Sunteți pe pagina 1din 25

GANDIREA PSIHOLOGICA LA EGIPTENI Stiinta egiptenilor avea un caracter empiric si practic; - ii interesau cazurile concrete mai mult decat

cele abstracte; - descoperirea matematicii atadezvolt la gandirea abstracta; - in arta personajele erau prezentate intr-o postura rigida, solemna,conventionala dominate de ideologie religioasa * ideea continuitatii vietii de dupa moarte *muzica- rol important in exprimarea emotiilor *aveau cunostiinte de medicina si anatomie EVREII -distingeau relativ clar organele omenesti dar nu si functiile corespunzatoare -stomacul produce somn, nasul desteptarea -organelor li se atribuiau functii psihice -inima-gandeste, ficatul e sediul pasiunilor, rinichii determina starile de bucurie -unele boli nervoase erau tratate prin muzica

Persia
-cadrul geografic- element de asimilare, transmitere si intermediere a formelor culturale si de civilizatie originale rol important- codul lui hamurabi status-urile familiare erau bine stabilite iar rolurile bine determinate stiinta si medicina - neinsemnata pana in sec al-v-lea - sub forma de vrajitorie -medicina s-a dezvoltat odata cu influentele elenice incepand cu secolele vi-vii

India
BUDISMUL buddhailuminatul(500 ih) doctrina era incarcata cu puternice implicatii psihologice -omului i se impuneau norme morale: a nu minti, a nu bea bauturi fermentate, stapanirea de sine, compasiune, invingerea urii prin iubire. budismul era mai mult o morala decat o religie, fiind mai apropiata de educatia, morala si psihoterapia din zilele noastre; proportiile perfecte ale lui buddha, gratia formelor, armonia sunt caracteristicile armoniei si ale fiintei supreme. - budismul nu cunostea conceptul de eu- si de suflet fiinta omului fiind constituita din cinci elemente: corp, instincte, sentimente, perceptii, constiinta; -calea care asigura mantuirea, era scaparea de reincarnarile viitoare prin abandonarea de sine si a faptei bune. -aceasta era starea de repaus definitiv, de topire in absolut: nirvana -acestea sunt reluate de: psihologie transpersonala, experientiala, in meditatie etc 1. un prim sistem filozofic impartea realitatea in sase categorii: substanta, calitate, activitate, generalitate, particularitate, inerenta 2. yoga- folosea tehnici yogine de eliberare a psihicului de amintirea trecutului si reincarnare. 3. sistemul filozofic samkhia- bazat pe dualismul materie spirit

China
traditia- rezervor spiritual activ; -spatiul geografic-a oferit mare varietate de conditii naturale; -cultura chineza s-a dezvoltat total independent de cultura europeana pana in sec.al-xix-lea; -filozofia chineza pune accent pe etica (gandirea etica chineza)

sec al-vi-lea i.h. au aparut elementele filozofiei universului si vietii: principiile antagoniste si complementare yang- masculin, lumina, cer, soare; ying- feminin, intuneric, pamant, luna, rece; orice lucru e compus in proportii diferite din yang si ying; exceptie o fac: cerul-yang; pamantul-ying CONFUCIANISMUL SI TEMELE SALE FUNDAMENTALE -societatea -existenta sociala a individului -scopul: formarea omului util societatii; omul trebuia sa pastreze o atitudine respectuoasa si sincera -conditiile si relatiile om-societate FILOZOFIA DAOISTA -relatia om-univers pornind de la natura universului -dao- reprezinta realitatea ultima; principiul ordinii in societate; in comportamentul si gandirea umana PROTOFILOZOFIA GREACA HOMER reprezenta suma stiintei si intelepciunii textele sale aveau autoritate absoluta in toate domeniile homer a compus cele doua mari poeme epice: iliada si odiseea cu toate ca psihologia nu exista ca stiinta de sine statatoare, este prezenta prin trairile personajelor, situatii conflictuale scene de masa, actiune etc. CREATIE, LUMINA, CULOARE SI NASTEREA TRAGEDIEI PRIN GENUL DRAMATIC se impune poezia spontana si pasionala, spectacolul teatral dramatic exprimat prin satira violenta impotriva atotputernicilor-zei lumina pura si intensa din grecia(mediteraneeana) a influentat viziunea grecilor asupra lumii, astfel sculptura e legata de claritatea conturului, simtul volumului Unic si remarcabil era faptul ca lumina tinea treze simturile filozofilor, artistilor, le imbata imaginatia prin culori calde, pasionale, avand implicatii ulterioare in gandire, filizofie si psihologie. THALES(624-545 IH) Aristotel considera ca este fondatorul filozofiei considera ca omul poate sa stapaneasca natura plina de zei deci sa devina prin propriile puteri ale ratiunii si gandirii cel putin egali divinitatii ANAXIMANDRU(610-540 IH) a intocmit pentru prima data o harta geografica a lumii si o harta a creierului ocupandu-se de toate stiintele naturaleexistente la acea epoca ANAXIMENES(586-528IH) studiul astronomiei, naturii si meteorologiei SCOALA IONIANA SI RATIUNEA OBIECTELOR SI FORMELOR Cu Thales si urmasii sai s-a constituit un nou stil de a gandi : stilul care incearca sa depaseasca, sa treaca dincolo de aparenta nemijlocita a faptelor observate, cautand origine, conditia si ratiunea obiectelor si fenomenelor, operarea exclusiva in abstract prin selectia fenomenelor semnificative ca operatie de generalizare a observatiei. PITAGORA SI PITAGORISMUL PITAGORA (580-500 IH) introduce in stiinta si filozofia greaca un filon de gandire, religioasa si mistica; afirma ca divinitatea se identifica cu sufletul lumii,putand fi perceputa peste tot in univers; -sufletul este nemuritor, intemnitat in corp si contaminat de acesta cu impuritatea sa: instinctele, nevoile materiale,dorinte frivole, etc -considera ca sufletul va plati pacatul impuritatii prin obligatia absoluta de a se reincarna;

Pitagoreenii puneau accent pe disciplina, echilibru, evitau rasul in exces, considerand ca exprimarea prea puternica a trairilor puteau dauna demnitatii si caracterului. ei puneau accent pe studiu si documentare mai ales inainte de a emite o parere. teoria numerelor- se considera ca fiecarui numar de la 1-10 ii va corespunde o anumita proprietate a universului. 10-cifra sacra; 5cifra casatoriei matematica- forma fundamentala a stiintei. HERACLIT(535-475 IH) sustinator al filozofiei devenirii -nu era popular in jurul celorlalti filozofi din cauza arogantei sale; -platon si aristotel nu i-au apreciat opera; -el considera ca schimbarea (devenirea) e reala iar stabilitatea este iluzorie; -considera ca focul este simbolul naturii pentru ca este devenire; Probleme psihologice ce l-au preocupat pe heraclit: -sufletul este umed sau uscat; -umezeala totala este sinonima cu moartea; -un suflet uscat este un suflet intelept; -aducea argumente impotriva exceselor emotionale; -considera ca exista unele simturi mai demne de incredere decat celelalte adica vazul mai precis decat auzul; -in timpul somnului simturile sunt blocate si memoria pierduta. ANAXAGORA(498-427 IH) (DIN CLAZOMENE) - a introdus cercetarea filozofica la atena fiind profesorul lui pericle - el afirma ca lumea este compusa din seminte, elemente materiale divizibile la infinit si extrem de mici indestructibile; - nimic nu se naste si piere, ci se combina si se separa din nou. spiritul pune in miscare si organizeaza aceste elemente. aceasta conceptie e fundamentala pentru atomisti si inceputurile rationalismului. SOCRATE(470-399) in ATENA - a iubit filozofia mai mult ca pe propria familie; -convingea oamenii sa ia parte la discutii pe tema virtutii, prudentei si justitiei; - a fost profesorul lui platon; - a accentuat ideea autocunoasterii: cunoaste-te pe tine insuti PLATON(427-347)-nascut la atena, elevul lui socrate, profesorul lui aristotel; - a respins metodele empirice de cunoastere si cele pe cale senzoriala; -era adeptul lumii ideilor; prin teoria formelor el considera ca sufletul este cel care dezvaluie lumea formelor ; viziunea sufletului despre realitatea adevarata este diminuata cand se concentreaza asupra informatiilor obtinute pe cale senzoriala. A recunoscut rolurile pe care le joaca placerea (echilibru) si durerea (dezechilibru) in cadrul vietii umane; - pornind de la dualismul trup si suflet si impartirea activitatilor sufletului, platon a acordat maxima importanta conflictului dintre fortele rationale si irationale ale mintii. - el considera ca indiferent de tipul de dragoste noi cautam mereu frumusetea. ARISTOTEL(384-347 IH) -discipol al lui platon; -fondatorul logicii si al cauzalitatii; el considera ca simturile nu pot depasi limitele perceptiei; - ratiunea depasind perceptia ajunge la concept prin abstractizare; -opereaza intre cele doua aspecte ale unui obiect, potentialitate si act; Miscarea- reprezinta trecerea de la potentialitate la act; cauzele devenirii: cauza eficienta (initializeaza miscarea) cauza finala (telul spre care se indreapta adica scopul) - era preocupat de trasaturile particulare si faptele experimentate prin cele cinci simturi; Fondeaza anatomia comparata si embriologia in biologie:-formuleaza conceptul de organ; -stabileste principiul corelatiilor dintre organe; - principiul conditionarii reciproce;

