Sunteți pe pagina 1din 29

MASURAREA INTENSITATII

CURENTULUI ELECTRIC






2



CURPINS




ARGUMENT ........................................................................................ 3
CAP. I. MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI
ELECTRIC .................................................................................................... 7
I.1. AMPERMETRUL ........................................................................ 10
I.2. MONTAREA AMPERMETRULUI IN CIRCUIT ...................... 20
I.3. EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA
AMPERMETRU ......................................................................................... 21
I.4. AMPERMETRU CU MAI MULTE DOMENII DE
MASURARE .............................................................................................. 26
CAP. II. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII ............. 27
BIBLIOGRAFIE ................................................................................. 29











3

ARGUMENT

Descoperirea i studierea legilor i teoremelor electromagnetismului n
urm cu un secol i jumtate au deschis o er noua a civilizaiei.
Mecanizarea proceselor de producie a constituit o etap esenial n
dezvoltarea tehnic a proceselor respective i a condus la uriae creteri ale
productivitii muncii. Datorit mecanizrii s-a redus considerabil efortul fizic
depus de om n cazul proceselor de producie, ntruct mainile motoare asigur
transformarea diferitelor forme de energie din natur n alte forme de energie
direct utilizabile pentru acionarea mainilor, uneltelor care execut operaiile de
prelucrare a materialelor prime i a semifabricatelor.
Prin automatizarea proceselor de producie se urmrete asigurarea tuturor
condiiilor de desfurare a acestora fr intervenia operatorului uman. Aceast
etap presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile s asigure evoluia
proceselor ntr-un sens prestabilit, asigurndu-se producia de bunuri materiale
la parametri dorii.
Etapa automatizrii presupune existena proceselor de producie astfel
concepute nct s permit implementarea mijloacelor de automatizare, capabile
s intervin ntr-un sens dorit asupra proceselor asigurnd condiiile de evoluie
a acestora n deplin concordan cu cerinele optime.
Pentru determinare unor constante fizice ale unor elemente de circuit, de
exemplu rezistena electric a unui rezistor sau pentru determinarea variaiei
unei mrimi fizice de exemplu intensitatea curentului electric printr-un rezistor
in funcie de tensiunea aplicat pe rezistor, se realizeaz in laborator diferite
montaje electrice. Principalele instrumente de msur utilizate sunt ampermetrul
pentru msurarea intensitii curentului electric i voltmetrul pentru msurarea
tensiunii electrice.
4

Aa cum am artat, ampermetrul se conecteaz in serie cu elemental
respectiv (rezistorul), iar voltmetrul se conecteaz in derivaie cu acel element.
Odat introduse in montajul electric atat ampermetrul cat i voltmetrul devin
elemente ale montajului respectiv. Prin introducerea instrumentelor de msur
in montaj, acesta se modific din punct de vedere electric. In mod tacit, pan
acum, am considerat atat ampermetrul cat i voltmetrul ca elemente ideale,
elemente care nu modific starea electric a sistemului prin introducerea lor in
montaj.
Pentru ca s se realizeze aceast condiie, ampermetrul trebuie s aib
rezistena electric nul iar voltmetrul trebuie s aib o rezisten electric
enorm de mare, teoretic infinit.
Instrumentele reale nu pot indeplini aceast condiie. Fiecare instrument de
msur se apropie de condiia ideal dac sunt folosite pentru anumite intervale
de valori.
Ampermetrul real are rezistena electric (RA) diferit de zero, dar mult
mai mica decat rezistena electric (R) a rezistorului cu care se inseriaz (RA <<
R).
Pentru a indeplini aceste condiii instrumentele de msur se utilizeaz
pentru anumite domenii de valori msurate. Aceste domenii sunt indicate de
scala instrumentului respectiv. In montajul respectiv trebuie sa folosim un
instrument corespunztor. De exemplu dac intensitatea curentului care trebuie
determinat este de ordinul catorva amperi se utilizeaz un ampermetru cu scala
0-10 A. De asemenea dac estimm c tensiunea msurat este de ordinul
volilor utilizm un voltmetru cu scala 0-12 V.
Aceste restricii au consecine practic nedorite, conducand la necesitatea de
a dispune de o mare varietate de instrumente de msur.
Intensitatea curentului electric. n corpurile conductoare exist electroni
liberi care se pot deplasa n tot volumul corpurilor. n regim electrostatic, ntr-un
conductor ncrcat cu sarcin electric (avnd surplus sau deficit de
5

