STUDIUL INSTALATIEI DE SANTINA

1.Descriere generala In conditii normale de navigatie, la orice nava apar diferite acumulari de ape reziduale ce trebuie evacuate. Cauzele aparitiei acestor acumulari de apa sunt: -scurgeri prin neetanseitatile instalatiilor cu tubulaturi; -scurgeri din ploi si din spalarea puntilor; -scurgeri din spalarea magaziilor; -condensarea vaporilor de apa pe peretii metalici ca urmare a variatiei de temperatura de la zi la noapte. Aceste ape reziduale au o influenta negativa, determinand corodarea partilor metalice, deteriorarea izolatiilor si a vopselei, deprecierea marfii. Funciunile instalatiei de santina sunt: -evacuarea apei reziduale peste bord; -instalatie de rezerva pentru instalatia de balast; -eliminarea apei ramase in tancurile de balast si care nu poate fi eliminata cu pompele de balast; -eliminarea apei din compartimentul de masini in caz de avarie (gaura de apa la C.M. sau defectarea etansarii la tubul etambou, in cazul racirii acestuia cu apa etc.); -drenarea tancurilor si coferdamurilor atat pentru nava cu asieta dreapta, cat si pentru inclinari longitudinale de pana la 5 grade si transversale de pana la 15 grade; -separarea hidrocarburilor din apa colectata in santina compartimentelor care au reziduuri petrolifere; -eliminarea resturilor de apa din tancuri in cazul submarinelor unde transferul balastului din tancuri si golirea tancurilor se face cu aer comprimat. Instalatia de santina se imparte in functie de natura compartimentelor in doua categorii: instalatia de santina a compatimentelor navei, care trebuie sa satisfaca normele de registru privind instalatia de santina a navei, numita si instalatia de santina principala; instalatia de santina la comaprtimentele in care apar reziduri petrolifere, care trebuie sa satisfaca cerintele privind evitarea poluarii cu hidrocarburi prin apele deversate. La navele cu probabilitate mare de aparitie a gaurilor de apa (spargatoare, nave militare, etc.) instalatia de santina la compartimente va fi folosita pentru golirea compartimentelor etanse inundate, numindu-se si instalatie de salvare. La navele obisnuite, instalatia de santina va fi folosita pentru eliminarea apelor reziduale, fiind considerata drept instalatie de salvare degenerata. 2. Elemente componente ale instalatiei de santina Instalatia de santina se compune din urmatoarele parti: pompe; tubulatura magistrala; ramificatii; armaturi; separatoare. In literatura de specialitate se recomanda ca pompele instalatiei de santina sa fie folosite ca mijloc de rezerva pentru alte instalatii, de exemplu pentru instalatia de balast. De asemenea, agregatele altor instalatii (balast, racire) pot deservi instalatia de santina. Acest lucru conduce la o vitalitate marita in functionare a instalatiilor si totodata, la reducerea numarului de agregate pe nava, deci se obtine un coeficient de utilizare al pompelor mai mare. 1

Pompele instalatiei de santina sunt de tip centrifugal sau volumic, in cazul pompelor volumice fiind preferate pompele cu pistonverticale care au patru fete de lucru. Pompele centrifuge trebuie sa aiba posibilitati de aspiratie foarte bune, si sa fie autoamorsabile. Pompele volumice au proprietati bune pe aspiratie, fiind preferate pentru acest motiv.Uneori, se pot gasi la instalatia de santina si pompe manuale ( la navele mici). Tubulatura magistrala este tubulatura principala a instalatiei de santina. Se executa din otel zincat si are un diametru precizat de regulile de registru in functie de dimensiunile navei. Ramificatiile fac legatura intre compartimentele navei si tubulatura magistala, dimensiunile lor fiind impuse de regulile de registru in functie de lungimea compartimentului. Armaturile instalatiei de santina au rolul de a asigura functiile instalatiei. Ca armaturi se utilizeaza sorburi prevazute cu: clapeti de retinere, filtre, valvule, valvule de actionare de la distanta, casete de distibutie si de manevra, armaturi de reglaj, etc. 3.Scheme funcionale ale instalaiilor de santin
De cele mai multe ori, amplasarea pompelor de santin se face n compartimentul de maini Magaziile de marf se dreneaz fie prin intermediul unor ramificaii de tubulatura proprii care fac legtura de la puul de santin la casetele de manevr, fie cu ajutorul unei tubulaturi magistrale, prevzuta cu ramificaii la nivelul fiecrei magazii. Adoptarea uneia sau alteia din cele dou soluii se face funcie de tipul navei, de dimensiunile navei precum i de caracteristicile mrfii transportate.

