslgur, aid Ja rei boInaYi sou in .h. sh....!lI, aDd nu p<X ponk1po b Sfltnta ~ Dumnezeiasa linJrgllie ~l c.lrorn h se :t< O rd;\Slin'. 2 IlIIplh'~nle, dupa (2 , i" 70EI Pr, pror, f.. Il<anie, P"rtibp<tffl'Lt I .i " " 1 ! >ed. d,., p. IQO.l01,

324

CUNUNlA - VI AT); lNTRU IMrAnJ,.,E

TAJNA NUNTJI IN VlATA CRr'-l'"NllOR

ZII.IlLOR NOASTRE

325

rcvigora vi~t~ Ii!urgici pentru ci prin Taina Spovcdaniei crestlnul se rcnaste, iar prin Slanla impartfu?anie se une~te cu Hri~IOS Cli! privesre vrednida sau
aevrednicia

in fala Sf.'lntului ,)lid unul

Potlr, menuonez cuvintele Pro prof. AI. Schmemann: fost prega!it dumnezelesc

nu a fost -vrednic- sii primeasca Slan!a impiinii~~nie, nimeni nu n

pcntru

aceasta.

Insa aici

meritele,

dreptarea,

devopunen dtspar, se dizolva. Viara vine din nou en Dar, un dar

gnuuir. Aceasta este r.lliunca pentru care In Biserica en rege al

Onodox1i not numim Euharistia Sfintclc Daruri. Adam e$IC din nou introdus in Rlli, ridicat din nimic ~i 'neoronal
~ i , creatiel. Tom I CSICliber, nimic nu e vrednic ~1i0LUIse oferd.

de aceea, eea mni marc smerenie si ascultare este sa acceptt

darul si sa spui da - eu bucurie 5i multumire. Noi nu putem face nimic, decat sa dcvcnim ceea ce Durnnezeu a dorit sa l'im din vcsnicie.

s a fim

in stare euharisticd" -.

SOCIETATEA MODERN); S,I POSTMODERNi( 5,1 CRlZEL

EI In nurnele .elibedrjj"

~ j

3 1 "liberta!ii" s-au purtat

r:izboaie, s-au fiicut rcvolutil, s-au omorfu si s-aU jertfit (xuneni; $-rtu creal instilU(ii ~i progr~me, s-au alciluil statute sau ('onSIiIU\Ii, s-au scris tmwlc ~I $-au (inut discursuri, toate, In numele libertnrii ~i pentru libenare. ~i eu 10aLe aceslea, posibililaplor omul de cSLe, in eiuda ~i ~i de progrcsului ~Ilintific ~i Ichoic. ofeei! de socielate.1 mooerna in duda comunicare

JXlslmodern3,

im,iIOire. din ce in cc mai pu!in Hber ~i din ce in ce mai mull robil

de proprille mecanisme si de propria .TibcfUlIe", st-n conseclrua izolat In capcanele propriului Siogurul rilmiine care-I face reduqionism. Adevarul-HriSlos; .Dacii \'Cji 31-32); iar fiber este

Dumnczcu,

harisma view celei adevarate. Omul aduce Bisericii

libera-l voin(ii, ded efortul lui zilnic - chiar dad SCnil esecului de a se desprinde de sclavia individualita!ii autonome, de a exista -cooform naturit- ~i-conform adevarului-, relntic cu Durnnezeu harul care lnlocuieste propriullui a votntei sale personaJc.'710 Tn c~utarea ~i 10 "firma rca adeviirulul
~ja

to cuviintul Meu, sunlep cu adeviiral ucenici ai Mei; ~ \,eli

cunoaste adeviirul, iar adevarul vii va face llberi"

a n .8,

in comunlune

~iIn

~i semenii. ~fglisC~tC in Tninele Bisericii "fort nesigur, tmplirurea totalfi

adevarata llbcrtatc inseamnii a se misca omul in vola lui Dumnezeu. Tainele sunt ccle ceo] introduc pe om 7n adcviirata "viafa in Hristos" 7n care giise~te adevarul 5i libertatea in iubirea divinii. Adevarul ~I libertatea dupii care a.anje~te omenirea l~i gases.: expresla In iubirea lui Dumnczeu falii de omen Ire ~i tn experienta iubirii in viala accstuia, "Plio taine, Ilbertatea pcrsonalf a ornului se inl5Jnc~lc eu iubirea lui Dumnezeu. Asceza personalii sau, dimpolrivil, esecul personal - piicatul - SUnt Inlocuite cu harul lui

IIberL1i\ii.lmfllnirc:l omului cu iublrea lui DUIMczeu pe am sprc.: propria schlmbare, In manlu;rc miintuirea sau indumnezelre. "nu transfigurare Dupa inva!iUura omului

I-a condus BLo;cricii,

I .

in metalloia, pani! celui veehi, d

cstc numai re,ntregirea

este ~i -calatori pana la ~erea 710 C1\NI05

Yonn.",.,

de-a dreapla Taliilui~n

c11. p.

711 I.rom. iUf.il Nob,

L i I N n " M"M '.Jn,ed. "

op. <it., p. 152.

142.

326

CUNUN1A - V IA " rA iN T R lJ 1r -.fP A R A ll" E

1 :A IN .> \ N tfN T II lATA CRE~'J'JN1LOR -Z1l...E L O R O A $'J'ltE N IN

327

Fara acct~slii, 'ntlllnire, .omul a produs riizboaie, ~rievolutii in care si-a sacrificat semenii in numele adeviirului ~,iI] Iibertatll:
~ i

712 C 'I P ,1 n 'n u ltt G4t:riu .. " e d . e il_ , p.

366,
71 3 Desc3J1~, DiJcotm tie /4 m'tho'~ ,a p l.I(1ibidnn, 35 3. p.

numai cilod el este capabil de a se sacrifica 10 numele

Adevarulu! (Hnstos) devine cu adeviirat Iiber, La aceastii miisurii se ridica iubirea poruncii divine:
lOa/if

"S oillbefli

pe DOIITluil DlIll1nezelll ,(1,(,

til

tot !liflet,d tall ,ri '" tot (lIgel1ll tOI/''' (MI. 22, 37) sl: "Sa illbCfti pc I!proapeL. Iou ca pc tine tnfllp" (Ml. 22; i?lima ta,
CIt

39).

"iVliiot\Jitorlll te inde.umnil sa-L iubesti mtiU pe Dumnezeu ell iubirca lui Dumnezeu sa-I iubesti pc aproapele, iubire e un schimb tnrre persoane Dumnezeu imi impiirtase, st,e

~i

Peruru cii in

- un schimb de ininu, daca EI... Peruru eiii a'

vTc~i!Eu daca i l ' r u indrept iubirea mea carre Dumnezeu, atunci ce are iubi lnseamna a trai viata celuilalt. Or, daca eu, In iubire, rna Iupr sa. triiiesc \:ja t'a dumnezeiasca. atunci ~Di umnezeu,

to iubirea

L u i,triiie~re vi:t\a mea - de aceen S-a mCul om ... In iubirea mea

de Dumnezeu (cum va spune Nicolae Cabasila) esential nu este di eu il iubesc pe Dumnezeu, ci di simt eli EI mil iubeste pe mine ... $i-arunl;i, In iubirea de Dumnczeu Il1yiil sii-I iuhesc ~ j pe aproa.pete, CUJ11 iube!,!le D\lrnnezell. In acea iubire a lui Hristos, in care spun,,: "A~ sa va iubi\i unul pe altul, precum Eu v-am itlPit pe ,\'oi. (In. 13, 34)"712. ~cihiae daca omcnirea a fost ~i va It capabilii. de afirma\il de genul: "TTei Jucnlri a facut l)umnezeu, c}.'trao(djnare: crea!1a dio niOlic, IibcrLaI"" ~oimul-Dumnezcu'713, !lirii a se lasa cuc.eritii de iubirea lui I)urnn<o:zeu ~i a se intoar(:e In stare de

lilt/anoia (ro<:iiin!iO tr1iie~te i.nlr-<.>real~ ~uiCigatoare criz~.

Drama umaria care genereaza criza este confuzla:

ccnfuzia

Intre creatie iii Creator, intre adevar ~i minciuna, lntre libertatc ~i

llbertinaj, totre iubire ~ierotism. Aceasta confuzle se vede in

confuzia valorilor ~i-n inlocuirea acestora cu pseudo-valori. Arhimandritul Sofronie descrie astfel starea lumii contemporane. "Vi~lt:a\~e~nic ani s-a ararat... ~ 1cu toate acestea, 10 eel dei al doilca Testament, secol al .istoriei descrise de Noul Testament. lumea
coruinua sa traiasc::a masa, ca { it cum am fj In ca -in V e c h iuI in

rarii oici cea mai vaga asreptare a lui Mesia ce

urmeaza sa vina. Mai melt, nu nc ridiciim nici miicar 1:1 nlvelul t.egii luJ Moise. Soferinta ne invalule din toarc pa.r'\lle. VlIzdohul lilsutl~ de gemerete eelor oprimati. MiHoane ~l mihoane de oarneni nefericlti Iupta, chiar dad numai pentru 0 vreme, pentru -a scapa din rnoartea care Ii calc; In picioare, Zi dupi\ zi auzim vorbindu-se de toamete, Violen(e,
masacre,
0

Cosmarul

n-are

sfitrs,it. A lt.li se st.riiduiesc sa gaseasdi

cale de iesire din

'iruunericul Ignorantei lor spirituale. Oiirpanzesc dllpa adevar. Dar

atunci qind aceSl adevar, "paretu atat de ciilltal, alaI de 1:IOt1ts, e

arata In Itlueaga sa: desavar~ire dumnezeiascii,

de~i .duhul eSIC

osllrdilOf, dar truplll, nepulincios. (Mt. 26, 41) ~.islab, el i~iincbid inlmile in [ala puterii nelnurit'iL Dispre\lJind pe Ccl Cal'c a spus, .Etl sunl Adevarul- On. ]4, 6), se alatura persecutorilOI' ~i, a~a cum spunea Terrulian, -<lei mai' bun chip de a ca~tiga [avoarea persecutorilor adeviirului

e. aceJa de a dilua ~icorupc

acest

adevaf' (A po JQ /!,e liclIs 46). E Infrico.~i\tor sa ne gancllin cit oHmanii preferii oriee lueru din accastii lutne sla vei v~nice pe care !'iul Cel 'tupreuna-ve~njc cu Tatal.oe-o oCed; EI insusi,. Sa tie oare sliibic iunea

ne impi ..didi sa credenl In malta .noa~lrii chem.ate? Sii fie 0:""

initnii eea care

328

C(JNUNtA - VlAT." 1N1'RU iMPARAnr.

TAIN" NUNTll iN VlAr.A CR$nN1LOI~ ZILEl.Ott NOASTRB

329

firea noastrd, cc sufera zilnic stricaciunc Inaintea ochitor nO~lri, cu adevarat in stare sa simta acea subllma ~ sfanlii vesnicie? Da. Ccl Ce ne-a creal dii mfuturie pentru aceasta. H I a luat forma fiin!ci pe care EI tnsu~i a creat-e, ca

itn!iona III, adusa de lnvazia unor religll aproape dar fascinantc. lar lmpersonalismul

necunoscute,

cultelor orientale face casa

buna cu excesul de subiectivism, ciildura sufocanlil a anumitor expertente de -dincolo- se lmpaca bine cu aerul un pic cam rece
~irnreflat al vie\ii rellgioasc

s a ne

arate ca om in trupul

nostru dcsavl\~jrea Tariilui, la care sunrem cu lo!ii cheln.~!in4. lntr-o astfc) de situaiie, existerua orncniril pare sii-,fi piardii sensul: taina iubirii pare S3 devina 0 institutie a "dreplurilor omulur', penvu c~ rna: lnLai ornul a pierdut "lain:l perst)anei"71'.
Criza in care lriiie~te lumea 'nsa trebulc <lSuJllalll de l3isCl'icil,
~jcrlza

prozaice ~ibine masurate, -Daci alalia caUl3tori ai necunoscutului - spune I'atriarhul Arhcnagoras=se indrcaplil
splrttunlitatea

spre yoga e y i spiritualitdtllc Sikelianos

aslatlce

- spre Asia

sf1lntll, cum spunea

- ;ISla se inti\rr\pl~ peruru di

cre~lini1 pare abscnta, eli en IlU mal sue sa se a -Astet

pentru a tntelege cii, de Iapt, "Criza lumii e criza Biserlcii. Bisericil e criZ3 Iumil" 716. Materiallsrnul, cornunisrnulul. care le-a cuncsccr fie sub forma .... ateismulul, materialtsmul fie sub

adreseze OITIUlliicivilizatiel industriale . Aeeasta lnvazle, complet inofensivii tn apnren!a, sftnte- in sufletele occidentalilor, chiar
~jin

forma

Bisericl, este unul

~ creal una dintre cele mal profunde omcnirea;

crize pc

nu doar c a l

dintrc scmnelc decadentei spirituale. Spiritul de eliberare a distrus cu fanatlsm ~i infumurare dezgustul iglcnic r a ! a de idoli, unul dintre ei ascunzandu-se limp ce spiritul gcncroznarc umanismului in spatele -sflnlenlei asiatice-. in rational ~i seculati1.3t acorda cu este cu

sl'ibanogil splntu! (condula umanii de a fl spirilual~), cl, mal grav, a dus In ultima cxpresle a decideril umane, a infund.'iril. Ace:bta-i Infundarea cea mal in materse. In materte, in intunericul marcrlet..; $I-atunci, ceca ce numeau marxlsrnul, matcrlalismul cea mal inalla treapta a exlstentei era tccmni inversuJ. A . spunc dec~<lerll in trupesc, De fa!iunii. suficlenlc inlcrprelate raulul bine

8 " ''''''.

drept de cerate lUturor zeilort Asia, dad

adevamt sfilnta. nu ar putea (j in Occident; in 1l1~crica,aceasta -sflntenie- se rastoarna chiar in contrariul el, Fascinatia pc care 0 exercl~1 lriidea2a, inainte dlntrc paradoxurile de toate, 0 dirninual'e lar dadl a credill!ei aclauglim semnele ~i :Iulcn~icc, llccea cafe se hriine~te din iubire ... Acesla este unul

e ultima

expresle u$c~ciunca ulll,lniste, utopic

in Illutcric"717. com\1rtismlllui, Incsianismul de

0

aSCl11cncll: "Nons.ensul in lcnneni

credin!ei

Iloastre,

sic~l, ra\ionaliSiUuJ spirilualitalii colectivj~ti, cchilibrate

cuvinlelor cheie prin care'ea este, se anunla ~i se cxprima - Chip, Luminii, Trcime, cuvinleic pro\'enile dadi nc anga;am Smnla
dinlr-Q

nl

Fec1oara,

['.uharislie

eliher:irH slim pc deplin

s,l!ict:ile mlsticn ~i

alta sUfsa clecftl Hristos ~iRevela!ia spirituale psihedelice,

:1St"

Lui, atunci loate aceste comorl i~i picrcl inc.l~t..~vnloarea ... C.'ici, - "'fWrimtoo ed <ii, p. 9~ 7H Mum. So6on~.~ 7tS VezI Olo"",rO~m"nl. t.trrb4,.;.... cd. <R.. p. 3153. 716 C. P lIrint< kWkri ...... cd elL. p. :l68. 717 IbUkm, p. 3 6 5 . in aventuri de tip oriental, in mers spre !inuluri tndepar1ate, cl propria noaslrl ardere s-a epuizat. nu insc3mna dedit

330 Astfel, spiritul de consurn intinde mana confrntelul siiu.

TAINA NUNTII

IN

VlAT. ~CRft'lNlLOn.

UI.P.I.Olt NOASTRi1

331

drogul mistici] orientale. Cercul (care nu cste, desigur, chiar atill de restrflns pe cil l-a m deserts nol) se inchide. S e inchide - in opinia cardinalufur Ratzingcr - in jurul -cnzei conceptulul de Biserici ~ide eccleslologie -. Interpretandu-i devenit aceste forte laterne care actloneazd cuvintele, am putea in interior. Spiritele

7 1 9 G e o rg tn 'i M a n c z a r k llS , GlH.J.irAn /; lmiDn-sJiuu. HhMr4,; dRtdr... tm d . tom. p, \/:asil. IUdlld. Bizantin;\. Bunlrqti, Z O O 2 . 9. p.

spune: fonclc centrifuge din exterior au patruns in Biserlcd ~i au

secularizate s-au transformat in dcmonl. Siimftn\a a rodil"718. jns5~1 inlelegc"ca ~eixpnrnarea teologtca a Tainclor Bjsericii trecc prlrur-o crlza generatii. de crlza teologica dintrc ~colaslicii ~l viata duhovniccasdi,'I? ..Sunt dou~ upuri de teologie- unul larg cunoscut in veacurile trecute. caredra profcslonalii a eruditului; alLUI- sa Hi impreund riislignit cu Hristos (I PI. 4.13; Rom. 8, 17; II Tim. 2. 11-12; Filip. 3. 10; Apoc. 1, 9 etc.) - a-L ana pe EI in ascunz~urilc inimii. Primul dintre aceste doua lipuri este accesibil muhor oruneni inzestra!i intelccrual, in ordinea predileqiei fllosoflce. Adevarata credinl,i in Dumnezeirea lui Hristos, care sa se exprime in vla!a prin duhul poruncilor Lui, in acest caz mi se pare obligarcrte. tip cste Teologia miirturjsirii; niiscut~ din frica profundii dc Dumnezeu in focul pociiinlel infl1idir:ltc, care ne intrQuut'e In realitatea ontologidi prin aparipn I.umlnli Necreate. Tcologin ~col~reasca, unindu-se cu credin{3 vic, dil bune rezullale. D!1r ea degenercazii u~or, devine 0 lcorie abstractii, lncctc~l7,ii
AI dollea

.s :1 ftc ceea cc
no~tri, adici nu

sc observii
aqiunea

In viat.~ apostolilor, proorocllor, parinlilor dircCL1 in noi a lui Dumnczcu: .Nimeni

718 Vbdilllir Zi<"lImky. Di",oI. '" Entmmim<, ee l. dr .. p.6l6S.

poare s .'l vina la Mine, daca nu-l va tragc Talal, Care M-a trimis, ~ Eu il vot invia in ziua cea de apoi. Deci, oricine a auzlt ~i a j inv"l3t de la Talil la Mine vine- (In,

6, 44-

45)."720

In acest context, .provocarea

mondializilril poate ~i

s a devinii

cea mal puternica rnotivatie pentru autocritlca reasezarea con~liinlei credlncio~ilor"721.

Credlnta

sufletului

nu e 0 simplil crcdin\a in Invicrea ~i-n vinta viitoare, ci este experienta morlii ~ai in duhul l.Iiscrlcii lui

to inviere

Invteru lui Hrlstos in viata acestora722,

Hristos. Limbs greacil foloseste pentru "taine" cuvii,ntulll!ysteriol/ (.tainn"), .nu pemru a lc conferi un caracter ocult, ci penrru :traia urmiltorul adevar. a te acorda la viata Bisericil, a te palrunde de ea incontinuu ~i dinamic, a lua parte In ea nu se limiteazd la

Icnomenologia simbolurilor vizibile. Llmbajul conventional al comunlc3rii noastre zilnice ~ al rclaliyjt:i~ii iinlifice nu j
poate deflni indeajuns totala.
0 ascrnenea

vialli. Participarea

omului, I"

cmpiricii cste fundamenrala, daca dortrn s a ajungcm cunoasterea posibilit.'ililor vietii oficiate in Biseric~'lJ,

Crizn prJn care a trecur sau trece omenirea s-a racut putcrnic simlit~ ~i-n viata de farnilie, in dis~torie, fapl C:lre a generat nfir- (lla~Hca nceaSla: "Astiiz! ciisiitoria, a~a cum a ajuns, .~i-a pierdul sensu I el: 7 2 4

720 A lttim ,S o r o n k .D r :s.p r rlIg iic iJ m e ,tr a d . ro O t Pr TeoniM C ala.M an a sJln ::t T

I.oIl1IC I, 1998, p. 63. 721 G""'l!i<>$ M"n'..oois, .,. tiL. p. 8. 722 MId>d..dokl",o", .Les Chn!t.ieosOnhodox"'-. p. 1 0 6 . 72.\ Clubloo Yannar.u. U m =.., .,L cil, P 141. b
Agbiorirul .,. 72~ C"vIo5ulr.io k :
cit.,

o.",i_

flan.lImoo. 2000.

p. 55.

~2 ~
cAsATORIA S,I-A PIER OUT SENSUL ADEVARAT?

?lS Ccorgios L ~lan!""rldis, .p. NL, I'. 161

rentru ernul modernismului

~i postmodernlsmului,

dad. este

necredincios (necresun), imp1iro!i~ lui Durnnezeu este ceva slriiin, r:lmilnilnd in afara sfcrci prcocuparilor (cresnn) este fic
CCV"

lui; iar pentru cel credincios

0

abstract. recretlc, tie

utople: el .vrea totul

aid ~iacum, lar cele care nu-i sum accesibile SUn! considerate utopice"ns. Cu toate acestea, nu va incelll s a spere eli nu moartea are ultimul cuvant ~i d l()I~i nu se va termina torul 13 margineu i mormaruului.
Pentru a se lncredinta

adevarului durnnezeiesc

c3

Invlerea este ultima rcalitale, cr.!nvierea a pecetluu cxisrenta lui ~i c3 lnvierca cste un nou tnceput in legile existentialc, omul trebule sa participe el insu~i la moartea ~i la lnvicrea lui Hnstos, printr-o rcnnstere conunua ontolog,c3 - metanara, Aceasta incepe care tuipttnesc cu Botezul, adevdrul cu Poc~inra, si manifestii

Blsericii, pentru dl ea, Biserica, panlclpa la moartea ~Ila lnvtcrca Mirclui ei. Dupd cum am afirmat deja, scnsul adevaml al cas.~toriei se Implineste in Tmparolia lui Dumnezev. In calitatea ei de tain;;, disiitoria e.re~tina se lovestc In mod cert de realitatca greu, ,l:1e5 nu imposibil de atins. i n;a Csle o .laina" ~i un .ideal"; laina nu este Dumnezcu; el are
0 0 0

practica ~iempiricii

'l

umanilil\ii viizu!e.

A~a cum cSle tnfati~atil in Noul 'I'cStamenl, "pare ca un ideal diferen!lI esenlialii intte
Cll

abstrac~ic imaginara, ci 0

expericJlfii in care omul nu eSle singur, d In (:omunrune

pii1'lii~ie renla eu Smntul Duh, fara a tnceta

de a fi mereu ~i tn mod lo~d om. ~i aceasta se realize:J.zii tocmai

TA r~A

N t.'1'o.,,1iN VIA T " CRE.$'TlNJl.OR ZlLEl.OR "O A ST R E

333
0

pcntru dl in unirea cu Hristos omul i~i regase~te pe de propria natura, devenlnd om adevarat - a~a
CUIll

parte

l-a gandit ~i l-a

creat Durnnezeu, ~i i~i rcgi'~~e~te,pe de altii parte, singura norma a umanilil!ii sale: divmltatea, lmplinindu-si chemarca.126 Taina este
0

treccrc spre adevl\rata via!i, estc

poartJi desch.sa

nu

nurnai catre imparl'l!ia lui Durnnezeu,

dar ~i catre umanitatea

adevilratii ~I pura. Ca ~i celelalte Talnc, "Casitoria nu este 0 .ad'iugire. rcligioasa 1:1viata individului, ci un eveniment care elibereaza viata de necesitatea ei naturals, ea uansfigureaza nlcldccum amoroase a obi~nuile existents, fliclind din aceasta un ipostas de alteritatc ~i llbertate persona Iii. De aceea conslderatd naturale, en
0

Taina C'isatoriei
solemnf religioasa

nu trebuie a legaturil {\ lnstitutiei

ca bineeuvu"tare:l valorizarc

fanliliei7l7 Cas~loria, 'in plenitudinea adevaratli, presupune semantic Relnlia izvorilta din

ei de 131n1l, presupune lui Durnnczeu,

rubirea

iublrea

lar iubirea

omul ell "persoana", care .,se deflneste ca raponare si a1 cuvantului de iubirc exclude dintre posibllitatea doua persoane de a inlCrpteta presupunc
0

en relatie ~i defineste 0 raporta.te ~i 0 relatie. Principalul conpnut persoana ca Individualltate ,n sine, in sfera spatiului rcln~icin8. cunoa~lere ~i 0 purtatc reciprodi. lar .in lumen obiectiva II caderii _ .flrma profCSQrul ~i filosoful Yannaras - erosul romane 0 ultim.~ posibiliate de a face din via!a
0

relnl!e ~i

eunoa~lere729

726 J""n M ey<ndorff,.p. ,1<, p. 22. m Chrl"os Vannaras. Libm.'", M.raki, cd. ci., P, 164. Ii E rM . tO d . rom. Zcn:lida Luca, An;1.o:1sb. 128 Christos Valll12l>S, 1 8u<'Il~l, 2000, p. 21. 719 Iden\ Librru_M.raki, cd. ci1., p. 165.

_ *

334
TAINA NUN,-"

IN VlA:j:A CR~I1NILOR

ZILELOR :<OASTRr.

335

$i deoarece erosul este confundat adesea cu erotismul, se impun doua precizari: ~ - "Frumusetca lumil, care dczvalule fiinlelc drept crearun ~ i o.~QJ,urJale Prczentei divine creatoare, nu eSI", pur ~isimplu 0

po:tla astfel cl~tiga tmpiirii\la Cerurilor. Prin urmare scopul, ~al

dlsatorie~ In asta 50 reduce; la mlinrulrea sotilor ~i n Iiilor lor. ~ i nu sunplu la fncerea de copii, ~i cu allll mai putin la desf?\tarca trupeasdl7~1. Adevarul Tainei Casatoriei este in:lIl ~i 0 postulcaza pe accasta ea poartfi a Icrusalirnului Ccrcsc, ridicand c.'isi'iloria din sfera ei socialli ~l utilitarii pc culmile indumnezeirii; este dar aceasrn ecclesmla,

Irumusere ..seJlsibila., adic:; 0 Impresie sUbic,:cUva provocata de

desf:il,rea simturilor ind,viduale ... $i nu este inl;irnpliitor faprul In rclatln cl frumusetca devine puna de plecare 31 erosului, adici al acelei -cunoasten. unrversale ce tindc sii so des5vilr~eascl siunca ei erotica, frumus"lea dczvalute implinilOare a uniril trupe~ll ~[ a ofcrirti de sine ... Prin dirnenLr3gismul insuficientel chemarii frumuse~i, omCn~ti,. neputinta omulu] de a corespunde

posibila numat In rnasura in care riimane

cuharistica ~icshatologlci, ~i nu se Jasii doboratf de ceea ce numeste Parintcle Profesor Dumltru Popescu coordonatclc eulrurii apusenc, cu consecinte irnediate ~in viata credlnclostlor. o-ra!iune autonoma-, interesul ei aproape continuu pentru renasterea unor valori specifice lurnil antice ~pi iig'lne ~di etermi- nismul ei cosmologlc, care a transformat lumea intr-o ma~lnii"732. .Dadl acceptiim acceptdm

!clulul' CI esenual, n!alilarea comuniunii ~ai rela!iei implinitoare cu .IO g05U I.personal al lumii:730 - Unirca trupcasca in cadrul clsaloriei esre stln!ilii prin Taini'i
$i devine ~ein nu nurnal cui" de rclatie .~ide cunoasrere a sotllo.-

ci trchuie

s a contriuuie

I" rnanrulrea sotilor ~a ~ilor lor. 'Ia~

adevarul tainel

Cii~atoriel.

trebuic

sai din

conduZi~ In care a ajuns unul dintre Parin!ii Bisericii: ~adar, SUniem Indruma!i 13 conclulia ci: Dumnezeu a vrut s a lege ace:t$ta relatie cu aL'ila pl~ccre nurnal si numat deoarc ce a Unlt-o . . . l . . . c~'fn(crea de copli - altfcl am fj avu! de a face eu 0 placcre fan1
V .

~iconseclntele,

oricat ar fi ele de durcronse

punctul de vcdcre al conceptici moraltste ~ sociale care i predominii azi, tar 0 consccin!a fundarncntald a aeestui ndeviir

(;SICci I1Ue co pUlin!" sa faci din taina ecclesiala a C:ls.~toriei 0

condi!ie necesar:i oridirei vieli conjugale, chiar ~iin socieliililc care i~i spun .cl'e~tlne (dar care nll m~i c)(ist.~). Taina Ciisatoriei elSIe 0 manifestarc $i 0 implinire a adeviinllui Biscricli, I1Ue un
mijJoc de .a satisf'ace nevoile rcligioa5O ale poporului.

mel UI1principiu~ Trebuic (II I ca- de .. r-

s a a(;Centu~ 1.01inC.(~1V

0',

totlP ,acere.1

COPII nu s on!e~te aceas~i placere, dcoarecc alunei ar fi fosl ingiiduilii facerea de copli ~i III afara ciis:ilorlei. Oimpotriva Taina ~is.'horiei e "ceca care sfjn!~te placerea penlru facerea d: copii. . . S a nu ne Scape faptul c~ p~. '. ~(.m am sp s ~, m:1I mainle, scopul D omulul eSle sa se nevoiasca sa dCvinii sCant c."tl rtlneZetl. en sa ' .
A

servi fmaliliit ile convel1l.ionaJe ale ulilitarismului social.733

nid de a

731 CrAmp';' '" ";"," .... tel. elL, p. 141.

732 P r . p r o f. o r. D u n litn l llopescu, uo/Otie,; tvlturil, IB M ., B l'cu refti, 1993.

p.47-51.
733 ali'S!,," Y3nn.1r..... Lih_""

IIfM'4ki .ed. ciL, p. 179.

336
..RATIUNEA

CUNUNIA - VlATA ''''TRU

IM P J.A A T IE

",\lNA

NUNfll

fN VIATA CRE~I'IN'J.OR ZILELOR

NOASTR,E

337

AUTONOMA"

$,1 "CARACTERUL

73-' I~i""". p. 173.

PRIVAT" AL cAsATORlfl

Diruensiunea ecclesiologica ~ciaracrerul privar a I casatf)riei moderne

Referitor la disalorie
S:lU.

mai precis cxpnmat,

la ,.instirufia

naluralil a fumiliei', Evanghella are sentirue aspre, greu de inleles dac~ picrdern sensu I ndevaral al ciisatoriei: "Dacii vine cineva ln Mine ~niu-si uraste pc I"uiil sau ~pie mama ~I pc copii si pe fraIl ~i pe surori, chiar ~Vi ial" sa insagi, nu ponte sil l1e ucenicul Meu' (Lc ){ l6). Sensu] ~sicopul acestor cuvlnte stau in eliberarea famlllel de autosul1cienli
comuniunca ccelcslala

sl-n dimensiunea eshatologrca a Irnplinirll ~I a desava~irii el in

Tmparatia Cerurilor.

ti deschiderea eo, in perspccuva euharisticd, spre

Seopul acesrui avernsment dat de .ManruitQrul.este eliberarea

noastri.l de necesitatea naruraJii a exclusivi!alil legiiturii biologioc create de relatia trupeascii
~ide inrudire. In perspectiva Trupului

cuharlstic, care est" ~aiceea

a Tainei C'iSiiIOrici,legiitura trupe-

JSci
~irudenia n:l(umlii nu sunt aholite, ci doar incelea7.Ji de a mal fI

legale de exclusivitatca dCI<.:rminisnlullli biologic, care reconforteaza indivldualitil1ilc... in acest sens, comunitalea

ecclesialii

persoanelor este

.fumjlie- liUgilii. Ea inseamnlI relatiiJe flK.'mbrelor

~I rudcnia lrupcasdi f'ormeaza baza ~ i ~"

trupului eubarlstic, adic:; modul de existenta al Bisericii734. Unirea lrupeascii poslbilit:ltea

rCbpilor personale

din Bisericll; insi[ pentru

aceasra posibihtate naturaJli sa dep~ conform

cuvlmetor Evanghcllel,

llmitanle srricdciunii ~

mortii, estc necesar ca ornul sa refuze activ prin 'L~cez~- sau,

sa

"urllsca'

nbsolutizarea

accstor poslbililaV nle existentet

Indlvlduale, biologicc.

Ncin\elegand sensu! crestin nl ciisiiloriei, cresttnll de "stilli, cu atat

raman mal

mult

necrestlnll,

absolutizeaza

retaua

lor,

idolatrizand-o; ~id,esi au pretentia de a se cunuru a in Blserici, et in afara 13iserlcii pentru c i.I in!ocuiesc .dlmensiunea ecclesiala" a talnel cu un accentuat "cameter privat", lmportanta nu mai cade pe Integrarea mlrilor, prin Taina Nuntii, in trupul lainic
aI lui Hrlstos - Biserica si-n transforrnarea

lor in mircasa a Mirclui (adunarea

Itristos,

ci pe caracterul

familiaJ; ealnia

crcdinciosilor)

este inlocuilii de rudele dupii trup: .Arum doar

prcotul, in mod Individual, estc eel care acorda brnecuvaruarca, in cursul ceremoniilor succesive care se deruleaza io nceeasi zi
~iin aceeasi I>lseridi"73S. Familia cre~lina (mica biscricil.) este .trup din Trupul" Bisericii; Iliclnd
0 evaluare

paSloralli a Tainei Nun!ii, profesorul

A1exandru Sta vropoulos (Universitatea din Alena) spune en nunta

presupune 0 .pcrihoreza", adicf 0 trnpreuna exislenln " rnicii .slnaxc" it) "Sinax(l~ l3isel'jcii; .Trup <.1111[ruptli ei"! ltliC;t biserjc:l (familia) CStCincorporatil Bisericil ('. 0 cclulii vie.1IG l'l'in Tam" Nun!ii. familia intra in laina Bisericii, se dezvolta iniiuntrul vic~ii Bisericii carc prime~e aceastil ~i sc inmulle{,le vilalilalC de la

SfUntul Duh. Familia parucipa aCliv la via!a Iilurgidi ~iin general

735 fbidmJ.

7* intr-adev:lr, f:llnJJb pootc fi tlefinhl Inuit n\:\1 cOf(:Ctca ..c e lu J :&vie 11BJsericu" decl.t ca ~ C 'C l\d~ balJ. a S O C 'ie:t3lu". ck-

p. 179.

338
L, vla!a Biscricil sub toaie aspectele ei (liturgic, mistic, ascetic ~I eshatologic).737 Ta Ina Casatoriei are drept obiectiv de a descoperi si experla .iublJen cea adevarata". urrnare~te transhgurarea acestcia este moralizatil, nici Acesta csre .;;i motlvul pentru care nu

T J~ "N U S"I A

TN VlATA C R E -ST IN IL O R % ,IL E L O RNOA.$1'R!.