electroni) electronii liberi se distribuie astfel c n interiorul conductorului
cmpul electric este nul, sarcina conductorului fiind repartizat pe suprafaa lui,
n repaus. Dac se aplic ntre dou puncte ale unui conductor o diferen de
potenial (prin legarea acestuia la bornele unei baterii) n conductor ia natere
un cmp electric care antreneaz electronii liberi din conductor de la borna
negativ spre cea pozitiv. Micarea ordonat a sarcinilor electrice se numete
curent electric. n mod convenional se atribuie curentului electric un sens, cel n
care se mic sarcinile pozitive (contrar celui n care se mic electronii) n
cmpul aplicat. Se numete intensitate a curentului electric sau current mrimea:

n care dq este sarcina electric ce strbate n timpul dt o seciune normal a
conductorului.
n cazul unui curent continuu, pentru care intensitatea i sensul nu variaz
n timp, se poate scrie:

Distribuia curentului electric printr-o sectiune a unui conductor este
caracterizat prin vectorul densitate de current

: un vector dirijat n sensul de


micare al sarcinilor pozitive i care are mrimea dat de

n care dS
n
este proiecia elementului de suprafa dS, traversat de curentul dI,
pe planul perpendicular pe . Se observ c se poate scrie:

Cnd curentul este distribuit uniform n seciunea conductorului, normal
pe direcia curentului, se poate scrie:
I = jS
n SI, curentul electric se msoar n amper, A, care este unitate
fundamental a acestui sistem; densitatea de curent se msoar n A/m
2

6

Pentru un conductor cu aria seciunii transversale S, avnd concentraia
electronilor liberi n, se poate scrie:

Si

unde e este sarcina elementar iar V
d
este viteza medie de antrenare (drift)
a electronilor de ctre cmpul aplicat. n general:

n care q este valoarea algebric a sarcinii purttorului.



















7

CAPITOLUL I. MASURAREA INTENSITATII
CURENTULUI ELECTRIC
Msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul metodelor de
msurare directe sau indirecte intr-o gama de valori cuprins intre 10-12 i
104A. Pentru msurarea intensitii curentului electric dintr-o latur a unui
circuit electric este necesar introducerea in latura de circuit respectiv, a unui
ampermetru sau a unui traductor de curent rezultand o perturbare a funcionrii
circuitului respectiv.
Metodele i mijloacele de msurare a intensitii curentului electric
prezint particulariti in funcie de nivelul semnalului (intensiti mici sau
mari) i de forma curentului electric msurat (curent continuu sau alternativ, de
joas sau inalt frecven). Msurarea curenilor electrici de intensitate mic in
c.c. se face cu ajutorul galvanometrelor magnetoelectrice cu bobin mobil,
avand constanta de curent mai mic decat 10-6A/div. In curent continuu, in
domeniul 10-6...10-1A, se folosesc ampermetre magnetoelectrice. Deoarece
indicaia acestora este proporional cu valoarea medie a curentului ce strbate
bobina instrumentului, ele nu pot fi folosite direct i in c.a.
Intensitatea curentului electric poate fi exprimat matematic prin relaia:

Intensitatea curentului electric este o mrime fizic scalar egal cu sarcina
electronic transportata in unitatea de timp printr-o seciune transversal a
circuitului.
Unitatea de msur pentru intensitatea curentului electric, in sistemul SI,
este amperul [A].
Multiplii i submultiplii amperului sunt:
- microamperul A;
- miliamperul mA;
- kiloamperul kA.
8

Intensitatea curentului electric se msoar prin metode directe, cu aparate
indicatoare numite, in tehnic, ampermetre.
Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare
se impune ca aparatul de msurat s fie montat in serie cu circuitul respectiv.
Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau
alternativ), schema echivalent de msurare a intensitii curentului electric va
ine seama de tensiunea U (E) i rezistena consumatorului R (fig.1):


Fig. 1

Conectarea ampermetrului in circuitul de msurare nu trebuie s
influeneze valoarea mrimii de msurat i, implicit, regimul de lucru al
circuitului.
Practic, oricat de precise ar fi aparatele de msurat folosite, acestea vor
introduce erori de msurare. Intre valoarea mrimii indicate de aparatele de
msurat i cea real, care exista inainte de conectarea acestora in circuitul de
9

msurare, este o diferen determinat de rezistena aparatului de msurat (Ra
rezistena ampermetrului nu este zero).
In concluzie, eroarea introdus este cu atat mai mare cu cat consumul
aparatelor de msurat este mai mare. Se impune o corecie care depinde de
rezistena intern a aparatului de msurat. Aceasta trebuie s fie mult mai mic
decat rezistena consumatorului, pentru a nu influena msurarea: R
A
< R (mult
mai mic).
In curent continuu, msurarea intensitii curentului electric se face cu
ajutorul ampermetrelor, care au in compunerea lor dispozitive magnetoelectrice
(metod des uzitat) (fig. 3), feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice
(fig.4), ampermetrele ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate ca aparate
de laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in
msurrile industriale.