-pe langa cele cinci simturi el mai concepe un organ de simt comun ce distinge intre perceptiile unor simturi diferite: un sunet de o culoare. 1.EVUL MEDIU perioada ce a urmat prabusirii imperiului roman de apus, perioada intensificarii migratiei si a invaziilor barbare a insemnat o era de declin si degradare a vietii culturale. mentalitatea religioasa crestina este o trasatura caracteristica principala a omului evului mediu. biserica si mentalitatea crestina joaca un rol primordial in existenta omului in evul mediu. CRESTINISMUL-FENOMEN CULTURAL DE SINCRETISM doctrinele sale religioase fundamentale si multe din rituale sunt comune multor religii; din iudaism: a preluat cronologia; de la greci: doctrina stoica a austeritatii si elemente de neoplatonism; din persia: provine un element religios ce a avut cea mai mare influenta asupra gandirii crestine: credinta intr-o lume de dincolo, ca loc de pedeapsa sau de rasplata pentru faptele omului de pe lumea aceasta; imperiului roman crestinismul ii datoreaza spiritul de organizare si administrare; dreptul roman- adaptat la situatii deordin religios a devenit dreptul canonic al bisericii apusene medievale AURELIUS AUGUSTIN(345-430) SFANTUL AUGUSTIN a fost o figura centrala a tranzitiei de la perioada romana la evul mediu; a fost influentat de lucrarile lui platon si similaritatile dintre ideile platonice si cele crestine; s-a nascut la tagaste(nordul africii) si a absolvit scoala tot in nordul africii-cartagina; motivatia copiilor-acesta accentua nevoia de autocunoastere, retragerea din societate si natura violenta a copilului; -augustin sustinea ca frica de o eventuala pedeapsa inhiba curiozitatea si cadrul mintii care favorizeaza procesul invatarii; suferinta-e descrisa prin prisma trairilor sale la moartea unui prieten bun de-al sau; memoria-era asemanata cu un depozit si arata foarte clar diferenta intre recunoastere si amintire; visul-augustin face aluzii la memoriile existente si ingropate adanc ce nu pot fi controlate de ratiune in timpul somnului; ROGER BACON (1210-1294)- s-a nascut in anglia si a studiat la oxford; dupa varsta de 40 ani s-a alaturat ordinului franciscan; a accentuat importanta matematicii si a stiintelor pozitive ce reprezentau cheia de intelegere a religiei si a lui dumnezeu; a fost adeptul largirii experientei, a invatarii de la oameni obisnuiti, a importantei tehnologiei. TOMA DAQUINO (1225-1274) este creatorul primului sistem filozofic original el considera ca sufletul are cinci facultati: vegetativa, senzitiva, locomotorie, apetitiva si intelectuala unitatea dintre trup si suflet- subliniaza substratul material in relatie cu experienta si activitatea mintala; el considera ca atunci cand sufletul e despartit de trup ar putea avea capacitati cognitive chiar daca cunoasterea rezulta din interdependenta proceselor psihologice; teoria cunoasterii- daquino a inteles ca viziunile oamenilor asupra lumii sunt foarte variate si afirmatiile lor pot fi foarte diferite; el considera ca teologia adevarata nu trebuia sa se teama de stiinta si de ratiune; RENASTEREA s-a lansat in secolul al xiv-lea in italia prin critica evului mediu de catre petrarca, primul care formuleaza conceptul de timpuri intunecate; filozofia renasterii se evidentiaza prin intoarcerea la filozofia antichitatii, astfel filozoful nu mai este un magistru de scoala, ci este un cercetator stiintific, spirit critic si experimentator in orice domeniu;

UMANISMUL-reprezinta ideologia renasterii si considera omul ca fiind valoarea primordiala in univers, afirmandu-se dreptul omului la fericire; LEONARDO DA VINCI(1452-1519) s-a remarcat in toate domeniile ca pictor, sculptor, anatomist, inventator aratand o pasiune moderna pentru adevar. a deschis portile cercetarii stiintifice in toate aceste domenii ; in anatomie a facut schite si desene chirurgicale valabile pana in zilele noastre; MICHEL DE MONTAGNE(1533-1592) se dedica in intregime studiului omului si scrie studiindu-se pe sine; a subliniat efectele trairilor afective si ale motivelor asupra credintelor; a fost un observator atent al comportamentului uman; cresterea si educarea copilului-el considera ca multi parinti folosesc pedeapsa nu pentru corectie ci pentru razbunare, fiind astfel impotriva abuzurilor suferite de copii; el considera ca originea cruzimii si agresiunii se afla in copilarie, cand parintii se amuza de faptul ca, copii lor chinuie un animal sau agreseaza un coleg; experienta nu e niciodata pura- montagne afirma ca experientele noastre sunt ca o amestecatura; inconsistenta actiunilor umane- este cauzata de schimbarile care apar in context sau de schimbarile de circumstante; el a observat ca aceeasi persoana poate fi indrazneata si curajoasa intr-un anumit context si tematoare si lasa in alt context; JUAN HUARTE (1530-1592)- este deschizatorul studiilor in domeniul aptitudinilor, temperamentului si al diferentelor interindividuale; a sustinut importanta studierii copiilor de timpuriu pentru a descoperi natura abilitatilor lor; el si-a fondat teoria asupra diferentelor interindividuale pe operarea cu temperamente bazate pe umori. caldura,frigul, umezeala si uscaciunea,se credeau a fi responsabile pentru toate diferentele interindividuale. in cercetarile sale huarte a pus accentul pe determinantii somatici ai comportamentului ce isi au originea in starea creierului; a perpetuat conceptia existenta despre diferentele dintre sexe; EMPIRISMUL SI CUNOASTEREA UMANA atat industria navigatia cat si agricultura avea nevoie de masini noi, tehnica, aparatura; se manifesta necesitatea unei noi stiinte, altor metode stiintifice existente pana atunci; astfel francis bacon incearca o noua stiinta, aplicand o noua metoda subliniind valoarea stiintei prin puterea naturii; identitatea intre stiinta si puterea omeneasca este foarte mare si observabila; filozofia lui bacon priveste spre fapte, e filozofia experientei; metoda recomandata este inductia; empirismul s-a manifestat in: angila (francis bacon, john loke, david hume, george berkeley); franta, tarile de jos si treptat si in alte tari europene mai tarziu;