339

via!" spirituaJa -scculanzari-,

a Blsericilor CiiS:ltoria

crestlne,

In cadrul de

a.~1-numitei social

finaliliililc conventionale

ale uulitarismului

despoare
sacramental:

adesea
ele

eccleslalf
in

conrinutul forrnalil sau

el
in

11 transforma

valldare
( 0 j

insthutlonaliznrea
~ ,de~i I

socials

a functlei

gcnetice,

ci

blnecuvantare heteroconjugale. posibilltate unlversalitatea

solemnf

a unirii fizice ~i sociale a douji persoane llarisma de liberparticipare la natural1i, ea nu mai csre 0 ~i de
C 0

binecuvanteaza de

nastcrea de prunci, aceasta, ci e

Taina inceteazli de a mai relaiie personal3

are mai multd legiilura cu asceza clJugiirilor. Relatia naturala nu spiritualizata talna transflguratii 'in postbilitate de rclaiie personala cu lntregul trup 31
Biserlcil, in afara lcgllor naturale.

tate care elibctea1Ji de necesitatea rea Ii! de

ecclcsiai1i a vietii, nu mal

conflrmare

as('cLicii

Prin Incununarea

minlor ca

Il ndevarului ~ailtcrlt~\il persoanei,739.

marten erosului

;1 1

adevarulul el, Biserica adevereste

CU

e5 Identificii

u1tim 31 cls3toriei personal

realizarea suprema a viclii ei, cu libertatea de supuncrea la necesltatca naturalii.

telul'

fap

SEPARARA NUNTII DE EUHARISTrE ~I tNTOARCEREA L A "PAGANISM" Plerderea con~liinlei ecclesiale a fost determlnatii, in limp, de tndepartarea crc~tinilor de Sfantul POlir ~ide tnslriiin:lrc<I de

Accaslii identificare impJidl exigcnta ecclcsiala. trcecrea dinarnica de 1 : 1 relatin natural" la cea cuharisticd, "iubirii adevantle738 i\stllzi, Iunct.ia genetica a cisatoriei prlntr-o pseudo-raponnre b trupuJ Bisericii, dimpotrivd, se lnstitur ionalizeazit I" reallznrea asceucs a

social

738 ChrblO<l Yann","s,

U ,-",,,,,M ""'-4ed.

dt., p. 174.

in locul
participare

unei

integrari in viata

acestcia,

preferftndu-se

fermata In viata in Hristos ~i 0 implinire

doar sub profcsorul are,

aspect ceremonial a slujbei disiitoriei. Rcferindu-sc mai Yannaras a f'irm a : Criza Institupei ales In criza Occidenrului,

cislhorici

in societatlle adevaruJui

occidentale

desigur, 0 legiitura cu instr;iinarea

acesLc;i taine in

737 P ro f. d r. A le xa n d ru SI:lv ro po u los .A b o l'd :lrcp a s to ra lrla T a illei N u n tii", in ..

e > n ; c '" Iiunic'.200 ~~Ilulie 2003. p. OS

7. 9.

adcvaratul sens al Jcrtfei Euharistice; inloruirea

talesiti (:Iduniirii
fnmiliei,

credinciosilor)

cu

grupul

restrsns

al membrilor

.privatizarea Tainei Nuntii, a condus In rupcrea tOlala a

acesteia de Euharisde. "Cre~linii" Zilelor noastre nici nu eunosc

lruegrarcs organidi mal putin

a nuntli lor in Trupul

Bisericii ~icu atat

.DanchetuJ Euharistlc" pe care l-au lnlocuu cu rnasa ~i petrecerea din afara Bisericii . .Disjunctia dintrc cls3torie ~ i cuharislidl, ~i :\dcvarul tainei sc exprima

prin faptul ca mariajul s-a inslriiinat de Euharisr.ie. Adunare" TrupuJ tOlai al Bisericii, nu mal estc cea care "

..

7~9 /bidon, p. 173.

340 prirneste altolndu-i pc trunchlul vietii pe eel ce se apropic de

TAINA NUN11I tN VlATA C:ltP.~'ltr\llOR

ZJLEJ.OR NOAS'rR

341

Sfintele Taine. 'i40 Ceea ce confera Nunlii caracrerul de Talnii este integrarca
C~ lOI

euharisticii in trupul lui Hristos, Bisenc:l; c35310n3 cste, apartine .acestel lurni", 0 c iilo c li..~ n ~niici de a fi binecuvdntatd .ceremonsos" in starea in care se restaumrc aceea, ea nu arc ncvoic de a fi inslitulionalizalll asa cum

ce

cazula ~i alterara. De
CSIC

ana, ci

arc

nevoie de a 1 1 rcsL,urata CCC; in inaugurarea

3CC3S1ii restaurare

Aceasti

sc face insa in

Hrisros, adicii in viata lui, in moartca, lnvterea ~i fnall-,rea 13 .pcnticostalii

a ,noului eon' in Biserica -

taina tuturor acestora. Este de prisos s.i subliniem faptul cii

transcende ideca de .familie cre~tin:i' ~i dii cisiiloriei o dimensiune cosmici ~ui niversalii741 rosa asa cum
CSIC

in\eleas3 ~i implinit:i aSla;,:i, nunta tinde s.1 : cu caracter crestin

CSIC

sc asernene rnai degraba nuntilor pfiganismului antic; din 101 ceea

ce numim noi nunta, singurul .elemcni"

ora (adesea redusa la trcizcci de mmute sau chiar mai putin, din

cauza numiirului mare de nUIl!1 care Ilrme~zil a 11

silvars,i1.C in bisericilc din rnarile erase) petrecurfi ln Biserid.l. In rest, I.c H U Iesre de sorginte pagana, oblccl Biseridi penlrlJ - petrecerea
0

ClI

caracter necrcsun,

neacceptat

de

lunga perioadii din lstorla crestinismului:

din ajunul nunlii la caselc mirilor; adesen eu dinlece ~i joeuri

- gatitul mirc$t:ii

- muzica ~l dansu I Iinplelile

indecente ~i glume la adresn viclii conjugale;

_ masa copioasd, se prelungeste regiuni.

stropita din plin cu b5uturi rafinatc, care ~i chlar "utev" cum am zile III unele in capitolul I

au ele

co

rnodul

de

exlslen!ii

al

Iliscricii,

cu

participarea

toal~ noaptea

la cornuniunea sflnplor70 .

TOOleaceste elemente lc g:i.~im- ~

Va7.UI

al prezentei lucriiri -In tr:ldilia paganii a lumii greco-rornane ~i au fost combiitute cu vehemen\ii de PllrInlii Bisericii.
Dacii ~i ora petrccuta in Biserici i~i pierde adevaratul caracter eeclesial ~in-arc nici alterare a adcvarulu]
0

DETERMINISMUL

COSMOlOGIC

~I CONCEI'TIA

MECANICISTA

OESPRE VlATA

legalurii co Euharislia, ne putem pune esre al,iI de radicala si de

Ternele prlvitoare In vlala duhovnlceasca dele presupun

0

nu au en element In\clepcillne secolului divino"~

(lOStru.

legitima problema (eel putin in ceea ce privesre Nunla); .Aceasta saerarncntelor profundii, incit ne inlrcbam in ce sens astfe] de ceremonii rupte de Trupul Bisericii se referii la rnilnluirea ee il ellbcreaza pe om de striciiciunea ~i de moanea individualitalii ~i ce raport mai

jnillal loglca 743, IlU ineep de; In loglcii (logica pur ornencascf l. logld! dumnezeiasca, consldera
0

care pare adesea 0 nebun!c Arhim,~ndritul Sofronle

penlnl gandirea 0 minune aparilla

faptllJ de a fi Este nu Pamanlul

realizat "un lueru eu neputinla; astiizi eu neputinla sa internelezi

unci nlanastiri.

0 manaslire?

741 Alexander Schr""mann. F or ,~ , l.ifo... , p. 82

740 lbUkm. p. 1i9.

742 Chris,oo Yanna"". Lib ..... ,.. MIIT.ld, ed. elt., p. 1i9. 743 Arhimaodril EmiJi;on06. p. (ir., p. 13.

342
poate produce pcntru acest fcl de 1I7~.

CUNUNIA -

VIATA

fNTRU

I~iPARAn.E

" " b ile ,,,.

dlspusl

dUuglirii via!

Oamenii

nu

sun I prea

france7e sr3MJl N'tCObc d ID alrnc:rle, lI twr.m. pIin4 tk btu. "'lB;lInil/lI; IfN I (Pt/mnw in A fJ rtN rU irtJtin " 1ptimll ~ II Buna~"" Badu, 2001, p. 191. nu). Irnd rom. Gheronll<' C ru ce :ld a. 74; P ro prof. d r O. Popescu, r"''-tk,i ,fIlturd, ed. til., p. 52.
Onodoxe

Ii 741 ~r n::aIlz:"e

'" A"';"",,,JrinJ Sofio~i't,lta1icul sr:uuulw Siluan Alhonkul,

de Rc""", ~ Irli ~

Tot 0 minune rcprczintii Interneierea unci Camilli cu adevdrar crestine, care se ndici 1 . 1exigentele evanghelicc pentru a deveni 0 bisencii mic:i. Deierminismul cosmic, una din coordonatele

culturii europene, a transformat lumea imr-o ma~ina, fapl care

duce 1:1suprirnarea liberta\ii omului si la transformarca lui lntr-o rOli\ii a nngrenaiului social,
intervcntle a lui

excluzand "din principiu

ortce

Dumnezeu din creatie" 74S.in acest ccntext.Nonta

devine un clement oarccare, diNia i se di statutul juridic cuventt prin inchclcrca cl(silloriei civile, .ornaJ11cnlnlii" cu un faseuos ceremonial liturgic, in cafe mirii, nasii
~ j

nuntasii riim~n $i el

roli\:t Intr-un angrenaj - de data aceasta rcligios, dar nu cresun. Aceast:i silualie i-a dererminar pe participantii la eel de aJ IV-I(.'a Simpozion lIlurgic orgnnizat de Biserica Ortodoxa din Creeia, in pcrioada ~.Q nciembrie 2002, in Efvoia, sa emiL; cileva recomandiin precise. .Pentru in vederea asigtlf~rii unei atmoslere participate" rcalli a mirilor, sfinte in blscricf, precurn ~ i 5-,1U facut urmaloarclc dar ~i a eelor prc~enli in timpul desf3s urarea

in buna randuialli a Tainei Nunti i ,

sav,i"iirii Sluihci Logodnci ~i Cunuoiei,

obscrvatii ~I prepuneri, de caJ'e preo!li slujitori Irebuic

s~liJl~ conI:
liturgicii, persoane

n)
in

S a se

asigllre r5nduiala priviloare

(se refera Ia randuiala

la prezen!-'1 diferilelor

d:tr ~iIn ordinea

TAlNA NUNTII

IN "ATA CRE~TtNILOK ZlU!LOR NOASTR

343

biserici orbltoare

- n.n.) care este tulburata, ale reflectoarelor ~i ale

grav afcclalli de luminile camerelor de filmat, de ~Iin general de zgomorul

asezarea florilor ~i a altor ornamenle care se observd in timpul savii~rii zeiestii Liturghii, va trcbui

Tainei Nun!!l; mal int5i cu mare ateruie de fraza care incheie

b) Tn cazul in care Nunla poale avea loe in cadrul Dumne-

s a se srudieze

randu!ab speclficii situatiei, conform diagrarnei aliilurnlc746, c) Cu privire la problemele generate pericopa apostolicii: -Iar ferncia s a se teamii de b~rbat, subliniern ca ea trebuie sa ramana asa cum a fost scris:l de Sffinlul Apostol si sa se fadl mai mulre intreprinderi corecte a acesteia; d) 5-3 insistat in cadrul simpoziooului asupra faptului ca In
SCOS

in vedcrea

unci crminii

slujba Cununiei primeaza caractcrul de urare (fesuv), Imblnat cu eel de rugaciunc, al cuvantului liturgic. in acest necesar ca rugaciunile sfintenie ... (mai departe e) leromonahii, div(:rsc paroh;!. se fac recomand:iri canoanelor, Tainet, este absolut asupra Taina ~i ectemile sa se fOSle:lSCaco cL,ri131C~i tipiconale

tonurilor muzlcale ~i asupra unor clemente de rltual - ".fI.): conform Savi\r~itorul nu siivllr~sc Nuntll: doar prin iconomie ieromonah, Irebuie discrc\ic ~i pentru acopcrlrea fie preot epilrahil ~fielon, unor nevoi 13 cl(s1ilorit, fie

s a poarte

l) Binc CSIC C:1 preo~it s.'l pregaleasci

In prcalabil mirii, eu
31:11 desprc

~i mulla dragoste, slujba;

vorhindu-Je

,finlcni"

relatiel lor, cit ~diespre sfin~enia momenlului ~i a loculu; in care sc savar~tc

746 to."" vt'de3 C3pitolul prerodcol ~ A.,...xa 5.

344

CUNUNIA - VIAT}, INTRU IMPARATlf

TAINA NUN'fl) IN VlAT.4. CRE$TINlLOR ZJLELOR NOAsnE

345

g) Sii se Ingrijeasci slujirorli ca toate slujbelc Tainel ~ se savarsea..ct in acelasl mod, nu uncle cu solemnitate ~i in lini~le,
iar altele simplu ~Iin grabii; h) Situatia socinlii
mirilor
3

lumii in care triiim ne oblig.'i la cercetarea

~ia nasllor, cu privire

$ ~

slujitorii trcbule

la siruatia lor religioasil, adici se asigure di sunt crestini ortodoqi747.

ultimul punct, care are import.nn\ii
rnkropolttlor

Din Cone/IIzii redarn inlillniri asemll.niitoare

cunoasterii liturgice.

pentru lntrcngn Biseric.'i: "Sa se asigure inlauntrul in vederea aeat din promoviirti partea
clerului,

tnteresulul
dlt st

~i
a

poporului",48.

CONSIDERATII

PASTORALE PRlVIND

TAINA NUNTII

Sub aspect pastoral, C3satoria crestina a intampinat dificultilti inci din zorii crestlnlsrnului, rolul de a veghea la plistrnrea

scnsului nealrceu al Idealului crestin eu privirc I. ciis~torie, ..de 3 se implini In Domnul, ~l nu dupa trup", i-a revenit Biserlcil. ..Aceste dispozl!iI ~inorme canonice, care apar in scrierlle ~fP. alin~i, precum ~I In hotiiriirile Sinoadelor Ecumenice ~i Locale, avcau scoput de a inlatura oricc abateri de ln
doctrlna canonica a Giscrieli, dftnd randuielilor lirurgice un caracicr unltar
~ni ormauv pentru intreaga crestmatate. '749

747 Tain. Nunlil in Biseria OnodolOi. Propunaj

p 2 6 -2 "

UtuflVC

2l n:pre=tIJl!d",

ole celul d" .1 IV~.. SllIlpozlon Mitropolb1o.". in ~ J u q lip ~ 2 febrv:uie 2003

de prof.",.,ru univ<T,u.rI Evanghdoo 748 lhUln.., P Z 6 -27 < T ex tul0 fOOl Theodoroul' loonnis Founloulis.) 7~9 P.S.dr. L,u"'''lJu SI", .. , Episcop<oI Qu:]nse~lui. op . rir.. I'. 89.

" " " I),,,

o.

Seeularizarea societali;,

e ll

toare implicaulle el, are consecinte

e ll

grave in felul de a crai al crestinilor; iar casi\loria este una dintre dimcnsiunile vietii care incra eel mai concret in contact de a n ~i de
3

moduJ

triii at societatii In care vieluiesc crestlnii. Inimile aJ ector doua conceptii

~ al j

crcsrintlor sunt locul de confruntarc

despre lurnc, care domina

constderabtle

gandlrea ~i care vor avca efecte

omului
0

asupra viirorului

sociel~!ii 7n care

triitm:

- Pe de 0 parte este yorba de

conccpjle autonoma des pre

deosebita incepand cu din croatia

lumc, care s-a manifestat cu intensitate

secolul al XVUI-Iea ~ciare L-a eliminat pe Dumnezeu

viiZUlii. pcnrru a-L izola lntr-o transcendcnta tnaccesibila, lasand lumca s a functioneze ca 0 masina, In mod independent ~i
autonom de Durnnezeu,

- Pc de aim pane concepda - speciflca teologlel onodoxe care anrm.'i .in mod paradoxa! atat transcenderua lui Oumnezeu falii de lurne cit ~i prezenta Sa Irnanenta in lume. Dumnezeu este transcendent falii de lome, dupa nin!a Sa nccreatd, dar este prczcnt in lume prin energiiJe 53Ic"750. Criza ornulul eontemporan cu Dumnczeu-tzvorul credlnclosllor ocnztonau, prin Implinita poate
(j

dcfinit.'i ca Iipsll

:I

comuniunii luI al acestei

vtepi: aceasta (ocizase mnnlfesta in via!" pierderea formal sensu luI adcvaral prinir-o

comuniunl, care nu mai este un mod de a exista, ci manlfestare rapol13re exterioara fundamcntata

I.
pe
19')8,

formele liturgice ale vic!i; biseric~ti ~i in care, dc fapt, nu se mai poalC sesiza comuniunea . Vial" creinului,
7iO P r. prof dr. Oumitru Popescu. Hri<m, BumrA.

36.

$ M " " " . B ~i, IBM. <

346

CUNUNIA - VlATA IN iltll

ftoiPAR},Tre

TAlNA I'UN'Tl1 IN V'.ATA CU$TlN'LOR

ZlLELOR NOASTU

347

teologia baptismal;;. se transforma mtr-un mod euharistic de a exista ~ .in consecinta, in Taina Nuntii omul aduce in i BL'cric.'1 vj~,,, lui narurala, pentru a se altoi pe modul de
PUI

lntr-un trup deciit numa.i in mlisura in care se vor uni, prin impana~lre, cu ~i in Trupul lu I Hristos. Aceasta lnseamna rugaciunc ~i POSt (dit.cva zile sau 0 siiptamiina inaintcn nunlii)752

existcnlii ecclcstala. Prin aceasui Taina, ciisiitoria nu mal este simplu un evcnimeru de relatle ~dic recunoastere Iimitat la -puterea iubitoarea narurii. Rclaj.ia ~icunoasterea

~I

reclproca, dintre soli

~i prcgiilirca pcntru Sfanta imp1i.rta~aoic, prin Spovcdanle. AI' n binc ca la accQ.'ta pregiitire sa participe ~inasii, chiar ~i parin!ii, peotru ca .rugllciunile parin!i1or intiiresc

temeliile caselor

devln un eveniment ecclesiol, ele au loe nu in inrerlorul naturii,

ci nl Bisericn. EI<!sum 0 expericny'i de partlcipare In comuniunea

copiilor" (din a doua rugaciune de la Cununie). Astfel pregatiti, rnirii vor putea partlcipa la Dumnezelasca Liturghie, Illnd primii care raspund chernfirii euharistice: .Cu [ricii de Dumnczcu, ell
credinta ~ciu drngoste, apropiau-vil", llIlp;irla~indLl-sC.

sfln\lIor: barbatul intaln~te

~i cuno: ..ste femela, accasta intiUne~te simplu,

'7SI

~iCllI1oa$IC biirb<Llul, nu numai Oiscricii

0

in cadrul

relatiilor

muurale, ale erosului *1 Iamlliei, ci in cadrul relatillor care Iac din imagine a Modclului Treimie.

Nas,ii la eununie

Pregatirea
Adesea

penrru

nunta penrru nunta eSIC 0 pregatire

nuruil,

C a si Botezul, Cununia presupune participarea nasilor la slujb':i;

ei ,.asistii pe flnil lor atal la logodnd CIt ~i la cununic, se implicii ~i pur

~ i

pregatirea

Illalcrialii, pur omcneascd: dupa ce s-au stabili! dale Ie financiarc eu privire la susrinerea $i desfilsuraren restaurantul fotograful, in gr"bii se stablleste ! I iora savil~'n' slujbei Cununici. Mentalilatea referit.o~re la casalorie ~ila via\:l de cuplu se face simlltii ~i-n triiirea ,nomentului uni<.:penlru
0

participa ncuv ta siiv5~irc" acestor doua slujbc, 'indcplinind impreunii cu prcotul anurnite gesturi sau acre liturgicc, tnirc care
punerea inelclor In dcgctele rnirilor la logodnii si puncrea ~i luarea cununilor de pc eapetele mirilor, la cununic"7S3. Rolul nasilor la Cununie este acelasi ca ~i la Botez: c, sunl parin\ii spil'ituail ai eelor eare se vor na~te ca famiile, in Bisericl Vechimea acestora in via!a Iilurgicii a Bisericii eSle, cred, aceea~i
1;2 Pn!glilirea penlru Nund po:ue n ashnll:1I1 ptegltirii pemru BoIez.In

familie: na~terea c : : i care-i face concreto

ca "bi;;cricli-nureasii" a lui Hristos. lubirea care-i un<.:~te pe miri

trebuic completata de iu llirea lor fa\ii de Dumnezcu. s.'i~i punli problenla rrulnluirii intr-un mod fcarte

G.'iutarea 5 i alegerea mire lui sau a miresci se (ace ca si uoirea lor:

I-'!iJwN c.u.12 ,.".,tJise

U I~ l'T ;,.

"",,-.de

ca inaintede BoIez,alAt<'<c'Iare

n boI,e",!lI cit

si

rei din casa tu J s :1posteaSci.. Este rett\'2I\Q

lnstirurn

..in Hrislos ~i in Biserica", Prcgiitirea mirilor pentru nunLii trebuie s5 vlzeze priorit;" Yi"ta duhovniceasca, penll'll di ei nu sc
VOl'

unl

7; I ctuisros Yannru':ls~Lib"t"f~1IM(Jrttk~eeL ci(', p. 168.

Posn~ul M.re (,1 SnnteiO PaSIJ), pleclrod de ta preg;itirea c:I,ch"menilor pcn"" r Ixxez. .Inaullode botez sa pO.tea:;dl ccl C < ' 1 xx c:u 1 i~ci d cc "" bot""'.lI ~i >I~i d~lva. dncii pot" ("fJlv3{aruta CeJor 12 APO SIO U" ,tr.ld. rom. Pt. dr. DUlllilnl Fecioru,in SnWj/t I'm.fib. Apostolk, ~'<"""i'i , t\)\} S ,I' 30). . 753 P r o prof. dr. Nicol D. Ncruta. 'p. dL, p. 214. Ve2i ~i P r o prof. dr. Ene Bmn~te,

U",.pc. Sptd4l4, ed. cil .. p. 4451.

348 cu vechlmcn Tainei ~i a fost usor de instituit de vreme ce pe de o parte reprezint:! ealesia (adunarea credinciosilor, comunltmea) in trupul elireia noua familie va deveni 0 eelula vic, jar pe de alIa pone contextul cultural aI lumii greco-romanc, in care apare crestinismul, ofere a lradi!ia deja existerua a unui Intermediar, in vederea Incheieril clisitoriei la greci ~i Ia romanj754, Obiceiul a purut fl usor asimllat, ddndu-i-sc 0 nouii semniflcatie ere~tini{~i un rol bine deflnil: ~dar, nasii nu au nurnai un rol csteuc sau ,ntregito< !IIdecorulul care Insoteste slujba cununiel rcllgtoasc. Ei nu slim sirnpli asistenu asa cum sunt ceilal!' nuntasl, cl cl sunt

TA1NA NUN'fll rN VlAl"A CRESl1NILOR % ,II.fIl.ORNOAS'l'RB

349

~ai J credintei onodoxc decat numai cei ce apartln accstei ttadi\ii

~circdinte.

.Clericii sunt obligati

obligati,

s a nu oflcieze sa

taina cununiei decil tnue Cei de alt cult sunt fo<maUtii!ile de

onodocst, asista!i numai de onodocsi. inaintea elisiltoriei,

indcplineasdl

trecere la OrtodOlCie"7;6.
- In al doilea rlind estc bine ~i recomandat en na~ii sau nunii

sa fie mal in vilrsta decdt mirii, pentru in

Int.a,
~;

:1

nvca mal multa autoritate

lor si mal rnului cxperlenta, de via~ii, din care sa

Pr. prot. dr, f'kolae Necula, _ p , nL, p. 214.

sau devin din accl moment piirin~ii sufletesti sau spirituali [II

A~a cum fiecare se naste din parin~i trupesti, apoi sc renaste spiritual prin Botcz, asistat de piirintii sufletesn, adica de nasi, la fel ~I la cununie, clnd sc naste ~i se Iormeaza un nou ~i unic trup, care este trupul familiei, avem nevoie de piirinli spirituali, care sunt nasii sau nunii7;~.
finilor.

Avand in vedere aceste considcratii, mirii trebuie sil fie "illluzi!i, in alegerea nasilor, de principii crestinestl siln3toase, duhovnice~ti, ~l nu de interese care pot crea stiir! confllctuale, cri7.C sau ccl pUlin indiferentisnl, Condiliilc pc (:ar<:Ircbuie s~ Ie indeplincasci\ na~ii la cununie pot n sintetizatc aSlfd: - Trcbuic sll fie ortodoesi,. Randuielile canonice ale Biselicii Ortodoxc insislii nsupra f-aptului eli na.~ii nu POI n de alta ronfesiunc, pcnlnl cii n-ar puten .da na~lerc' dedll numai eel ce .s-a nilscut deja' ~i nu pot ciiliiuzi ~i cr~te in spiritul trndi!ici
751 A

sc ~

c ap .I.

imp1\rt1\~asdi ~i vlitorilor soti. Nasii irebule

s a fie ~I din punct

de

vcdcre al varstei en nlste parintJ ai tinerilor sOIl." Cilt priveste

persoanele care pot

s a indepJineaseli

rolul de nasi, acestea pot fi

~i rude apropiate: Irati, surori, veri ~i cumnatl, Parin!ii nu pot fi na~ii propriilor copii~7. R.induiclile bisericesti intrezie, ca ~i la Botez. ciilugiirilor 5<1fie n~i~, avand in vederc modul Jor de via!:; rctras, de manastire.
0

- Nasii trcbuie sa fie, de asemenea, nu door casiltorili (civil), ci

~i cununati, avfind

viala de crestini model: ei sunl un exetnplu

0

pentru vliltlarca famliie cr~ti"''i, cu

angajare serioasa ~i cleplinii

in vla\(l Bisericii. Nu c$le recomanciat, de MCrnCnC:l,ell n:\~ii s a fie lineri ncciis5tori~i,chiar chIC . ei in(etl!iooe~zll 5 5 sc c:l"'IL O reascit ulterior, sau mama ~i fiu, sau tat..; ~i fiidi, cl un euplu c~salorit.759
7S6 _Rqul.,",,,,,,ul de procedw:i aI instan\clordi.dl'lIn.rt
Bd<:ri<'I IOoodox. _.
an. .7, in V rill rM

de I\ldot:i .1 < : : IliNriri/ ~ fW,M""

7S7 PT,prof. dr, Nirob<: Newb, "I'- elL . p. 2t5. 738 '''''''''''". gl. 13;, ali. I, ed ciL 7S9 PT,prof. dr. Niroloc Newb, ",. nt, p. 2t5.

1953,p,63& 1C U I'e>II,

350
Obicctul

CUNUNLA - \').-\1".\ tNTRU tM P X R ..\'rJP ,

din uncle

zone

alc f.\rli noastre,

m:11 ales din

nord-est (Bucovina - in special), dar ~i Transilvanla, de a fj rna; muhe percchi de n:llil In cununle, nu este recomandar ~vi

:id"{>le o lr:losfonnare sau Intre pricteru ~i eunoscuu.

a nun,ii Intr-o .,afaeere de familie"

in Greei:I, na~ul este viata B is c ric ii.

singurii pcrsoana,

hine :\r1corala in

Toate aceste consideratii ne conduc sprc concluzta cil nasii impJ'ellnii ell mirii trebuie sa acorde 0 atentie mal mare pregliti~ii dUI~o~nicC\'li, prirur-o pJ'ealabiJii spovedanie inso~iln de post ~i rugacrune peruru ca, dacil nu vor avea pacare care s~1 opreascs

Concluzii ~i perspective

de la Smnla tmpiir1~~anj", sa se poata impilI1ii~l, ca adcvdratl

crestini, integr:lndu-se Trupului lui Hristos. ' Lumaniirile 5.1U aile ornarnentaui este bine sil Je lrale~e C'U sobricuue ~di iseernamftnt, plecind de la sfatul duhovnicului lor, pcntru a nu crea 0 stare artificiaJii intr-un moment :alai de imponnnt ~i ('U un caracter ccclesial alaI de pronuntnt. Cele mai acute probleme ce se ridicii in viata de'(:lInilie, care "ling staren de har crealii de Botez ~ii,mplicit, de Cununle sunt:

Via!3 crestinului este 0 continua Nunlii in Iisericii, nuruji care incepe in

BoICZ,

sc

lmplineste
0

in Euhnristie teoreuca

~ si e

desaY~r;>c~lCin unirea eu Hristos in tmparii!ia Vc~nicii; lnsusirea

de crcstin nu prcsupune
Evnngheliei, ci
0

cunoastere

a adeviirului

nasterea de copii .~cieJe ce decurg din en C p JrlllIlill/l..u lf~mlJjnl ~i avon"I); educlI!in cre~!jni\ a ccpiilor: divortul, disatori., a doua
si

Iriiirc a acestuta. ,,~ jaceasta este vlara vesnlca: S a Te cunoascf pe Tine, slngurul Dumnezeu adevarai, ~ipc fisus Hrlstos pc Care Lai lrimis' (In. 17,3), .Calilalcn de crestin 0 da nurnai tr~irea snu pnrticiparea personala, sau experimentarca Iilunlridi a lui Dumnezeu Calen Ce.1 mai indcllliinalicii e participarea liturgldl, temcha vndirel vieli rehgioase'760,
7(,0 Nk'hlr", CtalnIe, Sfi.JmUt -Tinplmi_

a rreia, dis~toriil<: mixte, relatiilc conjugale (erotism, prostltutic,

perverxiun] conjugate). care aces lea 11ilxeJ'clla

Datorua importantei

.~lmi pactulu]

pc

asupra familiei, astfel de probleme nu

accsrel ca 0

pot (j traratc inlIunul dimrc capitolcle sau subcapltolels lucrfiri, ci necesus 0 abordare speciala, ran1anilnd prcocuparc pentru viitor,

""",.MlMi(Qu. de

Tt"QIogIeMistici),

I~I. 1993,p, 116

352

C:ON<.:LUZ I~I I PEI\SpecnVll

353
care presupunc:

Or, una dinlre .deflctentete cresttnilor estc discrepanta paradoxala dimre credinta proclamata ~aiplicarea ci In realitjitile vietii de zi ell zi761. Aceastil .schizcfrcnlc" conseclnta unei dezradiiciniiri ~i a unel dcccptil: Tripla dezradacinarc a omului este determinatil m en taljtap i modernc, care: de tendinta
csre

Hristos _ rcdescoperirca

teologlei baptlsmale,

moarte (["tii de lurnea in care a tdill) ~iinvierc (la viata vesnicii), R..'ispuru;ulHiseric]] Ortodoxe la enza ~i la provodirile societani
'in care trftirn trebule c/lut:lt nlergiind in profunzirne, L~ rnesajul

euharistic In perspective cshatologk~ :1 vielil in HriRtOS.Dernersul ccrcetarii teologice asupra 'I'ainel eununiei, insO\il de expericnta lilurgicii ecc!E:siali, ne conduce la urmfil():\rele concluzii:

- a transferat centrul de graVit:lVCal lumii de la Dumnezeu la am, f:id"ndu-I astfel pe om s 1 I . se simla autonom Cala de Dumnezeu, iar voia divina adrcsa propriei libenati; - a introdus festarca
0 scpamtie

_ T n Antichitate, cisll.toria a

fest consideral3

Insurutle

sa 0

considere

un fel de atentat la

sflinlii, care avea drept scop crearea

unei sirnbiozc inlre lema

an.ificial~ Intre credin!ii ~i manicu precddcre, dadi nu exclusiv,

sociaJii - rezervatd

creatiei "i cea a Iamiliel. In cultura greaci ~i romans, era pusa sub protectla zetlor, prlmr-un ceremonial religios pagan, care consta tntr-o binccuvantare, imne ~i sacrificii. C eL "" ce dadea insa greutate ~i insliluVonaliza familia din puncr de vedere social ~ijuridic era conlrActul cll.s3torici, foane hine definit ~i reglat, mai ales in anuchiratea romana, unde constituia torma
concrera a disaloriei.

problemelor economicc, - a separat omul de natura inconJur:iloare,

lntr-un stiip;ln absolut al acesteia762

rransformandu-I

In aceasta lurne secularizata, crlza sphilual5 ;1 omului a fost accentual. de deceptia In fata promlslunilor
referitor In fcricircn

[acute de progresul Iume pur

a

tehnico-stiirttific,

lui intr-o

Contextul Iudeo-greco-roman crestinismul 1$1pune amprcrua

in care a aparut ~i s-a dezvoltal asupra ,:-1I.siitorieci resttnllor

rnateriala. De aceea, el are ncvoic de n regNsi sensu I propriu al existeruel sale, locul in univcrsul creal de Dumnczeu - cununf

acestuia, si-n tmpar;llia ve~njd\ - flu al Tmp~I'atului Ceresc,

Primul pas pc care trebuie s~-I fac~ omul, pcnlru a merge

sub douf aspecte: _ juridic - crestinii respectau Icgea locului in care se n1i~eau, cres tcau

In acest lntruparcn,

sens,

esle

raportarea R5slignirca,

inlrcgil tnvicrea

sale

el<isten!c

In

PatimiJe,

~I tn51!area

lui

ale statu lui refcritoare la disatorie; _ cutumiar - "numlte olliceiurl cre~tinilor, mal pUlin clemenlelc statut, pe care-I dobandea fronluri: :1) sa elimine elementcle

s i se disiitorea\1

~ldect implineau

formcle

legale

s-au impus ~i-n disill()riiie noului

pagftl1e cc contraveneau

2()()1, p. 7 762 PT.pmr dr Oumitru Popescu, passin ~p. 1113.

761 lvlitropolilEll~dian()." im i..1 d bP r r .o l, Pltroh/l, tt"oi"~N6 1 , Ptltti,i .,imtAri p m rrw l,.yl()tut I; prdrtKIl }4Sto,."lA, trn ci. ro n , P a u l B ru s a rto w s kS o p h i:& B u cu rq tl. l, 1

ccta\eanul gre.:, roman sau iudeu prin

botez. Y n aceasta silua\ie, Biserica a vegheat ~i s-a lupWl pe dOllii paganc (sacrificii, liba~iuni, imnc ~ i

o. .J_PrZ,w,i.i,

Nen'llta,

Bucure~I,2()()1,

rilualuri paganc, ~pielCeccrile Iicen\iQ:IRC);

354
b) care

CONCLUZIJ ~1 pf.RsrfCTJVE

355

s a dea
SI:

un nou sens ~i un nou continut anurnitor elemcnte paSlra, prelua ~i asuma, film

- Srudiul manuscriselor ne pune in fala urmatoarele mnduieli privind slujba Cununiei: - Cununia in cadrul Dumnezelcstii Liturghii; - Cununia cuprinznnd Impart.;;~irea cu Darurile 111uIinalnte Sflntite: - Cununia cuprinzand imp3n..~~irea cu SfilnwJ Trup ~i Sange aJ lui
HrisIOS

puieau

sa

coruravms

Evanghc:Jiei (inelul, cununa,

masa festiva),

pamea ~i pahnrul cornun, ~i chlnr

-In Noul 'J'esmment, clsiiloria devine 'faina, Taina a Nunlii in care sc implin~e a"and
< .';1

vocatla unirii .intr-un singur trup" (Fac, 2, 2-1),

icoana unirea spirituala dintre HriSIOS~jBisericii (Efes.