In curent alternativ, msurarea intensitii curentului electric se face cu
ajutorul ampermetrelor feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice (fig.4).
Ampermetrele ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate ca aparate de
laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in
msurrile industriale.

10

In funcie de principiul de funcionare, exist mai multe tipuri de
ampermetre. Pentru a exemplifica, amintim doua dintre cele mai intalnite tipuri
de ampermetre analogice:
ampermetre a cror funcionare este bazat de efectul magnetic al
curentului electric (ampermetrul magnetoelectric sau cel feromagnetic);
ampermetre a cror funcionare este bazat pe efectul termic al
curentului electric (ampermetrul termic).
Ampermetrul magnetoelectric este unul dintre cele mai folosite
instrumente pentru msurarea intensitii unui curent electric continuu.
Componenta principal a acestui instrument este o bobina plasat intre polii unui
magnet in forma literei U. La trecerea curentului electric prin spirele bobinei, va
aciona asupra acesteia un cuplu de forte determinat de aciunea campului
magnetic asupra conductoarelor parcurse de curent. Echilibrul de rotaie este
asigurat prin aciunea unui alt cuplu de forte, de natura elastic, ampermetrul
fiind prevzut cu un sistem de arcuri. Prin deformarea acestora, la rotirea
cadrului de care este fixat bobina, cuplul forelor elastice va aciona ca un
cuplu rezistent.
In ultimii ani, instrumentele digitale au aprut i in componenta truselor
colare, precizia acestora fiind superioar instrumentelor analogice (pot fi puse
in eviden i micile variaii ale valorii intensitii unui curent electric acceptat
ca fiind continuu). Mai mult, achiziionand un multimetru vei avea la dispoziie
mai multe instrumente de msur intr-un singur aparat care va incape in palma.
I.1. Ampermetre
Intensitatea curentului electric este definite drept cantitatea de electricitate
ce trece in unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit. Unitatea de masura,
amperul, este o unitate fundamental a sistemului SI. In general, intensitatea
curentului electric se masoara prin metode cu citire directa, cu aparate
indicatoare ce se numesc ampermetre.

11

Ampermetre magnetoelectrice
Deviatia de regim permanent este proportional cu curentul de masurat I
ce trece prin bobina mobila:

Indicatia in curent alternativ a acestor aparate este nula deoarece valoarea
medie a cuplului activ instantaneu pe o perioada este zero.
Sensibilitatea de curent S
I
a ampermetrelor magnetoelectrice este invers
proportionala cu cuplul rezistent specific D. La aparatele destinate masurarii
curentilor de ordinul amperilor si miliamperilor cuplul rezistent este dat de unul
sau doua resorturi spirale care se opune miscarii de rotatie. In cazul masurarii
unor curenti de valori foarte mici cresterea sensibilitatii se realizeaza prin:
- Asigurarea suspensiei pe benzi tensionate sau fire de torsiune;
- Utilizarea unor magneti permanenti de inductie mare si a unor bobine
cu numar mai mare de spire;
- Utilizarea unui dispozitiv optic pentru citirea deviatiilor.
Datorita sensibilitatii ridicate, consumului propriu redus, clasei de preciziei
bune, ampermetrele magnetoelectrice se utilizeaza cu precadere ca aparate de
laborator. Ele se construiesc pentru domenii cuprinse intre 0,1 si 100 A cu
sunturi interioare si pana la 10 kA cu sunturi exterioare.
Daca R
a
este rezistenta bobinei mobile a ampermetrului magnetoelectric, I
a

domeniul de masura al acestuia, I curentul ce se masoara, de n ori mai mare
decat I
a
(I = nI
a
), rezistenta R
s
a suntului simplu se calculeaza cu relatia:

Schema electrica a suntului este prezentata in figura 5,a, iar a unui sunt
multiplu, in figura 5.b.
12