FRANCIS BACON (1561-1626) s-a nascut la londra; a studiat la cambridge; lucrarea de referita novum organum noul instrument al mintii; preocuparile sale majore s-au concentrat asupra cunoasterii umane; considera idolii sau fantomele mintii ca surse uzuale de eroare ce ne indeparteaza de drumul nostru catre cunoastere; el considera ca este nevoie de o structura sociala si economica de sustinere pt dezvoltarea stiintei; limitele inerente ale intelectului uman erau idolii tribului;

considera ca obiectele externe pot fi distorsionate de procesele senzoriale care transporta asemenea obiecte la nivelul creierului; alt idol al tribului: inertia intelectuala ce se manifesta atunci cand oamenii se multumesc cu o informatie limitata;

idolii pesterii (idola specus); sunt prejudecatile, ipotezele, teoriile sau metodele preferate de oameni ce-i impiedica sa vada si alte interpretari; informatia-prima grija a investigatorului; generalizarile trebuie facute numai dupa ce numeroase pareri au fost catalogate; flexibilitatea in analiza alternativelor interpretarii unei informatii;
IDOLII PIETEI (idola fori) tentatia de a lua cuvintele prea in serios sau de a crede ca simpla denumire a lucrurilor le explica; IDOLII TEATRULUI (idola theatri) se refera la autoritatea rau intentionata fondata pe notiuni comune sau pe superstitie; JOHN LOCKE(1632-1704) a studiat la oxford, unde interesul sau s-a concentrat pe stiintele naturale; dupa absolvirea masteratului locke si-a dedicat timpul studiului stiintelor naturale si medicinei; cea mai mare parte a intereselor in studiu erau legate de problematica epistemologiei; era preocupat de cunoasterea la copii si imbunatatirea procesului de predare-invatare; locke considera ca ideile nu sunt innascute, ci au o sursa exterioara; afirma, de asemenea ca unele idei vin printr-o singura sursa exterioara sau prin reflectie; alte idei rezulta din conlucrarea a doua sau mai multe simturi; a avut o atitudine puternic empirica cu privire la originea cunoasterii- a atras atentia asupra importantei invatarii si educatiei si asupra contextelor sociale si de mediu in care acestea se desfasoara; locke considera ca ideile nu sunt innascute, ci au o sursa exterioara; afirma, de asemenea ca unele idei vin printr-o singura sursa exterioara sau prin reflectie; alte idei rezulta din conlucrarea a doua sau mai multe simturi; a avut o atitudine puternic empirica cu privire la originea cunoasterii- a atras atentia asupra importantei invatarii si educatiei si asupra contextelor sociale si de mediu in care acestea se desfasoara; a observat relatia dintre idei si acele obiecte stimul din lume care genereaza ideile; relatia dintre lumea fizica si lumea psihologica a fost un pas necesar in cunoasterea naturii umane; el considera creierul uman plin de imaginatie, vise, himere si iluzii dar si cunoastere veritabila; astfel el considera ca anumite idei simple furnizate de simturi reflecta cu exactitate natura exterioara a lucrurilor; obiectele solide sunt cunoscute de simturi prin pipait si ideea de soliditate nu este o fictiune ci rezultatul concordantei dintre realitatea psihologica (a ideilor) si cea fizica; educatia contribuie mai mult la formarea caracterului decat natura lui; a recunoscut insa existenta aptitudinilor si abilitatilor native; considera ca: somnul, miscarea in aer liber, dieta corespunzatoare sunt necesare pentru dezvoltarea armonioasa a copiilor; a intarit relatia invatare-sanatate; locke considera plansul un defect de netolerat; considera ca de preferat pedepsei fizice este convingerea prin vorbe (in acea perioada copii erau maltratati violent si chiar pedepsiti cu inchisoarea); locke pune accent pe recompensa pozitiva, pe relatiile de afectivitate intre adult si copil; pedeapsa lucreaza impotriva invatarii si a dezvoltarii unui caracter bun, in situatiile de invatare poate fi un deserviciu pentru invatare;

GEORGE BERKLEY (1685-1753) s-a nascut in irlanda, a absolvit colegiul trinity; s-a dedicat filozofiei empirice ducand intreaga sa viata o lupta continua impotriva dimensiunii materialiste si sceptice ale noii filizofii; a avut numeroase contriverse in legatura cu evidentierea calitatilor primare si secundare ale obiectelor: marimea, forma, miscarea, culoarea, gustul; considera ca singura lume reala este lumea experientei sau lumea mintii; el afirma: esse est percipi a fi inseamna a fi perceput; deci calitatile secundare: gustul, mirosul, culoarea nu existau in mod absolut prin ele insele; lumea reala este asa cum o cunoastem din experientele noastre; consistenta si coerenta experientei-sta la baza empirismului lui berkeley; lumea experientei se constituie intr-un mod ordonat, remarcabil; continutul ordonat creat de activitatea mentala trebuie sa fie lagat de lumea obiectelor acestea contribuind la succesiunea coerenta a experientelor; astfel berekley va considera ca spatialitatea (adancimea perceptiei) ca fiind redusa la statutul de calitate secundara: cum putem invata sa vedem in adancime din moment ce toate obiectele din campul vizual sunt reprezentate pe suprafata relativ plata a retinei? DAVID HUME (1711-1776) nascut in scotia; s-a inscris la universitatea din edinburg la varsta de 12 ani; in 1734 a scris tratat asupra naturii umane dedicat problemei cunoasterii umane, pasiunilor si eticii; ca si berkeley, considera ca evenimentele din experienta sunt materia prima a filozofiei; a abordat cunoasterea pe calea empirismului gasind doar impresii si idei; acestea includ: senzatii, pasiuni si trairi afective; astfel un sunet, un gust,un stimul neasteptat constituie o impresie; amintirea unui gust la 30 min dupa masa constituie o idee; impresiile si ideile pot fi simple sau complexe; considera astfel ca ne putem imagina un oras fara sa fi vazut cum arata deoarece ideea noastra are la baza experienta de a fi perceput si alte orase; abordeaza mandria, modestia, dragostea, ura, respectul, sfidarea; a efectuat studii comparative facute pe animale cu trimitere la om; a considerat ca emotiile la animale sunt aceleasi ca la om; a recomandat studiile de psihologie comparativa! asubliniat rolul pe care il joaca emotiile in viata intelectuala a omului;

ETIENNE BONNOT CONDILLAC(1714-1780) activ in psihologie, filozofie, educatie, a studiat la sorbona; a fost interesat de modul cum functioneaza creierul si procesele cognitive; a analizat pe rand toate traseele celor cinci simturi; a afirmat ca limbajul ofera simboluri ce reprezinta senzatii si prin intermediul lui se comunica experiente; CLAUDE-ADRIEN HELVETIUS a pus accentul pe efecte motivante ale placerii si durerii; afirma ca fiintele umane sunt controlate masiv prin sistemul de recompense si pedepse; a negat mostenirea ereditara; considera ca geniul este tot rezultatul influentelor de mediu ASOCIATIONISMUL SI UTILITARISMUL aseaza la baza vietii psihice, procesele de asociatie a ideilor; individualismul burghez aparut odata cu dezvoltarea capitalismului, este un factor de aparitie si succes al acestei doctrine; asociationismul explica viata psihica printr-un atomism mental, prin puncte de constiinta legate intre ele prin legile asociatiei;