~ nu j

~i paharul cornun, impunandu-se .obiceiulloculuio;

S, 19-33). De aceea, unirea dintre barbar ~ifcmcie se face dup~ dupn lrup, adicii "in Hl'iSIOS .~i 'n Biserica", :1.~1{plfindcS:iv5r~irea ci in impiifii!ia ve~nlc:i a lui Dumnezeu,
Dornnul, penrrv C o' astfel Hnsros.

- Cununia in afara lirurghiei ~i piistrilndu-se donr opaharul comun'Tnsopt de paine - a~a cum s-a gcncralizat in zilele noastre, Din secolul al XU-lea manuscrlselc sau evhologiilc tiparite lasii la alegerea slujirorilor alternatlva: sau Sfanla impiir1.:'1~anie, sau paharul cornun ~i painea comuna. Din secolul al XVI-lea, sc impune paharul comun ~i se renunla la Euharisue. Pleciind de la profunzimea rugaciurulor ~i de fa perspcc uva pe care 0 dobfindestc Tuina Nuntli in Euharislie, ne puncm legiuma lntrebnre: in ciuda splendorii llturgice a slujbel Cununiel, de ce estc totusi alai de simpliflcatii ~I de samca aceasta Tain~, In care
Dumnezeu tnccpc restaurarea orncnirii? Tocmai pentru c3 a fost

sa

se uneasoi,

in nunra cereasca, cu Mircle Hristos, De

- Vla!a ecclcsialji gravlteazs euharisttc in jurullui

aceea Euharlstia estc ..samburele de foc al cultului orlodox"76.1. 0 slujb~ separata a dislitoriei, in sensu I modern ai cuvanrulul ,
Hiserica n-a cunoscut 'nnimea perioadcl manuscrisclor (a doua

;umiilate a secolului al VIII-lea), tocmai pentru cii dorea s~ pastrC7.c .ceastii Taina in cadrul Euharistie], Un rol important in lstona formarii unci rflnduieli spectate n cununiei I-au avut ill'lp~rotii bizantini ~i mal ales Leon al VI-lea in\c)cpIUI (se,;olul al IX-lea), care au Impus pCJltru celalel1ii impeJ'iului, prin Icgl dvile, ciisiitoria In l3iscrk,l. Aceast;) a gencm"~al casaloria biserlceasdi (ecc!esialii) pentru IOlIle clasele soda Ie din imperiu, ceca ce a detcrrninal Biserica sa se ad~ptcle nOului context, alciituincl
0

separata, rupia de Uturgbie si redusa fa .caleV:l pagini de slujlr:'"; pentru ca a fosl ascunsa ~ .confisentii" tntr-o stare ..privata", pierfln(ju-~i dlmensiune:l ecclesiala. Dintr-o "logodirc " I)uhuilli

ScanL ' in ve~nicie - :.I{':lCUIll reiesc din rugaciuni - :. fnst lransformata introO cilsatorie cople~it<i de I'ealitalea tcrestrii, in pre7.entul
10('

ca

s a dcvina

ve~nicie, en ast.~7.ial Nun!ii sa de"ln~ l,mpul acordand mal multa importan\ii

rnnduiala

:t ciis.'itoriei in :tram

lui Dumnezcu. ve~n,cia este redUs.' la lunpul istoric. Teologia occidenlalii, eiemenluilli juridic .51contnlClului de c1ls~torie, a fiielll ca ,!,aina sil piardii din vcclere bog:llia doctrinam a Piirln\ilo,' ~i a slujbelor. 'J'eologii Inoderni. in loe s5

Dumnczeie~[jj I.iturghii, pcntru cei care nll se pUleau impiinil.,i ('um a fOSI~i cazul irnpiiralUlui l.eon al VI-lea fnleJeptui).
763 Nlehlr", CroWe, Sji.!", ...... ed. tiL. P. 11Z.

" 'ld ain

inlaglnca raulin~ rcrrliL1tea

356
nup~i:1lii a Mirelui-Hrlsros eu Ui~crica-Mireasii, ~, cum au fiieut

CONCLU211

$1 PERSJ'EC11VE

357
destinat sa participe

Stln\ii Parin!i ~i cum ne anlta sluihclc blsericestl, au proccdat invers. plecand de la ciisiiloria .trupeascii", au tncercat sa explice unirea spirituala dintre Hristos ~i Biseridi764. ..Daca instr.iinarea Ciisatoriei ar
{j

crestina despre om, chip al lui Dumnezcu,

1,1tn ~ lvlata d U T n n e ze ia s76 6 s ca.

Pentru aproximativ noua secole, cr~tln~(.,'ltea nu a Cl1nOSCUl o randuiala aparte a Taine] Cununiei: era, ca toate Tainele de altfel, integr:ua euharistic. lncepand eu a doua jumatate a secolului al Vlll-lea, apare 0 rfinduiala aparre a Cununiei, impu,,~ de nevola Biscricii de a-I cusiltorl pe cei care nu purcau priml Scanta impart.'~nie, sa~~ilii in timpul si-n consccmra Uturghiei. nunta lor nu putca
fi

cauzata

cxclusiv

de
snu

Incapacttatca ori de infantilislnul ector ce se apmpie Taina, dadi apropierea nu ar avea

0

de aceasra

lor de nimic pregiitirn ar subesurna declt cele comune

dlminua posibilitii!ile de Via!3 ale Tainci, atunci, macar, simptornul

ah.'i semniflcape

csecului ~i

Tiparirea

Evho/ogiikr conflnnii

clderi! omului, Torusl, nu numal neputinta, s i insuCicient a umaria

existerua, pana in secolcle al Vl-lea ~ al Vll-lea, a doua moduri

,
ci ~i tactlca organismclor eccleslale institu\ionalizate, mana In liturgice de a sava~L Taina Cununiei in practice Biscricii: - cei mai constiinciosi, exigentelor evnnghelice, care doreau s~ se ridice la nivelul erau cununati In cadrul Dumnezeiestii

milnn cu puterea sratulut, fac din taina Disericii 0 condlne formalii

si oblig:llorie peruru recunoasterea socialii ~i civilii a ciisiitorici. Cu ahe cuvinre, e verba aiei de 0 ignornre sau a adevarulu! Tainei Cisatorici.76, indepartarea cshatologlce,
0

respingere -oficiala-

Uturghii; - cei care-si pierduserii constiinta cuharistici. erau cununau trur-o randuialll aparte, larn a se Impiirta~i. Treptar, din nefericire, s-a Impus eel de-al doUea mod, primul raminand undeva, in amintirea Bisericii, conscrvat de di'lile vcchi de cult. Aeenstli experienta a Blsericii poate rezolva situatia actunld, in vederea depa~irii scpamrii ncnre~ti intre Cununie ~l Euharistie: in acest sens, supunem COOlisiei Lilllrgice a SITlOtului Sinod al Biseridi Ortodoxe Romane analizarea lIrmatoarei perspective: Revenitea la ttadilia liturgicl autentic ortocloxa, prin reeditarea Slujbei Cii...atoriei in cadrul Dumne2ci~lii Lilurghii, a~a cum a proeedat Biseriea Orrodoxii din Greda - a se vedea Anex:1 S <lvand drepl model Arbitraliko/l/l/ greccsc, care conline accasl5

Tn ciuda unei reale sliibiri a constlintel ecclcsiale, cauzate de de SffintuJ Potir .~i de dlmlnuarca tenslunli triiirii [liscrica Ortodoxa nu a pierdur sensu I adevarat al de Taina al Ciisatoriei. De

Tainei c.'isatoriei. Tnsii separarea Cununlei de Euharistie, produsa in limp, a dirninuat mulr caracterul

accca sc ilnpl1ne dcpii~irea dezintegrarii spirill1ale r.,1.ult,,(e din

sepamrea Cununiei de Lilurghie; altfel, vom fj in imposibilitatea de a face fali rcsponsabililii!ii pe care 0 are Biserica ralii de socictatca ortodox, moderna problemelor secularizalii ~i de a da un riispuns' nel, De fapt, nUlllai sensul contemporane.

.cub;trlstic" al Taine! Cununiei llustreaza In 010d clar lnvii~iitl1m

704 RP.A. . _

"""t' ... .= . at., .p. ' -',," 1 76S C'Jltbtos Yantl3r.1S, ,UM-r.m M -'ri, p. t 79.

LIM '

~.

766

Jc:I"!< Iel'< ndo rfi. .. .,~ r

. .. . 1

dL, p. 10.

358

C lJ N V N I.< \- VlATA iN T R U t,..tP A .R .A T 1

Iftnduiala - a se vedea ~iediua din Iimba frnncczii - insolitii de preg~lirea preotilor slujltori ~i a credinciosllor. Astfel, cei care doresc sa rcspecte exigentclc cvanghelice cu prtvire In disiitQrie, integrand Taina iubirll lor, cuharistlc, in Trupul lui Hrtstos, in perspectiva !rnparii!iei Vesnicc a lui Durnnezcu,

printr-o pregaure mal exigcnul, vor putea II cununati in cadrul

Durnnczcicstil

Uturghii.

lat:i ~i concluzia 1 '1 care a ajuns profesorul de Liturgici de In Facultatca de Teologle :' Uruversitatii "Arlslolel" din Tesalonlc. "ESII.: semruficativ fnplul ca glndirc:a reologicd ,,,,Iunla 7ncurajcazii reconectarca Casaroriei cu Dumnezeiasca Euhanstie, ba chiar cercetarea lilurgicl moderna [ace propuncri interesante ~i orera Bisericii posibilila\i muluplc in vederea aplicilii corecte a accstora, din punct de vedere traditional, reologic si liturgic. Nil se poate 'nsa generaliza SaU Jrnpune a astfcl de solutie. Trebule luata 'n calcul situa[ia moderna, precum ~i diverselc r:qiunl lstorlce Car" au contribuit la separarea disatoriei de Dumnezeiasca Liturghle. lnainte de toate este nccesar ea tinerii in~J~is5 doreasca sa participc III Dumnezeiasca Euharistie767 Pentru en tinerii sll~i doreasca acest lueru, trebuie mai inial

Conclusionsand perspectives

Christian life is a continuous

Wedding in the Church, a

wedding which begins in Baptism and finds its fulfilment in the Eucharist; being a Christian does not mean knowing the Gospel truth theoretically, hut living it: "And this is life eternal, that they
JCSU$

sil1 cunoascs.

iar Biscrlca are datorin de a fi pregntilii sa

riispund~ In Iata acestci silua!11. Dcsigur, nu se va purea pune niciodatji in discutic validlratea sau invnliditatea Tainei Cununiei prin aceasta rccuperare a Trndi\iei Liturgice; ci sc va redescoperi sensu I deplin 'al acesteia,

might know thee the only true God, nnd

Christ, whom thou only by the of of

hast sent (In. 17, 3). 'The quality of being a Christian is conferred lived experience or personal participation

or inner experience the foundation

ca aruicipare a Cinei Nunpi Mielului, I. care SUn! chemati tOli oamenii prin ridicarca unirii barbatulu! cu femcia, in cisatorie, la talna unlrii spiriruale dlmre Hristos ~Bi iserlcd.
167 nov.'Y u.\T T ) I. 457.
l:o:aJ.TO~. ,.

God The best way is liturgical participation,

any religious life'760.

w .. p.

7 6 0 N ic h ifo r C m ln k , S fi" /fflU-t 1 n tp J ln i" dJlmAJlliJlli (M ),-stica lh clo 8 Y l.l'.'(:t'lre s ), T ~~ 199', p. 86.

360
But in fact one of .Christians' shortcomings is the paradoxical discrepancy between their professed faith and its application in practice in the realities of everyday lifc761. 111is"schizophrenia" is the consequence of both uprooting and disappointment: Man's threefold uprooting is caused by the tendency of modern meruality, which: - has transferred the world's centre of gravity from God to man, thus makmg man feel autonomous from God and consider divine will a kind of encroachment upon his own freedom; - has Introduced an artificial separation between faith and soclal action - reserved especially, if not exclusively, for economic maucrs: - has separated man from the natural world that surround him, transforming him into its absolute master,762 In this secularized world, man's spiritual crisis has been deepened by the disappointment brought by the promises technical and scientific progress made regarding his happiness in a purely material world. Therefore, he needs to rediscover the meaning of his existence, his place in the universe created by God - he is its crown - and in tile Eternal Kingdom - where he is the son of the Heavenly King. The first step Ihat man must lake in order to achieve this is to relate: his enure existence to Christ's Incarnation, Passion, Crucifixion, Resurrection and Ascension - the rediscovery of baptismal theology which implies death (being dead to the world in which he has lived) and resurrection (into eternal life).
761 M c u o p o lil:ln E m lli:lln o lS Timidis, P rto r. P lI J 'O h U ,,11 .;" N .p JlIt; ~ 1. , ,;

CONClusrON

-AND PERSpeC1'lvn~

361
10

The response of tile Orthodox Church

the crises and

pmnv ""*Pt ,I trans, Paul Bnwno"""'I, Boch'lres'; SophIa. 20C )!. p. 7. i62 Dwntlnl Popescu. 0"".1 fori ,ilfim.;, Bocb..-. Nemh, 2001, passin > , p. 1113

" " " " ', w s t . n t I J ,

challenges of the society we live in must be found hy probing deeply and seeking for the eucharistic message from the eschatological perspective of life in Christ. The tileological research into the Mystery of Matrimony, together with the ecclesiastical liturgical experience, lead us to tile following oonclusions: In Antiquity matrimony was considered a sacred institution, aimed at creating a syrnbtosis between the theme of creation and that of the family. In the Greek and Roman cultures It was placed under the protection of the gods by ;1 p:lgan religious ritual including a blessing, bymns and sacrifices, Yel, it 'vas Ill" marrlage contract that gave weight to and Institutionalized the family from the social and legal point of view. The contract had very clearly defined terms and it was fairly well regulated, especially in Roman antiquity, where it represented the concrete form of marriage. The Judeo-Creek-Roman context in which Christianity was bom and grew left its mark on ~ 'O facets of Christian matrimony: _ firstly, the legal aspect - Christians abode by the laws of the land where they were born, raised and wedded; therefore. they respected the respective state's legal forms regarding marrimony: _ secondly, customs - certain CUSIOlns gained ground in Christian matrimony, too. This was not the case with the pagan clements which came in conflict with tile new status acquired by the Greek, Roman or Jewish citizen when baptized. In these circumstances, the Cburch kept watch and fought on two (ronts; thus, its aims were: _ to eliminate pagan elements (sacrifices, libations, licentious parties, pagan hymns and rituals);

362
-to

CUNUNIA - VIATAINTRU

IMPARJ..llE

CONCLUSION

ANO PB8SPBCTIVES

363

give new meaning and content to certain elements that bread and cup, and a Mystery, the

By studying the manuscripts, of the Wedding service:

we notice the following forms

could be kept, taken and assumed without conflicting with the Gospel (the ring, the crown, the common even the festive meal). In the New Testament, matrimony becomes

- the wedding as part of the Holy Liturgy; - the wedding which includes receiving the Presanaifced

Gifts;
- the wedding which includes receiving Christ's Holy Flesh and Blood and the common cup, respecting "Ihe local custom;" - the wedding outside of the Liturgy, keeping JUSt the "common cup" and the bread, the form which became or the between cup generalized in our times. BeginnIng with the twelfth century the manuscripts printed enchologues leave it to the clergy to choose two alternatives:

Sacrament of Marriage in which the vocation of the union into 'one flesh" (Gen. l, l4) is fulfilled, having as an icon the spiritual union between Christ and the Church (Ephes. 5, 19-33). Consequently, man and woman are united according to the Lord, and not to the flesh, that is, "in Christ and in the Church", waning for the perfection of this union in God's eternal Kingdom, so that they may be united,
in the heavenly wedding, with Christ the Bridegroom.

Ecclesiastical life revolves eucharistlcally

around Christ. That

either t-he Holy Eucharist or the common cup cenrury on, the common

cult763. The Church did not have a separate wedding service, in the modem sense of the word, before the manuscript epoch (I. c. the second half of the eighth cenrury) precisely because it wanted to keep
is why the Eucharist is the "firey core of Orthodox

and bread. From the sixteenth

imposes itself and the Eucharist is given up. Taking into consideration the profoundness

of the prayers and

the perspective acquired by the Sacrament of Malrlmony in tbe Eucharist, we ask ourselves the legitimate question: despite the liturgical splendour of the Wedding service, why is this (Sacrament), In which God begins the restoration of mankind, so simplified and meagre? This is precisely because it has been severed, cut off from the Liturgy and reduced to "several pages of service"; it is because it bas been hidden aw:ay and "confiscated" In a "prtvatc" state, losing its ecclesiastical it to be - it has been transformed dimension. From a "betrothal of the Holy Spirit" in eternity - what the prayers show into a marriage overwhelmed by earthly reality. Although the present should become eternity, although the today of the Wedding should become the time 01 God, eternity is reduced
10

this Mystery included in the Eucharist. The history of the creation of a special wedding ceremony is marked by the Byzantine emperors, particularly by Leon the Sixth the Wise (the nimh century A. D ..). By civil laws they made marriage in the Church mandatory for all the citizens of the the Church decided empire. This generalized the church (ecclesiastical) marriage lor all the empire's SOCialclasses, and consequently to adapt to the new conditions, by creating a wedding ceremony outside of the Divine Liturgy, for those who could not receive the Eucharist Oike, for instance, the emperor Leon the Sixth the WISe).
763 Nichifor Cr:llnlc, Sfi#!"' ~.... ed, cit, p. Ill.

historical time.

364 Western rheology granted greater Importance to the legal aspea and to the marriage contract. This affected the (Sacrament) in tl~1t the doctrinary richness of the Fathers and of the services wns overlooked. Modern theologians, instead of seeing in the Image evoked by St. Paul, the nuptial reality of Christ the Bridegroom and His Bride. the Church - as done by the Holy Fathers and shown by the Church services - dealt with this problem the other W:1yround: they attempted to explain the spiritual union between Christ and the Church starting from the 'bodily" matriage7 l> 4 . "If the only cause of the estrangement of the Matrimony were the incapacity or the infantilism of those who come to receive chis Sacrament,
01'

CONCLUSION AND PERSPECTTVP.s

365 of the in time,

of the Sacrament
Wedding diminished

of Mallimony.

But the separation has occurred

[rom the Eucharist, the sacramental

which

character

of Mallimony to a great the spiritual to face the secularized meaning of the

extent. That is why it is Imperative to overcome from the Liturgy; otherwise responsibiliry the Church
we shall be unable

disintegration. which resulted from the divorce of the Wedding has towards modern

society. as well as to give a dear, Orthodox answer to contemporary problems. Aaually, it is only the "eucharistic' the (Sacrament) of Matrimony which dearly illustrates

Christian teaching regarding man, as the image of God, meant to participate in the divine life itself_?66 For approximately nine centuries, Christianity did not have a special ceremony for IIle Sacrament of Matrimony; the latter was integrated eucharisticnlly, like in fact, all Sacraments. This ceremony appeared in the second half of the eighth century, out of
t111!

if

their

complete

lack

of

preparation to be

underestimated

diminished

the Sacrament's chances

alive. then at least the symptom would have no other Significance except for those common to human set-backs and failure. YCl, it is not only human powerlessness and insufficiency; but also the tacues of the institutionalized ecclesiastical bodies, hand in hand with the power of the State, which make this Sacrament of the Church a formal and mandatory condition for the social and civil recognlt ion of marriage. In other words, what we witness here is an "official" Ignoring or rejection of the truth of the Sacrament of. Macrirtlony76S. Despite a real weakcning of the ecclesiastical conscience, brought about by the estrangement experienced, from the Holy Chalice and by

Church's need to marry those who could not receive the could not be wedded during

Holy Eucharist and consequently

the Liturgy. The printing of the E lithologlll$confirms that until the Sixth and seventh centuries there existed two liturgical ways of celebrating the Sacrament of Matrimony in Church practice: - the more conscientious the level of the evangelical Divine liturgy; - those who had lost their eucharistic conscience were wedded in a separate service, without receiving the Eucharist . believers, who wanted to rise up to rigors, were wedded during the

the reduction of the intensiry with which eschatological feeling is the Orthodox Church hns not lost the true meaning

. 764 R.P.A .Rae~.L.Mdriag' ... I. dl .. p. t9. 765 C hrislo$Yannaras. Liherta"aM4,m~ p. 179.

766 Jean M eyendorff.LeMAri_" ... , cd. cil .. p. 10.

CUNUNIA - VlATA L'I1'RU IMPARAl'l~

CONCLUSION AND PERSpeCT1VES

367

Unfortunately, the second way gradually imposed itself and the first one remained somewhere in the memory of the Church, preserved in the old service books, This experience in order
10 10

However, such a solution cannot be generalized One must take into consideration as the various historical reasons which contributed necessary that the youth themselves

or Imposed. as well to the divorce

modem circumstances,

of the Church can solve the present situatlon, between Wedding

of the wedding from the Divine Uturgy _ First and foremost, it is desire to take part in the Divine Eucharist"767_ In order for the youth to desire this, they should first of all have knowledge of it, And it is the Church's duty to be prepared
10

overcome the unnatural separation

and Eucharist. Wilh this aim in mind, we submit for consideration the Liturgical Commission of the Holy Synod of the Romanian Orthodox Church the following prospects: Rerurning to the authentic Orthodox liturgical tradition, by republishing The Wedding Service In the Divine Liturgy, having as a model the Greek .Artbieratieo, which includes this ceremony _ see also the French ediuon -like the Orthodox Church in Greece has done - see Annex 5 - and Instructing the clergy and the believers. In this way, preparation, respect it will be possible, rigors after a more matrimony, exigent
wn a{

provide a response to this situation, Of course, It will never happen that the validity or invalidity of by this recovery of the

the Sacrament of Matrimony be questioned will be rediscovered,

Lirurgical Tradition; actuaU y, the full meaning of thls Sacrament that of anticipation of the Marriage Supper of the Lamb, to which all people are called to come by raising the matrimonial union between man and woman to the mystery of the spiritual union between Christ and the Church.

to wed during the Divine Lirurgy those who regarding

to

the evangelical

by

eucharistically integrating the Mystery of their love In Christ's Body, in the perspective of the Eternal Kingdom of God. Here is the conclusion reached by the Liturgical Theology professor at the Faculty of Theology of "Aristotel" Unlver~lty in Tcssalonikl: "It is significant that present day theology encourages the recovery of the connection between the MMrimony and the Divine Eucharist. Not only that, but modem liturgical research also makes Interesung proposals and offers the Chureh multiple possibilities with ~ view 10 putting these in practice correctly, from the point of view of tradition and also from a theological and liturgical perspective.

Anexe

Anexa 1:

Codex BarberinllsGraulis 336

Anen 2:

CodexCouli"lIs213 Randuiala disatoriei Impilra!ilor ~i a celorlalti

Anex.a 3:
Randuiala acruala a Talnel casatoriei

Anen

4:

Slujba Cununiei In

Manllserisu! Valla Mart, judo Bihor (1704) din

Anen 5: Slujba Cununiei al1ilUralli Dumnezeiestii Liturghii din Arhitrali/eQn,Alena, 1994.

Anexa 1: Codex Barberinus Graecus 336

(secolul at VIII-lea)
Textul original in limba greaca (p. 185-188), tnsout de
traducerea in Iimba fOmana.

L'EUCOLOGIO BARBERINI GR.- 336

o~ ~
ISIiH :..,_ .... ...,.t
VI.....

'. o Q o l l O O O .

S$ICONDA Bt>WOI:aI R1V60IITA

C\'A..-.i-

'"~-..

c.t...v AD1Z~
Tel. ()6S2;l6J'4
~I _ :

M a.... ~_ _.

LmJItGl<:B:!'

ct,.9n6.,*u.o.:il

Fu. oa2l'lm
~ IJo la!.i\fc:I" .d e~

2000

CLV WlZlONI I..rnJROICHi! - ROMA

372

ANEXA 1 - CODEX BARB15RTN(JSCltAECUS 336

373

184.1) Rug5ciune de logodna.

plI 2) 0 9EOS 0 atwlIlOS. b Ta Sq)Pll1lElIa ouvQyaywv ds OOTllTa Kat oVvOEOIlOIlSla8E<JEIIlS nOELS apPllKTOv. b VAO')'1)aaS JOaaK Kat' PJIDcKUIIKat KAllPOv61l0US aiIToUs' TfjS afjs ETla,),,),EA[as civa&t~as' aiITos EVAO Yl)<JOKat TOVrO US V TOUs oollAous cov (TO'OO&). 6811yiilll aiIToUs EV TlUlITt ~PY'" ciyae.jl. 'On EA1]IlW (II)KQt <j>lAavOp<olTl OeSEOc; imapXElS Kat col T~V S6~(all).

2) .Dumnezeule eel vesnic, Care pe cele despilrtite Ie aduni 'intru unire ~ ai pus dragostea legaturii neintreruptil; Cel ce i-a] binecuvantat pe Isaac ~ pe Rebeea, ~iI-ai anitat pe ei mosteni ffigaduintei Tale; fnsuli bmecuvinteaza-I ~ pe robil TlU acestia, N si N, povalUindu-i pe dan.-rii spre tot lucrul bun. C3 milostiv ~i iubitor de oameni e~ ~iTie slava iniillim, Tat'llui ~i Fiului ~i Srantulul Duh, acum 'ii pururea ~i 'in vecil vecilor,"

185.

1) Kat TOU SlaK6vou XYDIITDS Tas KEcJ>aXcl l \ p . W S

ETltvXETal

0 lEPEVs'

v.

185.1) ~i In Limp ce diaconul

preotul se roaga:

spune: .Capclcle

noastre ... ",

pva 2) Kvplf 0 9EOS ~P.<iill.b T~1I E~ t9vwv (allT~

I1"1l<JTEOO ciI1EII() $(KKAI)<J[av TlapSE1I01 IayVt]v. EuAoY1l0O'VTO. I1vfjaTpo TaUTa. Kat (lIW (JDVKat Sla<j>VAaeO ' VTOUs OO(lAO'U O O'V S EV Eipi\VIl Kat 0 11 0'11 0(9.rot yap TlpETTE lTldoa ~a, TIP.~.

2) .Ooamne.

Dumnezeul nostru, Cel ce dintre neamuri mal

Inaintc Ti-ai logodit Biserica, fcdoarl curatil. binecuvinrcaza logodna aceasta; uneste-i 'it pilzee-i pe robii "1Ii acestia In pace ~tirur-en gand. Ci Tie se cuvine toarn slava ~i cinstea.

186.

I) EuX~ els ycillOUS.

186. 1) Rugaciune de

nUllta:

2) nOlEL b S laK O 'V O S EUX~1IAEYWV'

3 ) 'Ell fip 1 \V 1 l T O OKUPIDU1l(1)9wp.IJ.

1) ''l'TI~P TO'UEu},O'yl)6l\lIOt Tel a T E c J > a vTaUTa Tij SuvallEI Kat a EnI4>oIT~0(l Kat evipYl(/. TOU ay,ou TIlIEUIlaTO'S, 8El)6wIlEV.

4 ) 'T 1 T E PTils avwllEIJ dp~VllS.

5) T 1 T E P TO'OEuXoyn9ilvai T(llI yafloll TO 'U TO '(V S (0) )W T~S' faAlAalas TO'II KUp[OV.

tv K a va

6) 'l'1I~P Tfjs ouCuy[as Kat OIlOIlO,as Tiilv aSEA4>W v~IlGlv TOUSE Kat Tfjo8E Kat Tils OWTllP[as aLiT<ii(v), TO'II KUp(OV IlE1)OOIlEV.

2) Diaconul Inccpe aceasta rugaciune, spundnd: 3) .1n pace, Domnului S ';' ne rugarn. 4) Pentru pacea de sus.
5) Pcntru ca aceasti. nunta s a fie binecuvilntatll ca nunta din Cana Gallleil, Domnului s a ne rugiim.

6) Pentru legiirnanrul ~iihtelegerea fra!ilor n~

~ i

(N) ~ i

em

pcntru mlInruirea lor. Domnului

s a ne

rugam.

prin puterea, pogorsrea ~ lucrul Ouhului Sf:i.nt, s a ne rugam,

7) Pcnlru ca aceste cununii

s a fie binecuvantate

374

Cl1NUNIA - VlATA INTRU IMPARATlU

ANBXA 1 - CODeX DARUCRINU SC'llA~CUS 336

375

8) Tiis nalla)'Las, aXP<1I1TOV.

9) Kat ~:T(a) TO nA'lpooal aUTOlI,(nUX(t'Tal) (, tp{,S )'l),wv' pv~ 10) 1871" '0 6EOS b O)'IOS.6 'lTA<1aa TOV iiv9pwnoll Kat K TijS s

8) Pe Prc<lstanla, Curata, Preablnecuvfmtata." 9) lar la sf'ar~it, preotul se rooga, spunand: 10) "Dumnezeule Ccl smn!, Care din {iiriin.i I-ai raCUl pc om ~ i din coasta lui ai F.lcul Iemeie ~i ai 7n50!il-O lui spre ajutor, pentru cl asa a placut slavei Tale nu fie omul singur pe pamant, lnsup ~aicum, Stapane, mtlnde mana Ta din smntul TiIu locas ~i uncstel pe robul Tau (.N) cu roaba Ta (.N), pentru cl de cltre Tine se iOSO!Ce batbatul cu femeia. UnCc-i pe d ii mtr-un gind; a~ lncununeaza-! intr-un trup, darui~e-Ic lor roada piintecelui, dobfuldire de prund buni. a Ta este stlipiinirea ~ a Ta este tmpiiri!ia ~ puterea, ~i slava, a Tatillui ~i a Fiului ~ai Siantului Duh, acum ~piururea ~iin vecii veciIor."

lTAEVpQ SaUTOU avolKoIlo~~aas ),vvatKa Kat av'~as aUT@ ~1j6ov ~ai' aUTOV, TO o.irTw s ap(aal Tij au ~)'aAUOTl11'l ~~ 1l01lO 111alTOV av9p<allTo(nt 1'ijs )'iis' airros Kat vW. 1Ei v !>lonoTa. EI;anOOTElAoV T"V XEip< O OV el; O)'lOVKaTOlK1j1'l}PIOV 1 0011Kat apllOOOIiT~ OoUAIf l00111'qIS E1'1)11OoUA'1 101011nlll6E, OTl napa ooii apllOCTal av6pt )'1I11~ 'OUIIt'~OV aUTOUsis OaPKali Illall. xaploal aVTots KaplTO VKOlAtas airrGiv, irrEKv(as <inoAavoLv,Kat ciKaTa')'l/(l)O TOI I6la)'CiI)'~II:0Tl OOV TO Kp<1TOS. Kat OOUtonv ~ ~OL).e(a TOUnaTpOs.

s.a

sa

ca

11) EtTa OTEcj> lcill$oTEPDVS. KpaT~oas airrwlI Tas 6E1;l(ls Kat

XlpaS. rrapa5i6wolV ci)')'~AOlS.

Ell Ka6apQ Tij Kap5I<;t,ep)'a(oIlEvoVS Tas lIToAas oov. L V yap Et 0 GEos tillGiIl. 6os TOUEAE11 IKat Olll. Kal 001 T~V 66I;av dva1T~(j! iTOIlEII).

187. I) Kat A E )'E l 0 lepus' Elp~"'l naOlV. ~) K?t TOUSUIKOIIO VAl),oVTOS"Tas K <I>o.).a S~Ilwii, enevX ETaL

lEpevs'
pv)' 3) KUPl 0 e~os ~IlWV. /) Ell TO OW T'1PlW S 1cou OlKOIIOI!

(<;t KaTa~lW craS Kava T~S raA1Aa(as T(lllOII allaStal TOll 'EV )'Qj!OV8la Tijs ()'~s napoII<rias. aUTO! Kat VVII. 5EOlIoTa, > TOUS SovXouscoo TOUTOV 'Os'1U80K'10as SO ouva<l>&~lIal aAA~AOlS. dp~lIuKat OJ!OVOl Ell QSta<j>UAaov 'rtuvov (IUTOlS 1'011-raIlOV ovci8ttov, Qj!lavTOV aUTW VTrW i(OIT'1VSlaj!civ(ll Eul)oKlloov, Kat KaTa~iwoov aUTO"Stv ),~PEl lTiOVlKaTallTfjoal

11) Apoi ii cununa

~i, lirtilndu-Ie mana dreapta,

ii darui~e

unul altuia.

187.1) Preotul spune: ..Pace tuturor".

2)

~ j

in limp ce diaconul spune. ..Capetele noastre .. .", prcotul

se roaga: 3) .Doarnnc, Dumnezeul nostru, Care, in purtarea Ta de grija cea de mantuire, ai blncvolt In Cana Galileii a a ru t.'t nunta cinstitil prin venirea Ta, lnseu ~I acum pc robii '1'11a1cestia (N), pc care ai binevoit a-i insoli unul eu altul, plize~tc-i in pace ~i in bunii in!clegere. Arata nunta lor cinslit1l, fereste patul lor nclntinat. Binevoiestc sii-~i petreaca vlala lor fani prihand, ~j-i lnvredniceste pc ei sa ajung.'i biitl".Inqi fericne, cu inimii curata, impiinind porundle Tale. c . '1Tu e~ti Dumnczeul nostru, DumnC"leu Care milui~ti ~i m.antuie~ti, ~i Tie slavll in.'1I!llm,impreuna ~ Celui j rarii de incepu! al Tau P1irinte ~i Preasflintului ~i bllnului ~i de \'ialii ffiditonllui Tau Duh, acum ~i pururea ~Iin vccii vecilor."

376

CUNUNIA - VlATA INTRU

IM I'A R A 'fIE

ANEXA I - CODEX BAltBERINUS GRASCUS 336

377

188. 1) E vX ~ TO U K O llJO U llP lO U . 1I0T

pvS 2) '0 ~O S b lIQ V T OlIol~aos T li L aX tli oov K O \ aT pcO O O S T ~V OLKOVI.lEVllV K O l K O O I.l~O OT ~V aT cj>O IJOlTQ V TW V TWV S V lIE lT O lllJlvW iV T OOV, K O LT O 1I0T ~PIO "T O KOlVOV TO liT o T O tS n o O U V O #E l<10V P O SY Q JlO V O L V W V 10 U X O Y 'l<10 vX O y(q lT K VE VE lT V E U Jl(lT L K 1\_'O'lU A oY IlT O I O t & S6~oaT ol T O lIaV T lJlO VK oL n K 3) K O L JlE T el T O 'AJl'lV, JlE T O SlSO U S' V T O lS' ils C W 01l0l0U O T K O lllW V IO S, lIO X u{1. Q

188.1) Rugiciune penuu paharuJ din care beau cei doi miri: 2) .Dumnezeule, eel ce toate le-ai facut cu puterea Ta ~ail zidit lumen, ~I :II Infrumuse~t cununa tuturor celor racute de Tine, ~ i acest pahar de obste, pe care I-ai dat celor ce sc tosotesc prin unlrea nunul, bloecuvmteaza-l cu binecuvantare duhovniceasca. Cli s -a bmecuvantat oumele Tau ~i s-a preaslavlt tmpara!ia Ta, a Tatiilul ~ai Flului ~ a Sfaotului Duh, acum ~I pururea ~i to vecii

vecilor."