Fig. 5
Cele n sectiuni ale suntului multiplu, de valori R
1
, R
2
, , R
k
, , R
n
pot fi
determinate prin rezolvarea unui system de n ecuatii care pot fi scrise pentru
cele n domenii stabilite initial: I
1
, I
2
, I
k
, , I
n
.
Una din ecuatii de exemplu ecuatia pentru domeniul k se obtine
apeland la caderea de tensiune pe sunt cu caderea de tensiune la bornele
aparatului:

Rezistenta R
T
(in serie cu bobina mobila) realizata in general din
manganina, serveste la compensarea erorilor de temperatura.
Ampermetre electrodinamice
Ampermetrele electrodinamice sunt aparate precise (clasa de precizie 0,2 si
0,1) construite de regula ca aparate de laborator si pot fi utilizate atat pentru
masurarea curentului continuu cat si a celui alternativ.
Pentru valori reduse ale curentilor (sub 0,5 A) bobina mobila 2 inseriata
cu bobinele fixe 1-1 se alimenteaza prin resorturile spirale. Pentru valori mai
mari ale curentului bobina mobila se conecteaza in paralel cu un sunt legat in
serie cu bobina fixa, asa cum se observa in figura 6.
13


Fig. 6
Functionarea ampermetrelor electrodinamice este influentata de campurile
magnetice exterioare, temperatura mediului ambiant si in c.a. de frecventa
curentului masurat. Reducerea erorilor determinate de prezenta campurilor
magnetice exterioare se poate realiza prin ecranarea dispozitivului de masurat.
Erorile de temperatura sunt nesemnificative pentru ampermetrele ale caror
bobine sunt legate conform schemei din figura 6.a. In cazul legarii bobinelor
dupa schema din figura 6.b, eroarea de temperatura determinata in principal
de variatia rezistentei bobinei mobile se poate diminua considerabil prin
conectarea in serie cu aceasta a unui rezistor R din manganina.
La functionarea in curent alternativ a ampermetrelor electrodinamice,
modificarea frecventei curentului este o posibila sursa de eroare.
Daca la ampermetrele cu schema serie, influenta frecventei asupra
rezultatului masurarii este neglijabila (pana la 1-2 kHz), la ampermetrele cu
schema in paralel compensarea erorilor de frecventa se realizeaza prin suntarea
unei parti din rezistenta aditionala a bobinei mobile cu un condensator de
capacitate C, care compenseaza reactanta inductiva a circuitului (intr-un interval
restrans de variatie a frecventei).
Ampermetre electromagnetice (feromagnetice)
Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de masura analogice folosite
pentru masurarea curentului alternativ de frecventa industriala, putand insa fi
folosite si pentru masurarea curentului continuu. Deviatia a sistemului mobil
este proportionala cu patratul curentului: = kI
2
. Functionarea in c.c. a acestor
14

ampermetre este influentata de histerezisul magnetic al piesei mobile, iar in c.a.
de curentii turbionari indusi, care conduc la cresterea pierderilor in miezul
feromagnetic.
Se construiesc in general ca aparate de tablou avand clasa de precizie 1,5
sau 2,5 dar printr-o constructie adecvata (piese feromagnetice realizate din aliaje
cu permeabilitate mare si camp coercitiv redus), erorile determinate de
histerezis si curentii turbionari sunt reduse considerabil, ceea ce permite
realizarea ampermetrelor portabile de precizie, cu indice de clasa 0,5 sau 0,1.
Ampermetrele feromagnetice se construiesc pentru curenti de la 10 mA
pana la 100 A, cu unul sau mai multe domenii de masurare.
La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe
sectiuni, schimbarea domeniului de masurare realizandu-se fie prin schimbarea
conexiunii serie sau in paralel a sectiunilor fie prin schimbarea bornei de
utilizare (figura 7, in care este reprezentata schema extinderii domeniului de
masurare). Pentru masurarea unor curenti de valori mari si foarte mari,
ampermetrele ferodinamice se conecteaza in secundarul unor transformatoare
(reductoare) de curent, care au curentul secundar nominal I
2n
= 5 A. Din
aceste considerente, ampermetrele de tablou (legate prin reductoare de curent)
se construiesc pentru curentul nominal de 5 A. De obicei insa, la etalonarea
scarii se are in vedere raportul de transformare al curentilor K
i
, astfel incat
indicatia aparatului da direct curentul din primarul transformatorului de curent,
inseriat in circuitul de utilizarea.