DAVID HARTLEY(1705-1757) este fondatorul asociationismului modern si a practicat medicina; enunta teoria fiziologica a senzatiei, explicata ca vibratie nervoasa; aceasta teorie a fost completata de fizica newtoniana; a identificat urmatoarele surse de placere si durere: externe, imaginatie, parerile altora despre noi, empatia, relatia cu divinitatea. JEREMY BENTHAM(1748-1832) si-a dedicat viata studiului problemelor legate de filozofia legii; sustine ca exista baze obiective pentru teoriile politice, sociale, si legale adunate intr-un singur principiu al utilitarismului; considera ca trebuie maximizata placerea si minimizata durerea; pedepsele trebuie aplicate in termenii principiilor utilitariste; JAMES MILL(1773-1836) discipol al lui bentham; dezvolta o psihologie sistematica, considerand senzatia ca singurul element primordial si asociatia, singurul principiu de organizare a vietii psihice; metoda sa ia drept model analiza chimica prin care se urmareste izolarea elementelor simple de corpurile complexe; el considera ca senzatiile si fenomenul asociatiei explica toata complexitatea vietii psihice; el considera ca atunci cand doua sau mai multe idei au fost repetate impreuna si asociatia a devenit foarte puternica, ele intra intr-o combinatie atat de stransa incat nu mai pot fi deosebite una de alta si par ca se combina, se topesc impreuna.. j. mill

JOHN STUART MILL(1806-1873) introduce in anglia pozitivismul lui auguste comte; asociationismul lui mill dezvolta opera tatalui sau; el considera ca o psihologie stiintifica trebuie sa admita urmatoarele principii: 1. fenomenele psihice sunt o sinteza de elemente, atat de bine contopite intre ele incat par a alcatui o unitate indivizibila; 2. legea in baza carora au loc acestea este legea asociatiei; asociatia este modul de explicare cel mai general si instrumentul cel mai perfect de cercetare al psihologiei; legile asociatiei: 1. ideile fenomenelor asemanatoare tind sa se prezinte impreuna in spirit; 2. cand doua impresii sunt percepute simultan, sau in succesiune imediata, una tinde sa o aduca in constiinta pe cealalta; asociatiile succesive predomina la persoanele mai putin impresionabile; cercetarea psihologica poate explica gratie legilor asociatiei cele mai complexe fenomene psihice; RATIONALISMUL prin contrast cu filozofia empirista (f.bacon, j. locke), filozofia rationalista promoveaza principiile axiomatice primordiale si ratiunea in directia cunoasterii; termenul de ratiune deriva din latinescul ratio a rationa, a gandi, a socoti; accentul este pus pe o cunoastere apriorica; daca a>b si b>c atunci a>c filozofia lui descartes se bazeaza pe dualismul suflet-corp; DESCARTES-METODA CARTEZIANA gandesc deci exist stabileste reguli procedurale pentru intelect: 1. accepta ca fiind adevarat doar ceea ce este imun la indoiala; 2. imparte problemele in cat mai multe parti posibile; 3. incepe cu cele mai simple elemente si inainteaza, pas cu pas catre cunoasterea celor mai complexe; 4. trebuie facute enumerari complete si verificari multe.

RATIONALISM 1. cunoasterea apriorica 2. mintea-activa in sensul de a selecta, organiza si a face deosebiri 3. este atribuita importanta rationamentului deductiv EMPIRISM 1. cunoasterea empirica 2. mintea este pasiva- tabula rasa 3. este atribuita importanta rationamentului inductiv REN DESCARTES(1596-1690) contemporan cu galileo galilei si copernic, in primii ani ai tineretii a fost influentat de ideile lor in legatura cu sistemul solar si pamantul; considera ratiunea ca mijlocul adecvat de a ajunge la cunoasterea stiintifica; acorda maxima importanta ideilor innascute, adevarurilor apriorice, deductiei matematice; experienta a jucat un rol foarte important in cerceterra sa stiintifica; filozofia lui descartes se bazeaza pe dualismul suflet-corp; animalele-simple automate; BARUCH SPINOZA (1632-1677) spre deosebire de descartes, spinoza era in cautarea unitatii, unificarii si armoniei dintre sacru si laic, minte si trup, libera vointa si determinism; respingea baza metafizica a demonologiei, faptul existentei diavolilor si a bolnavilor mintali posedati; a contestat conceptia carteziana, a existentei a doua realitati separate, minte si trup; el considera ca procesele psihice si cele neurofiziologice coexista impreuna iar lumea experientei si cea comportamentala sunt doua expresii ale aceluiasi lucru. GOTTFIELD WILHELM LEIBNITZ (1646-1716) rol major in formarea gandirii europene in: drept, istorie, matemetica, religie,filozofie; monadologia-abordarea psihicului si a creierului sub forma conceptului de monada; monada-unitate, entitate in deplina armonie cu universul absolut; mentalul si corpul fizic sun doua entitati perfect sincronizate; toate monadele erau investite cu energie; leibnitz a pornit de la ideea ca universul fusese creeat de la inceput avand o armonie prestabilita, cea creeata de dumnezeu (conceptie ce vine din teologie); in viziunea sa mintea nu era doar un receptacul pasiv, ea trebuia sa fie activa si implicata in activitatile de gandire IMMANUEL KANT(1724-1804) tineretea sa lipsita de placerile vietii si viata austera l-au influentat in filozofia sa; experienta senzoriala si ratiunea kant considera ca multe din adevarurile matematice aduc informatii si despre restul lumii; el considera: cunoasterea incepe cu experienta senzoriala si cunostiintele apriorice(credea in principiul cauzalitatii, dacaatunci ); a fost puternic influentat de revolutia din america si franta; viziunea lui kant face apel la o ordine morala; credea ca printr-o buna educatie fiintele umane isi vor largi contextul si sa se bucure de beneficiile progresului moral ce va rezulta dintr-o identitate mai vasta; a fost printre primii care a abordat teoria dezvoltarii morale ce se baza pe libertatea individuala a persoanei; el considera ca fiintele umane sunt prinse intre heteronomie si autonomie; intelectul(ratiunea) se delimiteaza de sensibilitate, la kant dupa cum se vede sunt doua facultati distincte;

sensibilitatea este reprezentata la kant ca acea facultate perceptiva prin care nu se ajunge la cunoastere ci doar inregistreaza aparitia fenomenului; ratiunea pura(intelectul) este cheia cunoasterii umane;

THOMAS REID(1710-1796) in cadrul experimental a abordat principiile innascute ale caracterului nostru; principiile ce ofera conceptii si convingeri asupra operatiilor ce se petrec in mintea noastra, asupra calitatii obiectelor exterioare sau asupra legilor naturii. el se intreba de ce mirosul unui trandafir este mai viu in prezentaflorii decat in absenta ei? MECANICISM SI CUANTIFICAR masuratorile au jucat un rol foarte important in minimizarea erorilor; de-a lungul timpului masuratorile au jucat un rol important in cuantificarea faptelor psihologice si comportamentale; studiile cantitatitative si calitative efectuate in secolul al xix-lea vor reprezenta fundamentul conceptual pentru ceea ce a urmat pana in prezent; THOMAS HOBBES(1588-1679) a utilizat in mod excesiv modelul mecanicist; el argumenta ca subiectul de fond al filozofiei consta din problema corpurilor aflate in miscare iar scopul filozofiei trebuie sa fie acela de a evalua marimi, distante, miscari si proportii acest model promovat de hobbes, profund mecanicist deschidea posibilitatea dezvoltarii psihologiei ca o stiinta ce permitea sa descopere cauze materiale si eficiente; cea mai importanta lucrare a sa din perspectiva psihologiei este numita leviathan publicata in 1651; a fost contemporan cu galileo galilei si descartes cu care a purtat o bogata corespondenta si cu care a avut si o disputa in legatura cu calitatea secundara a culorii; a fost profund interesat de cunoasterea umana considerand ca originea acesteia se gaseste in impresiile senzoriale; el considera ca stiinta este o structura de cunoastere organizata careia geometria ii furnizeaza atat modelul cat si punctul de pornire; el pune accent pe metoda geometriei construind universul cunoasterii pornind de la axiome si deductii logice; filozofia pentru hobbes nu este decat pur si simplu stiinta( matson 1882) JULIEN OFFRAY DE LA METTRIE (1709-1751) el considera ca sanatatea mentala implica sanatatea fizica; vedea creierul in termenii unei masini de gandit in care perceptiile simturilor alimentau idei sub forma unor simboluri codate, care la randul lor erau stocate, clasificate si combinate de catre aparatul cerebral; sustine ca limbajul reprezinta diferenta calitativa intre oameni si animale; considera ca fericirea si sanatatea ar trebui sa constituie telurile supreme ale medicinei si filozofiei; CHARLES BELL a studiat anatomia cu fratele sau mai mare chirurg; in 1811 publica ideea unei noi anatomii a creierului; a descoperit nervul toracic si a analizat paralizia faciala ce-i poarta numele; a descris prima lucrare experimentala de chirurgie pe maduva, in scrisoarea adresata fratelui sau;

JOHANNES MULLER Impreuna cu bell, Johannes mller a intemeiat fiziologia experimentala moderna; in lucrarea sa manual de fiziologia omului a elaborat teoria despre energiile specifice in care argumenta ca pentru fiecare din cele cinci simturi ar exista o energie nervoasa specifica. conform lui, un nerv este capabil sa transmita numai un singur tip de senzatie. astfel, el considera ca unui nerv nu i se poate substitui alt nerv.