189. 1) E uX ~ Q A A 'lE lS yaJlous. pve 2) '0 T O U 1I0V T O SK O O IlO U IlJlIO U PY O ee6s, 0 T iis cj>uoew s S S E V peT r,S K O t TO UY clJlO U 1J01l09tT llS ',( > T O V T O Jl~ ~SEX V K T O V V dvm rropa col ev8oIC ~aoS', Q X A a. Sla TWV Q Y (W V U y p o c j> W v (IO r[plOV dv06d~os T /W Y Q JlO v' ( > IT X aoos TO V avtlpw IT ovK O i' eL IC O Vl<1~VK O L O llo(w eJlVK O I O U C EveO S' ~ ~O lleO VK O i' O U T O V ( obT Sla T O O U T W S E <1(1T ii <16 IlEY O A E .16T llTIl~ T O V livtlPW T T O V ciP L l, 1l6vovetvol ErrL T~S y~s, aX X ' IC T iis T TA E U pQO O T O tl S Q V O lK o8ol.l~<1oS /flY U V O iK OK O t 1iIO O 0SoliT oils ds oiIT , ' <1U (uy(ov K O t aapK o JllO V , 0 K O t EU A oy~aos o.bT ous E ilT ~v' oveaVE<1~ K ot nA llpcO O O T~ yilv, K O t 1(0T O K U plE O O o.TE ls-, O T E Vb X 6yos Ev aim ~S <1ijs xaplT O S (pyov Y w T O K O LE nX ~pw oE " T T el T O V

"i>6<1W TOT ijs Y fiS, T

189,1) Aid rugiciune de cisitorie: 2) "DlImnezeule, ~ i Fiielitorul lumii, Care ~ lzvorul vie\il tI

Legiultorul nuntil, Cel ce ai binevoit sa nu fie nelegluire la Tine aceasta, ci prio Sflntcle Tale Scripturi ai aralat nunta cinstltll, ce l-ai r:icut pe am dupa chipul ~i asemanarea "a ~I I.-.Iitnsotlt cu un ajutor care sa ji fie asemenea, pentru eli a~a a pHlcut mllririi Tale, s.'i nu fle omul singur pe pamaot ~i din coasta lui l-ai plamildit fcmclc, ~ii-ai unit pe ei spre tnsoure mtr-un singur trup, Cel ce i-ai binecuvfintat, zicand. ,creeli ~via inmul!lli, umpleu pam.'1nrul

eel

~ 1

IU3\i- In Sliip.'inJre., lac cuvantul harului Tau faptil s-a facut 1

~is-a

umplut

p a m a n tu lu i.

to:IIi fara 1

378

CUNUNIA - VlAT)l INTRU IMl')lRATlE

ANEXA 1 - CODEX 8AR81lRINUS CRAECUS 336

379

'A V T O S S E < J1 T OaJja(H X E ii W VU 1 T U V TVI,iP llO O "O (1 Il8 0 V A O V , T T W VT 0011 T o v lk K at T ijv S O V A ~ V OOV T l\v O t, O T L1 T ap ao o ii ap ~ o 'E T a L Q V S p L I1V l]' l~ lO V aU T O lSTOV yc i~ o v aV c iS L ~ O E U A 6 y~ O "o v Y T ' V, a U T O Od V o S o U S ' K at E ~ 6 S o U S 1 T A ~ 9 v v oE V ay o T o lS ' T ~ V 'w ~ v o ', v O U T o o E V E lp l]V ~ K a t V y E tq S la T l\P l'lO O V U T O U sO T c ! V, O , > a .V W O O V T O U s, 9 E 6 s, T U o ii x ap l T l. O "'E ~ O V aU T OU s tV OU (:,

a w c !> p 0 o V v u

K at O E llv Q T l'ITE U > .& rllO OaU T O U siv Y l]ptl n (olll K at 1 T (O T 1 l. V Q O aA E U T (jI.iP lO O l o irro iS ' ~ o K p6 T llT a ~~(pciiv, xcip laa l aU T o lS &

insuli Tu, Stapllne, Imparatul tuturor, cununa-i pe robul Tau N ~l pe roaba Ta N, pcntru eli Til al legal fcmcia de biirbal, preacinsteste dWitoria lor, blnecuvlrneaza intrarile ~iiesirile 10(, umple de bunata!i viall lor ~i ii p~z~te tn pace ~i in sanatate. [ncununeazji-i, Dumnezeule, prin harul Tau, Insoteste-i in in!clepdunc ~icinste, binecuvinteaza-l cu batcine!e lini~tita fi creclin\ii necllnliti, cffilc lor lungimc de ztle, cffiruicc-Ic loom puterea, ca sa ailX i frica ta ~sia cerceieze eele ale Tale; e L i roada piintecelui lor, veseleste-i ~ ai pe ei cu vederea filler

flicelor lor;

1 T aV T o 1 T lS E ~ loTOV lO tS t cl> 6 P o v K at ~ V E IS 'o ~ IlE ).~ T l'IV ,0 S ' E , 'o T 5 a U T (jS ' K a p lT O V O lA (a SO U T W V .iic I> p a V O U T O U s V b p a o H u ttiiv K ' E VO E airrtiiv K at 9 V Y O T E P W00s O U T O lS 'V a O l E y K O U X (j)~ 0 V O U S T ii V' E 'K at & ~ lq O O UaK E n O ~ E V O U S ' iv T ~ V alT O (JT oA U Vc1 w ul]v ' l~IO S ' E llT (1 l> T ;;, Y c lllO SK O t q K O\T l'IcilltO V T O SN o (, K U P lb 9 E 0 s~ ~ tiiv . ' ', E lT aK O O O O ~ o o v,b lT o p aY E v 6~ E V OE V K avo T ilS ' raX lA O L aSK O t Vq S ' T ell!yallo v o U A o yfto aS ',b Kat S u l T ils ails lT o po u u las eO U ~ O T O l1 p yl]O E V' O U T ~ ,T O i& Jp fls o lv o v IlE T allo A o o v ' T O S ', aS aU S E a 1 T O TT o o vC rn a v T W V . X O Y llO OT~V au {u y(av T O i)S o V A O oo u a fU V U T O U S E a1 T ilS 'S o V A lle; O UT ilO S E ,K o 9~ S l'IV A O Y l'IOT < 1 Il K O as 'A llp o all K at T T tVI:clp p av ' E U > 'O Y l'lO OU T O U S ' ST (1 Ilio oaK K O t Va W T T V'P eIlE K K av.E uX 6 yl'Io O aU T O V S ' S 'T O V'laK w ll K at T T tV t V w P ax l)A , o T ~ c!> civ w ao v T O U s S T O V'I(j)o ~ c!> at T~V A O E v e9 .W S ' aV W K T O VM w iio iiv K al :U ~ c!> w p avK at ~ O T w a(lV l O c!> T aA llO u V ' o tao m JT o lS '.S E o n O T O .Q T E v C (O V T E S ' (A E l 8 1 a lT O V T O S , at T O I~ T ci lv K ao u lT P O O eX O V eis T~V c l> w v~ T fie; 8 E l\o E (, au n i)v ' y~ v ~ el]T W Ta v ~vO V T o lST O P 'lT ~ V S u I T o ii n p o c!> 1 \T O tY O V T O S 'H yu v 1\ O O U UA ,cd salllT E A O E 'v 9 ~ v o vo o (V T O lS K A [T E :alViis O lK eas OO'V, ulol S T a o u w e; V E 6 c!> U T O L W U II'A1T iis T p o n iC 'IIS O O 'U[O O U , OtA VK 4 ' ' O V T WE U X O Y llO T iO T G 6 p W lT O Sc !> O ~ O U ~ E STO V , Lciv 'b V O K V P L O,V 'On o o D ~ O T lV ~
j

da-le lor ca, Iliud1ndu-sc in Tine ~iacoperip de dreapta Ta, sa spun.i cu glasul Aposrolului: -clisatoria 5 0 ; fle cinstit.'i ~ipatul nepiingaril>. ~, Doamne, Oumnc:zcul nostru, auzi-ne pe noi, Tu, eel ce ai venit in Cana GaliIeii ~i ai binecuvantat nunta, jar prin
venirea Ta ai f3cut minuni, schimbind apa in vin. Insuu, Stapfule al tuturor, bmecuvlnteaza insolirea robului Tau, N, ~ai roaber Tale, N, precum i-ai binecuvantat pe Avraam ~pi e Sara, blnecuvinteaza-i ca pe Isaac ~ipe Rcbeca, blnccuvinteaza-i ca pc lacob ~ pe Rahela, Incununeza-t ca pe losif ~i pe Asineta, ea j pe Moise ~pic Semfora. $i sa fie ochii T~i, Stilpftne. privind totdeauna cu milosuvire asupra lor, ~I urcchllc Tale luand aminte la glasul rugadunii lor. Sa se impllneasc3 in ei ceea ce s-a spus de p ro o ro cu l care zice: -Ferneia la, en 0 vi\li rodnoarc lntre peretfi casei tale, Fiji tili. ca nlsre vl~stare tinere de milslin imprejurul mesci talc; lata, asa 0 s a fle blnccuvnntnt omul care se teme de Domnul, eil a Ta este lmpiira\ia ~piuterea:

"o all\ "lO E ".' ~ K at u u v olllS ,

Anexa 2:
Codex Coislinus 213 Randuiala casatoriei Ymparafilor ~i a celorlalti

(secolulal XI-lea)
Textul original In limba greaca (p. 277-281), lnsolit de traducerea in limba rornanii.

all1.IOTW:ac4 ' ...... 1 & UTVaOIUI ..SUI,I.IA.

a ..- ........
A .~ M IJ).& . ...

.c..M. ...

----------n------L E M A R IA G E
COIIII-"':' ...., ....
1rSOlUlC." 'lUi' ~

~_

~ .0 I_ L A .O y lI0 J ..~ ..1 IIIL L O III'tN ... NInIOIl ... ~

a .IIf& m .~ ... .~..s. ..M II:IT.

...... AIQIOIII.,.

""' ......... ...oux 0 .S 1 : I V I I f t C It. . lM

~._ .......... --

CL1It .....

_..

e .~ d

.'AIM.

.... QllC:l(ftI.

_ ..

3 82

CUNUNIA - VIA,.'!'

IN T R UIM P A R A T lIl

ANEXA Z - CODEX COISLINUS 213

38 3

RJTUSMATRIMONw.ES OMNES

RITUSMATRIMONIALES OMNES [Coislin, 213, IT .J O J- 104 (COl); d. G.B.!, IT. II9v - 122 (BES)
[G 1 1 : NUPTIAE

[Coislin, 213, fT.I01 - 104 (COl); d. G.B.I, IT. 122 (BES)

nsv -

[G1 :R-I) : titlus ct rubrica prior

T atl~ Y U 'O IiE V lJ rrlIiV ~O T j)O IS 'llao lX llo lv I(al X O lm iiv. E !'1 T Q ;~v 6Eiav A E IT O U P ')'(av ,T O OciP X IE ~~ E O T 6 iT ~ E V T lii 'P O T E I'll, T lap(o oT oV T al 01 I!E llo V T E S ' {o iy vu o8 al IT pOTWV Q Y [~v 8upW v. b QV~P (I( *~IWV. ~ S E Y ~ l~ aP L O T E p6 iV . , A T lO I(E lV T O tE E V T il * ~L C ii IiE P < l T iis T P O IT E ''lS 'S al(n J> 'o. 80 0, S xpuo_o & ';K at O tS 'lP O & ';.'0 IiE V O lS 'lP O & ';arrO V E U Iolfp O s T el Vl * tla , 0 O E pu oo & .; T lp O ~T Q aP L O 'T E pQaU V E Y 'Y U< illljA lo lv . x , s
IGI:SI: collects diaconaJis

{G1:11:oratio 1 nuptialts

K al o< !> p oy [o aS'~ I( T PCT O il T eiS K E < I> A as < iivV IIIL < !> (IoV T lb ci~lP U S , X Y E . 0 S ,ot< O V O S U v aIT T 1)v . O E v d pljv'O T O U K u p[o u l)('l9W IiE V . ')'lT ~ P T iis aV W ecvdp~,,'lS ' K at T ijS O Io lT 'lP (as. 'T T IE P T iis d p~ v1 ]S T O OO U lilT Q V T O S '. '.rT lE P ,T O OciP X l(rrL O K 6 T 10lJ v T O ll 6~lV O S '.tE P Io lO U V 1]S '. ~liw aV T L X ll< pC JE Io l$ '5. Ialiov ~S ' K at T O Otp yo v T lO " X C L PW T O O VaU T o li K vp tou S E 1 ]eW IiV . 'T lT E P TWV U O ~tO T aT .lv . 'rrrp T O O O U lllT O ~E II~o aL at U T l()T a~O L . K 'T IT E P T lO v S O U A W O O 9 E O V T O U S EI< 'al T ijv8 E , T < iiv VIIVt VT IlV lJO T E V 0 J.lE V W A ~A O L K at T ~ S ' O IolT 1 ]p(QaU T lo lvT O UK up iou VciA !;, ~ I> E 1]9 < iiI!E V . 'Tnep T O U T I~p aO :< E 9 ~v alO V T O t~T(KVa ds S L a8 ox ~v Y E V O U S , K al navTa rc T lP O ~OWT1]p(av al T ~ J.laT a, T O V K up(o v 8E 1 ]9lO J.l.E V . 'T IT ep pO U p u0 9fjval ~lias a lT OT lao T )S '. 'A V T 'A a~ oO . oooov, (>'l1]oov. T 1 j~ lT avay (os ciX p aV T oU .

[Gl:R-l]:tidus

e. rubriea prior

Randuiala care se face la logodna

t mparaplor

~ia

celortalti

Dupl Dumnezeiasca U,urghie, liind arhiereul In alw (Iocul unde stan preotii), eei ce vor .1 se tnsoleucl vin In fa? .fin.dor uti (u,ilo, tmpiritqri), blrb.rul de-a dlUpta ,i (em ';, de-a sd ~ n ~iso pun sq>atat tn p art ea dreaprl , mesol doul inele, (unuJ) de our fi
(alrul) de fier, eel de 6 Indrepta, (Intors) sp re d re ap' .. iar eel d e aut .pre

.tanga.

lipite (fo art e a proape) unul de alrul.

[G I:S ):coU .., di> .c:onalis ..

~idupi
ee arhiereul peeetluiesre de rtt.

ori capetele mirilor,

diaconul ..ice ectenia: In pace Oomnulut s1l nc rugiim. Pentru pacea de sus ~pientru maruulrea...

Pentru pacea a loatil tumea...

PenLru arhleplscopul nostru (N), pentru preoua, ajutorul, dilinu- irea ~pientru lucrul nlllinilor lui, Domnului ~ane rugam.
Peruru prcaclnstit]! ...

~$i'- ' S U p U M...

Pentru ca sa ne fie sprc ajutor (sa lupte Imprelln.~cu noi)

Pentru robii lui Dumnezeu (N) ~I (1'1), care acum se logodesc unul cu altul, ~pientru m.~ntuirea lor, Domnulul s a ne rugam. Pentru ca sa ne In;ln[uia.~:1pe not de toara

A piira, mi\ntui~te, miluleste ...

Pe preasfanta, Curata ...
[GI: I]:o .. tio I nupcialis

384

CUNUNIA - V1ATJ. rNTRU tMPARJ.:rtE

ANEXA :1 - CODEX COISUNUS

213

385

K at T O U T W Y O lllV < olv. E T a. I > apx'jl6s' V).E 1'X '0 9E cS s (, 0"."'0S ". (; T O & O P 'lI.lE V O 1V V O y';' vO T lJT aK oi C vets auv&o~ov 6.00E 0E "'S Tlf)(l~ dpp~lC T ov.I > E Ii).oy~a~ 'Iooate K ol 'P E IlI(I(avK C ll1().~P O vO IlO ~ 11rO U T ~ ~ otj~ dV C l6E L ~C l o1'ye).(as' O s ~tlT airrlls E u).6Y l)oovK at T O U T O ~T O U S& G ).ou~ oou, b6~ywv C lirrO U S (V lT avT t ipY Ij) dyC l~. E K < I> ~ V llaIS ' 'On E ).e1]I1W V K C lt ",.).dvSpW lT OflE os bnapX E I!I I(ot col S T 1)VB o ~ovdV O onE j.ln O J,lE V n O T p l, K at T tji Y lt;> .K at T t;>ay((j) .T t;> nV E U J,laT I. (Gl:21: oralio II nuptiaJis K at T O ;;6.ol(ovou ).iyO V T O S"' a > kt< j> o).as.(; apX 'E P E U s E lIE U xE T a.' T E K K ).~ O (O lTapOEvov V aMv,

~pie cA nd [diaconul] :&ice_frca, arhiereul se roa&f: DumnezeuJe eel vesnlc, Cel ce pe cele despaqile le :tduni intr~
unlre ~iai pus (ai asezat) neinueruplli legatura dragostei, Gel ee al binecuvantat pe IS A A C pe Rebeca, ~ii-ai aratat pe el mostenltori ~I al I1Igaduin\eL Tale, Jnsuli binecuvinteaza-i ~pie robu T~i acestia, povaluindu-i pe ei 7n tot lucrul bun. , Eefonb (cu glas lnalt). C:I mllostiv ~ iubitor de ~ame~ j Oumnezeu ~, ~I Tie slav~ inAl\<im, Tatilui ~i Fiului ~Si lantulul Ouh,

~. :
D oarn neamun

(G1:R2]:oratio

n nuptialis
logodit

ne, Dumnezeul nostru, Cel ce dintre

.'.
arhiereul se magi in

K 6 p .E (,

0 E 1 ls ~J,lWV, 0 T 1 )v E ~ E e v w v

~idod diaconul %iu: Capetele (noastre)...

J,lV l)<1T E U O aJ,lE)ESa"U T tji VC

E U ).O yytaOT el IlvijO T pa T aU T Q .K O t EVOlaOV, xcl Sla",u).o~ov T O U S V S ou).ous aov V E lp1\vu K at bllovo(q, E 'E K < I> ~IIl)CSt'ot y ap nplI1 naaa S o ~o , TlIlr1, K at 71 npO C 7K V V l)C 7 LTScjl nC lT p!. [Gl:R-21: rubrica postrema de annulis Kat ~(TQ T O AJ,I~v, n.S (& .o, T tji av6pl T O Vxpuoow O O K rV ).IO V , T O V 016\')pow6 E T O Y W O ,K LE K IV O avn6.6Oaa. . < TOUTO~ aU~).Ol>. K C lIoirr., ~ pa'T ~C 7as0 aPX lP E U s O V J,lllA E teEaS & ~ lelS lT dl.~1\). .. v. K al K poT oiiV T E s ~ pX O V T al. E

TI-:u Tie Blserica, fecioara curatli, blnecuvinteaza logodna aceasta ~ I uneste-i ~ipazeste-! pe !'Obi!Till in pace ~iin buna !nlelege~. Ecfonis: Cil Tie se cuvine toala slava, cinstea ~Ilnchlndclunea, Talalui ... [G21; CORONA1'IO NUl'TIAus [G2;R-l):lltulus et rubrica prior la T O U Il ou VOO&. ~Y O U J,leVLj.lT U8V IlL O T O U .at ),{1'O ool ljIaA llov O K p~{. M aK aplO l ncillT (S 01 < I>oIloU J,lE,T O il K U plO V K al E ),O O V T eS T O & vo . llpO eO O .O O T lJP{ov, ).O O U O l"I).).1\).W V T O S xelpas, K at 10T aV T a. llpO dllO <

'

[GI:R-2): rubrica

p ltrem o 2

de annulis

..

~i dupl Amin, se eli blebatului inelul de aur, iar eel de Iier - femeu, [iar) aceia t dau unul .huia [inelele]. ~i, pnindu-Ie ~ acestea, arhiereul unqte mana lor eea dreapd.i pnindu-Ie [ei 1 ,lei afa.rl.

[e21: CORONlI.nO

NUP11A.US

I i

B ejl06).O V T OE ll T aU T <!l at C 7T < j>ovw 8ijV C(O P X O V T alS U I ' K l. l

[G2:R-l):titulu$ er rubric. prior . tar dac1 var intra tntru acculi [sJujbi) s a se ,i cunune, incrl pCln mijloeul blsericii, .du,i cu tlmaie", ~ se zice Psalmul ~27, :erici\i to ~ eel ce se tern de Domnul. ~ivenind tnaintea jertfelnieului {aharulw} Itidau drwnul la milnJ ~ _u tn fa", .finrelor l1fi. Jar pe ~ e :~ ~u

i!xov npo~'Q ()~ E V O . K al C 7T E $avo660, K al II0'T I]P lO V bci).ov n).~pE S T <o"ay(w v eu"';'v . A lT 6.:E .,aL liE E v ~ 8dq T pa"{11 II0T I]P'O V
O lllOu.

Sfiopte.

pahar de .ticIa, plio cu vin. Mast sUOt pregitite mai dinainte un potit avind .Oaron!.e miLltnainte doui

,i

cuouni,

.i un

[G2:S): collecta dlacana!ls

[G2:S]:coUecta diaconali.

386

CUNUNIA - VlATJ. INTIlU IMP!l.AA'flE

AN2XA 1 - COCIiX COISLINUS 113,

387

(cli"

~at TaU OlaKO VO>''YO VTO S' flv U 8E1J8W J,lE K.al V

dp~vuTOO Kuptou

',l'rrfP, TOOciPXIE1tlOK~ltOU ~'lGlV Tol) 8etvoS. [E"..,(71)VI1S. OVTIXflojJO o, IG J,lOV~SKGl S5. Toli lp'You TGlv xupGv abTOO. TOU Kup(ou 8E11ooI1EV. l'rrEp TW V OovXwv TaU e.;OU TOIiSeKat Tl108e. TGlv O'WOItTOI1.h",lV 6ll1]AotS ltpOs -yci110UKo"""lI(av. Kat 1iis a"'Tl1pias aUT"'V TOO Kup(ou o.I)S<jlI1EV. 'l'lttp TOOEUAO'Y1}6ijval TOV -ycil'OVairrGlv TOV V Kav4 Tiis raXlUa(os, TaU Kvp[ou 8e1JOOI'EV. 'l'1tE~ Toil ~apooXceijval airrois a~POOwl1v, ilj1oq,p<><rW !)v ,Kaprrov KO lAlas 1Tpas TO aVl1~pov, TOU Kuplou 8eI)S<jlI1EV. 'l'lT~P TOOEbc!>pov6rjval airroUs EV OpaaEI ul"v a irrw vKat ell'YaT~p"'v. TaU Kl/pLOU8e1JOOI'EV. Kat illTE. lTciVT.'" TGIVXpO{OVT"'V. p Tils rravaYLas aXpciVToU.

o .s

~i rice diaeonul: Cu pace Domnului S<~ ne rugam. ~i ccl.lalre; Pentru erhlepiscopul nostru (N), pentru sflntirea, ajutorul, intarirea ~l lucrul mli.inilor lui, Dornnului s .'i.ne rugam. Pentru robii lui Dumnezeu (N) ~i00. care acum se logodesc unul cu altul prJn unirea (impii~i=) nunlli ~i pcntru mlintuirea lor, Domnulul s,\ ne ru~m. Pentru ca s.~fie blnecuvantata nunta lor ca ~aiceea din Cana Galileii, DomnuJui ne rugam. Penuu ca Ii se dmJlasci lor inlelepciune, lnJelegere, rod pantecetul spre folos, Domnului s a ne rugam. Penuu ca s a se veseleascl ei la vederea flilor ~I a meelor, DomnuJul s a ne rugam. Pentru ca s a Ie dilruiascl lor ~ni oua toate cererile spre roantuire, Domnulul ne rugil.m. ~pi entru to\i eel ce au trebuln!li. Pe Preasfanta, CUrata .

sa

sa

buna

sa

IG 2:l l.oratio , coronariorus

'0" ).(YOJ,l'v",v. 6 o.PXIEPEUSEUX(Tal. '0 6EOS 0 aYlOS. b lTXaaa, TOV UvOP"'ltOV, EK TrjS It).~lIpiis Kat
airroil ciVOlKO OO J,l~aa sYI/VaiKa. "'0 1au(tvcas OUT';; P01100VKaT' a irro v ,Sld TO OVTWSaplaal T6 a6 ItE'YaAElOT1Jn. IJ.~IIOVO VEival TO V G V 0 t VPW ltO ltL VE
\ .. . .

(G2;l);oratio corenationis

Dumnczeule eel sf1int, Cel ce al f1iCUI pe om si din coast:l. lui ai zidtt femele ~l ai pus-o pe ea ajutor l~ngft el, pcnllU cii asa a pl~CUI

Zicand aces,." arhiereul se roap:

TijS Yfis'

stralucirii Tale

s a nu

ric singur omul pe piilTh~[lt; insu!i ~iacum,

aUTOSKal vuv LlfalTO Ta E~aIl6oTElA O " T~V Xftpa cou t d'Y(o\l T K(1TOlK11 1JP[O0V011. Kat aplloaov T(ji 80V A<i 'ovTIj>S lO eT~V SnvArlV ~Oll T~v6E. OTt ltapa aUTOOs
001)

Stiipiine, trirnite 1l1.'tn Ta dIn sfiinrul Tilu locas ~l inso!c~le pe robul a Tau eN) eu roaba Ta (N), pcmru ell de Tine se lnso!~e barbnrului
1 .

aPI16,ETGI avSp\

YUV1].

O'uveuov

ferneie: uneste-t tatr-un

''nd ~tncununeaza-l intrU dragoste, uneste-i

E ~ bllo 4 > p ;'06 v lJ, OTE4>civwaov a.irrous Q'YaltlJ,V~IOOV aUTOusElS ~apKav u m v , xapural aUTots K ap T rllVK O IA ta s aiJT W v, EirrEKVla5'

ev

alTO).avalv Kal dKaT6.'Y~TOV SlO'Ywyl\V.

intr-un singur trup, d1i-le lor road~ pantccetul, bucuric de prunci bun)

~ipetrecere

Ecfonis: C'l a Ta este s!lIpania ~I a Ta este Ymp1imlia~piutcrea

c a mde

prllmnit

'E K < Iv>l1al!:' 'OTL O{lV T O KpaTOS.Kal aoO ~ ~aalXdo. Kol ~ w

OllvaJ,lLS, Kat ~ ~o{a. TOO naTP6s. KOt TOU rtov, Kat TOOdy(ou nVEUIlOTO,. viiv Kat dE L

~silava, a TallUul ~ai

Fiului ~ai Sf'fIntulUi Duh. acum ~i pururea.

IG 3 :R -2 J;rubrica coronationis
Kat !lETa TO 'AIl"v oTl<>l ciJ,l~TEpoVS.Aty",V'

[G2;R.2j: rubrica corona,ionis ~idupi Amin. Ii lneununcu1 pe amindoi, zic~nd;

388

CUNUNIA

- VlATJ. INTRU iMPAR}.nl!

[G2:R-4I:communio poculi

oov,

intl1(V T4i avSp(' K(ip\ I > SEbs "'I1W V ,00(11Kat Tll1ii i(1T~Voas airrov, int ~ T6 yuvalKl' Kupl I > eEOS "'Iliiiv. 8 6~Q K at TLIl6 ' EO'TE4>avO'a,aVT~v. [G2,2) : onuio Il coronationls Kat O'u~nXlea, dAA1\AW VTO, oE~"lS, AtYEl' Elp1\1111ndor. '0 Ol<:lKOVO as KE4>aXas'0 aPXLEpEUsEUxETal' ST' . KUP'E b flEos "'IlW VI,> (V T6 O'WTlJPL(OOOEl'DUOlKDVOI1Iq. KaTa~l<""as EV Kava Tij5 raX,Aalas TllllDV avaliEieal T~)v yallDv &0 Tfls aijs napow(as' aUTOSAanDTa Kat vW TOUs8oIlAO'\),aDU T6vIiE Kal T1\VIiE. ofls eV56KT1O'a s(J\)va",a~valaAAnAO lS, ELpnv' EV QKat OIlOUO(q. ola<l>(JAa~ov ,TIIlLO'Vairrois TOV yallOV civaliEl~O'V. al1(aVTO'v U VTW VT~V KO '(TlJ olaT1\plO 'O V, V (iJ<:lJM SWOaVvrwv T~V T aVIl~(walV olallEivUl EUOOK'IO OK, alKOTae(waDv airrovs EV V y1\PEln(O'vl K(lTaVTijaal EV KaSaN T6 KapSLq .EpyaCO'l1lvO'vs TOS EVTOAas

, 'E K ~lI11o.LS ' LV yap el I > SEos l!!1 & lvflEbs TO'il l).eElv Kat ar!>(HV, Kat col Tilv soeav civanIl1TOIlEV. naTpl, Kat T4il T~

rte.

IG2:R-3):communio praesnnctiflcatorum Kat I1ETO TO 'Alll!v AEYEl' Kat KaTa~(W O'ov ~1l{iS l.E01TO'T aIlETa napPlJO'(aS. Ta E~ijS. '0 Aa6s' Ildrep ~ Ilw v. Kat Kat KpaTwv TO nOT1\plOv ),E'YEVTa npOlJYlaOlltVCl TolS aytOlS.Kai KDlVWVEiairrDVs. IG2:31:omlio poculi communis flTO.notEi T 1 )l' E i.')(1 )V D & KDlVOUnOTlJP(Ou' T EvX~ TDUKDlVOV nDTlJP(OV' '0 eeos 6 Ta rrdvrc nOL,;O'a,Tn laxu'i 17DU ,Kat aTEpeooas Tt]V DtKOUlj~VTl VKat 1(0<:rI1~O'T, OV < :rn4> avo V T W l' a vna TroV nflTOllJl1l'W V uno aDil, b TOV VSwpELS olvov I1ET~aAwv Kat ElllT)'1\O'as EUcppooV"1 T6 lTfls aijs dyaS6TlJTDS TOUsEV T4\ yall'll EV Kavq TijS faAlAa(as, Kal TO nOT1\ptovTO KDLvO VTOiJrDTeiS ovvacj>fJEi<: rnLpOs yallDU KO\vwv(av EU).0Y1JaDEUADY(q V .nVEUllanKij . EK~VlJOlS" "OrL EVXO YlJTa 'v TO ovolla. oEaoeaO'TalaDU hJ (aO !laalAE(a. TOi) naTpos, Kat TO'i)rtou, Kat TOUaylou nveUl1aTO'S.
vvv,

AN1!XA 2 - COOEX COISLINUS

213

389

La bUbat: Doamne, Dumnezeul nostru, cu mirire ~ciu

cinsre tneununeaza-l pe el. La femeie: Doamne, Dumnezeul nostru, cu m3.rire ~ciu cinste tncununeaz-o pe ea. [G2:2): oratio n coronationis ~uinind <Ire.pta lor, ";c~ Pace tuturor. Diaconu!: Capetele lnoastrel. ArlUereul.., lOOp: Doamne, Durnnezeul nostru, Gel ce in Cana purtarea Ta de gri~ cea man~itoare ai invrednicit

binecuvinteaza-I cu binecuvantare duhovnlceasci. Ecfonis: Cil s-a binecuvantat numcle Tau ~i s-a preaslavlt impamlia Ta, a Tat~lui ~l a Fiulul ~,ia Stantului Duh, acum. [G2:R-4):communio poculi

'. ?

G:tlileii
arlita nunta cinstltli prin verurea (prezenta) Ta; TIl msu\i. Slilpane, ~l acum pe robii T31 (N) ~i (N). pe care al binevoil a-i .'nsO!i unul eu altul, pazeste-l in pace ~I in buna in\elegere, anna nunta lor cins!ita pazeste patul lor neintinat, binevoic~te s a riimiina vletulrea lor ne~ribJinltli. ~i-i invrednicee pe el s a ajunga la blilr.lnett lin*,te tucriind cu inimll curatli. poruncUe Tale. ~nis: Cii Tu C iDumnezeul nostrU, Dumnezeu care miluie.,o;tc ~i mantuieste, ~i Tie 51ava inal13m, Tatlilul ~i Fiului.
:I

[G2:R-3j: communio praesanclificatorum ~I dupa Amln, ziu: ~i ne Invredniceste pe noi, Stapilne, cu indriiznire, ti celelalte. Poporul: Tatal nosuu. .' . $1 fin1nd potiruJ, ziu: Cele mal in:linte Sflruite ale sfin!llor. $1 II
im ~ p te
pe

[2:3) oratio poeuli communis Apoi face rupciun paharului de ob,!. (comun); Rugaciunea paharului cornun. . Dumnezeule, Gel ce toate le-al Bcut cu tana Ta ml>~nt

"",tia.

.
~ l

., ai

lumea 5i ai infrumusC\'It cununa tuturor celor t1icute de Tine, Cel ce a~ Y in 0 ai schimbat ~i ai umplut cu veselia buniitJi\ii Tale pe eel de la nunta din Cana Galileii, ~ acest pahar de ob~e care se < I ii relor ce yin 5pre unirea nuntii

in

390

CUNUN'"

- VIATA INTRU IMPARATlll

EtTa 5(&ooL TQ ci~pl1TLEt" alrro, KaTX"''' TO 1TOT~PLO" ,Kat a~LS T UYUvaLKL Kat IiETd TOUTOEmS(s.." TO '!TO T~P'O civSpt Kat VT4\ lrl~L E X E iV O Se, lre S(&OOLT Uywauct TO lTO~PIOV Kat 1f(VEL KQKE(""L.Kat aUeEL, S(&OOLT4\ d p lTO 1TO~PLOI!, ~ EK1Tuliv ~ {, d1fOO(&oo1 1TO~ptOVT'vi, "" ..., EVlOL I().q Kat OUT(oIS TO . E~(pX()VTal. 103J: sourno CORONARUM lorado ad solvendas coronasJ EVXll Ets 1 1 )1 ! e1 l1 ! V OTEcpaVOlV' )'u TW KUPL 0 aEOS ~ ~ W V ,(, T O V T O U E",auToil oTE<I>avoEVAOy'lOas, E v Kat TOUS1tap6VTas UT(<I>civous EffiTl6EoOaL napaSous TotS v6ftiil yaftou aWallT0ftvO'S dUllll),OtS, Kat Ii'oaov W 01TE Pci1fOVEIl"'V aUTots TO VTO VTns O"'<I>pooI)IIIlS, ayvo! 1TPO STOV uno 000 VOIl0geT'lOVTa yciftov OlJl!~<j>O'loall' aUTOSKat tv Til AW EL Tl.iv 1Tap6vTW VOTEcpaVOl VTOUSouva<! >6VTasd:U~Ao,s cVA6y'l00v, Kat T1)V OlJVci<l>EL aavVTl.i1l ciS.a1faOTOV S'OT~P'lOO V, LV(I EVXO PLO TI.i<r LSLalTaVTOs '4 lrQvay!" 1 1 clv6liaTl OOU, TOUnOTpOo;,Ka t T O U '!'lo u , K a t TOU <iy(OUflUEUllaTOS. VW, Kat

~aPEIl1TooL'OlifVOUS Toil Tns ou(uy(as &01J,0&. (I( ~4>olvIlOIS' 'On 0011 TO ICpOTO<1;,(0; ooil EQT!V '" 1la0L).E(a,Kat ~ ; OW OI1lS,Kat ~ ~a, TOU naTpOs, Ka; TOU '!'iou, Kal TOUciylov flVEullaTO <;;,vW . Kat det, Kat ns TOUsa'';;vas TW V aiw V Iv.

on

.. .

dEt,
KG' ElS

,..

..