Fig. 7
15

Aparatele ferodinamice se caracterizeaza prin robustete, fiabilitate ridicata,
capacitate de supraincarcare relativ ridicata. Ele au insa un consum propriu
destul de ridicat, iar precizia este relativ modesta.
Ampermetre cu redresoare
Ampermetrele cu redresoare se obtin prin asocierea uni dispozitiv
magnetoelectric cu unul sau mai multe dispozitive de redresare. Se pot masura
astfel curenti alternativi beneficiind de performantele aparatelor
magnetoelectrice (precizie si sensibilitate ridicata, consum propriu scazut).
In figura 8, este prezentata schema electrica a unui aparat magnetoelectric
cu redresor.

Fig. 8
In functie de pozitia comutatorului K, schema permite masurarea
curentului alternativ sau a tensiunii alternative. Sunturile (R
S1
, R
S2
) si
rezistentele aditionale (R
ad1
, R
ad2
, R
ad3
) sunt realizate din materiale cu coeficienti
de temperatura de semne contrare, in scopul eliminarii erorilor de temperatura.
Alte surse posibile de eroare (care influenteaza negativ functionarea aparatelor)
sunt forma si frecventa semnalului masurat. Daca se folosesc diode cu
germaniu, eorarea aparatului este de 3% pana la frecventa de 10 kHz, iar
peste aceasta frecventa eroarea creste cu 1% pentru fiecare kHz.
16

Compensarea erorilor de frecventa se poate realiza prin conectarea unui
condensator in paralel cu o parte a rezistentei aditionale sau prin utilizarea unor
diode cu germaniu si carbura de siliciu.
Pentru masurarea curentilor alternativi de inalta frecventa se recomanda
utilizarea ampermetrelor cu termocuplu.
Ampermetre cu termocuplu
Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaza cu precadere la masurarea
valorii efective a curentilor de radiofrecventa, masurand valoarea efectiva a
acestora, indiferent de forma de unda si de frecventa.
Functionarea acestora se bazeaza pe efectul Seebeck care consta in aparitia
unei tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele reci ale unui
termocuplu format din doi electrozi cu proprietati termoelectrice cat mai
diferite, atunci cand capelte calde (sudate) ale acestuia sunt incalzite la o
anumita temperatura. Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, T
0

temperatura capetelor reci, tensiunea termoelectromotare E
T
, masurata cu
ajutorul unui dispozitiv magnetoelectric, este data de o relatie de forma:

Daca variatia de temperatura este determinta de efectul termoelectric al
curentului alternativ care parcurge o rezistenta inseriata in circuitul de utilizare,
se poate aprecia ca intre tensiunea termoelectromotoare E
T
si valoarea efectiva a
curentului (care strabate firul incalzitor) exista o corespondenta univoca (in
conditiile mentinerii rezistentei firului incalzitor si a temperaturii T
0
la valori
constante).
Dupa modul in care se transmite caldura de la firul incalzitor la termocuplu
deosebim:
- Termocupluri cu incalzire directa;
- Termocupluri cu incalzire indirecta.
17

La termocupluri cu incalzire directa (figura 9.a) capetele calde ale acestora
sunt in contact direct cu firul incalzitor realizat din material magnetic cu o mare
rezistivitate (constantan, crom-nichel, platin-cromel). Aceste termocupluri au
dezavantajul de a nu putea fi etalonate in c.c. deoarece in acest caz indicatia este
dependenta de sensul curentului (o parte a curentului de etalonare trecand prin
aparat).

Fig. 9
Acest fenomen dispare la termocuplurile cu incalzire indirecta (fig. 9.b)
deoarece aici nu exista nici o legatura galvanica intre termocuplul propriu-zis si
firul incalzitor.
Cresterea sensibilitatii termocuplurilor se poate realiza prin introducerea
acestora intr-un balon de sticla vidat, balon ce se introduce la randul sau intr-o
cutie realizata dintr-un material izolant termic umpluta cu vata de sticla (in
scopul reducerii pierderilor de caldura).
Precizia etalonarii este de 0,05 % la 1 MHz si 0,5 % la 50 MHz,
principalele surse de eroare fiind efectul pelicular si impedantele parazite ale
firului incalzitor.
Domeniul de masurare este cuprin intre cativa mA si zeci de A.
Ampermetre bazate pe efectul Hall
Sunt ampermetre care utilizeaza ca element de detectie o sonda Hall.
Sonda Hall consta dintr-o placuta semiconductoare de forma paralelipipedica de
grosime foarte mica in comparatie cu celelalte dimensiuni, parcursa de un
18

curent de comanda I
C
si aflata intr-un camp magnetic de inductie


perpendicular pe acesta.
In aceste conditii, intre punctele A si B (fig. 10), pe o directie
perpendiculara pe planul format din I
C
si B, apare o tensiune U
H
(tensiunea
Hall) care este direct proportionala atat cu I
C
cat si cu B:

Unde k
1
este o constanta care depinde de materialul si dimensiunile placii.
Daca curentul I
C
este constant, dependenta dintre U
H
si inductanta B este
liniara:

Pe portiunea liniara (liniarizata) a caracteristicii de magnetizare, B = k
2
H
(H intensitatea campului magnetic). Presupunand campul magnetic creat de o
bobina parcursa de un curent I si de o dependenta liniara intre intensitatea
campului magnetic H si curentul care l-a determinat, rezulta:


Fig. 10
O schema principala a unui ampermetru cu sonda Hall este prezentata in
figura 11.
19

Generatorul Hall este dispus in interiorul unui transformator care, pe o
coloana are dispusa o infasurare parcursa de curentul de masurat, iar pe cealalta
coloana o infasurare parcursa de curentul de la iesirea amplificatorului A
1
, la
intrarea caruia se aplica tensiunea Hall. Prin solutia adoptata serealizeaza
masurarea unei game largi de curenti pana la cativa amperi fara a satura
miezul, deoarece fluxurile eterminate de cele doua infasurari opuse. Semnalul
dezvoltat pe R este amplificat de amplificatorul A
2
si aplicat la intrarea unui
osciloscop sau a unui voltmetru. Indicatia ampermetrului a carui functionare se
bazeaza pe efectul Hall este independenta de forma de unda si de frecventa, asa
incat aceste aparate pot fi utilizate deopotriva pentru masurarea curentului
continuu (f=0) cat si a celui alternativ (pana la frecvente de ordinul sutelor de
MHz).

Fig. 11
Deoarece la variatiile de temperatura se modifica atat constanta k
1
cat si
conductivitatea materialului semiconductor, pentru reducerea erorilor de
temperatura se utilizeaza scheme speciale de compensare cu termorezistente
legate in serie sau paralel in circuitul curentului de comanda.


20

I.2. Montarea ampermetrului in circuit
Deoarece la ampermetre indicaia depinde de intensitatea curentului ce le
strbate, pentru a msura intensitatea curentului ntr-un circuit este necesar ca
ampermetrul s fie montat n serie n circuitul respectiv, pentru ca astfel
curentul msurat s treac prin aparat (figura 12).

Fig. 12 Montarea ampermetrului n circuitul de msurare
(a-circuitul fr ampermetru; b-circuitul cu ampermetru)

Orice circuit n care se masoar intensitatea curentului poate fi redus la o
schem echivalent care conine o surs de tensiune E i o rezisten R (figura
12.a.). n acest caz intensitatea curentul va fi:
R
E
I =

Dupa montarea ampermetrului, n circuit intervine n serie i rezistena sa
proprie r
a
, (figura 12.b.), iar intensitatea curentului va deveni:
a
r R
E
I
+
=
1
Ca urmare, msurarea va fi afectat de o eroare sistematic de metoda.
Pentru ca la montarea ampermetrului ntr-un circuit funcionarea circuitului s
se modifice ct mai puin
( ) I I ~
1
, este necesar ca rezistena proprie a
ampermetrului s fie mult mai mic dect rezistena circuitului adic: r
a
R.
Concluzie Cu cat rezistenta ampermetrului este mai mica fata de
rezistenta circuitului, cu atat erorile datorate acestei rezistente sunt mai mici,
deci calitatea masurarii este mai buna.
21

Important ! La montarea gresita a ampermetrului, in paralel pe circuit,
datorita rezistentei foarte mici a acestuia, prin aparat va trece un curent cu o
intensitate foarte mare.

I.3. Extinderea domeniului de masurare la ampermetru
Orice aparat magnetoelectric este construit pentru un anumit domeniu de
msurare, caracterizat prin valoarea intensitii curentului nominal I
a
(valoarea
de la captul scrii) i are o rezisten proprie r
a
. Dac este necesar s se
msoare un curent cu o intensitate I >I
a
, se poate extinde cu ajutorul unor
dispozitive auxiliare numite unturi.
untul este o rezisten electric, de obicei de valoare mic, care se
monteaz n paralel pe aparatul de msurat i prin care trece o parte din curentul
de msurat.