FRANCIS GALTON(1822-1911) a calatorit mult in africa si orientul mijlociu; a corespondat continuu cu varul sau darwin; a inventat numeroase instrumente stiintifice, dar cel mai bine e cunoscut pentru dezvoltarea noilor tehnici statistice cu larga aplicare pana in prezent; a utilizat amprentele drept mijloc de identificare; a folosit diagramele de imprastiere, concepte de regresie si corelatie; A folosit diagrame de imprastiere pentru a caracteriza relatia dintre inaltimea parintilor si inaltimea adultilor la varsta adulta; a fost primul care a folosit termenul de corelatie,fiind interesat de corelatiile ce se pot stabili intre trasaturile fizice(inaltime, greutate, circumferita capului) a fost primul care a introdus termenul de valoare medie a unei distributii. NATURALISMUL- TEORIA EVOLUTIONISTA naturalismul presupune ca toate evenimentele ce se produc in lume au o istorie; teoria evolutionista este legata de originea lumii, mai precis de originea sistemului solar si evolutia acestuia, de evolutia geologica, a ideilor si a evolutiei biologice propusaa de darwin si wallace; kant si laplace lanseaza ipoteza nebulara conform careia materia sub forma unor nori gazosi era distribuita la inceput in intreaga vastitate a sistemului solar; comte de buffon a avansat si sustinut punctul de vedere referitor la faptul ca pamantul a trecut prin mai multe epoci pe parcursul istoriei sale naturale; TEORIA EVOLUTIEI ORGANICE ERASMUS DARWIN(1731-1802)-doctor, biolog si bunic al lui charles darwin; considera ca procesele naturale au evoluat din momentul creatiei fara vreo interventie divina; de asemenea sustinea ca existenta plantelor a precedat-o pe cea a animalelor; mecanismul evolutiei sustinut de el era mostenirea caracteristicilor dobandite; JEAN BAPTISTE LAMARCK(1744-1829) sustinea ca exista un progres neintrerupt si liniar in natura, de la formele simple de viata la cele complexe; el credea intr-o ramificare evolutiva si in disparitia multor forme de viata; CHARLES DARWIN (1809-1882) teoriile evolutioniste erau adanc inradacinate in literatura stiintifica inca inainte de darwin; lipsea o explicatie adecvata a mecanismului teoretic al evolutiei precum si probe adecvate in sprijinul sau; charles darwin a adus argumente biologice solide avansand un model de mecanism al evolutiei (impreuna cu alfred wallace) ce s-a dovedit a fi acceptabil pentru comunitatea stiintifica; toate populatiile diferitelor specii tin sa produca mai multi indivizi; exista o varietate in interiorul oricarei populatii; are loc o lupta pentru supravietuire dar in anumite nise de mediu ambiant exista indivizii ai speciei foarte rezistenti ce sunt mai bine adaptati; aceste varietati mai bine adaptate vor tinde sa-si doteze urmasii cu avantaje genetice ce vor ramane valabile si pentru supravietuire; la putin timp dupa aparitia acestei carti a avut loc o explozie de interese multiple in investigarea comportamentului animal comparativ cu cel uman; articolele investigau o gama larga de subiecte: capacitatile mentale ale elefantului, rolul reginei la furnici si albine,copiii si maimutele, moralitatea la animale; teoria evolutionista a avut un impact major asupra psihologiei dezvoltarii, astfel copilul si evolutia sa va fi indeaproape analizata de psihologi pana in zilele noastre; s-a descoperit si demonstrat ca diferentele dintre oameni sunt enorme multe din ele fiind innascute (galton, 1822-1911); galton a sustinut si demonstrat existenta si influenta factorului ereditar, deschizand astfel drumul cercetarilor viitoare in legatura cu caracrterul innascut si dobandit al factorilor de personalitate, al proceselor psihice atat la om cat si la animale;

HERBERT SPENCER(1820-1903 a aplicat teoria evolutionista a lui darwin in toate ramurile cunoasterii:filozofie, sociologie, biologie; a pus accentul pe progresul de la simplu la complex; la fel ca la darwin ,temele adaptarii, a supravietuirii celui mai puternic sau potrivit, sau a continuitatii se regaseau puternic in scrierile sale; el considera ca bunatatea este aceea care ne aduce placere pe termen indelungat; PSIHOFIZICA termenul de psihofizica se refera la studiul relatiei ce se stabileste intre proprietatile fizice ale stimulilor si efectul psihologic al acestora in plan subiectiv intern; de exemplu, o persoana poate recepta intre 20 si 20.000hz se poate observa ca limitele extreme nu pot fi receptate de o persoana ,deci aceasta nu poate avea o experienta subiectiva in afara intervalului de receptie; astfel s-a ajuns la concluzia ca exista praguri minimale si maximale dar si praguri diferentiale; psihofizica a demonstrat existenta unor valori masurabile ale stimulilor care se aflau la nivelul pragului inferior sau superior al constiintei; studiile efectuate au dus la descoperirea unor relatii legice intre proprietatile fizice ale stimulilor si efectul acestora in plan subiectiv intern;

ERNST HEINRICH WEBER(1795-1878) a lucrat in domeniul anatomiei, psihologiei, fizicii si biologiei; a descoprit posibilitatea de inhibare a inimii ca urmare a stimularii zonei periferice a nervului; deci a ajuns la concluzia ca in sistemul nervos central este indispensabil echilibrul intre excitatie si inhibitie pentru buna functionare a acestuia; a lucrat in domeniul anatomiei, psihologiei, fizicii si biologiei; a descoprit posibilitatea de inhibare a inimii ca urmare a stimularii zonei periferice a nervului; deci a ajuns la concluzia ca in sistemul nervos central este indispensabil echilibrul intre excitatie si inhibitie pentru buna functionare a acestuia; GUSTAV THEODOR FECHNER (1801-1878) in cercetarile sale fechner a pornit de la premisa ca toate corpurile organice au o componenta psihica; a pornit de la relatia lui weber si de la faptul ca nu exista o relatie unu la unu intre cresterea perceputa in intensitate si cresterea in valoare a proprietatilor fizice ale stimulului; astfel legea descoperita de weber a fost integrata in cercetarile sale generand o noua formula; in legea lui fechner s= intensitatea senzatiei; i= intensitatea stimulului; aceasta formula specifica faptul ca senzatia este functie logaritmica de intensitatea stimulului; legea pragului diferential: pentru a obtine o crestere a intensitatii senzatiei in progresie aritmetica este necesara o crestere a intensitatii stimulului in progresie geometrica 1. metoda limitelor aceasta a reprezentat pentru fechner metoda diferentei abia sesizabile; metoda consta in prezentarea unui stimul standard alaturi de un stimul comparat de valoare mai mica sau mai mare fata de cel standard (experimentul cu greutatile si undele sonorer preezentate in serii ascendente); 2. metoda constantei fechner a considerat aceasta metoda ca metoda cazurilor corecte sau incorecte (stimulii sunt imperecheati cu un stimul standard in mod aleator iar sarcina subiectului este sa raporteze daca stimulul de comparatie este mai puternic); 3. metoda erorii medii sau metoda ajustarii