Tubulatura i sorburile de santin se dispun n aa fel nct s se asigure drenarea tuturor compartimentelor etane cu oricare dintre dotrile instalaiei de santin, cu excepia picurilor drenate de pompe separate i a tancurilor permanente de combustibil i ap.
La navele care trebuie s prezinte o caracteristica bun de nescufundabilitate, toate valvulele instalaiei de santin se amplaseaz n aa fel nct n cazul unei inundri, una din pompele de santin s poat drena orice compartiment inundat, fr s fie posibil inundarea altor compartimente, iar n cazul avariei unei pompe, instalaia de santin s rmn n funciune prin utilizarea pompelor de rezerv. Tubulatura de santin trebuie tras, n general, n afara tancurilor din dublul fund. Sunt situaii cnd acest lucru nu este posibil (la mineraliere, petroliere, frigorifice, etc.) i n acest caz, tubulatura se instaleaz prin tancuri sau prin tunele realizate ntre fundul navei i puntea dublului fund. La tubulatura aferent santinei compartimentului de maini i a tunelului liniei de arbori, pe aspiraia pompei este obligatorie montarea unui filtru de noroi ce se monteaz la nivelul paiolului i ntr-o poziie ct mai accesibil n vederea curirii lui periodice. Tunelul liniei de arbori se dreneaz printr-o tubulatura ce se racordeaz la tubulatura principal de santin. Tubulatura de drenaj a tunelului are orificiul de aspiraie n pupa tunelului. Dac exist posibilitatea ca scurgerile s se acumuleze i n prova tunelului, se mai monteaz o tubulatur de aspiraie i n acea zon. Picurile pupa i prova se dreneaz de regul cu pompe cu acionare mecanic independente sau chiar cu pompele principale ale instalaiei de santin. La navele mici, ale cror picuri au, de asemenea, dimensiuni mici, drenarea se poate face chiar cu pompe manuale. Drenarea puului de lan i a altor compartimente situate n prova peretelui de coliziune sub puntea pereilor etani se poate face fie folosind pompe individuale cu acionare mecanic sau electric, fie ejectoare. Pentru colectarea apei, instalaia de santin este prevzut cu puuri de santin amplasate la puntea dublului fund n cele dou borduri ale seciunii transversale i la pupa compartimentului. Dac limea este mai mare de 20 m, se recomand amplasarea unor puuri de santin i n planul diametral. Sorburile instalaiei trebuie dispuse n aa fel nct s permit drenarea chiar n condiiile unor nclinri longitudinale de 5 i transversale de pn la 15. Traseul tubulaturii de santin trebuie ales astfel nct s aib o lungime minim cu un numr minim de coturi.

Fig. 1.a) Instalaie de santin n afara C.M. fr tubulatur magistral la o nav pentru transport cherestea: 1 - ramificaii 2 - puuri de santin 3 - casete de distribuie 4 sorburi

Fig. 1. b) Instalaie de santin n afar C.M. cu tubulatura magistral la o nav de tip mineralier. 1 - tubulatura magistral 2 - ramificaii 3 - puuri de santin 4 - sorburi 5 - armturi comandate de la distan.

Fig. 1. c) 1 trecere etan 2 sorb Fig. 1. d) 1 trecere etana 2 clapet cu reinere 3 sorb

Fig. 1. e)

Fig. 1. f)

Fig. 1. g)

n figurile c) i d) sunt prezentate dou variante de amenajare a puurilor de santin. n fig. c) este prezentat o variant simpl numai cu sorb, iar n fig. d) n puul de santin se afl i clapetul de reinere (2) care are rolul s mpiedice inundarea C.M. prin tubulatura instalaiei de santin, de la alte compartimente inundate. n figurile e), f), g), sunt prezentate variante de tragere a tubulaturii instalaiei de santin. e) - tubulatura montat n afara dublului fund; f) - tubulatura montat n spaiul dintre gurn i marginala dublului fund; g) - tubulatura tras prin dublul fund. Configuraia instalaiei de santin din compartimentul de maini trebuie astfel aleas nct instalaia s ndeplineasc urmtoarele funciuni: 1) s realizeze aspiraia cu pompele de santin din orice compartiment; 2) s realizeze aspiraia cu pompele de santin direct din C.M; 3) s realizeze aspiraia din C.M. prin separatorul de santin.