Fig. 13 Sunturi
Pentru dimensionarea unturilor se consider circuitul din figura 14.
Notnd cu I, intensitatea curentului de msurat, cu I
s
i r
s
, intensitatea curentului
ce trece prin unt i respectiv, rezistena untului, I
a
si r
a
, intensitatea curentului
ce trece prin aparat i respectiv, rezistena aparatului, tensiunea ntre punctele
a,b, va fi:
22

s a
s a
s s a a ab
r r
r r
I r I r I U
+
= = =


Fig. 14. Ampermetru cu unt

Aplicnd prima teorem a lui Kirchhoff n punctul a, se poate scrie:
I = I
a
+ I
s

Din relaiile specificate mai sus, se pot deduce:
s
a a
s
I
r I
r

=
respectiv I
s
= I - I
a

Relaiile mai sus mentionate permit dimensionarea untului atunci cnd se
cunosc caracteristicile aparatului magnetoelectric, (I
a
si r
a
) i intensitatea I a
curentului de msurat.
Se mai pot deduce i alte formule pentru dimensionarea unturilor. Astfel,
se poate scrie:
n
r
r
r
r r
I
I
s
a
s
a s
a
= + =
+
= 1

n care n indic de cte ori este mai mare curentul de msurat dect
curentul nominal i se numete coeficient de multiplicare sau factor de untare.
Din relatia:
s
a
r
r
n + =1

se obtine:
23

1
=
n
r
r
a
s
Relatia arat c, pentru a extinde de n ori limita de msurare a unui
ampermetru, este necesar un unt cu rezistena de n-1ori mai mic dect
rezistena aparatului.
EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA
AMPERMETRE DE CURENT ALTERNATIV
Transformatoare de curent
Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata
galvanic n cazul particular, dar des ntalnit, al curentului alternativ pur
sinusoidal. La fel cu senzorii de curent magnetici acesta este construit de obicei
pe un tor din material feromagnetic. Transformatorul de curent funcioneaz ca
orice transformator, curentii din nfasurarile primar si secundar fiind legati de
relatia:
i
S
N
S
= i
P
N
P
(4)
unde i
P
= curentul din primar;
i
S
= curentul din secundar;
N
P
= numarul de spire din primar;
N
S
= numarul de spire din secundar.
Curentul din primar induce n secundar un curent care este transformat de
rezistenta de sarcina R
L
ntr-o tensiune. n aplicatiile tipice ale transformatorului
de curent secundarul are mai multe spire decat primarul care de obicei are o
singura spira. Astfel curentul din secundar are valori substantial mai mici si mai
usor de masurat decat cele din primar.

Fig. 15
24

Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata
galvanic n cazul curentului alternativ (A). Curentii primar si secundar sunt dati
de relatia i
P
N
P
= i
S
N
S
(B). Utilizarea corecta presupune o rezistenta de valoare
mica pe bornele nfasurarii secundare R
T
.
Un transformator de curent ideal nu apare ca o sarcina inductiva, asa cum
apare senzorul de curent cu efect Hall, ci ca un rezistor n serie cu nfasurarea
primara. Valoarea acestui rezistor este data de relatia:
R
P
= R
S
(N
P
/ N
S
)
2

Rezistenta parazita produce n circuitul primar o cadere de tensiune la fel
ca o rezistenta reala de aceasi valoare n serie cu primarul.
Comportarea neideala a transformatorului de curent necesita cateva
precizari. n masuratorile de curenti la frecvente joase pana la moderate (<10
kHz) conteaza cuplajul mutual si reactanta secundarului. Cuplajul mutual
reprezinta gradul n care fluxul generat de primar trece prin secundar si invers.
Un transformator eficient are un cuplaj mutual mare. Miezurile toroidale si cele
tip E favorizeaza cuplajul mare.
Reactanta secundarului este necesar sa fie, la frecventele de interes,
semnificativ mai mare decat rezistenta sa totala (X
LS
> 10 R
S
) pentru a avea n
secundar un curent care sa reflecte cu precizie curentul primar. Reactanta se
poate calcula cu formula:
Z
L
= 2p f N
2
A
L
/ 10
9
Unde:
f =frecventa de masurare in Hz
N=numarul de spire;
A
L
= inductanta caracteristica n mH/1000 spire
Z
R
= reactanta inductiva n Ohm-i.
Fenomenul de saturatie se poate manifesta si n transformatoarele de
curent, dar curentul alternativ necesar saturatiei este semnificativ mai mare
decat cel din curent continuu deoarece curentul indus n secundar genereaza un
25

flux magnetic n opozitie cu cel din primar (legea Lenz). Trebuie avut grija sa
nu existe componente continui suprapuse peste curentul alternativ fiindc
acestea pot satura rapid miezul si distorsiona msurtorile.
Transformatorul de msur de curent este folosit n instalaiile de medie
sau nalt tensiune pentru a msura valori de ordinul zecilor, sutelor sau miilor
de amperi.
Montarea transformatorului se realizeaza ca n figura :





Fig. 16
Ampermetrul este construit pentru a suporta un curent de 5 A. Acesta se
va monta n secundarul transformatorului de msur.
Observaie: secundarul transformatorului de msur de curent nu trebuie
lsat s funcioneze n gol. Curentul care va trece prin secundar va fi foarte
mare, n consecin, datorit efectului termic, se va arde.