HERMAN VON HELMHOLTZ (1821-1894) a avut contributii remarcabile in psihologie, filozofie si fiziologie; a demonstrat ca simpla contractie a mischilor poate genera o crestere subtila a temperaturii; a sustinut ideea ca nu exista asa zisele energii necunoscute care sa activeze organismul; in viziunea sa psihologia era puternic fundamentata in fiziologie si aceasta in fizica si chimie; cartea sa ghid de optica fiziologica este un bogat compediu de fizica, fiziologie si psihologie; abordeaza astfel metode de optica si fiziologie fundamentate stiintific ce sunt valabile si in prezent; a fost interesat in studiulperceptiei adancimii, si explica necesitatea studiului indicilor monoculari si binoculari in perceptia vizuala a spatiului; vederea colorata- in cercetarile sale a pornit de la studiile stiintifice ale lui newton, young si maxwell, dezvoltand ceea ce astazi este cunoscut sub denumirea de teoria tricromatica a luminii WILHELM WUNDT(1832-1920) INCEPUTURILE PSIHOLOGIEI EXPERIMENTALE a fost 8 ani asistentul lui helmholtz; in anul 1879 a pus bazele primului laborator de psihologie in leipzig; in acest laborator aveau loc cercetari experimentale ce erau scrise intr-un jurnal academic; in ultimii ani din viata s-a dedicat psihologiei socioculturale; TITCHENER (1867-1927)-STRUCTURALISMUL titchener sustinea ca toate stiintele incep cu experienta si ca fara experienta nu exista cunoastere; metoda sa incepe cu observatia sau cu introspectia cum era folosita de alti psihologi; el considera ca o observatie trebuie sa fie izolata, repetata si variata pentru a fi stiintifica; s-a ocupat in mod special cu investigarea proceselor mentale primare, gandirea, emotiile, atentia,imaginatia si a trairilor afective; 1. lucrari de laborator- demonstratiile din salile de curs dar si metodele de investigare precum si problemele investigate se regasesc in cartea sa psihologie experimentala; 2. creierul si psihicul- titchener a considerat ca psihicul si corpul sunt doua aspecte simple ale aceleiasi experiente; el a denumit aceasta abordare paralelism psihofizic; 3. atentia- el a delimitat atentia voluntara de cea involuntara denumindu-le primara si secundara; 4. studiul experimental asupra asocierilor a completat studiul lui ebbinghaus in legatura cu silabele fara sens adougand ca asocierile trebuie intelese in contextul faptului ca anumiti stimuli au o capacitate unica de a-si lasa amprenta la nivel cortical; 5.teoria emotiilor-la acea vreme era cea a lui james-lange; titchener a adaugat faptil ca producerea emotiei poate avea mai multe cauze si a subliniat ca sentimentul reprezinta ultimul nivel al dezvoltarii mintale din punct de vedere afectiv, la fel cum gandirea reprezinta nivelul cel mai inalt de dezvoltare ale senzatiilor si imaginatiei; el considera sentimentul mult mai puternic decat emotia; Functionalismul Functionalistii sunt profund interesati de stiinta fundamentala si de cea aplicata adoptand o varietete de metode; Accentueaza stabilitatea, unitatea si existenta ; Psihologia functionalista este radical diferita de structuralism; Orientarea catre scop evidentiaza natura fluida, schimbatoare nestatornica si dinamica a lumii; A pus in centrul cercetarii stiintifice educatia copiilor, problemele legate de crestere, mediu de lucru, imbatranire, tulburari emotionale; Pune accent pe o metodologie larga, aplicabila atat problemelor de baza cat si celor asociate cu experienta sau comportamentul; William James (1842-1910) Filozof si psiholog american; A publicat: Principiile psihologiei, Varieteti ale expresiei religioase, Discutii cu profesorii;

Orientarea sa filozofica a pornit de la sensibilitatea sa fata de oameni si problemele lor respectandu-le sentimentele si sperantele comune; Teme prezentate in scrierile sale: individualismul, nivele multiple de analiza, pluralismul, liberul arbitru, psihologia moralista, empiricism radical si pragmatismul; OBICEIUL- James vedea obiceiul in termeni functionali, ca fiind esential civilizatiei si economiei actiunii individuale; FLUXUL GANDIRII- considera ca gandurile se afla intr-o continua schimbare si ca o stare mentala actuala nu este identica cu cea precedenta; SINELE- James considera ca sinele reprezinta totalitatea lucrurilor ce ne apartin: prieteni, copii, case, haine, reputatie, memorie, perceptie si o structura fizica; EU-L- social reprezinta o varietate de euri diferite; James considera respectul fata de sine ca raport SUCCES/PRIETENI; EMOTIILE- James nu-si putea imagina o emotie detasata de fizic, astfel ca a emis teoria conform careia argumenteaza legtura intre emotie si procesele neuronale la nivel cortical; A subliniat caracterul schimbator al instinctelor si s-a ocupat cu studiul diferentelor intre memoria primara si secundara;

HUGO MUNSTBERG (1863-1916) A lucrat la laboratorul lui James; A abordat psihologia criminalistica, explorand probleme legate de marturiile martorilor oculari, metode de interogare, sugestibilitatea martorilor si detectarea minciunii; A anticipat laboratorul psihologic pe probleme juridice; In terapie a subliniat faptul ca increderea terapeutului, capacitatea acestuia de empatie si asteptarile pacientului joaca cele mai importante roluri; In psihologia aplicata a legat rolul laboratorului de psihologie de problemele economice. G.STANLEY HALL (1844-1924) A abordat o perspectiva evolutionista si a infiintat American Journal of Psychology A fost preocupat de studiul ontogenezei si filogenezei; A fost indeaproape preocupat de cercetari cu privire la dezvoltarea copiilor, igiena, delicventa juvenila si tehnici educationale; Preocuparea sa a fost in legatura cu dezvoltarea pe intreg parcursul vietii, de la copilarie la batranete; In cartea sa batranetea a examinat modul cum sunt tratati batranii in diferite culturi;

Binet (1857-1911)-crearea testelor psihometrice- scala binet 1908-1911 Varsta mentala era determinata pe baza valorii maxime a punctajului obtinut la testul aplicat; Primul test binet era constituit din mai multe sub teste ce verificau anumite aptitudini; A adunat date normative despre tipuri de probleme pe care copiii reprezentativi pentru anumite varste ar putea sa le rezolve; Aceasta abordare s-a finalizat cu primul test utilizabil de inteligenta, publicat in 1905, revizuit in 1908 si 1911. Behaviorismul si neobehaviorismul 1.Precursori ai behaviorismului a) I.M.Secenov b) I.P.Pavlov c) E.Thorndike 2.Intemeierea behaviorismului . J.Watson 3.Behaviorismul clasic: M.Meyer, W.McDougall, K.Lashley 4.Neobehaviorismul: Cl.Hull, E.Guthrie, E. Tolman, B.F. Skinner PRECURSORI AI BEHAVIORISMULUI Ivan Mihailovici Secenov (1829-1905) a militat pentru o psihologie obiectiva bazata pe experimente;

Unitatea fundamentala a studiului sau era reflexul compus din trei parti: activitatea aferenta, procesele centrale si activitatea eferenta;