TOUS OlOJV<lS TWV QLfa)Vb)V.

IGlI: SECUNOAll NUP11AE

(oralio ad seeundas nupuasl EVX~ 1m SLYOIl"W' KUPLE0 lE O ;o IlW V , { , TOil' Ajlpaali <l>l),ovKaAEOas,Kat ~ 1'011'loaaK i11TEpayalT~aas, TQ 'laKOlj! ds YUllatKa 1 1 )v Adav Quvdljlas, Kat otKovoll~oas 8~ aliT/w Kat 8EUTpas KO(T'1STils 11' PaX~A KOlllwvijaaL' ~V;OS Kat eUAoYlloOV USSO OAO V TO SOOUTOIIO EKat ~VS, Kat

'1 '1 !

a)'Laoov TOUS lTpOS5EUT~PO VOVVO 'KeOlOIl epXojJ,VO U< uI Te ;S, T~II Til, 4 > 0 0 ." " tll~P~'QV, I(at T~V ".6T'11'O 1T"TUIJ,~doav X'lpdav' at. yap Ktipl~ (1uyKClTafja( Vwl! T(i acr6Vll,l 1 \IlW II, 010 no.UAO UTOU O ~EUoU STfjS EI(AO YilsOou fVOIlOOETTjoas KpEiaOOIlelvaL TnS O"'llaTlK~S rrupolOf"'s TOV Ell Kvpl'll yallOv, aOTaola<1TOV aVTW II, Kat elpllva[av TtlV ''''livOlaT~p'lOoV, otu4>p6"",saUTOUsjll06v .{IO O K W v1(01 Tois lIPOOTOYIlOO( oOuErraYPU'!TVEtv, Ill]

ev

AN~XA

:! - CODEX COISLINUS llj

391

Tale,

ai legiuil

cii mal blnc

esle

nunl"

InlrU Domnul,

dedit

Apoi se dl bleb.tulu;, Insusi p"ind potirul, ,i dupl aceea, ferneii, ~idupa aCCOSl di paharul ba:rbaruJui ti acda bea, apoi se dii ase femeii t bea ti aceea. ~i nurrutidedt se dl paharul b~rbalului, iar el, i bind, ti dau tnapoi paharul aceleia, .did precum unll cart' 0 laudl. ~.i.tfel ies,

aprinderca lrupeasci, paze~te viala lor lini.$lll~ ~Iell [l~Cc, binevoind s5 lriiiasc.~ eu in;clcpCune ~i sa pazeascl poruncile Tale, lara a fj impiedica\i de legatura inso!irii. si slavn , a TaL.'ilui s i a Fiului s,i a Sfiinrului Duh, acum ~piurure:' .~i in yecii vecilor.

!:A:.foRiC: . C i a 1"a cSle ptJlerea ~ a Ta eSle fmpar.i\la ~ PUIcn::t .

(G3]: SOLUTIO CORONARUM

[oratio selveed .. coronas] Rug!ciune la luarea (ridicarea) cununilor.
Doarnne, Dumnez.euI nostru, Cel ce ;11 btnccuvanmt cununa anului ~; ai pus cununile acestea celor care prln legca nunlii snu unit unul cu ahul sl lc-ai dat lor plnm ca aceea a inlclepciunii, ciid curari s-au unit prin nunta cea legluitfi. Insul i ~iridicarca cununilor acestora de la cei ce s-au 1I nil unul eu altul 0 binecuvanteaza si unirea lor prIZC~IC-Oncintrcrupta, ea aduc:ii m u ltu rn tri pururea preasfintului Tiiu nume, 0 11Tallilui

sa

~i al Fiului ~i "I Sffinlului

Duh, acum

~ pururea

~i In vecti

vecilor, [G4j: SECUNDAE NUPTlAE [oralio ad secund us nuprias] Rugtdune I. nunta a do"," [cei ce se casiilo",se doua om). Doamne, Dumnezeul nostru, eel ce pc Avmam [-ni numu prietcn ~i pe Isaac l-ai iubit leu iubire mai presus de iubire] ~i
lui lacov

pe Lla i-al dar-e de femeic, randuindui

doilea asternut, en sa se uneasca eu Rahela; oleum blnecuvlnteaza-! pe robii Tal (N) ~i (1 ''1 ), ~i sfintcstc-! pe accsria care vln sprc cea de-a doua iJUpreuna-sala~lulre, pentru sliiblcillnea Ilrii
sl spre fcilosul care va apoi in tincrcl.c. Cild 'J'u, Doamne, pogQrnndu .T. c spre sl1ibiciunea noastr.'i prin Pavel, vnslIl aJcgcdi

lui ~i al fnsuli ~i

Anexa 3:

Randuiala actuala a Tainei Casatoriei

SLUJBA CE SE FACE LA LOGODNA

Dupa Duemezeiasca Liturghie, preotul, a~ezind 0 masa In mijlocul

bisericii, pune stanta Cruce ti stanta Evanghelie pe masa, aprinzand ~i

ScliiJe tn sfc~nice. ~i venind cei co vor sa se logodeascl, srau tn mijlocul
bisericii, inaintea mesei; preotul, Juindu-Je inelele, le pune pe Sfanta

Evanghelie, .1 barbatulu; de-a dreapta, iar al femeii de-a stinga, dind

nasilor Sclii aprinse d Ie lin~ tn mina dreapta, ~i binecuvintind de uei

ori capetele celor ce se lcgedesc, c~de~te, dupa obicei, ~if,find diacon, zice: Binecuvtnteaza, Parinte. Tar preotul rice eu glas: Binecuvantat
Strana: Amin.

este Dumnezeul

nostru,

totdeauna, acurn ~pi ururea ~iin veeii vecilor.

Diaconul: Cu pace, Domnului sa ne rugam, Strana: Doamne miluieste.

Pcntru pacea de sus si penrru mantuirca sufletelor noastre, Domnului sit nc rugam.
Pentru pacea a toatr. lumea, pentru bunastarea Dumnezeu
rugam.

sfintclor Illi

biserici ~ipentru unirea ruturor, Domnului sa ne

Pcntru sllinti\ biserica aceasta si penlrU cci ce intm Intr-insa cu credinta, cu evlavie $i C U [ricade Dumnezeu, Dornnului

sa ne rugam,

Pentru Prea Pericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii

394
Onodoxc

CUNUNIA - VIA,." INTRU tMPARATIE

ANEXA 3 : - IlANDlnALA

ACTIJALA A TAlN..t

395

Romane.lpentru
nosrru

(lnalt-) Prea Sflntitul (Arhi-) Episcopul (N), pentru

cinstita preotime si lntru

(~. Mitropolitul)

i lrtstos diacorurne.

pentru tot clcrul ~pioporul,

DomnuJui ~"
SBnlului

Rugaciune
Durnnezcule eel vesnlc, Care pe cele despanite le unire ~i ai pus dragostea legatur-l nclntrcrupta, binecuvflntat pe Isaac ~ipe Rebeca ~iHI; arlitat pe fiigacluin\el Tale; lnsun binccuvllnleaz~ ~ipe aduru intru Gel ce ai ei mostem robii Tni

ne rugam.
Pentru (aiei se vor faa pomeniri, polrivit tndrumIrilor

Sinod), Domnului

s a ne

rugarn.

Pcntru robii lui Oumnezeu (N), care acum sc logodesc unul

cu altul, ~i pentru mftntuirea lor, Domnului ccrerile cele catre miinluire, Domnului
Pcntru ca

s a ne

rug:lm.

Pentru ca sa dea lor flj spre mostenirea

neamului ~ toate rugdrn,

ncesua,
povatutndu-i pc dao~li spre tot lucrul bun. eli milostiv ~iiubitor de oameni e~ti si Tie slavli inaltim, Tat.'ilui ~i Fiului ~i Sf:lnrului Duh, acum ~i pururea ~iin vecii vecilor. Strana: A min.
Preotuh P"ce tuturor. Diaconul: Capetele noasrre Domnului

s a II se trilnit.a lor
s~ ne rugarn.

s a nc

dragoste desiivnr~ilii, pa~nid\ ~i el in dcplin;; Intelegere

~iin

ajuior, Domnului

I'cnlru ca sa fie binccuvantati

credmui tare, Domnului sa nc rugam

Pentru ca .5. fie p.'izi!i el in v.a!a ~i petrecere f:IIii prihand, Domnului sa ne rugam. e'l Dornnul Dumnezeul nostru sa Ie diirul;lsca lor nuntil cinstitii ~ivia!" nelnunata, Domnului Apiirii, nr.intuic~e, miluieste Dumnezcule, cu darul Tau. Pe Preasfanta, curata,

s a le

plecarn. aceasta: Doamnc, TI-.i mai lnaintc

~iprecrul cite~t. Dumnezcul nosiru,

tn

taina

rugiciuoea neamuri

Cel ce dintre

s a ne

logodu Bisericn, fecioard curata, blnecuvlntcaza

Ecfonisul:

logodna aceasta:

rugam.
p37.e~tc
marlla

uneste ~i paze~te pe robil Tai acestia in pace ~iintr-un gand.

~i ne

pc

noi,

Cii Tie se cuvine 103111 slava, cinstea si incbiniiciunea, Talruui ~Fiiului ~Si lanrului Duh, acum ~i pururea
~jIn

preabinccovantata,

Sllipana.

nonstrii, de Domnezeu Nr",diloarea ~I pururca Pecioara Maria, cu to!i sl1n\ii pomcnincl-o; pe noi i~ine ~i unli pe 31tii ~i toatil viala ncaslra lui Hristos Dumnezeu sa 0 dam.
Ecfonisul:

vecii vecilorl Strana: Amin.

Apoi preorul, luind incai Inelul eel din dreapta, face
ClI

.1 chipul

crucii pc fara barbatului, .. icind d.

l ~

ori: Se logode~e

robul lui

Cn Tie

se

cuvine

toam

slava,

cinstea

~ i

illcl\iniiciunea, 'i':lIitlui ~i Fiului ~i in veeli vecilol'l

Strana: Amin.

.,i Sfilnll.lui

Dumnezeu (N),

CU

roaba lui Dumnezeu (N), ;n numclc Tnt:;lui ~ i

Duh, neu.n ~i pUI1Jrea

al Fiului ~ail Sf:\ntului Ol.lh, Alllin. ~j_1puoc prcotul, tmpt<un. GU nWlul, In dcgcl,,1 inclar :.1milinij dreptc a mirclui A~jjdeteafi miresc;" Sclnd chipul cruGii, ,ice de trei ori: Se logod~e roaba lui Dumnezcu eN ), eu robullui Dumnezeu (N), in numclc Tatillui ~i al Fiului ~i a1 Sf:lnrului Duh, Amin.

Oupa aceea, preerul zice cu &Ia.~mare aceastiI

396

CUNUN,A

- VlATA INTRU iMPARAT'

ANEXA 3 - RANOUlAL'\

ACTUAi.A.

A TAJN'CI

397

Iar inclul ac~!t. it pun. preorul, impreuna cu nuna, In degerul

brat.ul Tau eel Inalt. [nsuti

dar s i acum, Stiipane, blnecuvinteaza

: a Jmiinii drepr miresei, Apoi nunii schimbil inelele In degeru] inelar : a Jmiinii stiogi mirilor.
inelar

adeviirat ccrurilc s-au int.~rit ~i piiruiintul 5-a internci:u. ~i dreapra robilor Tiii sa se binecuvintc7,c cu cuvantul Tau ccl putcrnic ~i OJ

Apai preoeul ziee a = .Iril

Rugaciune
Doarnnc,
patrlnrhului

Durnnezeul fernele

nostru, sau,

Care

Ill1prcuna

CI.I

sluga

Avrnnm ai dilatorit in Mesopotamia, trimil~ndu-i sil

logodcascl

stiipilntllui

Isaac, ~i prJn mijloclrea

scoaterii de np~ I-al descopenr sa-; logodeasca pe Rebeca, 1nsuII binecuvftnl<:3zii logodna robllor Tai acestora eN) ~i lnt~re~te
cuvantul ce si-au dar, Une!ite-i pc ei cu sfilnta unire cea de la

Tine.

c a Tu

din inceput ai zidil parte biirbiiteasci ~i femelascd ~I

de 1.1 Tine

se iOSOle~te barbatului femeie spre ajutor ~i spec

Dumnezeul

dJiinuire:t neamulul ornenesc. insu!i dar, Sti'pane,

nosuu, Cel ce ai ttlmis adevarul peste mostenirea Ta ~i flIgaduin!a Ta peste robii T~i, pannlii nostri, cei alesi ai Tai din neam in ncam, ('auta spre robul Tau (N) ~ spre .roaba Ta (N) ~iin"ire~te I080dna lor in credJnlii, In inlelegere, in adeviir ~i in drago.slc. G il 'ru, Oo.amne, ai al'1ltat s;'( sc den logcdire ~i sa se i"tarc:l.~d\ tcale. I'rin inel s-a dat lui 10.5i[ sLiiplinirea 7n ~gipl; prin Inel s-a pream.irit Daniel in lara Babilonului; prin incl s-a aJiital adevilrul Tamarei; prin inel I)ilrinlele nosttu cel ceresc s-a indurat sprc nul eel risipitor, cflnd .. zis: dali inel in decapta lui ~i, Junghiind vilelul eel gras, m'lnc:ind. sa ne veselim. Ac.:asla dreapta a Ta, Ooamne, a inuaNnat pe Moise in Marca Ro~ie, cid prin cuvilntul Tau eel

aceasta ingerul

punere

a inelelor

OJ

binecuvantare

cereasca,

~i

Domnului

sa mearga inaintea

lor in toate zilele vletii tor, Ci ~i sfinle~ toate dte sum ~i Tie

Tu e~i Cel ce blnecuvmtezi

~i in vecii vecilor,

slava inal!'3m, Tatalul ~i Fiului ~i Sfantului Duh, acum ~i pururea Strana: Amin. Apoi tenia aceasta: Miluieste-ne mare mila Ta, rugarnu-ne mlluleste, tncll ne rugarn pentru (N), Patrlarhul Bisericii Prea Sflntitu! (Arhl-)

pe noi, Dumnezeule, ~nie I'arinlelc lpentru

dupa

Tie, auzi-ne Pre a fericil.ul Romane,

nostru (lnalt-)

Ortodoxe

Eplscopul ~i Mittopolitul

nostru (N)1, ~i

pcntru tori fralii nosirt cei Intru Hrisros.

Indi nc rugam penuu (aici se vor face pam.niri, pouivit tndeumhilor SBnrulw Sinod), pentru sWtatea ~riuiintuirea

lor,
foci ne rugam pentru toti dreptmaritori! crestini care sunt de [ali la sava~irea acestei sfinte slujbe, pentru sanataLea ~i mantulrea lor. Ecfonisul: ell mllostlv ~iubnor de oamenl Ou mnezeu c~ti
~ i

Tie slavll inilllilm, Tataltri ~ i pururen vecUor.

Strllna:

~i fiului

~iSffintulul

Duh,

acunl

~i

in

vecii

Amin. Apoi .!lIrfitul.

3 98

CUNt.rNLA - VlATA iNTRU f~1pARA'rlfl;

399
Apoi, lnc~du-se, ~if,iin d diacon , preotul sarud SBn", Cruce
GU

~jSBn",

Evan-

ghelic. leind bineeuvanrarea deasupra eununiilor SlUJBA CUNUNIEI

Evangheli ..

uce_; Binecuvintcnzd,

P irinlC .

lor preotul, cu glas mare: Sinecuvitnl:lIa este

Strati.: Amin.

impar:i!ia 'raL'ilu, ~;

Dupa ce vin eei logodifi

tn biserici. stau in.in rea mesel, cu h,m~nostru,

a Ftulul ~ia Sfantului Dub, acum ~ipururea ~I in vecii vecilor, Diaconul: ClI pace, Dornnulul sa ne ruglim.
Stra",,: Doamnc miluiestc.

nanle aprinse. preorul it cldc~te, citind Psalmul 127, iar credincio~ii sau cinrlre,i; ctn.~ I. fiecare stih: SI<,vii Tic. Dumnezcul s,"vii Tie. Ferlell i lO li cci ce sc tern de Dornnul

Pcntru pacea de sus ~ipentru manrulren sufletelor noastre. Domnulul s5 ne rugarn.

SI:lv:'iTie, Dumnezeul nostru, slavr, Tie.

Care umbl:i In caile Lui.

Slavii Tie, Dumnczeul nostru, sJavii Tie. Rodul miiinilor Tale vci manca,

Pentru pacea a toata lurnea, penrru buniistarea sfintelor lul Dumnczeu biserici ~picntru unirca tururor, Domnului s:i nc rugam I'entru sf'antii biserica aceasta ~Ipemru cei ce intrii intr-Ins.,
cu credinta, cu evlavie ~ciu frica de Dumnezeu, Domnului sa ne
rug~m.

Slam Tic, Dumnezeul nostru, slavii Tie. Fericil e~ti; bme-tl va fi!
Slav;! Tie, I)umnezeul nostru, slam Tie. Femei" m,
C:I 0

Pentru Prea Fericitul Pariruele nostru (N), Patriarhul Bisericii

Ortodoxe Romane, lpentru (lnait-) Prea Sfln!itul (Arhi-) Episcopul ~ ilropolitul nostru (N)I, pentru cinstita preopme ~; cea intru Mi

vic rodiloare, in laturile easel tale.

Slav~ Tie, Dumnezeul nostru, slnv~ Tic.

Fiii tiii,

("I

ni$le vlils!"J'e tinere de Jlliislin, Imprejum] mcsel talc.

Slnva Tie, l)umnczeuJ nostru, ~Javfi Tie.

Iota, a.~a sc va binecuvania

omul eel ce sc reme de Domnul.

Siavii Tic, Dumnezeul nosrru, s],lva Tic. Te va binecuvilnta

Slav:l

Domnul din Sion ~ivei vedea bun;\tii!i1e

lerus:dimului in toalc zilele vie!ii Llle.

Tie, Dumnezeul nostru, slavii Tic.

Israel!

~ivei vedea pe flii fiilor tiii. Pace peste

Slavii Tte. Dumnezeul

nostru, slavii Tic .

Hrlsros dlaconime, peruru lot clerul ~l poporul, Domnului rugam.

s a ne

Peruru (aid sc vor face pomeniri, porrivir tJ\dr"m~riJor Sf~nlului

Sinod), Domnulut sii ne rugfirn.

unul eu altul prin taina nuntii, 9i pentru manrulrea lor, Domnulur 55 ne
(N), care aCU111se lnsotesc Pentru rolni lui Dumnezeu

rugam.
Pentru ca

s a fie

binecuvamata

nunta aceasta ca ~ia~:(.(:adin

c',na Galileli, Domnului sa ne rugam. Penlru ca sa se dea lor via!a cumplltat:'l ~ni a~ere de prunci
buni spre folos, Domnului sii ne rugiim.

400

AN2XA 3 - ~ANDUIAl.A ACTUA ..... A TAlNEI

401

Penrru ca sa se veseleasca ci la vederea fiilor ~i a flicelor lor, Domnului s a ne rugam.

pe care I-a unil Dumnezeu, omul s3 nu-l desparta, Ccl ce ai binecuv:lntat pe robul Tau. Avraarn, ~i al deschis piinlecelc Sarrel ~il-ai flicUl tata a neamuri: Cel cc r,l multor <L~rullpe tsaac Rcbcciil ~i ai blnccuv~ntal nasrerea eI; Care al inso~il pe tacov co Rahela ~i dlntr-Insul ai arJmt dotsprezece patriarhi; Cel ce ai insotit pe losif co ASineta ~ Ie-ai (~'ruil lor prunci pe Efrem ~Mi anase; Care al prtmu pe Zaharin ~i

~plurtare filri!.de prihan;i in via\<~,Domnulul s a nc rugam. Pentru ea sa li se dilruiasca lor ~i noua reate cererilc ditre
miinluire, Domnului

Peruru ea sa Ii se d~ruiascii lor bucuria nasrcrii de prunci buni

s a ne

rugam.

Peruru ca s. ~fie i~biivi\i ei ~i noi de lot necazul, mania,

pnmejdia ~i nevoia, Domnului

s a ne

rugfim.
~ j

prill ln~olife; caei penlru acc:-sta va lusa olnul pc calill sau ~jpc piizeste manta pe noi, stap~na mama sa ~i se va uni eu femeia sa ~i vor fi am.;ndoi un trup, ~i

manrutesic, mfluiesre Dumnezeule, cu harul Tilu.

Apara, Pc Preasfdnta, curara, nooslro, de Dumnezeu toti sfinlii pomcnlnd-o,

ne

preabinecuvantrua,

Niisciiloarea ~ pururea Fecioara Maria, co

pe noi ~ine

noastrii lui Hristos Dumnezeu

s a 0 dam.

~i unii pe allii ~i lOata vial3

Preorul, ecfonisuh C~ Tie se covine

toaia slava, ctnstea ~i

lnchindciunca, Tatalu! .~Filulut ~i Sfantului Duh, acum ~ipururea

~iin vecit vccilort

Strana: Amin. Diaeonul. Domnului sii ne rugilm.

Preotul :tice cu g1asmare ace.sti

Rugaciune Dumnezeule eel preaCUr:ll ~i ZiditoruJe a 1001.'1fliplura, Care din lubirea Ta de oameni ai preflicul ccasta striimo~ului Adam in (erneie $i i-ai bineeuv;lnt..11 pe dan~ii ~i ai 7.is: cr~te!i inmul!i,i ~i stiipani'i piimnntul;
~ j

~jva

pc am.;ndoi i-ai aratat un In,p

Elisabeta ~i le-al d~ruit lor prune pe tnaintemergiilorul; Cel ce din rlIdiicinn lui Iesel dupii trup al crcscut pe pururea fCcioara ~I dtntr-insa Te-al intrupat ~I Te-al n~scut spre manluiren

neamului omenesc, Care, pentru negraltul Tau dar ~i muua

bunatate, ai venit in Cana Galileii ~l nunta care em acolo ai

blnecuvantat-o, ell sa aro~i di din vola 'ra se face Insoprea cea dupa Lege ~i nnsre reade prune! dlrur-insa.
insu\i, Stiipane Preasflnre, prtmeste rugaciunea bincc.:uvintea7.ii nunta aceasta. n03S1,,\, a robilor Tal, ~I precurn acolo, ~i aici, flind de fa\a 0.1 ajulorul Tau eel nevazut, Si dii robtlor Tiii acestora (N) vialil pa.~ica. lungirne de zde, in\elcpciune, dragosre unuia catre altul inlru legatura pacii. dar de prund. scmin!ie eu vialii illdelung'll~. cununa eea neve~tejitli
3

miiririi. invrednlee~le-i pc' dan~U n-~i vedea

pc fiii

fiilor

lor. Piize.~te vial}' le.lt mr~ b1inlwalii. ~i Ie w1 lor din roull ccrului de sus ~i din bel{;ugul piimiinluJui. umple casele lor de grou, de Yin, de unldelcmn ~die toalli bunatale3, ca s a dea ~ relor lipsi!i; ~i diIru~e ~i celor ce sunt dimpreum c.:u<L~n.~tloate ccrcrile cele spre miinruire. i Ca milostiv ~I lndural ~i de oameni iubitor e~li, ~i Tie slava Iniil;aln, imprc::una ~i Celu! ~ Preasfiintului ~I bunului i acurn ~ i pururea .!Iiin ved! vceilor. inceput al Tau Piirinte ~jde vialll r1ic5torulul Tau Duh,

r a m de

402
Strana: Amin.

Al"l:XA 3 - RANDUJAJ.A ACTUAl:\

A '1'A IN J

403

nostru, precum at bineouvantat pe Zaharia ~i Elisabela. Pazeste-i pe dan'1ii, Doamne, Dumnezeul piizit pe NO.e in corabie. Paze~te-i pe nostru, precum ai d~n~ii, Doamne,

Diaconul. Dornnului sa nc rugam. lar preotul ciresre cu glas mare aceasta

Rugaciune
Binecuvfintat esu, Doamne Durnnezcul nostru, sfintitorul nuntil celci tainice ~i preacurate ~ilegiuitoruI nunti i cclci trupest,i pazitorul nestnciiciunil sl chivernisitorul eel bun al celor de

Dumnezeul nostru, precum ai pazi! pe Iona In pantecele chitului, Pazesre-i pe dan~ii, Doamne, Dumnezeul nostru, precum al p,ail de foe pe sflntii Irei Linen, trimitandu-le lor roua din cer, ~isa "inil peste dan~ii bucuria aceea pe care a aVUl-O ferictta Elena, clnd a aflat cinstita Cruce. Adu-Ti aminte de dan~ii,
Doamne, Durnnezeul

l.rebuin!a vieui. lnsud, Slapane. eel ce din incepur ai 7.idit pe om .~jl-ai pus p.; dftnsul {~"pe un sriipan al fiiplurii ~jai zis: nu estc bine sil fie ernul singur pc pamant, sili faccm lui aiutor dintr-insul, ~i luand una din coastele lui, i-ai zidir femeie, pe care vazind-o Adam, a 7.is: .Iatii acurn os din oasele mel" ~i trup elin trupul meu, aceasta se va nurni [emeie, diei din barbatul situ S-3 luar e;l; pentru aceasta va 15sa ernul pc latin siiu ~ipe mama sa ~sie va uni cu Iemeia sa ~iVOl'fI amando] un lrup; ~ipc care Dumnczeu i-a unit, omul s a nu-l despana'. ~ iacum, ' Stapane Doamnc, Dumnezcul nostru, trimite lrarul Tau eel ceresc peste robii Tai ""'e~lia (N). ~ da roabei Tale acesteia S a se j piece In toate bi\rbatului sau, ~i robului 'Fau acestuii, sa fie cap relneii, C o

nostru .

precum Ti-ai adus arninre de Enoh, de Sem :;;i de lllc. Adu-Ti ami Ole de dlln~ii, Doamne, Dumnezeul nosiru, precul11.Ti-a! adus
nminte de sOn\ii Tili patruzeci

de mucenici, tl'imiJ;1indu-le lor

cununi din cer, Adu-Ti aminte, Doarnnc, Dumnezeul nostru ~die piitin\ii lor, care i-au nascut ~li-au crescut, penrru cii rugiieiunile parin\i1or Intru-esc temeliile caselor copiilor lor. Adu-]'i arninte, Ooamne, Dumnezeul nostru ~i de robii Tiii (N), n~ii 101'sl de nuntasi.i care s-au adunat la savarsi, rea acestci Sfinte Taine. AduT i

aminrc. Doamne, Durnnezeul nostru tie robul Tau (N) ~i del roaba

sa V ie tllia s c n clu p a vo ia Ta.

13inecllvin[.,a~a-i pc dan~ii, Doamne Dunlnezeul nostru, precum ai birlecll"i\nL'lt pe Avraam ~I pe Sarra. Binccuvinteazii.j pc elan~ii, Goamne Dumnezeul nostnr, preclInl ai binecuvi\nla~ pe Issac $i Rebeca. Binecuvinteaza-i pe dlln~jj, Doa1l1ne Durnnezeul nostru, pr~Cll1l1ai l~inecuvantal pe losi[ ~iAsinela. lIin<:Cllvim~"zil-i pc dfin~ii, DOatlUle Dumnezeul nost11.1,precunl ai bin~cl1v;'intHt pe Moise ~i S"mfora. I~inecuvintcazii-i pe d'insii I , Doamne DunlnezeuI n,?srru, precum ai binecpvf,otat pe loachim ~i pc Ana. Binecuvioteazii-i pe di\n~ii, Doamne DUlllnezeu]

Ta ~N) ,~ biin<;~uvinteaza pe dan~ii. i Diile lor roadll pantecelui, prunci buni ~i bU11~in!elcgere 5uflereascii ~ rrupeasci,_ inal{ii-i pe dan~ii ca ceclrii libanulul, o vie odriislitii. Dille lor roadele piimanlului, ca, ca roata

indestularea ':Iv1lnd, sa sporeasdi spre tot lucrul bun ~i binepliicut T, ie s,i sa "ada pe fiil fiilor lor, <saniS le OlHidile rinere de miislin Inlprejurul mcsci lor, ~i blnepladlnd mainlca Ta'sa stclluceasc,'i ca
SC

lUlninii1.orii pc cer, in Tine, DomnuI nosrru, Ciiruia sl<",,,, pUlerea, cinstea ~'inchinaciunea.

cuv;ne

impreunii ~i

ParinteJui 'I'au ceJui iara de InGepUl ~i Duhutul Tau "clui de via,a fac.'ilor,
acum ~pi\JnJre.1 ~1in ve c ij ,'ec ilo r.

404 Slran.: Amln. Diaconul: Domnului sa ne rugam.

Preotul ziee e u gl.. mare acast.i

ANEXA 3 - RA:-"-OUJi\tA AC,.lJALA A '('A JN !I

405

incununeazii-i pe da~ii. Apoi prochimenul, gla.sul al 3-lca: Pus-ai pe capetele lor cununi de pietre scumpe. Stili, Viali'!au cerut de la Tine ~ile-ai dat lor. Apostolul Din Epistola cl1.re Efeseni a SflintuJui Apostol Pavel, eitire: (y, 20-33) Fra\lIor, multumitl Domnului Supuneti-va
totdeauna

Rugaciune
Dumnezeule eel sffim, Care din Iiir.1nii ai flieul pe om ~idin

coasta lui ai f~cul Icmcie ~aii InSO\il-O lui sprc "Illlor, pentru eli nsa , pl5cul slave! Talc s a nu fie omul singur pc pamanl, ! nSl1~i ~i acurn, Sl5pnne, Intlnde mana Til din sflintul Tau locas ~i uneste pe robul Tfiu (N) cu roaba Ta (N), pentru eii de catrc Tine se insoteste dobandire
C~IC

pentru lui

roate,

inlru

numclc

nostru,

Iisus

Hristos,

Dumnczcu

~i Tatal.

unul altura, intru frica lui Hrlsros. Pcmeile sa se

penrru eft bilrilatul esre cap

supunil barba\ilor lor, ca Domnului,

biirbalul

CU

femeia. Uneste-l pe dan~ii lmr-un gand;

lrup; daruie~te-Ie lor roadll p1inlccclui,

fernelt, preeum ~iHristos este cap Bisericii, trupul Siiu, al

incununenza-I

tntr-un

elirui m.~ntuilor ~i CSIC. Clid precum Biserica sc supune lui Hristos,

< l\) < 'l

de prunci buni. Cli a Ta este stiipanirea ~in Ta

impiir.'!ia ~i puterea si slava, a Tatlilui ~ia Fiului ~i a

Sl"linrului Duh, acum ~i pururea ~i in vecii vecilor, Stran.: Amln. Cind preorul zice, .une~te pc robul Tau (N) cu ronba T3 (N)",
ia dreapra mire! u i ~ 0i unesre cu dreapta miresei,

~i femeilc bilrbalilor lor, Intru toatc. B1Irbalilor, iubi\i pe femeile voastre, dupll cum ~ Hristos a lubh Biserica ~i s -a dar pe Sine pentru ea, ea s-o sflnteasca, eurillind-o cu baia apei prin cuvant. ~i en s-o inia!i~ze Sl~i,

Biscrlcl sl~vltii, neavand palli sau intiniiclune, ori altceva de acest Doamne, Dumnezeul noslru,
e ll

Dupl terminarea ru~ci"nii,

preotul ia cununia mirelui ,i race ell

(N), in numele "J"atalui~i

nlarirc

~l eu

clnsle

ea chipul crucii p. lia l> ' lui, "icmd de rrei ori: Se cununll robul lui Oumnezeu (N) cu roaba lui Dumnezeu al !,jului ~i al Sfllnlu lui Duh, Amin. ~i slirutlnd mirele cununia,
0

pun_ preotul Impreunl cu n~ul pe

ca p u J m ire.lu i.Asem~nea & e fa ce ti la m ireasa, p u n an d p reo[u l cu n u n ia impccuni eu n~., dupl co a zis ia~i de ttel on: 5c cununii roaba lui Oumnezeu (N) eu robul lui Dumnczeu (1\'), in nunlelc Tnlillui ~i

al Fiului ~i aJ SJ"anrului Duh, Amln.

~ibioetuvinleaz.i prtoruJ de tcci on, cmcind:

fel, ci en prihand. ~adar,

sa

tie

sflinlii ~i F a rii de

biirba\ii suru datori sii-~i iubeascii Iemeilc, ca pe inse~i

5C

trupurile lor. Cel ce-~i iube~le fen1eia, pe sine

iube~te. Ciiel

nimcnl vrcodata nu ~i-a unit trupuJ sau, ci flecare 1 1 Itrilne~le ~i 11 indilze~le, precum ~i Hristos Biserica. Pentru cii sunlem miiduJare ale lrupului Lui, din carnea Lui ~ din oosele Lui. De aeeea, va Iasa omul

pc

( ''l~ 1sllu

~j pe

matna sa ~I se va alipi de femeia .sa ~i vor fi amandoi si voi, fiecare ~a lemeia sii se sa-~i iubeascii femeia, ca pe
SlllC

un lrup. lnsu~i; iar

Talna aceaSla mare este: iar eu tic in Hristos ~i in Bi$ericii Astfel

tea..m de biirbaL

406
Preorul: Pnce fie.

~07
paza, iertarea ~Hi isarea piicatelor robilor Tai
(N).

Citelul: Alilui, gJasul a I 5-lca: 'l'u, Doamnc, ne vei p:izi ~ ne vei apara de neamul acesta In veac.

tnci ne rugllm pentru poporul ce sill inainte, in sfanlli biserica aceasta, pentru slInatatea ~mI antuirea lui. Tnc.~ ne rugllm pentru toti fffl\ii nostri Preetul alee a(_1i
~Ipentru

toti

Evanghelia
Din Smnla Evanghelie de 13 loan, dille: (II, 1-11) in vrernea aceeu, s-a faeuL nuntii in Cann CaWeii $i era ~i marna lui Usus acolo, $i a fost chemar ~ilisus ~i ucenicii S:ii la nUnla. $i sr:lr~lndu-se vinul, a zts mama lui Usus ditrc EI: Nu mal au vin. A 7.i.~lisus. Ce ne priveste pc Mine ~I pe line. femele? indi
n-a venit ceasul Meu. Mama Lui a zis celor ce slujeau: Face!i orice vii va spune. $i erau acolo sase vase de piatra,

drept-miiritoril crestini, peruru sanatatea ~m! antuirea lor.