Fig. 2

1 pompa de santin; 2 pompa de balast ; 3, 4, 5 casete de valvule; 6 pompa de santin C. M.; 7 separator de santin; 8 caseta de distribuie; 9 filtre cu reinere ale instalaiei; 10 puuri de santin de santin din afaraC.M.; 11 sorburi. Pompa de santin l poate aspira din orice compartiment i din orice bord. Selecia aspiraiei se face cu ajutorul casetelor de valvule 3, 4, 5. Acelai lucru poate fi realizat i de pompa de balast 2 care o dubleaz pe cea de santin. Tot pompa de santin poate realiza drenarea compartimentului de maini avnd aspiraia legat prin traseul de tubulatur 11 la caseta de distribuie a C. M. Dimensionarea tubulaturii 11 i a casetei de distribuie 8 se face n funcie de lungimea compartimentului de maini. Pompa de santin a C.M. 6 aspir prin caseta 8 din puurile de santin ale compartimentului de maini i refuleaz peste bord dup o prealabil separare n separatoarele de santin 7. Separatoarele de santin trebuie s asigure obinerea unei concentraii de hidrocarburi n ap mai mic de 15 p.p.m. (pri pe milion), concentraie considerat practic inofensiv pentru mediul marin. Precizarea limitelor i a restriciilor privind deversarea produselor petrolifere precum i a dotrilor fiecrui tip de nav cu sisteme de reinere a produselor petrolifere din apele deversate este fcuta strict de organisme internaionale (Convenia internaional MARPOL 73/78).Pentru deversrile n afara bordului, MARPOL 73/78 face urmtoarele precizri: Toate navele de tip petrolier aflate n staionare sau n mar n limita de 50 mile marine de la rm pot deversa numai balast curat avnd o concentraie maxim de hidrocarburi de 15 p.p.m. n afara zonei de 50 de mile de la rm toate petrolierele cu tonaj brut mai mare de 150 TRB trebuie dotate obligatoriu cu instalaie de msurare automata, nregistrare i comanda a descrcrilor precum i cu amenajri pentru reinerea produselor petrolifere la bord. Cantitatea maxim de deversri pentru aceasta clas de nave este de maximum 60 de litri pe mila marin, dar mai puin de 1/30000 din ncrctura total. Toate tipurile de nave cu excepia petrolierelor, avnd un tonaj brut mai mare de 400 TRB, aflate n interiorul zonei de 12 Mm de rm, vor fi obligatoriu echipate cu separator de santin i cu filtru i nu vor deversa n afara bordului dect ape cu o concentraie maxim de hidrocarburi de 15 p.p.m. n afara zonei de 12 mile marine de la rm navele cu tonaj brut mai mare de 400 TRB trebuie dotate obligatoriu cu separator de santin, putnd sa deverseze ape cu o concentraie maxim de hidrocarburi de maximum 100 p.p.m. Aceleai tipuri de nave, dar avnd un tonaj brut mai mare de 10000 TRB, vor fi echipate n plus i cu instalaie de msurare automata, nregistrare i comand a deversrilor i vor putea deversa apa cu maximum 100 p.p.m. coninut de hidrocarburi. n interiorul zonelor speciale toate navele, cu excepia petrolierelor avnd un tonaj brut mai mare de 400 TRB aflat n staionare, vor fi echipate cu separator de santin i filtru, putnd deversa apa cu maximum 15 p.p.m. iar n mar, aceleai tipuri de nave dotate numai cu separator pot deversa apa cu un coninut maxim de hidrocarburi de 100 p.p.m.

A nexa 2

B alast

S pre tancul de scurgeri

B alast