John B. Watson (1878-1958) Considera comportamentul uman conform schemei cauza/efect; SR, astfel ca tot ce se interpunea acestei relatii trebuia ignorat, indepartat; Sfera vietii psihice era organizata in trei clase comportamentale: viscerale, motorii, laringeale; Behaviorismul leaga omul de lumea obiectelor si de lumea oamenilor de care este inconjurat; Omul behaviorist este real, viu, concret si determinat in actiunile sale de mediul natural si social in care traieste; Edward L. Thorndike (1874-1949) Cercetarile sale au cuprins atat domeniul psihologiei cat si al educatiei; A pus accentul pe rolul ereditatii in viata omului; A efectuat experimente pe gemeni identici; Studiile sale stau la baza teoriei invatarii cunoscuta drept conexionism; . A pus accentul pe conexiuni si legaturi intre impresii senzitive si tipare de raspuns; Conexiunile sunt intarite prin legea efectului E. C. Tolman (1886-1959) Behaviorismul in conceptia lui Tolman se focaliza pe comportament, pe observatie obiectiva ce sunt datorate orientarii sale finaliste dar si constiintei sale orientandu-se conform scopurilor sale; Astfel omul nu actioneaza in gol si la intamplare ci determinat si orientat de scopuri; El considera ca intarirea regleaza performanta raspunsurilor invatate; A realizat experimente cu doua grupuri de soareci: un grup ce a primit mancare si altul nu, concluzia la care a ajuns a fost ca grupul recompensat prin mancare a invatat drumul prin labirint. BARRHUS F.SKINNER (1904-1990) A accentuat ideea ca originea comportamentului trebuie cautata in mediul fizic si social si nu in sentimentele indivizilor; Acorda o mare importanta proceselor conditionarii operante; Comportamentul omului are efecte asupra lumii inconjuratoare, efecte care la randul lor actioneaza asupra organismului. Daca un tip de reactie este intarit atunci el va manifesta probabilitatea de a se repeta mai frecvent; STIMULUL este cel care creste probabilitatea repetarii comportamentului. Psihologia formei Gestalt Psychologie Aceasta noua orientare a fost promovata de Max Wertheimer, Wolfgang Kohler si Kurt Koffka. Cuvantul gestalt este de origine germana si inseamna forma, configuratie. Au fost stabilite legile perceptiei (gestaltiste) si conceptul de organizare perceptuala; Au fost elaborate lucrari de pionierat referitoare la rolul psihologiei in invatare, tratarea valorilor din perspectiva formei; Max Wertheimer (1880-1943) Fondator al psihologiei formei Gestalt Psychologie In 1910 a initiat experimente in legatura cu studiul fenomenului PHI; Rezultatele acestei cercatari au fost publicate in Studii experimentale; Prin fenomenul phi, el a subliniat faptul ca intregul are calitati diferite de suma partilor, astfel ca o abordare pe bucati de la parte la intreg s-ar putea dovedi neadecvata pentru intelegerea experientei;

Wolfgang Kohler (1887-1967) A atacat vehement behaviorismul si a fost un reprezentant prolific al psihologiei formei; A realizat experimente pe cimpanzei privind invatarea, aceste studii (realizate in insulele Tenerife fiind descrise si analizate in lucrarea sa Mentalitatea maimutelor; A studiat modul in care cimpanzeii se folosesc de obiectele situate in teritoriul lor pentru a-si obtine hrana (bananele); A criticat studiile behavioriste cu labirinte si soareci;

Thorndike (ca precursor al behaviorismului)- a ajuns la concluzia ca in rezolvarea unor situatii problematice se impune strategia incercarii si erorii bazata pe legea efectului (valorifica rolul motivatiei in invatare si rezolvarea de probleme); W. Kohler a pornit de la cercetarile in domeniul perceptiei; In urma acestei reorganizari si restructurari rezolvarea unei situatii problematice se impune de la sine avand aspectul unei intuitii spontane

Kurt Koffka (1886-1941) In 1921 a publicat cartea Dezvolltarea mintii prin care demonstra relevanta principiilor globale in domeniul dezvoltarii psihice; In aceasta carte a demonstrat necesitatea aplicarii principiilor formei prin expunerea operatiilor si aplicatiilor lor in procesele de dezvoltare; el distingea intre vederea din afara si cea dinnauntru; A studiat invatarea la copiii mici, subliniind latura senzorial-motorie a acesteia; Kurt Lewin (1890-1947) Lewin a pus accentul pe interdependenta dintre persoana si mediu; El considera ca o psihologie adevarata poate fi dezvoltata doar prin aprecierea proportiilor complete ale fortelor care joaca un anumit rol in viata omului; Concepte cheie: camp de interactiune, forte, valente; El considera ca in orice moment temporal in campul de interactiune au loc evenimente fizice si fapte sociale; A analizat si reliefat trasaturile pozitive si negative ale obiectelor din spatiu denumindu-le valente; El considera ca nevoile sunt asociate unor sisteme de tensiune iar satisfacerea nevoii duce la detensionare; Si-a concentrat atentia in cercetari privind dinamica grupurilorsi studiul efectelor grupurilor asupra indivizilor incluzand grupuri de lucru industriale, educationale si de interese; Karl Dunker (1903-1940) A sustinut psihologia formei prin diferite cercetari; A descoperit ca oamenii tind sa perceapa ca miscari proprii miscarile altor obiecte din campul lor perceptiv (exemplul cu omul de pe pod care se uita in jos si vede apa ca se misca avand impresia ca el se misca si nu apa); Aceasta miscare a fost numita miscarea indusa; A contribuit la o serie de experimente in studiul rezolvarii problemelor si al fixitatii functionale SOLOMON ASCH(1907-1996) Cercetari si studii in domeniile cunoasterii, invatarii, teoriei personalitatii si perceptiei; Cea mai importanta lucrare a sa a fost realizata in domeniul psihologiei sociale(1935) si a vizat cercetarea conformismului in judecata sub presiunea grupului ( experimentul cu evaluarea lungimii unor segmente de dreapta).

Muzafer Sherif (1906-1988) A studiat efectul autocinetic(iluzia miscarii unui punct luminos care ramane, de fapt, fix; iluzia se produce in intuneric) Subiectul este pus sa emita o judecata intr-o situatie obiectiv nedefinita, deci lipsit de orice reper. Atat estimarile individuale, cat si marjele de variatie tind spre o norma si o marja colective Ce este psihanaliza? Scoala de la Viena a avut ca punct de plecare psihiatria si studiul nevrozelor (in special al isteriei); La inceput psihanaliza a fost o simpla metoda de tratament a unor maladii nervoase; Mai tarziu a devenit o teorie a proceselor psihice; In final, psihanaliza s-a transformat (la discipolii lui Freud) intr-o metafizica a explicarii tuturor fenomenelor de cultura prin sublimarea instinctelor refulate; Ca miscare intelectuala psihanaliza a influentat profund multe domenii: literatura, filozofie, istorie si religie; Sigmund Freud (1856-1939) Si-a inceput cercetarile studiind pacienti cu nevroze si psihoze; A realizat experimente pe pacienti hipnotizati; Coneptia lui Freud cuprinde doua domenii: o doctrina psihologica si o terapeutica a bolilor psihice; Doctrina sa psihologica se bazeaza pe trei notiuni principale: 1. refulare 2. inconstient 3. libido (energia ce sta la baza impulsurilor sexuale); Ce reprezinta actele ratate? Carl Gustav Jung (1875-1961) Respinge ca si Adler extensiunea nejustificata data de Freud notiunii de libido; la Jung libido capata sensul propriu: dorinta pasionata (instinctul sexual este o dorinta); Jung observa ca nu orice nevroza este de origine sexuala ci sunt datorate si unei caderi nervoase; In ceea ce priveste inconstientul, Jung respinge refularea ca principiu unic de explicatie a acestuia; Alfred Adler A fost discipol al lui Freud; El considera fundamentale acele instincte care se grupeaza in jurul instinctului eului: frica, amorul propriu etc; A subliniat faptul ca sentimentul de nesiguranta este legat de imposibilitatea de a-si satisface singur dorintele; El considera ca educatia este singurul factor determinant in formarea personalitatii; Complexul de inferioritate si lupta pentru superioritate Sentimentul de inferioritate se dezvolta inca din copilarie ca expresie a inferioritatii fata de adult, a dependentei de acesta; Complexul de inferioritate se dezvolta atunci cand se accentueaza si se perpetueaza sentim de inf; Formarea compexului de inferioritate are loc in trei situatii: inferioritatea organica (infirmitatea fizica), rasfatul si neglijarea (copilul nedorit sau neiubit); Complexul de superioritate; scopul compensarii este vointa de putere si agresiunea implicita ei; Telul final al fiintei umane este atingerea superioritatii ca nazuinta spre perfectiune.