Rugaciune Doamne, Oumnezeul nostru, Care, in purtarea Ta de grija cea de mantuire, ai binevoit in Cana.GaLUeii a arata nunta cinstita prin venirea Ta, Insull ~iacum pe robii Tal acestia (N), pe care ai binevoit a-i lnsoti unul eu alwl, p3.z~le-i In pace ~i buna-in\elegerc. Arata nunta lor cinstit.'1, fereste patul lot neintinat. Blnevoie~le s~-~i petreaca viata lor fU r - aprihana. $i tnvredniccste pe d1l~ii sa ajungii biiltanc\i fericite, cu inirn5 c:urata, irnpllnind poruncile Tale. ca Tu ~ Durnnezeul nostru, Dumnezeu Care ~Ci elui flim de inceput al Tau ParinlC ~i Preasfantului ~biunului si de vi:t!ii flicilorului Tau Duh, acum ~i pururea ~iin vecii vecilor,
miluiesti ~l mantulesn ~I Tie slava infll\am, impreuna

puse pentru

(:udilirea iudeilor, care luau cale doua sau trei vedre. Zls-a lor lisus: Urnplcti vaselc cu rlpi'\' $i le-nu umplut piinfLsus.

iii le-a

zis:

Scoaieu acum ~aiduccti nunului. Jar ei i-au dus. $i cilnd nunul a gU~lal apa care se f?kuse vin ~i nu stia de uncle este, ci numai slujitorii care scoseserii apa stiau, a chcmat nunul pe mire

~I i-a zis: orice om pune intai vinul eel bun ~ic,and Sf; ametesc, pune pe eel mai slab. Dar IU ai !inul vinul eel bun panii acum. Acest incepul al minunilor 1-(1facut IisliS in 0.1na Galllcii ~$iI-~
m:litat slava S a ; 5i uccnlcjj Sai au crezut in 1 0 1 . Diaconul: Sii ;deem
O()5lnl, sfi

Str.t.na:Amin. Diaconul. Apadi, manluie9te, mlluieste Dumnezcule, cu harul Tau. Ziua toalli, des3.~illi, sfanta, pa~ci Domnul sii cerem. Tnger de pace, credlncios, indrepliitor,

~ j

ne paz~te

pc nOi, pacat, la

1000,

din

101

sufletul ~i din

101

cu!,>elul

~i

r a m de

l.icem.
Ato[~I"pftnllorule. Dumnezeul piirin~ilor no~[ri,

i)o:tmnc,

p:lzitor suOctelor ~i

rugamu-ne Tic, auzi-nc ~ine miluie~re. Milule~te-nc pe nol, DUlnnczeule, rugam Tic, auzi-ne ~i nc miluie~te. dupa mare mila Ta, nc

trupurilor noastre, la Domnul sa cerem. Mila si iertare de pacalele 9i de gre~alelc noaSlre, Ja Domnul

incl nc

ruga In penlru mila, via!a. pacc::., s:iniitatea, manluirea,

53 cerem.
Cele bune ~ide folos suflelelor

1 :\

noastre ~i pace lumii,

408

CUNUNIA - V1ATi\ INTRlJ IMPi\UTle

AN1OO\ 3 - RANOUIAL"

ACTVALh A T"INCI

409

Dornnul sa cerem. CeaJaJta vreme a viClli noastre, in pace ~tin pociiinia sa

0

~i a Fiului ~i a SrantuJui Duh, acum ~i pururea ~I in veeii vccilor.

savarsim, la Domnul Sfar~it crestincsc

s a cerern.
vietH noastre, filrlI durere, neinfruntat, In

pace, ~i raspuns bun la in[rico~i'ltoarca judecata a lui Hrisros, Ia Domnul s a ccrcrn. Unirca credlntei ~i impa~irca Sf:intului Duh cerand, pe noi lnsine ~i unii pe aJtii ~i toot:;' via!:! noastrii lui Hristos Dumnezeu s a 0 dam.

rarii de osandli, s a cuteziim a Te ehema pe Tine, Dumnezeule ceresc, Tam, ~ai zice: StraDa: 'fatal nostru., . Preorul:

Strana; Tie, Doamne. Preorul: ~i ne tnvredntceste pe noi, Sllipane, cu lndriiznire,

eel

Ta este imp~r:ilia ~I purerea ~i slava, a Tatiilui ~ i a Piulu! ~ia Sf'ftntului Duh, acum $i pururea ~i in vecii vecilor. Sttana: Ami n. Preorul: Pace tuturor, Diaconul: Capetele voastrc Dornnulul s1l Ie plecati, Apoi se aduce paharul cu vin ~j p~jn. ,i le binecuvinre ~ preotul, Diaconul: Domnului s a ne nlgllm. PreotuJ uce ac 't ~ Rug~ci\lne Dumnezeulc, Cd ce loate le-(Ii melll cu putel'ea Ta ~i ai zidit IU Jnea s,i ai infrumuseta t cununa luluror Gelor f~cute de Tine , 5i acesl pahar de ol.>;;le, pe care I-ai dal celor ce sc tnsolesc prin unirea nunlii, binecuvintea7~~1cu binecu,-antarc duhovniceasdi. ~ s-a binecu~nlnt numel", Tau ~i S-:l prcaslavit Tmparil~iaTa, a TatiUui

ca a

Stra.na: Amln. Apoi c:lntmftl c:lntl: Paharul mlintuirii. .. ; iar preotul, lu~nd p$.ine. ~piaharul cu vin, dl mirelui de gustil din de de trei oeii a~ijderea ~i miresei. ~i !ndatl, lutnd cldelnila. tncepe a cadi tmprejurul mesei, flic~nd ocolire cu cei cununap fi co nunii, de [rei ori, ,i cintind troparul acesta, gla.sul aI 510.: Is:lie, danluie~te; Fecioara a avut in pantece ~i a nascul Fiu pe Emanuel, Rasaritul este numele fericim, Alt. ttOpan. gluul aI 7-lea: SfUl\ilor mucenici, care bine v-:l!i nevoit ~iv-ati incununat, ruga\i-va DomnuJui sa se mantuiasci sufletele noastre. Siavii Tie, Hristoase Dumnezeule; lauda apostolilor ~biucuria muccnicilor, a carer propovaduire este Treimea eea de 0 fiin!ii. Dupa ocolire, mirele face trei Incbiolduni ti, pleclndu-~i capul, pune miinil. p. Sllnta EVllnghelie,i p. SBnta Cruce clnd cu roata evlavia, iar preorul, apucind eununia de 0 parte ti nunul d. alra, zice. Maril 5 ;1 ru , mire, co. A vraarn, binecuvaruat s a fij ca Isaac, sa te inmull<.:~lj ca Iacov, umblsnd in pace s,i lucrand in dreptaie poruncile lu I Dumnezeu. Preorul, tm preunl eu nunul, ia cununia, 0 dl m irelu i de 0 sa ru ta o a~aziip. SBnta EvanghelJe. Apoi, Indatil, vine mireas. ~if,1icilndI.arel,pteotul tic.: ~itu, mlreasii, nmrltii s a 0 1 ell Sarro, sa I.e veseles,ti ca Rebeca, sa I I ;: inmulle~tl en Rahcla, vcsclindu-te cu barbatul tau ~ pazind rnndulelile Lc.:gil,dl n~a a binevoil i Dumnczeu. Apoi, preotul, da,,5 nu line cuvilnlllte, zice eli"e cinerl: lata, tlilor duhovniee~li, prin puncrca m(Hnilor pc Smnta vanghelie ~i pe altar cii ve~j Sfmla Cruce, ali savar~il jur.im:lnt ,nnintea sfintului curata, oeintrerupla,

pe Dumnezeu ~i Omul; Lui, pe Care sliivindu-L, pe Fecioara 0

,i

pazi leg<ilura dl"dgoslei ~i a unini intre vol pana la mormant, dreaptii ~i cinslilll, ~0i . nu vii vep abate de

410

C U N U I\"1A -

V lA T A lN T Itu P A R A T lE iM

ANI!XA 3 - llANDUlALA

ACTUAL"

A TAINEI

411

la daronilc voastre nid unul, nici altul, urrnand ce este plilcUI lui Dumnezeu ~i oamenilor. DiaconuJ: Domnului sa ne rugarn,

rugiiciunile Preacuratei Maicii Sale, ale sfinfilor, ml1ritilor ~i intru tot 13udaliJor Apostoli, ale Sfintilor de Dumnezeu marelui mueenlc Procopie ~i ale tuturor sfm!ilor, tncununati ~i truocmai cu apostolii, implirapi Constantin ~i Elena, ale Sffinlului

Preorul zice """uII Rugaciune

Doamne, Dumnezeul "i ~ acestia, care
CU

s a ne

rniluiascl

~isa ne mantuiasca

pe noi, ca un bun ~i iubitor de oarncni.

nostru, Care ai venit in Cana Galilcii ~ i blnecuvintcazs ~pie robli

Dupl aceasra, clntarepi cinti:

Cuvine-se cu adevfirat ... ; 'ar

venind Inopoi la locul

nunta de 30010 al blnecuvantat-o,

mirii, nunul ii nuna, mergln.d dupa preot, sarua icoatl. Mintuitorului ~i a Maid; DomnuJui de linga u~ile lmpulteftl,
trei inchinlciuni

purtarea "a de grijii s-au tnsopt prln unirea

nun!Ji; binecuvinteazfl inlmrile ~i ie~irile lor, tnmulteste cu buniitafi viata lor, priruestc cununlle lor in impiiriilia Ta, pazlndu-I curan, lam prihan~ in vecll vecllor. Suan.: Amin.
Preotulr Pace tururor.

lor, unde plrinlii tinerilor fi toate neamurile, cite se vor afla aid, fac
fi .lru ~Sfinta Evanghclic, SBnta Cruce, cununiile, t

min. preorului ,i felicia po miLi ,i po nuni, iar preoeu], bine<:uv$.ndndu-i, uce: Pentru rugaciuntte ... fi celelalte,

Diaccnul: Capctele voastre Domnului Preotul ziee .ceua

s a Ie plecati,

Rugaciune
Talal, Fiul ~i Sf~ntul Duh, Treimea cea intru
tOI

sf:lntii ~die

Uin!a ~i tocepatoare de vla!li, 0 Dumnezeire ~i 0 impar1l!ie, sa vii binecuvinteze pc vol, Sii va dea voua viata indeJungatil, nastcrc de pruner bunl, spor in viata ~i in credinta. Sii vii umple pe voi de toatc bunatalile cclc plimant~ti ~i sa vii tnvredntceasca pentru ~I de

desfatarea

!)uniilillilor

cclor

fagadulte;

rugliclunlle

Preasfintei Niisc:iloare de Dumnczeu ~i ale tuturor sflntllor, Siavii Tic, Hristoase Durnnezeul nostru, slava Tie .

Suana; Siava ... ~iacum ... Preetul, eefonisul: Ccl ce cu venirea Sa In Cana Galileil a amlllt nunta cinstitl, Hristos, Adevaratul Dumnezeul nostru, pcntru

Anexa

4:

Slujba Cununiei 10 Manuscrisul din l'lllea Mare, judo Bihor (1704)

ln prima parte a Anexel -I vom prezerua in cople dlteva pagini reprezentative din (extul original, dupa care vom reda textul integral in limba roman!, co caractere launc.

Pagina din dreapra este prima pagina a manuscrisului, cu titlul Evhologhioll.

414

AN.EXA .. - M AH U S C R lS \.."" "L D1N V AL ..B .AMAR.E

415

Pagina din nanga esre aceea pe cue unol dintre bibliotecari a consemnat data cand a fosr adus manuscrisulla bibliotecl (15 febtuarie 1926) ~i locul de provenien~a (Biserica din VaJea Mare).

Paginile 38 ~3i9 clio maouscris sum ootate de bibliotecar C\I paginile 75 ~7i6. Pagina 75. prezentllta mai sus, esre prima pagin3 din lUnduiala Tainei Cununiei, punand titlul MnduUzla Logodnti.

416

Anexa 4:

Slujba Cununiei - Manuscrisul din Valea Mare, judo Bihor, 1704*

Docurnentul acesta redii textul integral al M altJlurisli/ui din Vaka Mart, pastrand nu numai con~nutul, d ~i forma, ta rn a race corccturi san diortosiri, pentru a avea la dispozitie textul original.

Rinduiala logodnei
Ceia ce vor s a sa logodiascl yin la bisearici, ~i stau inaintea svirnelor u~i. Barbatul despre direapla, rnueria despre stanga. ~ i 13 popa lnealele ~Iie pune pre prisrol. si dio logodnicilor lumlni aprinsd. ~i blagosloveste capetele lor ~izice: Blagosloven bog

-.. . .

.".'

'

nas. dlaeonul inciape: Co pace domnului sa ne rugam. PentrU pacea de sus, ~i pentru spasenia (mantuirea) sufletelor noastre, domnului sa ne: Pentru pace atoata lumia ~i peruru bunll. tocmirea svintclor blsearicilor lui dumnezliu, ~i pentru impreunarea tuturor, domnului sa ne : Pentru sV anta casa aceasta, ~i pentru ceia ce cu credin\a, ~cIu buna srnerenie, ~i cu frica lul dumnezau inlra inmnsa, domnulul:

Pagina din dreapta (notata de bibliotecar co 108) este ~ag~na 42 ~n. rnanuscris ~rieprezinta ? nceputul Slu,bel Cununiei, cu ritlul M"dtilaia Cununiei.

Pentru svintitu! arhiepiscopul ~i mitropoUlul nostru Numcle ~ peniru cinstila a lui preotic, ~i tmru XC diaconic, ~i pentru [01 clirasul ~i oarnenil domnulul: Pentru buncredindos ~i de dumnezau iubitorul craiul nostru Numele ~i pentru toal:l palata,
~ipentrU

voinicii lui domnului: Pentru robti lui dumnezau Numele cariii sa logodnici\ acum

418

ClJNUNlA -

V IA T AlN T R u IM PA R A T III

Numele: robului lUi dumnczeu Numele. in numele tatiilui s,i a fiului s,i a duhului stant

unul cu altul ~i pentru spasenia (mantulrea)

lor: domnului:

Pentru casli dea lor ru intru - pag. 38 - rnostcnire nearnului. domnului: Pcntru sli lomitii lor drngoste dephn, domnului: Peruru

s a s a Iereasca
Pentru

ei in unkiune

~iin credirt!a

tare domnului:

Pentru s a s a pazeascii parul lor nespurcar ~i via!ii nevinovatd, domnuluh

s a s a dea

domnulul:

lor loak~ tiirirea cea catre spascnie (manluire), Penrru s1l izbiiveasci acestia ~J noi, de lo~ta scnrba,

mania ~jnevoia, domnului sa ne rugarn. Poloseste, m5nNic~tc, milueste ~I ne fereste pre noi durnnezeule cu darul k~u ccl bun. Pre prea smOla curara, ~i prea bine cuvantata birultoarea noa$[m de dumnezau nlisc1ltoare ~i pururea - p a g . 77 - fecioar3 maria cu to!i svin!ii pomenindo. ~ in~ine pre noi, ~i unul prealtul, ~i to:ltii viata noastra, lui XC dumnezau sa 0 dam. vosglas: lic Ii 53, cuvine 1000laSian, einstea ~jinchlndclunea I3tilui si fiului ~i duhului sf:inl acum ~i pururea ~i in vecil vecilor: Diacon. Dornnului s a ne rugarn, papa molitva Doamne eel de veci, care pre cele dj:;paJlite mtruna Ie imprcunezi ~i legaNrn dragostei ai pus neriisipiti: ccla ce-ai

ca

blagoslovlt pre Isaac ~i pre Rebeca ~i pre acea mosrcnuori

fiigaduin~1f tale ai amlal, insuji - p a g . 3!) - blagoslove~te ~i pre robU aee~tia iodreptandu-i pre tot lucru bun.

C aeS,li

dumnezllu

mil<)sljv ~i c1easemena iubitoTu ~i (ie slav a trimitcm. lalillui ~fiiului ~i duhtllui svant. acum ~I pururea ~i in : ~pi opa ia Inl"lele dc~pre pristol ~diii 'nt51 IncJul Logodnkii Logode~lc sii Tabul lui dumncziiu. mirelui zidind. Numele. roabii lui dumneziiu.

Numele. 1n numel" latillui ~I a fiului ~i a duhului svlinL :lcum ~i pururea ~i in viacii vcct!or amino dupa aeeia dii inelul de la mire logoditei ziclnd: LogooCe sa roaba lui dumnezeu.

ANXA .. - ~fANUSCRISU LOIN VAL~ MI\.R.e

419

mitropolirul noslru Numcle: ~i pentru cinstitii alui p~e.

~iinlru

xc

acum ~l pururea ~i tn viacil viacilor amin: Pace voua: diacon. Capetele voastre domnului molitva, Doamne dumnezau logodit ~e bisearicl aceasta ~i 0 impreuna dumnezau fecioacl
~jferiaste

plecati, apoi ~i 10goo03 cinstea, ~i

nostru carele din Ilmbi tai

curata: blagosloveste toatil

robii tlil acestia cu pace ~iintru-n

cuget. vosglas:
inthinaclunea.
~iin

Cii lie se cuvine veacilor amino apoi

Sian.

tatalul ~i fiului ~jduhului svant, scum ~i pururea

veacii

Ectenia. MiJuie~tene pre noi doamne dupd mare - p tJg . 40 - mila ta rugamune lie doarnne ~i ae mtluiaste. spasenie Incane rugam peruru Ind ne robul t.'Iu. Numele: eyiroaba ta Numele carli altul, pentru silnillale ~ipentru

s a logodlra
(rnantulre).

unul eu

rugarn pentru lo!i fra!ii nosrrii,

crestinl, pentru dumnezllu
tremnem,

~ipentru

to~ pravoslabogslavnict vosglas: C:1 ~ s, i t ie slavil ~i in vecii

siinalarc ~ pentru spasenle.

s t deasernena

milostiv

iubuonu,

k1ti11ui~i fiului ~i duhului vecilor amino

mnL

acurn ~i pururea

$ 1 f:l otpust. Lipsif d4 pagina

RlI:nduiala cununiei sufletelor noastre impreunarea
CCL'3

Pentru pacea de sus, ~i penlru spascnia dornnulul: svinlclor bisearicilor lui Dumnezeu,

Pentru paeea atoata lumea ~I pentru bunii tocmirea ~i pentru

tuturor domnulul sa: Pentru svlintli casa aceasta ~pientru inlm intriinsa domnulul: Pentru svirtlilul arhiepiscopul ~i

ce eu credin!1 ~ eu buna smerertie ~ eu frio lui dumnezau

420

CUNtINi", - VIATA; tNTRu I M

J > A R A T IE

A~ N

'" - ..iA.NUSCRISUL

OlN VALEA MARE!.

421

diaconle, ~i pentru

lOI

clirasul (clef) ~i siamenii domnului: Pentru

robii lui dumnezau, Numele. carii s,a.,.. - p~g. 42 - lipsa de pltginii ... ~l pururea ~Iin viacii viacilor amin, diacon. Domnului

din transul ai ariilal: insoutai pre 10$if cu Astneta ~i rodul facerii lor de coconi pre Efrem ~i pre Manasie, Ial d'iruit. tnso\itai pe Zaharie eu Elisaveta si fiul lor alergiitoriul Tnaintea prcacinstitei nasteri tale lai amtat: ~i din riidacina lui .Iesel dupa trup ai erescut pre cea de pururea fecioaril. .dintru <1rea Inpieli!iln<:!ut.e ~ i inasdindute spre milntuirea nearnului omcnesc. Pentru nespusa ala daruiresi mull bine. venitai in - 'pag. 45 - cana gaiileiului ~j bae iaste irnpreunarea
tu

sa

ne rugam, popa rnolitva Dumnezaule

svinte, facutai pre om ~i din coasta lU i [iicul lui muiare ~i 0 ai illlpreunat lui agiutatoare dupa dansul pcruru ca a~a fu placut maririi tale a nu fi omul singur dcmnitorule pre pamilnl. fnsull si acum prea svinte trimite mana ta, din svantul taca~uJ tau ~i barbarulut muierea, InsOfe~tei pre ei.

flind acolon nunta 0 ai blagoslovit ~lintru minuni ai fileut em

insoteste pre acesta robu tau, Nurnele. cu roaba ta Numele ca de Ia line sa insoteaste iruru-ngand: lncununeazili Introdragoste

, s aal".1_c!i.'icu ata
nastere de coconi.

nuntei si din tn1nsa penlru aceasra

"insu!i despuitorule,
~jaicea

tmpreunat

tnouuup,

rugactune a
rugatorilor ta il casi acolo, asa

daruiastcle IQr roduJ pantecelul lor cu dulceata de coconl buni. ~i

vtno cu venirea- ta cea

rninte lntrea~:a:

petreacere f1lrii deosanda vosglas. Cii ata Iaste tinerea, ,~Lata-i impiimfia puterea s,i miirirea a latiiJui s,i a fiului s i a duhului svant. Domnului sa ne rugsrn. Domnului sii ne rugam. popa molitva Doamne rilnduilorule: alui adam eu ata iubire de oameni intru mUiarei ~i al zis nu-i bine oml}lui - pag. < 1 4 sangur prepijmilnt sa-i faccm lui agiutoriu ~i blagoslovindui leai zis: crea~tefi ~via irunuillti ~ IJllpleli pilmiintul penlnr "~i-l birui!i pre el ~i pre ~mandoi ;rltruna ai impreunat.
V3

nevdzuta blagosloveste

nunta aceasta ~i di\ robului tau Numele i

roabei tale Numele. via!" cu pace: zile delungate:

acum ~ipururea sl in veci] vectlor arnin. diaconu azice:

dragosre unul catre altul inlra legatura. pacjj: salnan!" cu lunga petreacere, dar de coconi, ncve~te"ita cununa slaveh spodobiaste pre ei S a vaza feciorii feciorilor siii si da lor de roaua ceriului de sus, ~i din grosimea pamilntului, 1mple casa lor de grilu, de vin ~i

prea

curate

~i

atoata

zidirea

[acitorule

~l

de unt. s, i de toata dulceal"a celom. di1ruie~t"le toata ~er~rea. d\tre

s. i tuturor spasertie.

ce Ie lrebuif;!sc C ;ii ,e~ti dUJl.lnezaul

carelc ai schilnbal

coasta striimos u Jui

. ..

nt~. stru

mildor ~jal durerilor, ~i ~I iubirli de o<\meni, ~jlie slavii trim item eu fiirii din cepurului lau tata, ~i C4 prea sfllntului ~i bunului, ~ i de via!li faciitor at tau dllh. acum ~pururea ~iin veacii veacilor <tmin, dupac;eia sa - 'pag. 46 - ia papa cl}nuwle d<:pre svanta 0l3sa ~i Iacllnd semnul crucii ClInunillntiiie pre barbat zid\nd.

f1ceea zice: cii V,l lilsa omul pre talii sau, ~pire muma sa ~i sa lipi eu Iruplnuiarea ceau sa, ~i vor
fj

amandol un trup.

~jpre

ceia-

eu slayii 5i cu dnste cunu,o<'$i pre el ~aiu.

pus pre capullvi

impreun"~

dumnez1[u, omul sa nui despartil.

blago$lovitai

pre

c~lOuni\ de pielri scumpc barbalultli,

~ pre i

muiarea

c,untlnand

grii.i:qle

robul tiiu pre avraam, ~i ai de~chis pantecele Satrei, ~i tatii anlulte limbi tai laeul. D~nlitai lui Isaac pre Riibeca, ~i rodul lor lai blagosjovlt ~ pre l<leob eu Rahila lai impr'eunal, ~i viap.. patrj<lr~i

a~jjdere: dupa aceia sa dea muiarea milna direap!..' In direapta

e y r sai blagosloveasd\

pre ,unllndoL Zicand moHtv:!. nostru, cela ce cu

Domnului sa ne rugam. Doamne dumneziiu

422
slavs ~i cu cinste cununasi mucenicii tai. tu ~aicorn cununii pre robli t.'li acestia Numele: eu eununa slavei ~i a ctnstci: eu cununa p~cii: eu eununa veseliei. lntru slnva tatiilui ~i a (iului si a duhuJui svant. acum ~i pururea ~i in vecli veacilor amino diaconul. Sa luam aminte: prochim: popa. Pace tuturor. citltorul: ~i cu dubul Doamne dumnezau nostru t.'lu: ei: stlh. calui minunat

423
nu-i despa<1il insl4l ~i acuma despunatorule doamne durnnezsul nostru trernitc din ceriu darul t.'iu spre robi! tiii acestia. Numclc: si da fecioarel accstia, ca intru toate sa place barbatului, ~I robului tiiu acestuin s a fie cap muiertl, ca s a petreaca incuiatii Blagosloviastii doamne dumnezaul nostru cum ai blagoslovu pre avraarn CII Sa ra. Blagoslo ...ia~tii doarnne dumneziiul nosrru cum :u blagoslovit pre Isaac eu Rabeca. Blngosloviastii d~):Il11ne dumnezjiul nostru cum al blagoslovit pre Iacov eu R:II,ila. Blagoslovestei doarnne dumnezaul nostru curn ai. blagoslovu pre zaharie cu elisaveta. feria.5tii doarnne dumnezaul nostru cum ai ferit pre Noe in corabic, fcria~[ei doamne dumezaul nostru CUIl1 ai

numele t.'lu peste tot piUnantui. apostol, catre corlfeani citire: Pratilcr, ci~i vrea tori seamenii sa fie cumus ~i eu: ce fleste
carele are darul sau dela dumnezau unul 3. iariialtul intralt chip

griiiesc dirept - pag. 47- aceia necis.'itori!ilor, ~i Vllduvelor. bine ar

r; lor sa ramana ca ~i eu. lara s a nu sa vor pULCarabda, sa sa

c~Mil.oreasca: ca mal bine easte a S3 ciis.'itori. dedit s.'i ardza, lara

ferit pre eel trii coconi 'in cuptorul eel de foe. lremilfond roaua de
sus. feri:~lii doamnc dumnezaul nostru cum lai Ierit pre lona in paruecele chitului en s a vie spre ei bucuria aceia care'. au avut fericita Elena clod - pag. 51 - afiii cinstit., cruce. porneniaste doarnne dumnezaul 1l0SllU, cum at pomcnit pre sfiruli 13, 40 de rnucenici, tremipnd lor cununi din ceriu, l'omeni'4te doamne, ~i pre parinlii lor carii iau hranil: peruru ci\ rugilciunile parin\i!or intiiresc casale feciorilor. Pomeniaste doamne dumnezaul nostru si robii t.~i ace~ carli sau adunat I I I accasti dnstita nunta . Ponlenia~tc doamne dumnezaul nostru pc robul tau Numele, ~i roaba la Nunleic: ~ iblagoslovla~ii pre d~n~ii ~i tift 1 0 " ,.oduJ I pantecelui c1ccoconi buni: unidune suflcteasci, ~i trupurilor; inal~i en chedrii Iibanului: hinc sa rodeascl ei en via eu pulerea svantului duh. cL'lnd lor s:iman~ Inarunchelor ca inlru tol lucrul ccl bun, ~i lie placul. ~i sa v~zii [edorii feclorilor sal. <::l odrasldc de ma.~lini t",ere impreglurul masci lor ~i blne ingacl\lintl 1,,,,lnl<::1 ta s a straluceasca ca luminile spre ceriu. de la line dClanllle dUmnC7.3ul nosuu. ci lie sa cuvine loom Sla.... cinSlca ~ indlin1kiunea. tamlui ~(ijului ~diuhului svam acurn ~I pururca ~

celom ce sant In clsiitorti poruncesculc no eu ci domnul, muiearea

de barbat sa nu sa desparta, nu
0

ia r1 Ide

s a va

~i despiirji sa riimaie

nerniiritati, sau sa sa impace co b~rbatul: ~i biirbatul pre muiare s3 lase. 1",,1 altora graiesc ins.'i nu dornnul. s1l are vrun [rate ~i ea va vol muiare necredincloasa,

s a vie!Ui<tSdicu el. s a nu 0 lase

pre ea. si muiarea de are barbatul, .. lipsa tk paginil (48,49) ... parin!ilor nOrl, a !ainii ~i a preadnstitei nunte svintc flcltoriule, ~i punatoriule de lege trupeascii. neputregiunii fcritoriu. ~hIun~taillor lu'ne~li tocmitoriu, din ceput ai zidit pre om. ~i ca pre un lmpiir:ll ~i domnitoriu lai pus aloatii [aptum. ~i ai lIS. nui bine omului sa fie slOgur pre piimfint s.'ii facem lui agiutoriu dup:i cl ~luand 0 coast.~ dintre coastele lUi zjd~e lui mulare: pre c'\rea v1iziindo adam zisa, iati acurn os din oasele melc fi tnlP din trupul nlieu, aceia sir va - pllg. 50 - chemll ITIuiare.cit din bilrbatu sau fu luatll. pentru aceia va lasa omul pre tat:l sau ~ipre muma sa, ~i sa v:I Iipi citra muiarea sa, ~ vor fl amandoi un trup: ~i pre ccia ciau impreunat dumneziiu omul s:l

424

CUNUNlA - VlATA INTRU J~fi'AR}."n

slava Ireroilem. pururea

t.'1liilui~i [julu; ~di uhului

s v a n L acum

$i

in vi""ii viacllor amino apoi diaconul. Folosia$te, mantuia~te, muutaste - pag. 52 - ~l nc feriaste pre noi doarnne ell altiiu dar ziua toara deplioii sviintii eu pace
~irar:l de

p.'cate,

la domnul

sa

cearem.

Ingerul

padl

$1

credincios ,ndreptatoriu,

Milii $i ertare piicatelor ~i srnimealelor noastre la domnu I sa ccarem, Ccle bune ~i defolos sufletelor noasrrc $i pace lumii I" domnul s a cearem, Ceilalti ani ai vietli noastre In pace ~i inpoc;ilnlll ai silvnr~i la domnul s a cearern. Svar~llul crestinesc .11 vietil noastrc Ciira de clunuri, nerusinat], $i bun r:i$puns la infricO~"lUl gludet :l lui XC. la domnuJ sit ccarcrn. uneciunca credmte], $i lmpreunarea svflntului duh, cerand, In~ine pre nol, ~i unul altuia, ~i toalil viata noastra Iu XC durnnezau s a 0 dilm. vosglas. Cil c$1i durnnezau milostiv ~ de oarneni lubltoriu ~I lic slava trimnern. taliilui $1 liului ~i duhulul svanr. acum ~i pururea ~i in viacti viacllor amino popa zice, Pacc tuturor: diaconul , s a iubim unul pre ahul ca un gliad s a miilturisim. oamcnll zic. Pre latiiJ ~i pre (iul $i pre duhul svanl - pag. 53 - $vanta trOil" una ftin!a ~i nedespiit1ita. $11sarur:i popa pre amandoi, ~i ci s:o siirutii amando!. graind. Aleea pre ntijiocul nostru laste XC, ell noi ;asl<: ~via ft. diaconul zlcc. capeteie voaSlre domnului PJc.:cali:oameni: zie. Ii" doamne. popa zice lllolilva. inlaln . Doanllle dunmezilul nOSln' care inlru socotinl-' I" cea de rnantuire. spod(lbltal in can;l galiieli, de dn$te 5 5 ariili nunta penl.ru venirea m;!. Tnsuli ~i ,,{um despuniiloruJe robii t!ii ace~tia, pre caril voe~tl s a s~ impreune unul altuia. in pace $i in uniciune pi\zia~lci: nunta lor amelio cinstilii. palUl lor socolia~t;1 nespurcaL lmiu] lor blnc voia$le sa

s a cearem.

fcriroriu. sufletelor ~i trupurilor noastre, la domnul

riinlilc r a m de plicat. ~ii spodob~e pre ei s a agiunga adanc; b3lriioea~e, cu inimi cur-dIe ]ucrand poruncile talc. vosgJas: Cii tu e~ dumnt'z.'ul no.~tru, dumnezau de miltti ~i de spascnie ~I ~ie

ANEXA

.. - MANUSCR1SUL

DIN VAJ..e" M,Alti:

425

viacii viacilor amin. ~i intm popa in altariu, Striga, ~i ne spodobiaste pre noi despuniitoriule cu lndraznire, rara de osanda
~ In I

a cuteza ~lale chema pre - pag. 54 - tine dumnezsul ccrcsc lat.'il {ii a gmi: onmeni]. tatal nostru, popa vosglas: Cii ala iaste impiiriilia: apoi mdidi Svanra gmind: S a luam amintc. Mai dcnainte svinl ita Svilnl:t svim ilor.
oamenii: Unul svftnl unul domnul l('..xC, intru slava lui dumnezau

tat~lul amino ~ipirecestuiaste pre el. lar1l de nu va n Iiturghie. Ie dil de gusla din pahar dupfl obiciaul loculul. ~I dupa svfinta priciascenie. zice. .molitva impreunihii svantului pahar, Doamne dumnezaul nostru, toate Ie facu~i cu liiria 13 $i 31 inla";t lurnea, ~i al lnfrumuscpu cununi nnurora cares fiicUlC de line ~I Irnpreunarea acestui pahar este Inainrea cestora ce s a irnpreunii cu uruciunca nuntci. blagosloviastcli cu blagoslovcnia suOct(.'asc;i. vosglasaet. Cii s:i blagoslovit ~i 51!prosliivit prcacinstit ~i de mare cuviin\a oumele tau, a t.~liilui ~i a liului ~i a duhului svant acurn ~I pururea ~i apoi sa Intoaroe popa eu ei spre SLrana direapI~ e:tntand. Tropar: glas 7 Doamne doamne cautii din ceriu ~i vezi ~i cerceteaza via

aeeasta, ~I 0 fa desiiviir~ita, pre earea dintai oau rasaril dlreapra In doamnc. - pag. 55 - aCCl\Slacitnta de 3 ort slih. Feriell barbatul carel<: sa Ilamc de domnuL still. Putarnidi va n prc pii!nant samftnln luI. stih Rodul direptu)ui $ ;; va hlngosltlvi, slava ~i bogih:tlc in alsn lui, 'ii direplatea lui Va pelrcl":c, in vincii liii. Svln\ii muecnici, carii bine vali chinuil, ~i vall incununm, ruRa~iva c;ilra dumncliiu doamnc, l:luw, propovaduit, Iroi!a una flind. Siava: $i una curata ~i nevinovatii fecioam. carc ni naseut pre domnul cu trupul farii de saman~ pre acela il roaga sa

sa maotuiasdi suOctclc noaSlfC. Slavfl lie XC apo.~lolilor ~i bucuria mucenicilor. carli au

426
spascnscil (m~nl.) sulletele noastre ~riidicandule
zrcc inllii mirelul, t>laril sa fii mire, ca avraam
~ j

A .l" E .X A 4 - M A .!.'< U S C R IS U L r ~V AlA ~tARE o

427

cununllc popa

toli fralii n~lri,

~i pentru

tori pravoslavnlcil

cre~lin.i. Pentru
~ j

blalloslovll s~ fii ca Isaac ~i s~ re inmul!~li ca Iacov inwland co pace ~i lucrfind co direptnte poruncile lui dumnezau. Neviastil zice. ~i IU mireasa, !ThiriL;sa Oi CI Sara, ~I sa te bucuri ca riibeca. s,i s1\ re Imnulte. st.l ca Rahiln veselindute de barbatul tau, pazind invi'ilarurilc legil, cit 'L~aau vrut dumnezau. diacon. Domnului sil ne rugiim. popa rnolltva la luarea cununiilor - pag. 56. Doarnne dumnezdul nostru carele at vcnlr in cana gallleiului ~i pre robl!
SOCQlin!a

s~n~tate ~i pentru spasenie, vosglas. Ci. e1 dumnezdu milosuv si de oarneni iubitoriu, si lie Slava tremirem, lat3lul Prea in!elepeiune. adevdrat dumnezaul fiului si duhului svanl acum ~i pururea 'Ii in viacii viacllor amino Diaconul Ceea ce e~i mai ci"'~tilil dedit heroviml. "i nostru. pentru rugaciunile preacuratei maicii otpust. In cana galllei cinstita ai ariitat nunta co vernrea ta XC
tale ~i a tuturor svintilor ne mllueste ~i nc spaslnstc pre noi ca un

bun ~I de oameni iubitor:

~aicolo nunra al blagoslovlt blagosloviaste

151nccstia ell ;Il' demalnninrc

carii 53 unim cu

Rinduiala

cununiei

Irnpreunarea nuntct blagosloveste intra ren lor ~eisirea ~i IlUnul!

i"~te in bine viata lor. prirncastc cununta lor intru impamlia ta,
nespurcau, nevinovati, neindcrnniitorl

spre rau. pre ei ferindui ~i ztce. bunihlltilor

acurn si pururea ~ in veaci veacilor arrun popa ia cununile, S J le leaga cu gailanul, si Ie pune mollrva neveastil. de infrumuse!-~rea in loc randuil nostru

Adalia. Blagoslovii durnnezau nostru: ~Si vinte durnnezaule dup.'i Taliil nostru. Troparul ~i condacu]: zilel. Dupii aceia. Ectenia: Cu Pace dornnuJui pentru spasenia (mantuirea)

s a ne

rug:im. Pentru pacea de sus, si

sufletelor noasrre. domnulul sa ne

Ooamne dumnezaul

vistiarul

frumuseatc spodobitai cele neputrczitoare bbgosJovea~le

pre to~i 'Ii pre cei din lcgca cununiei tale

rugam. Peruru svanta casa aceasta, ~ipentru ceea ce co credirua,

~icu buna smerenie,

.~i co frica lui dumnc7.au inLrii intransa dela dumnezau, ~l de vinlO lor domnuilll:

en ~i pre cci din cllvergurie, ncspurc:ll~ insut,i

~ " j

domnulul:

Pentnl robi! lui - pag. 58 - dU1YlneZ~u NUlnele: ~i

robil tili ace~tin dupa

no~tri. alui (lvr:l(lln ~I :llul Isac

blngo$lovCni:l p5rlnlilor lui lacov dille lor fncere de

penfru acoperemanlul

eoc(>ni billl'foneaj.;icinslit5. 'Ii mul~] ani. Vosglas. eii sa bl:ogoslovit si sa pnoslftvil preacinSlil, <i de mare (:uvUn~lii numcle tiiu ,
y

',1 1

Pentru sa p<.<lre"ciiei bine intro lIniciune domnului:

Folosio~te.

la~'ilui ~i :1 !lulul ~l a duhului svanl acum ~i pururea ~I in viaeii viacilor: apoi EClcnia

Milui~ene doamne auzi -

pre noi doamne dupii mare nlile ta, rug-lmune lie

p4g,

57 - ~i ne milui;J~e. inci ne rugilm pentru

robul Iilu Nunlele: ~i (oaba la Numele: carli sa irnprcunarn unul cu allul: Penlru lkiniitate ~i penlru spasenie. inca ne rugiim pcnlru

m:inluia~lc, rnilul~~t", ~i ne ferill.:jlCpre noi do"onnc ell d:orul tau ccl bun. Pre pre;! svanL~ curala ~i prcabinc('uvilnlala noasLrii. de dUlnnczau niiscilOarc, ~i pururca lad $vinlii pomenind, covine ~i ~ e in vial3 noasLrii., lui XC dumnez:lll lliruilo:trca fccio:t"i Maria cu

pre nol, ~i unul pre "llul {1iI():1L'i sa a dam. "OSgI3S: c,'i lie sa Tmalu i ~i fiuluj si

loara sJava, cinsrea ~i inchinaciunea

428 duhului

CUNU'NIA -

Y J :\T A fNTRU tM P A R A T IE

.\.NEXA

4 - MA!."lUSCRISUL DIN

V.\.LF..A lotAttE

429

~i: diacon: Domnului s a ne rugam popa zice molitva. Despuitorlule doarnne dumnezaul nostru eela ce toate le curiip ~i de toate grije~U sii ascunsale omenesti ~i in~eleagerea ruturor 0 aj eur1i!ea~te pacatele noastre. ~i iacta ftiradeleglle robilor tai chemand pre cl spre pociiin!a. dale lor ertare piicatelor curiitire gresalelor, lasare Ianidelegilor" celor cu voe ~i fam voe care 'itii neputinta firii omcnesti Ziditoriule ~i fiiditoriule, carele pre Roaba curva 0 ai ertai si pocainta vamesului ai primit nu porneni pacatele nestiintii noastre din
svant. acum. ~i purure.

miluiaste ~l iarta, curateaste slabeaste ~liasii, datoriile noastre, Cil tu e~(i carele nepurintele noastrc pre umiiri leal luat, ell nu iasrc nirne fara de pacat, si, crai de iaste nurnai 0 'Z vi;,!" lui. ca i sa lie l a r ade bine. numai tu unul teal imbracal intrU tnrildepacat si neil) dliruil noua neputregiunea bunatii1i1or veacinlce, c IU e~ti l dumneziiul nostru, dumnezau celor ce sa Giliesc. ~i lie salva tremitem tatalui ~l fiului ~i duhului svaru, acurn ~i pururea ~i in veacii veacilor amino De va fl vreunul dintre el neavut alta. cununie. pre scela sa pui cununa graind: Cu slava ~l eu cinste cununasl pre el ~ai i pus pre capul lui cunund de pietri scurnpe. dlaconu: S a luam amlnte. popa. Pace tururor: cetetul ~i cu duhul tau. prochimen. glas 4. Cu slava ~i cu clnste cucununasi pre el.
stlh Doarnne dumnezaul nostru cii tui: apostol. Catre Elesiani

tinereate. cii de vel cauta - pag. 59 - spre fiiradelegi doarnne, doarnne cine va sta: sau ce trup va sta inaintea la: c ru sangur l e~Udircpt faril de pacate. svant multmllostiv bun induriltoriu ~i!i pare rilu de rilolii!ile ornenesti. lU despuiioriule, carele ai impreunat pre robii tai acestia uniastei cu dragoste unul catta alrul. daruias tele lor lntoarcerea varnes ului. Lacrarnile

curvei ispovedania taJharului. ca cu pociiin\a lor din lOata inima in uniciune ~i cu p'Ice lacand poronciJe tale sa sa 5podobeasca impiidi\ii tale celei cere~lj. eli tu e~tl tocmitorlu a toate cates', ~i tie slava lremilem. ta,talui 5i fiului si duhului $vanl. acunl s i

trerniterc Fra~ilor iubiti pre muierile voastre precurn ~i xc. au iubit besiareca , s i pre sine sa dea de pentru ell ca s~ 0 svlnt easca pre ea curii\induo cu bala apei prin cuvant - pag. 61 - ea sa 0 faeii pre ea, ~i slavita bisearica. neavind smoliciune SlIU grozavire, sau altele de acestell fdiu ci ea sa tte svanta ~I ne vinovata, a~adar sa cuvine, biirba\ii sa lubeascii pre muietile Sale,

..

punlrea ~i in veacii veacilor alnin. Pace tuturor - diaeon: capetele voastre dOO'lOuluiplecali. preotul sa coaga. Ooamne ISllse XC. cuvanrul lui dumnezau carel!! [clIi inallat precimtitii ~i de via1a fadiloare cnlce,,!ll scri.soarea 111anii iCeil de pre noi ai rupl: ~i de pisiilnicia dlavolului neal izbavlt curale~te faradelegile robilor tai, penlru c.ii hierbinreala ~i greotatea 7.itii: ~i arderea tropeasca

neputand purta. intru a doua impreunarc de nunla sa pogorarn pre cum ai pus lege eu vasulliiu eel ales pavel aposloluJ. Zidind. pentro - pdg. 60 - nol slneri!ii. Gil mai bine ias!.eIn dUlnneziiu a sa ,Asura dec.\t a arde. insuli ea un bun ~i de oameni iubitoriu

ea~i trupurile lor cii ceea ce iube~te pre muierea sa pre sine s~ iubes.te. Cii oime odlnioarii nu s au urat trUpul sau. ce

hr1inea~tc ~iglrijc'~te pre el precum ~i XC. bcseareca sa: maduillri sflnlcm trupului lui din carne'l lui, ~i din oas1.\lelui. PentrU 'aeeea lasa omul pre lata sau ~ipre muma sa ~i se lipe~te catra nlu.ial'e sa ~i vor fl doi un trup. taina aeeasta mare easte iildi eu gl'iiesc de IIrrstos ~i de 13isericl. dirept aceea fie~le carele, flluiarea lui
1I~'1

s a0

iubeascl ca ~i pre sine, iar muiarea cinsteasea pre biirbatul ei aliluia 'glas 4 Muiarea la ca 0 vi\.<r'ioditoare, stih: ~i fedorii tai ca odraslele de nlaslini: Evanghelia de la Matei: zicere:

430

CIJNl}N'A

- VIAl'''

iNTRU

I",AR.I\TII!

dumnezau nuota. p:ize:L~1Cvi:l(.'lacestora netulbur:u:i, ~i cu minte

In vrernea nceia, sa apropiam

catm

Ie farisc]. Isplrind pre

diinsul ~I 7.idind lui. cade sa omului a lasa pre muiarea lui pcntru fiecare vinll. Jar el raspunziind zisii lor. Au nali cern, c:i I1icilOrul au facut dintlle, barb:l(ul ~ muiare, si au zis. Pentru aceea va liisa _

pag. 62 - omul pre tma siiu ~I pre muma sa, ~I5.1 va lipl citm muiarcsa, ~i vor fj amflndoi un irup. Pentraceca deci nu mai sanl doi, ce un trup. Der cc au Impreunat dumnezfiu, ornul siI nu
desp~",'i 7.isiiril lUI. daril moisi ciei au poronclr s a dea Carte de despil\irc ~I o lase pre ea, 7,isii 101',< . : i imoisl dup~ laria Inirnil

sa

von-are au dinccput

poruncu

vous

sa liiS"!! pre

rnuiarilc

vonsire:

lar

t1:1U [osr :I.~n. lara graesc vouii eli ori cinesva

Iilsa
muiarelui, f5r5. de vin3 de curvie, ~via lua alta pre curvle face

s,i

cine va lua pre

CCIt

laS.1t.1de altul

precurvle (ace. Zisiim lui

ucenicii lui de iaste a~" riinduiala omuiui, cu rnuiarc, nuibine sa siI 'nsoarc. lara el zisil lor, nul cuprind toli cuvilntul ncesta, ce carora Iii dat. eil s.~nt fameni catii din panlecele maicii lor sau nascut ~1 ~i siint fameni carC sanl scopili dc oarneni ~i sant fanlcni care ~'sicop:isc it1~i~ipre sine. pcnlru imp:iril!ia cenurilor Cc poale cuprindc sn cuprindfl: 1)001nuiul sn nc rug~m.

O""l11nc dumnc7.iiulnosln., ce);cce prc avraalll so~lai chem,,(,

~ipre I""ac la. pr(,:liubil ~l pre Iacov c:irra 1l1uiare lie al .mp,eunnl.

- p"g. 64 - ~i lai loemit pe el eu a dOile p:lI, R:chilii,

inlprcun5.ndusa. instlli ~iacum blagoslove~te pre robii t:ii acc~li:t. Numcle ~i svinle$Ic pre carli venirii citri! adoua nunt:i penlru impJetirca fini ~i sangumtatea :ti pogorilt pcntru nepulin\ele ai pus lege, mal bine ee santfunplii intru linerea!c di Tu noastre cu Pavel vasul t:iu ccl ales arderea trupului. jntru

siI fie, dedit

AN2XA < 4 - lolANUSCRJSU1. D Jr-..VALEA MARS

431

inlreag:', p:izc~tc sa petreaca ei: ~i intru poruneile

tale sa imbla neap1lrali de legarura insotirii. Gili ata zlcerea, ~i ata easre
imp1lrillia puterea ~mi arirea, a lat.~lui ~"i liului ~i a duhului
svam, acurn ~i pururca ~,in vecii veacilor amino "etcnia

Milue~Iene pre noi doamne. dupa mare mila ta rugiimune lie doamne. craiul

auzlne sine

miluie~te.

Tnca ne rugiim pentru ~i pentru

rnarele siln~tale

nostru: Numele: pentru

saniitate

spascnie. incli

nc ru&>iirn pentru nrhlcpiscopul nOSlN Numele pentru

~i pentru

spasente. Inca ne rugarn pentru robii lui dumnezfiu. Nurnclc, carii

sa tnpreuna unul altuia ciit.,,1 tnprcuoarcn adoua nuntii pentru s,in5t:.lc ~pi eruru spasenie. inca ne rugarn penuu lOll fratii nostn, ~-i pllg. 65 - pentru toti pravoslavnlcl crc~tini pcniru s1niiwiC
~ i

pentruspascnie.

erl

~i L

dumnezau

mllostlv

~ de i

oarneni

lubitortu, ~liie slavii tremitem, TatiUui, ~i Iiulul, ~i duhului svdnt, acum ~ipururea ~i in vecii vecilor amino apoi Preiruclepciune. Geea ce e~1 m,'li cinslitii: ~ OlpUSl.

Anexa 5: Slujba Cununiei alaturatl Dumnezeiesrii Lirurghii

din Arhieratikon, Arena, 1994
Textul original grec este lnsotlt de traducerea in hmba roll4~n1i. Textul original in Iimba greaca (p. 113-115).

A P X IE P A T IK O N
.. w.ic-" &.,k A~ -

n .,......

~NNOYTOYX~rroMOY BAt(A.EIOY MErAi\OY T O Y

.. .. .

TON nPOHnALMENON

nAffiN TON Xm'iWPOv,TY\ONIQN

TOY APPAlIONOI ... TOY rAMOY TM:!: KHAEIAI ..t Toy MNHMOl:YNOY
~ ll.J 'A ~

'" II ok T0 1 ( .0 <

~
o f<~ d~ K~

EYXON AJATA E B l :t

.., . . . . . ". .. .. .

a. 0"""",-".~" " f4 '. . . . . . . .

....
, .. 1.

" " .~ ," "

"t.& ,

,.1

't...

r~ i

.....

'c

434

C~'NUNJA - VIAT:\

tNTRU

iT l.I P A R A T lt !

nPOIAPTHMA Al AKOAOY91A1 TOY APPABONOI; KAI TOY ITE<l>ANOMATrn: IYNHMMENOr; 9EI~ AEITOyprl~

ra

A O ~ O A O yCK O I JJE T a T ijv A rr6>'v()lv T O U OS Op9pov, T au' A pe"pfW , tO T ollE V O V rr! T O U9p6vou. npoodvovrci E T T p o T fT U rrW T O l. ' O & T (O S t N U JJ< !>OLl O T (lV T (ll o ta o C V c.ltT L VT ~ S (> E 1K O IIOT O U!;w T ijpO S plO T O OK at apX E T (Jlit ado A ~ lT O V P Y ((I. S X . . Ell T ft 9~(<;! A E tT O U P ylt;< . T QT O E U A O Y \lH 1V lA H iK O V OA tyC l JJE )b S T a E iP l)lIlK c:l' dp~v~. T O UKupiou 8E l)6w (.IE.'T rr~ p T ~ S Ii"",O E V 'Bv V E [p1]V S.:' rrr~ p T ~ S dP 1]V 1lS O UoU (.IrrO U T os O O (.lO... 'T rrp l) T K U T O U aY lovolK ou T 06T O U.... 'Y '1T ET oil A pX leT T lO K 01T O v.... P UT t(.lW T rrE p T W V(O O E l)foT aT w v oolA i61V tJJW ''Y 'nE p T i\S nO A E C oI ouT qS ... B T v... ST r 1 T p T W V 506 ')'w v T O U S E O U O U!iE lV O S)K O L(T ijs 8Eivos). T G iv (T vilv O llV atT T O (.lt"",v > '> '~ A O tS ya(.lov K O llllo)vtav T rrep T O U O flS .... < ,uA oY l)9ijvOn\v Y c:lJJov O O V O... 'l'n~ p T oil 8w pl)9iiV O l(lU T O tS l T V E U T fK V tasonoA O U O lv : Trrcp T O i)poo9ijV O lO U T O ",T E 1(01 it(.lO s .. ... , A v n .\aj3 0 i). o W o o v.fA fT jO V... T i\s n ov o y(as O X pc:lV TU... O O '0 'A P X l~ P C U Sdvn T ~ S euxfis T O i)A 'A vT l< !> w vou Y O A O < !> W V O S , , (.IE T ijv A E vxl\v T O OrdllO U ' 0 S E O , I:, U X P (lV T O S . kpcVs ano O T oil B 1]JJO T OT I\V 'E ~ ~ )b)V T jO lV npinel O O t . S "Ori A U T (< I> w vO IAI L T 1X M O K O P L OnaV T cs ot < t> oIlO U (.IE V O il K (;plO V ... T ois I IT O rrpcoIlE (lS T i\S 9O T O KV... O IT lX ot nopeu6JJ(V O lE ll T ats oliots aU T ou. T ats 1T p(ollc(os... LTiX T ouS novoU S T W V K ap1T w 000 oo ytO aL T ots npolldas ... ' v ~ a ... K (I, V U I... T ats n p E O lkialS T i\s 9O T O .(O U... '0 A laK ov o s T '~ II1 1 lK p clII U IJ(} 'T T T l] T I K at iT l. .. L V'E' '0 . A P X lfP E V s.O U T . T ijsfU X i\ST ot; B . A V T l4> oiV O O A o4> W V O S . UI'(Y T ijll B E u xi)V T oil ra(.lo u E U A O Y T jT Ol K U P IEI:, 9 < 0 s T tIlW : 0 SE I.I. 'Iepfus O T T T oil B ~ I'O T O ST ~ II . E K 4 > o iV T jO tvT t < 1 0 1 ' O K paT O S O ''O T ...

Els T O T {A O , T ~ ,

o l N U (.I< j> (O ol T E X E iT al it A K O A ou9CT O U A pp(lfiW vo,. ~ IS lK o

ANEXA 5 - ,\Rlltt:RA IIKON

435
$1 CUNUNIF-I,

436
Avr(~voll B

ARHIERATIKON

- SLUJ8F.LE

LOGOONEI

ALATURATE

DUMNEZEJE$TIl
0

LITURGHII

(dupa
La s~irul

veche

waditie)

Dcsolcgiei ,i dupl Apolisul U' ....niei, .'hie~ul ,dnd pe tronul arbieresc, in tri mirii fi se slvir~tc S 1u ,b aLogodnei, p recu m s..a

arlLa. (de cbieei, arhiereul nu dvit!<~te L g . o~ i~a'c:c:'''a :"'~ loe ~ prceaos _ n.n.). Dupi aceasta, mini stau inaJDlca ICOlne. M a n tu ,lQ rulu l Hrinos ~lincepe Dumneu:iasca Liturghie. . L a Oumnc7.cia.~ca Lirurghie, d u p a " B in ccu v in ta l.ll... " , diaoonul Spline: ecteuia mare ell: .Jn pace Dornnului 55. ne rug~Jn. Pcruru pace, de sus ~ipcntru m a n C U il'e .1sutletelor noastrc, Pentru pace, a loala lurnea, pentru bundstarca s(lnlcJo~ lUI Dumnezcu biserici ~Ipentru unirea tuturor, Domnul_ui s~ ne ~ga~. Pcntru sfrinla biserica aceasta ~ipentru eel ce )ntr~ mtr-msa eu eredinlll, cu cvlavic ~i cu frica de Dumnczeu, Domnulu! s.~ne nlgii~: .
Domnulul sii nc rugiim. . .

Pentru Prea Fcricitul Panntele

oostr\I

(N). Patriarhul Romanie],

[pentru (tnah-) Prea Sfin!iUJI (Arhi-) Episc~pul ~i MUropolilU1 nosuu (N )I. pcrnru cinsnta preoume ~~cea Inu:? HriSlOS diaconlme, pcntru tot derul ~ipoporul, Oomnului sa ne rugam.

G olile,;, Dornnului

Penrru robil lut Dumnezeu G''<>c. are arum se I R S ~ : > \< unul ~ altul : 'S C prin taina nuntii, ~ipenuu rnantuirea lo r, Domnului s:t nc ru~m. Pcniru ca .ii fie bineru"iin~'llii nunta aceasm ca ~inccca din Cana

eto,

Pemru ca s a se de. lor vial" cump.itatii ~niastere de pn.>nCI buni spre folos, Domnului sa fie rugam. .. ... Pentru cn sa sc veseleasca ei I. vcdcrca fiilor ~I a Illcelor lor, . .' Domnului s~ ne n.gam. l'cnlru ca s. ~Ii se diind.asca lor bucuria na~terll de pn.>nel bunl ~ l pu(wrc t:ir.l de prihana in via!ii, I)ornnului s5 ne rug5m: . Penlrt> Cl s.'i Ii se daruiasciilor ~nioua lOale cererile clIre manlUlre, Domnului S o 'ine rugiim. . .., Penlru ca s1l fie izbiivi~ ei ~inoi de (0( ncozul. m~rua, prunejcita ne ru~'. ~ni cv oi Oomnului . . Ap5f.i. m5nlui~te. milui~e ~Ine p<lZ~le pe no., Dumnezeule, cu harull1iu. Pe Prc3sf:int:l. CUtaia, preabinccuvftnt:lta, Ill.~rita stiip5na noaSl~: de I)umnczeu N:lscii(o,1rea ~ipururea Fecioara Mari". cu (O!t s!lnlH p c_ > ln en irld -o; noi in.~jn<.:~iu n ii pe al~il {ii l():'l3 viat:, n ooslr:l lUI pe

s a ne

rugam .

tT tX . M O K apt~ E i K at K Q }.OsO O l {U T at. i ~fliis. rt U li ioO 9<:oU.. tT (X .' H yuv~ aou W s dllIT E A O S u9lJvoU oa E ~V T ot, K A iT E U'T " i i s l oll(as (10U. rooO V ~Ilas. l ~aE O U... 'l rT (X . O l elol eT O IW , ve6.pU T a ~'\alO i" I(V K A (j lT~S T paniC !]s 0011. rooO li ~Ilds, 'I'll: E lf()O.. 6~u ... K at W II ..: 0 l1 ov O y E V !], O s... rL '0 6laK O ~ T qv Il.K pO VrIlV <lIT T ~V ' 'ETl K C lt(Tl ... '0 A PX lE PE V s.a lIT . ' Tii, < " x li, T OU r'

"'lltpO " rT (X . E u>.oy!\uo. oe K uploS (I( !:tID v.K at [So.s T O dyo6Q 'IEP O W O >'!]1l naoa, Tel, ~Il(pos T ijS ' 'IO lis coe. To Q lIO A U T IK VO IlO (6)S '. \O tT (X . K at [SotS' uloU s T O iliu'';v O O U .E lp~V lJ E IT t T O V 'lupo!]X . T o
Un(,).uT (t<lO v 0110{(IJ~.

M eT a T oiv E leT oO O K at V T O K O V T O K \O.ol V N V Il<l>(O O V T Q l lS ' lPX E T ilvI:o > . a. aT evollllo v K T ft" aupa,. 6 oe A PX l~P <V ' etE P X O IlE "O S' O lcL IT T !]V oT E ",.v. IvkT O T O K U PlE () 0os ~IlW v. 86~u K at 1 "1 1 6
.... ()

6l6"ovo,' T ou K up[ou 1i.'lS ,;;l'cv. K at cpci,\A tT C J. aT e. K T iJv T at"'. T O "A Y loS' ;,

I<T)..

A IIT .4 > W v o u

IlE Y Q }.o4>W ~, T ';II r .E uxoiv T aU nil1ou' 0 9Ebs < '> iiY ~..: 0 l . lepE U s dnl> T aU B ~llaT O S T oill E K 6W IIlJeT'O T l lV O yo& O , KOt

O .A O v e p to l" O , ...
AVT(cf>WVOV

npoIC E lI'E VV.. O A nO O T O ).OK ol S E i:o.yyC M O v).{Y O IIT a. T O T aU ral'O U . M E TO T O E ooyy>,L O V 0 . . A P X lEP E U s O l(~ A O Y O U oiv T
vougeo[av
T T O lE iT Q l.

sa

rT 1X . 'Ioo u O U T W S E V A oy !]6 "eT E T O l b dvO pw IT O S <!>O ! lO U IlE V TSilv O K V plO VT o . anoA uT IK .O II T~S

AN EX A S AJU .IJE RA TIK ON

43 7
Hristos Dumne:zeu s.'i 0 dam. Athien:uI cjl'IIe tn loc de rugiciun AJlwonului inta; prima rugkiune nuntii: ,,Dumne7.cul eel curat, sf.'inl ... Preotul, din SAlntul Altar, <cfoni$ul: . < :. ; ; TIe se cuvine ... Psalrul (strana), Antifonul I: (Slihurlle - psalmul nuntll) 1. -Fericili eel ce se tem de Domnul-, Pentru fugiiciunilc .. 2 . -Cei cc mcrg in ciclrile L ui-, Pentru rugaciunilc ... 3. -Rodul m5inilor Tale vei m1Inca" Penuu rugaciunil e ... Slava ... ~ I 3cum ... Pentru rugiiciunil e ...

Diaconul, ectenia mica. Arhiereul _ in lac d. rugaciunC1lAn.ifonului ll doua rugadun. a nuntii: " B u le c u v ftn t..-1 t csti, Doamne,
Oumncz<::ulllOS{(\I..
0"

p u t c r e a . . . . P s a l t u l ( . .

l e :

4. -Fericit e~~li ibine iii va 11" Manrui~le pre noi,

Fiul. .. 5. -Femeia ta, precum vita ... , Mantui~e pre noi, Fiul. .. 6. -Fiii tai, ca mHidi!ele de maslin ;n jurul mesei tale-, Manrui~te pre noi, fiul ... Slava .... ~I "cum ... Unulc Ni.iscut, l'iullui Dumnezeu ...
Diaconul, CClcnja

P r e o t u l , e c f o n i s u l : , . C i i
. 1

u n . ) , . .
i h u r i E.lTO 0'0'

" tiea . AthiClcul, nlgaciun ea a trei nun~ii: .Dumnezeule eel Sttlnt ... " [cu
voce tare).

T a e s t e

Preotul, din Altar, ecfooisul: .Qi bun ~iiubitor de oameni .. ." Anufonul Ill, sUhuril. 6; Troparal eilei (al Sfintului nu al glasului rnvi.oi _ Durninica), 7; Tropar, 8; Trapa" Vohodul mit.

K T E V lJ.

laKOVO, T'"l"E'

Dupl

mITopev lIQ VTS ~ (>'\lJS T ~S "'V X ~S... K U PL C aV T O K poT O0 IT p. leO S TWV IT aT 'p",v ~I'wv... 'E,\~!]UOV lillas, 0 lees, K aT a T O fllyo

E A ces

uou... "E n & 011(6a IrrrE P TWV dlU E Il6iV ... "En 6(01'E 8a Irrrep T au 'A pX .tIT 1U K onou :E T . .. & O IlE O a 11 1T ~ T O il' P dS E X cbO i I'ciiv .,ciiv v~ ieplw v ... "E n 0."11(60 Irrrep T ciivII0K apiw v.. :ETl & 61lcO a V n~P ,,).lous. ip~v!]>. & rE iD ';. o .. ~!]pia> m O K C I!l(6)S'. 0 U 'Y X O lP "O (6) at SK' O O (w s TOiv O I'O P T 'W V lIaV T W vTo", (U oE f3W v K at opO oS 6~W IJ XP.uTlall';'v. T ';;V K O T 01K O U llT W al VK llapE 1T l6!]flO V IIT W ll EV T f! IT 6~ E l T O V T UK at TWV SO V A O V oil E lE O V T (T O U 8E lV O S) K at (T ils IlE lllO S) TWV v[iv oU V O lfT O IlVVaA A ").olS ' W ~ts yal'ov K O lvw v[av. "E n 8(011(6a il1T E p TWV K oprro<!>opoV VI..I.V TC

'" 'i ls .

Sfintclor U,i, iar Arbicn:u.1 Ii lncununcad. Dutn .Doatnne, Dumnczeul nostru , cu slavo.\~riu dnste ...~,"[)o lltn ulu i s a oe r u g :U ll.,." "C~Smnl e Dumnezeul IlOSlru... ', IUnduw. d.nllrii .snote Dumnezeule. (dupi upicul obitnuit cu AthicI<:u). Prochimcnul, ApoSlolul Nuntii. EV2ngb~lia Nunpj (imp,..unl cu Evanghdia Dumirucii. clod slujba .. ofic..... Duminica). Dupa Ewnghdie, ArhicJ'<ul predic.ll, d~nd lndemnuri ,pecific< viefUirii f.tm jlici Cte4tillC.
Diac()nul ... E ctcn i;t 1utreiti"; S~2iccm loti. Jin lOt

suflctuI.' din lOt cugctul no&uu, sl

t.lccm.

~38

CUNUNIA - VlATA iNTRU fMPARAT1

ANEXA S - ARH1ER.AnKON

439

.0 .A PX lcPU s ).Y(I ETll TO U s N III1cJ>to~ I!cya).O <b<O STilv t. vo

'U X 1)VToil r0I10U' K U PlE(, eEl)S ~ I1 W V V Tfj a(uTllPlcU SU ,;, oou O ["O "OI1[q ... OTI E X E ~llh I E io' uih.,s ol N U JicJ>[o PX O V T IQ V... lE ':","T lIO VTfls Er,,6l1os T~S e.O T9K O U . Kat avvEX (CtTQ I KaTa Tllv T(1~1II~ 6. AElToupy(a I1'XPI K o.l TO U MTa < l> 6 ~u... O TE b 'A PX LCPEU .K O l","V ElTTPolTO U ' o TO U SN U I1<!>(ou S(cvT au9a 0; N U I1<!>( Oil'PX O V TC.I lTTO ).I ds Telviaov V TO i) ao).o, K O T E vW T T IO iis 9upas) TWV A X pQ V T"VMUOT'lp("v, VT ~ET<i.Ii' Tilv onl090l1ilwvov tUx!]V,;' A PX IEPEV s'ElP1]V I) Tlaol... I(at EU A O Y ct K O lV O TO V1I0T1]PIO VEtTa O [O O lO I . To1S N U I1cJ>(O IS ,$O).).",v' H~ara X O P~U : A Y lO lM apTupE.... t.6~a 0'01. X PlO 'Tf Kal (.. ... ).eYUVTal I(al TO AOlnu A I(oA ou 6ias TOU rOI1"u I1EXPI TTPOT~S 'A noA O O E"'S. MEa' il (, 61(11<0vos' Tou Kup(ou li(l]OOI1EV. '0 'APXttp(us' Eu),oyto Kup(ou K O t A E O Kal "Ott! T~V 'A ,,6).U O tv. S... t.~a 001. ~ ~~ ... '0 lito Tij. tv Kavq TfIS' rOAt).O(OS Kol (E O Vti , KuplaK~) (II'OOTa. (Ie II(l(pW""" ICTA .i) .carQ Tbv TU TTOobrij., M . Ano).uots.

'ii., .

Doamne, AIOutJptnitorule, Dumn=ul plrinJilor nori. rugfmu.nc Tie, auzi-ne ,i D e m ilu ie" tc. Miluieste-ne pe net, Dumneseule, dupl marc mila T a, ne ruglm Tic, auzi-ne ~ine miluieste. fn d n e ru gllm PCIIUU m ila, viafi, p aeca, slnatatea, m in ru irC '.a rna, , iertare' fi lisarca pfcatolor robiJor 1'1i (N). inca ne rugim pcntru poparul ce ora tnainle, In .Bora biseriea ace... ta, pcnlfU .sin ira te a fi mlntuirea lui. tori De rugim pentru tori rnJii o o " r l" fi pcnuu lOf.i d rcp l-m lir ito rii crc~lini ,peotrll $ : J : n J r a t c a " i mdnruirea lor. Arhiereul, '\1 voce tare, a p a r r a rug-~ei\lne a nuntii: .Doamnc, Dumnezeul nostru, Cela ce prin iconomiu Tu cea mantuiroare ..... Iar mitii se ~wfnaiO lta icoanci Maicii Domnului. Se conunul Ss" .. Lilurghie conform rtnduiclii, pin! I", .Cu frica de

Dumoezeu ... ~
Athiercul Ii tmplrTl,eflc primii pe mi,i, apoi pe ""il:alli, iar mirii rlmin pc sclee, lo_io, ... 5finteJor Uti. Rugiciun"" Amvonului, -Pace iuturor .. ,., b in e c u v ftn ta r c ;a a h a r u J u icornun, 1 1 d a mlrilor, se c 4 n ta : p -Paharul mantuiril .... , Troparele -isate diin!ui~te ... -, -Sflntllor Muc:enici, .. -, ~C;13vaTie, Hristoase ... , cu eele a le nunrii pSttl la u J tim a ruglciunc a nunJii; dupi rugiciune, Diaconui: .Domnului $ 0 '1ne rugam ... Arhiereul: .Bine<:uvanlarea [)omnului, CU al Sau bar ... , Apolisul Nuntii (I. care se ad.ugf tn , de Dumjnic~ .~i Inviat din i
morti-).

METa TO 61' Ebxw v, or Xopoi $6A ).O U O TO 'Ell Til epu6p0760A & 0'0'1 't I... Kal ol me-rot, Aal1~6"OVT' TO A V T(SW PO v. S.elouvra, TO U S NVIL<!>(OVS.

Dup": -Pcntru rug5dunile..... se cantJ: Dcgmatica gl. 5, de I._Ve<crni_ de Duminicl.

-ln Marca

Rosie-

Bibliografie generala
I. IZVOARE

1. Editii ale Sfintei Scripturi ~i ale Noului Testament

Biblia sau Sjaflla Scripfllra. liparitii cu binecuvantarea ~i ell punarea

de grijii a PK'a Fericitului Parinte Teoctlst, Palriarhul Bisericii Ortodoxe Rornilne, cu aprobarea Sianlului Sinod, Stuttgart, 1963.

ro M .Bucuresti,

1991.

Noau: Tesft/tllelllllpl Grace" ed. de E. Nestle si K. Aland, ed. a 25-., Tb Greek New Testament, ed. de K. Aland, M. Black, C. M. Martini,

n. M. Metzger

~iA. \Viksren, cd. a 3-3, Stuttgart, 1975.

La B ible, traduction occumenique.

edition, Cerf, Paris. 1998.

edition

integrale

Ton. 8crne

2. Carti de sluj blf

Apmepariro, Arena, 1994.

C eoslou,IBM, Bucuresti, 1990. E,}xo,\6YIOVT O }lira, Atena, 1992.

Guillaume, Le P_ Denis, Grsnd El1cilologe er Arkhit:nuikon, Diaconie Apostolique, Parma. 1992. Lit/

{rgbier, IBM, Bucuresti. 2000.

i'v[olitjr/llic, IBM, Bucuresri, 1998. M inei! pc D cce1J/bric. IBM, Bucuresti, 1991Ocfoih ,'-fare. 113M ucuresri, 2003. ,B Pentiiostar.Bucurestl;'1999. Trebnic,Moscova, 1956-

Triodul, IBM, Bucuresti, 2000.

442

CUNUNIA - V I A " r .:\.iN T R 'J

tr.1 P A R A 'l'lli

8IBL(O R.~FIE G

G ENI~RAl.A

443
V, 3, mM, Bucurest],

3. Evhologii, ~rinanuscrise

codici

Sf. Chiril 31 lerusalimului,

.Cmehezelc", ,n vol. Izyoartle Ortodoxiti,

Cateheza

vol. 6, 7, trad. rom, P ro I). Feooru,

.('.odcx Barberinus Graecus 336', in L'ElltolQgio Barb.rini !,r. 336, secondacd.7lone riveduta con lraduzione in lingua nallana a cura d,
Slefano Parenti c Elen., velkovska, Edizioni i.lturgichc, Roma, 2002.
,Codex

19'(3, 1945.
Clement Alexandnnul, Ptdagogll4 II, X, 83 1-3, trad. rom. P ro D. Fecloru, in Clement A)exaodrinul. Scrieri, partea I. in psn. vol. 4.

