Sunteți pe pagina 1din 4

Facultatea de Educatie Fizica si Sport Sectia Master - Kinetoterapie in reeducarea neuromotorie Anul II

REFERAT

TETRAPAREZA SPASTICA

Studenta: MITRICOF ANAMARIA BIANCA

TETRAPAREZA SPASTICA

Tetrapareza spastica reprezinta forma cea mai grava de diplegie spastica. Are o frecventa crescuta la nou-nascutii cu encefalopatie hipoxic-ischemica, infectii intrauterine (Citomegalovirus, rubeola, rujeola etc.), malformatii structurale cerebrale grave. Clinic boala afecteaza toate membrele, insa mai accentuat pe cele superioare. In pozitia supino (cu fata in sus) schema motorie este in extensie: bolnavul tine capul hiperextensie cu retractia umerilor si uneori toracele este retractat, membrele inferioare sunt in extensie, incrucisate, in adductie, intrarotate, chiar forfecate, se observa flexia plantara a piciorului, contractia adductorilor (ceea ce determina, in timp, luxatia de sold) . In pozitia prono (cu fata in jos) schema motorie este in flexie. Copilul bolnav NU ridica si nu roteste capul (nici macar pentru a respira), are bratele blocate sub torace, membrele inferioare fiind adesea in flexie. In pozitie sezand copilul cade pe spate sau anterior deoarece are reflexele tonice cervicale asimetrice, acestea persistand si dupa varsta de 6 luni si nu achizitioneaza aceasta pozitie. Mana este inchisa in pumn, ceea ce impiedica copilul de a duce mana sau alte obiecte la gura, pozitia policelui este strans in pumn si degetele flectate. Mersul pe coate si pe genunchi NU este posibil. In cadrul examinarii neurologice se observa existenta unui sindrom piramidal la atat la membrele superioare, cat si la cele inferioare. Apar de asemenea, tulburari de masticatie si nutritie, ceea ce va determina efectuarea alimenatiei cu ajutorul sondei. Simptomatologia asociata consta in strabism, atrofie optica, crize epileptice, retard grav, complicatii ortopedice (cifoscolioza, luxatie de sold) . Acest tip de afectiune afecteaza membrele inferioare , dar mai accentuat sunt afectatemembrele superioare. Pacientul intotdeauna este cu capul in hiperextensie asociat cu retractia umerilor. Nu poate sa ridice capul nici nu poate sa roteasca gatul. Membrele inferioare sunt in extensie, adductie, observandu-se flexia plantara a membrului inferior si contractia adductorilor. Uneori apare si luxatia de sold. Folosind examenul neurologic putem sa observam existenta unui sindrom piramidal atat la membrele inferioare, cat si la cele superioare. Apar de asemenea, tulburari de masticatie si nutritie, ceea ce va determina efectuarea alimenatiei cu ajutorul sondei. Sunt prezente si urmatoarele simptome: - strabism - atrofie optice - deviatie la coloana vertebrala ( cifoza, scolioza ) - crize epileptic - retard mintal In forma usoara de tetrapareza spastica retardul este mediu, iar deplasarea se

poate face dar patologic.E bine s fim informai despre sntatea noastr, dar i despre condiiile n care putem depista semnele bolilor cronice. Scleroza multipl este cea mai frecvent afeciune neurologic la adultul tnr, care determin invaliditi majore. n ara noastr se estimeaz c aceast boal are o prevalen de circa 35- 40 la 100.000 de locuitori, aa cum rezult dintr-o serie de evaluri epidemiologice.Este o boal care debuteaz la adultul tnr (20-40 ani), este de 2-3 ori mai frecvent la femei dect la brbai. Ca dispunere geografic predomin n regiunile nordice. Scleroza multipl este o afeciune cronic a Sistemului Nervos Central caracterizat prin episoade de inflamaie i un proces de demielinizare focal a substanei albe, ce au ca rezultat tulburri ale motricitii, sensibilitii, vzului, activitii sfincterelor precum i tulburrile psihice. Important pentru perioada de recuperare este: instalarea bolii este cu distrugerea tecilor de mielin, dar cu conservarea cilindraxului duce la dificulti de conducere repetitive a impulsurilor i la apariia rapid a oboselii. Cauza sclerozei multiple este necunoscut. Ar putea fi implicat un factor genetic, deoarece riscul de apariie a sclerozei multiple la o persoan este uor crescut dac unul din prini a avut scleroz multipl. Legtura, nu ntotdeauna evident, ntre locul (geografic) n care persoana afectat a copilrit i riscul de dezvoltare a sclerozei multiple mai trziu n cursul vieii, sugereaz c ar putea fi implicai unii factori de mediu, precum infeciile virale sau alte boli infecioase. Totui, pn n prezent nu s-a demonstrat clar ca o anumit infecie specific care ar cauza scleroza multipl. S-au suspectat i ali factori declanatori ai sclerozei multiple, dar pn acum nu s-a demonstrat c vreunul din ei ar fi implicat cu certitudine. n plus, o afeciune viral aprut n copilrie sau un alt factor de mediu, probabil nu explic suficient de ce unele persoane vor face mai trziu scleroz multipl. Studiile de cercetare aflate n curs, sugereaz c o problem la nivelul sistemului natural de aprare al organismului (sistemul imun), aprut devreme n copilrie sau dup infecii, poate declana debutul sclerozei multiple. Factorul declanator poate fi o reacie autoimun n care sistemul imun atac mielina, stratul proteic care protejeaz fibrele nervoase. Semnele clinice principale : 1. Anomalii senzitive: parestezii, adesea sub form de amoreli; dureri; semnul Lhermite; 2. Anomalii motorii: deficit motor de tip piramidal; spasticitate; contracii spastice (n flexie, n extensie); 3. Anomalii vizuale: nevrit optic (pierderea monocular a vederii, nsoit eventual de durere i scotom central); 4. Anomalii cerebeloase: ataxie, incoordonare; tremor cerebelos (asociat uneori cu tremor postural); dizartrie cerebeloas; 5. Anomalii ale trunchiului cerebral: diplopie; dizartrie, disfagie, disfonie; parestezii la nivelul feei; parez facial; oftalmoplegie internuclear; nevralgie trigeminal; vertij; 6. Alte anomalii (mai rare la debut): crize paroxistice (cu durat de sec/min, dar care apar repetat timp de mai multe sptmni pentru a avea semnificaie de puseu SM); anomalii vezicale; disfuncii sexuale.

Aceast boal evolueaz lent n pusee de gravitate variabil. Aceste pusee evolutive apar la intervale neregulate de timp, de la cteva luni, la civa ani. Dup fiecare puseu apare o faz de remisiune caracterizat de recuperarea funciei unor grupuri neuronale care nu au fost dect inhibate de procesul patologic. Boala este progresiv i este particular fiecrui bolnav n parte.