Fig. 17


26

I.4. Ampermetre cu mai multe domenii de masurare
In mai multe aplicatii practice este necesar sa se masoare atat intensitatii
mici ale curentului cat si intensitatii mari .In acest caz se folosesc aparate cu
sunturi pentru mai multe domenii de masurare care se schimba cu ajutorul unui
comutator.
Aparatele cu mai multe domenii de masurare se pot realiza pe mai multe
sunturi cate unul pentru fiecare domeniu de masurare sau cu sunt universal.
Suntul universal. Suntul universal reprezentat in figura este un ansamblu
de rezistente conectate intre ele in serie si care se distribuie fie in serie fie in
paralel cu aparatul de masurata in functie de un comutator care schimba
domeniile de masurare.

Fig. 18









27

CAPITOLUL II. NORME DE TEHNICA
SECURITATII MUNCII

Principalele msuri de protecie a muncii sunt:

- Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din circuitele
electrice i care se realizeaz prin:
- amplasarea cablurilor electrice, chiar izolate, precum i a unor
echipamente electrice, la o nlime inaccesibil pentru om;
- izolarea electric a conductoarelor;
- folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt;
- Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 i 36V) pentru sculele electrice
portative. La utilizarea uneltelor portative alimentate electric, sunt obligatorii:
- verificarea atent a uneltei, a izolaiei i a fixrii sculei nainte de
nceperea lucrului;
- evitarea rsucirii sau a ncolcirii cablului de alimentare n timpul
lucrului i a deplasrii muncitorului, pentru meninerea bunei stri a izolaiei;
- menajarea cablului de legtur n timpul mutrii uneltei dintr-un loc
de munc n altul, pentru a nu fi solicitat prin ntindere sau rsucire;
- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces i n
locurile de depozitare a materialelor; dac acest lucru nu poate fi evitat, cablul
va fi protejat prin ngropare, acoperire cu scnduri sau suspendare;
- interzicerea reparrii sau remedierii defectelor n timpul funcionrii
motorului sau lsarea fr supraveghere a uneltei conectate la reeaua electric.
- Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloacelor de
avertizare.
Mijloacele principale de protecie constau n: cleti izolani i scule cu
mnere izolante.
28

Mijloacele auxiliare de protecie constau din: echipament de protecie
(mnui, cizme, halat, salopet), covorae de cauciuc, platforme electroizolante.
- Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atingere
periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase.
- Separarea de protecie care se realizeaz cu ajutorul unui transformator
de separaie.
- Izolarea suplimentar de protecie care const n executarea unei izolri
suplimentare fa de izolarea obinuit de lucru, dar care nu trebuie s reduc
calitile mecanice i electrice impuse izolrii de lucru.
- Protecia prin legare la pmnt este folosit pentru asigurarea
personalului contra electrocutrii prin atingerea echipamentelor i instalaiilor
care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub
tensiune, din cauza unui defect de izolaie. Elementele care se leag la pmnt
sunt urmtoarele: carcasele i postamentele utilajelor, mainilor i ale aparatelor
electrice, carcasele tablourilor de distribuie i ale tablourilor de comand,
scheletele metalice care susin instalaiile electrice etc.
- Protecia prin legare la nul se realizeaz prin construirea unei reele
generale de protecie care nsoete n permanen reeaua de alimentare cu
energie electric a utilajelor.
- Protecia prin egalizarea potenialelor este un mijloc secundar de
protecie i const n efectuarea unor legturi, prin conductoare, n toate prile
metalice ale diverselor instalaii i ale construciilor, care n mod accidental ar
putea intra subtensiune i ar fi atinse de ctre o persoan care trece prin acel loc.





29

BIBLIOGRAFIE


1. Componente i circuite electronice Theodor Dnil, Monica
Ionescu-Vaida
2. Generatoare de semnale sinusoidale G. Bajeu, G. Stancu,
Bucureti 1979
3. Msurri electrice i electronice Eugenia Isac
4. Encarta Encyclopedia Deluxe 2004