Co,slinus 213' - R1TUS MATRlMONlALFS

OMNES [Coislin,

IBM. Bucuresii, 1982.

Idem, SlrO m (1ld., trnd. rom. Pr. dr, D, Fecloru, in PSB, vol. 5, IBM,

213. fT.l01,101 (COl) (Randuiala dUloriei Impam\ilor $i a celorlalu), in L .e }W ariage, C~flrenctJ Sailll-S.rg. LX hlle Seff/flin. d'illldes lilllrgiIJlle.~ Paris. 29 juin-Z juillet 1993, Roma, 1994.
Jacob. {I., .L'Euchologc de Porphyrie Uspenskl, Cod t.cnlngr. gr. 226
(X'me steele)", Mitrievski. Kiev, '1 9 0 1 Passarelli, G"

Bucurestl. 1982. Sfantul Clement Romanul, "Epistola ciitre Corinteni (In', Cap. )01, trad,
rom, Pr, dr, Dumitru Fecioru, In Serieril. PaTiJI/i/orApollo/iei, Uucure~ti, 1995.
Dionisie pscudo-Arcopagitul,

L c At/IISioll,78, 1965,

Ierarbia C ertilsea. Ierarbia RiJericea,rea,

A,D" .Optsarue liturgilcheskikh

rukoplscl"

II. EvxoAt}yta, Analecta

L'E.II(ologio Cryp"lIse G.b. VII (Itt, X) (-

tmd. rom. Cicerone Iordachescu, J"~i ,1994, "F.pistol:, cilre Diogncl', V, 1.10; in Seri,rile Porin/i/or .Apostolai, trad, rom. Pr. dr, D, Fccioru, 18M, Bucuresri, 1995. Fiiocati, vol, 01, trad. rom. Pro prof. dr. D, Sl3nlloae, Humanitas, BuC\lr~li. 1999. Slantul Grogorie de Nazianz, Ctlt 5 (livanlifri Itolo!,ift, irad, rom. de P ro prof. dr. D. Slaniloae, Anastasia, Bucuresu, 1993. Idem, Hpislola 231, P.G, 37, col. 373. Idem, Serisoarto de felicilare a Sf G ri!,orie calrt Eusebi, apud P. Galley, Gregoire de Nazianze, Textes cholsls, Belles lertres (Coll. Des Universttes de france), 1941. ilfa Sf. Grlgorie nl Nyssei, Tdlrllire af1JaJJU JJti1 C all1ilrC tI

Vlatadou. edited by Pnnayous C. Christou, ,1 .:1 Ceremonia

matnmomah (X 5<...:.)',

3 6 ). Tcsatonlk,

1982. Idem, nel rili G.b. VII

della

Stefa noma

(incoronazionc)

bi7_,ntini secondo il Codice Cryprense in EphtfJJtridtJ Lilurgitat. 93, 1979.

M aTllIsm sll1din Valfil Mart, judo Bihar (1704), Bibtioteca F.piscopiei

din Oradea. Strittmatter, A, "The -Barbcrinurn S, Marci- of Jacques Gonr",

Hphc- fJ/tddu

I.illlrgirile 47 1933,

Cdlllfirilor,

4.

Opere

paerisrice

"ad, rom, de Pr, prof. dr, D, Stanllone ~Pi r, loan Buga, in PSB,

Sf. Ambrozic, De institstione virgitJIlf1J P.L. 16, col, 330, , 6, smUtul Atanasie eel M~re, Tratat desprt il/lrllparea C livd,JllllId,Cap.
Ill, trad. rom, P r o prof. dr. Dumitru Stiinilooc, in P S ll. vol. 15,

vol. 29, Bucuresu, 1982,

Idem, Vinla lui Moise". in 5oieri, Partea I, trad rom Pr prof. 0 Staniloae, Pr, loan Buga, Sf. lgnaue Teoforul, .calreSJantul Pohcarp a t Smirne!", V, 2. In Seritrilt

Bucuresu, 1987.
Sf. Chin] .11Alcxandriei. Comentarill fa Evanghtlia Slanlllllii loan, trad. rom, de Pro prof dr, D. Staniloac, in PSB, vol. 41. IBM. lluI"Uresli. 2000.

Pifrinplor ApoJloliri,

trad, rom.

P ro D . Fcooru, B u cu l'C 'ili. 1995.

Sf. loan Gur:i de Aur, Despr /taorit. Apologia lIie!;; ff/onabaft. Dupre rrqierta copiilor, 14, P.G. 48, col, 5 4 4 .trnd, rom. P r o D.

Fedonl, IBM , BUC'\lr"'1ti, 2001.

444
Idcm, .Desprc preode", in: Sf5mul loan Gum de Aur, Sffinml Grigorie de NazIanz ~iStanrul Efrem Sirul, O. Fecloru, Bucuresti, 1987. Idem, Cllvalltlll

D esprprto/U, trad, rom. Pr.

cQI.

J 1 la ROlllani, in P.G. 60,

669C-670A,

apud i/,id.",. Idem, Oil/ilia a IX-a la I Tin/olei, 1',(;.62, col. SOl-600, trad, 1'0111in . ComClllorii/eSail expl;({/rto Epistoltlor Pastorale:J Ii II TilJlo/~i, /-:;pillolordtre Tit si cea (iilrt }:'i/i'"011 cdlli Intre sjillti piinllltl. a
nostru, loan Cbrisouo, trad, din dina dup3 ed. de 0)('1n.3, 1861,

de Amiereul Theodosie A. Ploi~~I~wJnU,Bucurest], 1911. Idem, Omilii 10 Faeen, (11). trad. rom. Pro dr. D. Fecioru, in col.
I'SB, vot. 22, Bucuresti, 1989, Omilia

56.

Idem, Omilii la Matei, Omilia 825, trnd rom. PI'. O. fecioru, ill PSlI, vol. 23. Bucurestl, 1994. Idem, .Pentru Sfintcle ~iprcacuratcle Taine" in PU!/lI,i tmpiirlirell
trad, rom. Pr prof

de grn/(. Predid, Bacau, 1995. Idem, S,luti' de texte din P.G. 52, ~04A-411B,
Constanun Coman.

dr.

Idem, Comen/anile Sail Explicored Cpillo/ei etitre Efts,ni, trad. rom. din limba greaca, editia de Oxania, 1852, de Arllim. Theodosie Alh3n:lSiu, las], 1902. Idem, O 'Hilia a 9-d 10 I Tim.,
C.

2, P.C. 62, col. 546. Sources

Jean Chrysostome, Huit eotieb'.fl!! /JaplisHla/el, in Chretlennes, vol. 50, Paris, '1957. Sf. Maxim Manurisitolul,
RII(\I~ll. 1999.

.Riispunsuri dilrc Talasie", in Fi/ora/io. vot.

Ill. ed a U-., trad, rom. Pro prof. dr. D. Staniloae. Hurnanha s, Idem, .Cclc: pairu sute de capete desprc dmgoste-,

U , t"d.
Ilucllre~!j,

in i:-I/o(d/ia,''01. rom. Pro prof. dr. O . St.'inil03c, eel. a n - " . Harisma,

1993.

Idem, M .Jltago.~;a. CosmoIlI1fi slljlelll!, (hipl/ri ale Bise";c;;,trael. rom. Pr. prof. dr. O. Sliini(cY.Jc,R"cllre~li, 2000.

liI6LIQ<;RAFIE

GENERALA

445

Idem. Despre Sfan/IIIDllb. COrelPO lldell/a (Epislol.), tmd. rom. Pro prof. dr. C. Comi\esc\1 ~l Pro prof. dr. T. Bodog.,e, .F-pislola 93', in PSIl, vol. 12, BUCUrC~li,'1988.

Mclodiu de Olimp, Ran(b,11I1 sa Despre castltate, I, II, studiu introd., trad. rom., note ~ indice de Pro prof. dr. C. Cornitescu, in PSB, vol. 10, IBM. Bucuresu, 1984. Sf. Nicoclim Aghiorilul, Hrutoitia, trad. rom. de monahll Ion" ~i Antonic, Sf. Munte Alhos. Nil Ascetul, ,eUVan! trchuincios ~fiolosnor", in T'itoralio, vol. 1, ed.

a IV-a, trad, rom. PI'. prof. dr, O. Stfiniloac, Harisma, Bucuresu, 1993. Origen, Serien ales Par/fa fnlai. Din lu(ran/e ,xtgeli(. fa Vtchiul Testament, trad. rom. Pro prof. T. Bodogae, Pro Prof. Nicolae Keaga,
~iZorica L a!C U ,in PSB, vol, 6, Bucuresti, 1981.

Sf. Simeon al Tesaloniculul,

Conlre 1.1 birtlitl et

a propos dH Saint

ttmple, Chap. 282, P.C. 155, col. 512-513, Sources Chreuennes, apud Meyendorff, op.ci: Idem, Tratat asupra 1IIIIIrordogmelorcredintei noastre ortodoxe, tlllpapril1(ipiipI/it de 1)0"'''"/,10111'1/ Iisus I Iristos ,Ii "1'l1Ia/ii ! Iii, vol.
I, trad. rom. Tom. Teodcrescu,
~ i

Editura Arhiepiscopiel

Succvci

Ridiiuplor, Suceava, 2002.

I/Jidem,vol, II, Editura Arhiepiscopiei Sucevei ~i R.~d~u!ilor, Suceava,

2003. Teodor, episcop al Andidclor, .Comentariul UlUrgic al lui l'eodor, episcop al Andidclor", trad. rom. Pro Prof. Nic. Petrescu, in BOR (l971), nr. 3-4 'Iertulian, De Pltdirili(l, 4 P.L. 2, col. 986-987. Idem, /It! I/XOrtfH (A 1011 Ipol/s.), In Sources Chreticnnes. 273, introd . text critic, !""d. Ir, ~i note de Charles Munier, Paris, 1980.
Timotei Alexandrinul,

Istoria mO llahilordill Egipl (J90-J94),

Cap.

10, trad. rom. Arhim. Ioasaf Popa, Romania Cr~"n:'l, 1998. Sf. Va.ile eel Mare, Sen,n, Partea I. Omilii 10 Hexaimeron, trad. rom.
Pt. dr. D. fecioru in PSO, vol. 17, Bucur~ti,

1986.

446
Idem, Iip. ad AnlpbilofhiullI, 199, P.G. 32, col. 721-72.~. tainelor".

titSLIOCJtAf'I

CNRALA

447 de curs. Biblioteca

5. Documenre
Constamin VII Porphyrogenete, .Le Livre des Ccrtmonics', par Alben Vogr. in ClJllulioJl Byzolliint, Paris. 1967. Corpus Juris Civilis, editio stereotypa nona, volumen primum, Berolini, 1902, cap . Uber viccsimus tertius', I D e Jponsalibus, , p. 2 9 4 -2 9 5 If D rilll nllpHaTllnl. Conullcntaire

Panea a patra - Cununia; Insrtrutulut Saint Serge - Paris),

notite

Po ",AwpiJiall Grn,scollO Ii"iJofqghia, KlfTJ, Lmingrathknia DllhotmaiaAktu/~/IItd, 1979. J-u

Idem, .I.e:; sacraments de l'ancicn Euchologc (I), in OCP 48 (1982).

Constanunopoluain"

Idem, L'E'l(ologio COJlSlonlinopolilallt inizi del suolo XI al{li

COrpliSI"ris Civilis, editio stereotypa quarta, volumen tertium, Novellat, lkrolini, APlJD \VEIDMANOS, MCMX1t. Hocu, arhtd, Prof. dr, loan N., Canoanel Biseriai ()rlodo)('" not Ii
(OllltIIIO,.ii,

secondo l'cll(o/~~jo B essarion (nls. Grotteferrota, GBI) cOlnpardlocon 1'F..llcolf{~i oSiralegios (ms. BN Paris Coilsill 21 J), Roma,
1992. Idem, .L'offlce de I'Armatikos Hesperinos" ... in OCP 44 (1978) ~ i contlnuarea: "La liturgie de Prcsanctifics de l'ancicn Euchologe
byzantin". in ocp 47 (1981). Idem, .Sacl-ements"
BOCll, Pr, Arsenic,

8\ICUrC~li1

1991.
1'001.

Kir loan Cot11ninul, NOllloedllo""JBiseriasr In 14 lil/"ri, trud. MitfOpolit $Iefan, T;rgovi~te, 1652 .

Le Code Theodoslen",

text latin et traduction (anoniqlltl, ('.erf, Pan" 2002.

francalse, In

SOUrttJ

1.1, in OCP 48, 1982.

Fiigiim~,

Ridicarea Cas%n,i la ;',allimea d e Tai"a,

Les nOl/tllt! dt UOII VI Le Sage, tcxte er traduction publiCs par

P. Nooille.< er A. Dain, Paris, 1944 (text grec ~ifranccz).
Pirro, ).8.,

2002. Brak, A. Z.~vialov, <._C3satoro"), art. in Hnryr/opldit

lliris ealesiastiri Grauonun bistoria .1 monllnltnla, vol. 11,

Roma, 1868. Rcgul,ullenllil de procedura al instantelor disciplinare ~die [udecaei ale fli,;ericii Ortodoxc Romane", an. 47, in l,lgilliril. i3istricii ()rlodoxe ROIII;;lIt, Flllctlrc~ti, 1953.

Thiologiqllt Orlbodoxt
Lopouckhin,

(in limba rusii). editani de A.P. vol. II, Pctrogrud. 1903.

Braniste. Pr. prof. dr. E., Partiaparea la Lil"rghit, Romania C~tinii,

Bucuresu, 1999. Idem, Ulllrgi(a Speeialli, ed. a Il-a, Bucurcsti, 1985. Breck, P ro prof. d r . John, Daru! sacre (II vit/ii, trad, rom. dr,
Pop Bistriteanul - episcop vicar, Patmos, Cluj-Napoca, 2001. Bunge, Ierorn. Gabriel, Pann/elt d,,/)ovniceJc gnoza fi

Irineu

II. LUCAARI S, I STUDII Andronikof, Const:.ntin, Des m)'sterts saeramrnlaiu, Cerf, Paris, 1998. Andnnsos, H., DOI{/1"Jli(a ,trad. rom. P ro prof. dr. D. S15niloac. Arranz, Miguel, reconcilialion

ere"il/;;dlpii

AU Vd Eva,!!,ri tPonticul, trad. rom. diac. loan I, Ic~ [r., Deists, Stblu.
2000. Cabasila, Nicolae, Despre via/a in Hristos, t.rad. rom. de
T. Uodogae, Bucuresti, 1989. Idem, lo/tuirta
Pr, prof

dr.

.La Diataxis
des apostats",

du palIiarche M~lode in OCP 56, 1990.

pour

la

Dumntzeitllii

Litllrl{hii ~iD espr via/d in

Idem, . o.~.lslori(uleit

Z=tlki 0 (inoPQc/rtkJl/aniidh lainsll, Ceas (tlvtna/a "DraM SOCt/onitN (.Nole istorice cu privsre 1:1 mnduiala

Hristos,trad, rom. P ro prof. dr. Ene Bran~t" ~ Pr. prof. dr. T. Bodogae, Bucur~U, 1988.
Caseau, IlC3lrice, _L'Eucharistie au centre de 13 vic rcligicusc des

communautes

chretiennes

(fin du IV""" au xtmc siecle)", in

148
CUNlJNIA - V1ATA iNfnU i!oo1PAMTIE

Bacdu, 2 00 J,
Crainic, Nichlfor,

"clIlbariflio ". Enrydoptdie de l'EuthariJlil, SOIlS

romanesc Lacu, S.ff1ntu lMuntc Athos, 2000.
1'.1dlrecrion de Maurice Rrotl~rd. 5.5.5, Polirom, Popescu, Cerf, Paris.''''ii,I999. Ford, 2002. ~iMary, Casa/oria, cole sprr [)avid

Sflll1611io inplillirea flnlalmllli

(Curs de Teologte Mistic1i). la.~i, 1993.

C Piirinl./e Galeri
1111reG.net/,i

Apoea/ipsa.

Convorblrt

reallzate

Clement. Olivier,

ifill/enie.

tllirthari oJllj>ra
trad. rom. lcrom losif Pop si P ro Cipnan $pan.
OlllNUti,

Cralllpeiede Vidfi1. Dill viol" si (nviiliilura Vitfilt Sjinfi/or Piirilllelui Epijonie Teodoropoulas, rrad,
rom.
Stefan Lacoschiuotul,

lerosch.

Alba-Iulia, 1997.

ConlJ(}roiriell Arhimondrillil So/roni" ucenicul

SBnlului Siluan Alhonill1l, reahzate de Rcvista Miniistirii Ortodoxe francezc Sf:inrul Nicolae din
Dalrnerie,

Schlcul

publicatc In ..Marturisirca unui pelerin dcspre lucrarea plin; de hac a rugiiciunii lui Iisus (Pc:lcrinul Rus)", trad. rom. Gherontie Cruccada, Bunavesurc,

I I I B L I O O R . t \ f T l l G t : : N B R A L } .

Moldoveanu, .ChllSll~n". Bucuresu, Firu, Nlcoiae, Urme

Symbolisme nuptial des Saints Mysl~""s ella rheologie du Ma~agc chez Odon Cascl" In

tHodll, omilelitt,
Anastasia, BUC\1r~li, 2001. Gaudemet, J ., Sodhi! st mariag., Strasbourg, (".ecOle-Publications,

1994.

vtfhi de tll/lura roHtaneaua in Bibor,

Oradea,

1922
Ploca, Arhld. prof. dr. loan N . Drept

Canonic Grtodox, U/I,iJlafit fi

IJdflliniltra/it bisericeascd, vol. Il,

Bucuresti, 1990. Florcnski, Pavel,

COlljlrtllttf Jailll-J,rge LXtHlt JtJJJailltd'itlldu Lilllrgiqlltf, R orna, 1994.Duncan .I.. Coillin 21 J. clleh %ge de la Grande EgliJe, Oi8<;","io ad
lauream, Porultlcium Instirurum Orientalium
Sludiorum, Roma.
Emilianos, Arhim.,

Le M aria,~e.

1980.
Hausherr,

Paternitatea fi indrlllllarta dllbovnirtauii tn RJiJiirind (",< lin, Irad. rom.

Mihai Vladirnirescu, Dcisi s, Siblu, 1999. uermnn. H., "Oe bencdictione nupuah quid statuerit jus m BY7.al)(inu ecclesiasticum sivc civile", In OCP, 4, Rorna (1938).

trenec,

4 4 . 9
Idem, Orlot/oxill, tmd rom. dr. Irincu loan Pop, arhlereu vicar, 113M, Rucur~ti. 1 9 9 6 . Idem. Taina iubirii.

D ognlalicii Ii dogmalillll. Jtlldi; ,Ii esm ri leologice,

trad. rom. Elena Dulgheru, Anastasia, Blle\Jrc~li, 1998.

Sflll/enia unirii (O l'l1l8a/'111/IIIIlina Iradili,i ortodoxr. trad. rom.

Gabriela

Idem, SII11p1l!/i Tem etiaAdevarll/lli. 1l1tercare leodi(te dt ortodoxd I" 12 strisori, trad,
rom. E m tl tordache,
PI'. lulian Friptu ~iP ro DImiLrie

Catehtze Ii '/lVall/llri.2 Viola 111Dub, trad, rom.

diac. loan. I. lea jr., Deisis, Sibiu, 2001.

lorga, Nlcolac, Neam! rDfII(llIetC, or. 55. 1920. . . Jugie, M.,

Engberding, H., ..Die

Kirche aJs Bmnt in der ostsv Ji.o;chen liturgic' OCP, Ill, 1937. ErdJllann,\V., Dit Ehe iHl

Teologia. dogmalicat G TllecoR/{JSioelfe :~pO,S:tlO de SacrafllenfiJ,Paris.

KenneLh, W. Slcvcnson. To )

de Dorin Popa, Harisma, Bucuresti, 2002. Cuviosul Paisie Aghiorirol,

oln r ogtlher.The Rile 0 1 Marriage,

Pueblo Publishing Company, New York,

Cllvinte DHbovnittlli I V, Via/a de

Munte.

laHti/ie, trnd. rom

Ieroschim, $Iefan Nu!escu, Schirul I.:lcu - Sf:inrul

a/ltn Griubenlalld,
Munchen, 1931. E"dok,mov, Michel. .[.C5

Evanghelismos.
Bucuresti, 2003. Derrey, Nicolas, .Le

1987.
Chreliens Orthodoxes',

Dom inoJ,
Flammarion, 2000. EvdokJlOOv. P~ul,

Khoulap, Vladimir,

La priir, tk
L'Eg/iJt tk /'Oritlll,
P.ris. 1971.

ConillJ!,alia Festa. Eine UllltrSurbllflg '(II 1.iIHrgit lind T/Jt%gie tkr rhrisl/iiben Eb'Jeb/itollngsjei er in der romisebk.alholise htn It1Id llj'zantiniJ(horIIJodox," filiI

450
CUNUNI.>\ - VlATA INrltlJ 1~1,PAR;"ril!

besonderer
Btriltlesi&hfigllnt.

K ir r " ,

der
~zanlilliJ(htn r:llthologiul, WiirzbNrg:
Augustinu ... .Verlag, 2003.

6 I B l J O G R A t ' 1 1 ! c . ; l : ! . N I ! A A L A

4 5 1 Jean, Lt Mariagt dans la ptrsptttiut ortbodaxe,

Meycndorrr,

YMCAPRESS, Paris. 1 9 8 6 .
Khouri-Sarkis, rete de: L'Eglise dans l'annee syrienne", in irinii:on, 1955.
(.i., .[.3

litutgique
jean, trad. Dora

Kou)J<JplaIl6s nau).os, '0 K"51~ 226 Tiis BIIl).IOe~K'lS TOO

Kovalevsky,

Taina Origini/or,

A~VlVY KpOT(IJQ lJ XHpOypa~ JluCavnvO EOxo).6y,oll).' A9ijllQl,

19')1

rom. Mczdrea, Anastasia, BtJCUI'C~ti,1 9 9 6 Larchct, jean-Claude, Elic~ ptocremiei in

invtfriiCtlm S/lnlilor f'iirill{l; rrnd rom. MOrinc:!

Studiorum, 1990. Mantznridis, Georgios,

Roma,

liturgice din Bihor',

in ROR, X1.1I1(1972),
or. 9-10, p. 1129-

Vasile, .Ciisatoria ~ifamilia in lumina

~Jjhoc, Pr, prof. dr. Sfintci

a flojin, Sophia, Bucuresti, 2003. Laroche, Michel Pillippc, U"

1139.

sill,gllrfrllp. Apellt"r(/ /IIittiel a (/(/>I"I/(i,

trad. rom. Constantin jinga, Timisoara, 1995. Lossky, Nicolas, "Scns trinitaire de la I.iturgie Orthodoxe du Manage"

Globa/izar. Ii /(niv.nolilllte. liiflJtrfi,ri ad.vir,

trad. rom. Pr, Vasile

Scripturi, N:1.~erea de prunci, scop

principal al

Riidudi,
Bizanuna, Bucuresrl. 2002.

Marian, S. Fl., Nnnta la RQ",iilli. Sllidill

in I.e Mariag.,
Conferences

istorico-etnografi
cotnp"r"liv,

Serge

r .x r o '.

SI.

Bucuresti, 1995.
Martimort, Aimc Georges, L Eg/he ' en prier., W, tcs
Sacrements,

cisatoriei', io MA XXX (1985), nr. 9-10. Moldov:ln, Pr, conf. lIie, Taina Nunti), in 0, XXXI (1979), nr. 34. Idem, )/1 I lristos ,ri tll BisericQ". lubirea, Taina Califloriei. Tlologia il/birii I, Albn-Iulia,
1996. Molin, jean-Baptiste ~Miuternbc, Protais, ,I.e Riruel du Manage en France du Xlt'"'' au XVI!:"" siede", in Thi %git hisIOri'l"' 26, Paris, 1')74. Morris, l Icnry M. ~iParker,

Semaine d'etudes liturgiques, Roma, 1991. Louth, Andrew,

Dionisi Artopagi/IIL

Desclee, Belgia,
19M.

0 in/rodl/ttrt,

trad

rom. Sebasnan Moldo~n, Dcisis, Sibiu, 1997.

Maj.

Mathon, G~r"rd, /_, tnariage des &hrilitllJ, vol. I,

J CoiJ/in 2'3.

.Des origines

all

h./(ologio d.lla Grandt Chi.Ja, Al anoJtrillo dtlla Rib/ioltea Nazionali di Parigi (ff. 10121 t), Te.i di Lauren Pontificium
Orientalium

condie de Trente',
Ocsdee, Paris, 1993. Mazza. Enrico,

Gary E., lntrodnare til ,'iin/a ertfllionis/a, trad, rom. Emil

Silvestro, Anastasia, Rucure~li, 2000. Neeul", Pr, prof. dr. Nicolae D., 'Tradi!i. ,i

L'aflion Elltharistiqll', Origin., diutlo/>/>,nltlll, Intirprit"hon,

('.err, 1999. Paris.

tnnoirr In J/lljirea
/illlrgi&a, Galn\i, 1996. NOICI, lerom. IUfail, Csdmra Dllbll/lli,

Miihna~. M., .,Manuscnse

Renasterea, Alba-Iulla,

2002. Ossorguinc,
Nicolas, .L'union d'Adam et d'Eve comme fondcmcnt du
Sacremcnt du Mariage", in SL Serge.

Slma;n. d'i/lldu /i/llrgiqllu, P:lris,

29 juin-2

452
c,;UNlJNIA - V1ATA fNTRU

de Chcvetogne,
Paris. 19;8 Ritzer. K3r1, I "

t~1PA.RATIB

juillcl 1993, Roma,

1994. P"toli, Pr. lector Chiril, "Manuscrise romanqli ~Is13vc in BibL~eca Eplscopici Ortodoxe Romane Oradea", in 80R (1974), nt. ~. Popescu, Pr. pror. dr. Dumitru, tlris/oJ,

Idem ,

I.e

Mariagt, Conferences Papadopoulos, Stelianos, V/(/hll'''/ rifnil. Via/a Sjanlllllli Grigori. Teo/JJgJ/1t,rad. rom.
Pr. dr. C. Coman ~i Dineon Cornel Coman.

01111 11
fiir, ; r,;di irini ,
Nemi ra, Bucu resu, 2OOl . Idem ,

M artage dans Its FglistI chrrlirnllts dll [er all XI ;",. sierle, Cerf, Paris,
1970. Sachelnrie, lerom.,

Nicodlrn, Prauila

Bisenceasea, ed. "

Ill-a, Vale.
Plopulul, 1999.

Bisrriea, SONtlaft,
IBM.

Schillebccckx, P .., O.P., Le Ai(/ringe.

Ria/iM terrrstre tl

Rucur<:;>li, 1998.

,,')'.tteretill
salut, Cerf, Paris,
1966. Schrncrnann, Alexander, The

fliznnlinii, Bucuresti,
2002.

Parenti, S., L'EII(ologio manoscritto Gb. TV (X Jec%) della Biblio18((1 di

Ttol ogit Ii rllli llra,

IBM , Buc ures u, 1993 .
R.1~, R.P.A., S.) ..

world OJ Saerll""I1I,
London, 1974, Idem,

Dill apii (i dill dllh,

rrad. rom. Pr. 1. Bugs, Bucuresti, 1992. Idem,

Grattaferrat
EdiZiofJC
(dissertntlon 11 l'lnstnut Oriental Poruiflcal), Roma,

F o r the Lift oj Ihe ilf'o rld,St.

Vladimir's Semi nary Press, New York, 1973.
Idem,

1993.
Pentkovsky. Alexis

.Le Ceremonial du Manage dans

l'Euchologe byzanun du Xl~Ui"_XIl~",esiedc',

Le

Life, New York, 1983.

Li/I/rgy alld

7n I.e Mariag.,

'Hariagt, so (ilibration tl so spirilllalill dans les EglirtJ d'Ontlll,

Collection Irenikon, Editions

Conflrenees
Soint-Strge

r.xime

B I I 3 L I O C ' R A F I F .
G I i N E I ( A L A

Diae. loan I. Ie; jr., Deisis, Sibiu, 1998. Idem, Voir Die It! qn'l! est, trad, fr. lerom. Simeon, Geneva, 1984,

(in gr.), in rev.

c2003, Diirllilld T 1 j" II/plio),'; l7 lI.i

ioropiaoi (i,\oy[a ),aTpt{aS' (.C'S:lIOri:o

Press, 'lew York, 1986. tdem, Iinbariui; trad. rom. Pr. Boris
Anastasia, Bucuresti. 1992. Idem, lilllrg)' and Tradition, New York, ] 990. Schwerdtfeger, Anne, Riidulcanu,

TIi"
Tfj$'
Sl

p. 70.
ldcrn, Nasterea

tutr

ill/ptirii,tiaceo fleC/iilita,irad. rom.

lerom. R afail (N~)ica), Alba-tulia. 2003, p. 12. SI:iniloac, Pr. Prof. dr, D., Spiritllalitale fi

Dumneze"lsca l.ilurghie), Atena, 1998.

Idem,

rq S '

Ttl

MIKTTI/p{o Blsericii").

'CKK),llo{aS'

Dlllologica! SOlirttS of Christian II/arnage (ertIIlOl,)',

Excerptae disscrtatione Lauream "Sclentlis
Ecclesiusticis Ortentahbus", moderator: Arrunz, Romae, R.P.M. S.).,

(.Tainele

the

C u r:o ;de
Ulurgici, Tcs,1Ionr".

4 5 3
Sorronle, Arhim.,

COfllliJIiJlnill e Li/llfgbia Ortotloxa, Editura

Mitropoliei Oltenlei,
Craiova, 19f16.

ad in

Idem, T.ologia

Dupre rugiieiunt, trad.

rom. PI'. Teoctist Caia, Manastirea Lainici, 1998. Idem, Dupre I_tillnl.

DoglI/alieoOrtodoxii,
vol. 1, II, Ill, cdi!i:o a III-a, IUM,

Bucurcstl, 2003.

ntvoinlti artodoxe,
trad, rom. leromonahul Rafail, Alba-tulia, 1994. Idem, RI'gii(illnto -

Chiplll 1IIIIIIInlor lui 01 DIiRIlltZtll, Craiova,

Idem,

1987. Stavropoulos,
Alexandru,

Prof. dr.

1981-19ij~. Searle, Mark, ~Sitevenson, Kenneth

(Univ.

experienfa Vie/ii Vtlnitt, trad. rom.

Idem, lntrodnrtion /

Atcna), 00 cvaluare

paste1 T ainei Nunliio " ' 3 1 5 a

D oeusrents oj tllf I'v}.IIrri(Jge 1 ilur8Y, The

\"1 "

Litllrgi(al ThtololJ, SI.

0

l.illlrgical Press, Collegeville, MinneS<)lll, 1922.

IKo);rcnj nall(Jyu,JTI/S' I., ropo$' KO; (i{o A"TOVPY{O.

VladimIr'. Scmon.ry,

Steinhardt, Nicolae, <Monabul Nievlae Delarohia),

Sophia, 2003. Emilianos,

Bucuresn,

doblindi, Baia-Mare,
1992. Stephancpoulos. R., ..Marriage and Family in
Ecumenical Perspective',

Tirmadw, Milrupolit

S/, Viadilllir"!
Theological Quarleo',
25, 1981. Streza, 1".5,dr. Lnurentiu, Episcopul Caransebesului,

Preot, Parobie, 1,lnoirt, :vo/ilmi Ii onentan penlrll leologia fi prorti(o pOlloralo, ltad,
rom. I'.lll 8rusanowski, Sophia, Bucur~ti, 2001.

Tamele de initirrr lrel'i//n 1 // Biseruile RiiulntelJe,

Trinltas, la~i, 2002.

Sterharos, Nlceras, Vie de

S)'RIion Ie Nomuau 'J.'beologiell ,Rorna, 1928.

Styllanopoulos, T., .rcwards a Theology

or

Marriage in The Orthodox

Church", in Gretk

Orthodox Tbeologjca! Review, 22, 1997,

Taf~ Robert

r., s .).,Le

Rit Byzanlin. Bref bistoriqt, Cerf, Paris,

1996.
Teocli; Dionlsiatul,

Sianlul Nedarie dill Dgin(l, }:'(j,ii/orlll dt lnitJIlIJi. Via/a Ii oprr (1846-1920),

Monah, trad. rom. Anamaria Zenaida

tuea.

454

CUNUNIA

VIATA tNTRU f~lPAR..'\'TJ

Toinet, Paul. All (011l11ltnCthltnl d,

Ia jomilk. Le S oCTtmtlll

dll
mariagt, Paris, 1984.
Tpqlpc).a~.
Idem,

n..MIKpO VEuxo~rlljv,

T 6 J .L 0 S1\. Alena, 1950. '

Chevctognc.

I)0/l.flfahqlltde L'Egliu colho/iqlle ortbodoxe, Ill, 1968.

Vasile, Arhim., i.rodikoll, SjJIIllI1 MIIII/'. '1974. vel . 0., "linters zu dem byzaru. l listorikcr Th. Slrn", llYisstlls(Ii'1jt1 Rellage Z . [abresber, 1956/57 d. Human Gymn. Furth I. nay, Filrd. flay. 1957. Vittilt Jjinfilor pellino IlIli,. Ed.rura Episcopiei Romanuhn, 1997. vmuleseu, Pro prof. dr. Petre, UfNrghi'1'JIIexplicat, ednia iotai, llucun:~Li. 1972. \Vahnnund, 1... Dos lnstitur der Eli, i11lAileY/flnl. Weimar, 199.~. \v:.rd. Benedicta, ]/icfile Sjillf,lor rare mni fnainle 011Jus! dujrtlnaf" trad. rom. dine. loan 1. lci jr., ed. a Il-a, Deisis, Sibiu, 1998. \Veig:tnd, R., "Die bedingte Eheschlic ..s..ung im Kanonischen Recht", in lW"l/ch,n,r Tbeo}: S!lIditn, Ill, 16, MUnchen, 1963. Yannaras, Christos, Libertatea Morolei, lead. rom. Mihai Cantuniart, I\na~asia. Bucuresti, 2001. Idem. P,rsooni Ii Eros, trad. rom Zenaida Luca, M35Ia.'''' BUCU~li,

20 00.
Zielinsky, Vladtnur,

Dincola de tlllll,nisll1. UII ortodox rasplmde

Cardina/llll1i Ralziflger, trad, rom. Carmen Dobre, Anastasia, Bucurcsu, 1998.

Zizinllla$, Ioannis. Fiill!a e((luinla, trad. rom. Nac Aurel, Bizantlna. l3ueurC~li, 1996. Idem, L'bu{horislie, L 'EvEqllt tl L'Eglise durolll Its trois premien si;t!u, trad, du grec par jean-Louts Paherne, Desdec, Paris, 1994. anisman.

J.. Das Ebereebt der onrn/alisrbnl Kirche, ViC"''),

1864.