Psihologia Umanista Cercetarea in psihologia umanista era orientata pe probleme legate de om si umanitate, fiind opusa behaviorismului si psihanalizei; Psihologii umanisti puneau liberul arbitru si valoarea umana in centrul atentiei si cercetarii; Ei considerau de asemenea ca fiintele umane sunt orientate catre dezvoltarea personala in circumstante sanatoase ce afiseaza bunatate si altruism; Psihologia umanista pune in centrul cercetarii functiile psihice ale omului concret si activitatea personala si personalizata; Initiatorul orientarii psihologice numita psihologia umanista a fost Abraham Maslow (19081970); Scopul psihologiei umaniste consta in a se ocupa mai mult de problemele reale ale omului: razboi si pace, boala- sanatate, intelegere-conflict, ducand la o mai buna intelegere a naturii umane; Miguel de Unamuno (1864-1936) Considera ca stiinta si filozofia decad atunci cand specializarile blocheaza privirea acestora intr-o maniera globala; Sustine ca specialistul va ucide umanitatea ingropand-o in specializare; A subliniat faptul ca specializarea naste profesionalism rece, detasare si violenta naturii umane; El considerea ca cognitia si gandirea nu sunt de ajuns, sustinand rolul imens pe care il are AFECTIVITATEA pentru fiinta umana, trairea cu toata fiinta. Sren Kierkegaard (1813-1855) Sustine insusirea adevarului din realitate, din experienta si nu din scheme conceptuale pur teoretice; A examinat trei moduri de existenta: estetic, etic si religios; Esteticul este marcat de de scopuri senzuale si intelectual-rationale; Modul etic era definit prin preocuparea pentru dreptate, pentru legaturi morale perfecte; Tipul religios se caracterizeaza dupa Kierkergaard prin dependenta de Dumnezeu; Martin Heidegger (1889-1976) Capodopera sa a fost cartea Sein und Zeit(Fiinta si timp); In aceasta carte abordand existentialist OMUL, a considerat ca noi ne aflam intamplator intr-o anumita lume si impartim in mod intamplator acea lume cu altii; El considera ca provocarea pentru fiecare din noi se manifesta in exersarea libertatii si in a avea o opinie clar marcata de grija fata de viitor; Mediul inconjurator pentru unii indivizi poate fi malefic iar pentru altii benefic; Edmund Husserl (1859-1938)- fondatorul fenomenologiei In lucrarile sale accentul este pus pe observare, descriere si clasificare; Metoda fenomenologica cere o abordare diferita, idealul lui Husserl fiind abordarea fenomenelor de constiinciozitate in timp ce au fost inlaturate presupunerile; Fenomenologia se opune psihologiilor care restrang campul constiintei; Metoda fenomenologiei incurajeaza subiectul sa raporteze ceea ce este firesc in ceea ce priveste continutul, impresiile si asociatiile; ABRAHAM MASLOW 1908-1970 A realizat din teoria sa asupra trebuintelor, aspectul central al viziunii sale asupra naturii umane; Admitea existenta unor trebuinte general umane, de natura instinctuala, care activeaza si directioneaza comportamentul individului; Considera ca trebuintele sunt innascute, au finalitati adaptative si orientari diferite; De asemena a subliniat ca trebuintele si motivele sunt interdependente; Modalitatile de satisfacere a aceleiasi trebuinte difera de la o societate la alta, de la un individ la altul, dar trebuinta este aceeasi;

Gordon Allport (1897-1967) A considerat ca abordarea personalitatii din exterior este mult mai interesanta decat nucleul si explorarea ei in interior (psihanaliza) Principala lucrare a sa esteStructura si Dezvoltarea Personalitatii; Teoria sa este centrata pe unicitatea persoanei, orientare ce a fost atribuita tendintei sale de asi afirma individualitatea; O problema in formarea personalitatii o constituie raportul dintre ereditate si invatare; Carl Rogers (1902-1987) Modelul umanist al personalitatii propus de Rogers este cel al implinirii prin actualizarea potentialitatilor; Tendinta de actualizare este si o tendinta biologica; El considera ca cea mai importanta dintre instante este EUL- definit ca structura constienta modelata social; A subliniat faptul ca daca in educatia copilului au predominat aprobarile conditionale, individul va fi incapabil sa-si dezvolte o imagine de sine favorabila; In conceptia teoretica a lui Rogers exista vointa individului de a se autodetermina si libertatea lui interioara, raportul ereditate/mediu ocupand un loc mai putin important; Terapia centrata pe client; Imbinarea psihoterapiei cu tehnicile obiective din psih. experimentala; A procedat la verificarea sistematica a efectelor psihoterapiei dupa metoda pre si post test, dar si prin compararea cu grupe de control; A renuntat la modelul medical uzual de diagnosticare prealabila care ducea la etichetarea clientului si a preferat ascultarea acestuia; Pune accent pe experienta clientului si pe unicitatea acestuia; Sarcina terapeutului este sa furnizeze o atmosfera de acceptare marcata de privirea pozitiva neconditionata; A sustinut o pedagogie centrata pe elev/student si nu pe profesor; A pledat pentru calitati personale ale politicienilor, precum: autenticitatea, onestitatea si deschiderea; A criticat structurile institutionale care submineaza individul si blocheaza dezvoltarea potentialului.

PSIHOLOGIA TRANSPERSONALA STANISLAV GROF (1931-) Psihologia transpersonala este stiinta care recunoaste realitatea planului spiritual al Fiintei umane, vocatia sa divina.; Toti oameniisunt potential fiinte spirituale Psihologia transpersonala cauta sa exploreze nevoile ce trec dincolo de autoactualizare, de psihologia umanista; Psihologia transpersonala extinde cercetarea psihologica spre dimensiunea spirituala a existentei, punand accent pe studiul "starilor" si proceselor in care oamenii experimenteaza legaturi profunde cu interiorul fiintei, cu aspectele esentiale din universul care ne inconjoara. Este considerata ca cea de-a patra forta in psihologie si cea mai noua ramura a acesteia, ca o evolutie naturala a psihologiei umaniste, ingloband si cateva elemente din precursorii umanismului: psihanaliza si cognitivism-behaviorismul. Precursori ai psihologiei Cognitive Khler (cercetari asupra structurii gandirii); Duncker (fixitatea functionala); Tollman (hartile cognitive); Newell si Simon au adus contributii remarcabile in schemele de rezolvare a problemelor si structurile rezolutive- au creat un program avansat de rezolvari de probleme General Problem Solving; J. Piaget- epistemologia genetica si dezvoltarea structurilor cognitive, stadiile dezvoltarii inteligentei; Kurt Lewin- cognitia sociala, a investigat relatia dintre contextul social si cognitie;

George Kelly (1905-1967) A pornit in elaborarea teoriei sale de la modul in care individul receptioneaza si interpreteaza informatiile din lumea inconjuratoare ajungand la concluzia ca el procedeaza asemanator omului de stiinta: emite ipoteze despre evenimente, le verifica in practica, interpreteaza datele; CONSTRUCTUL-este modul personal de a percepe si interpreta evenimentele; Cu cat experienta noastra e mai vasta cu atat repertoriul de constructe este mai bogat; PSIHOLOGIA N ROMNIA 1. Elemente de gndire psihologic n cultura i tiina romneasc pn n secolul al XIX-lea: N. Milescu, D. Cantemir, C. Cantacuzino, Academiile Domneti de la Bucureti i Iai, coala ardelean. 2. Gndirea psihologic romneasc n sec. al XIX-lea: Academia Romn, Universitile din Iai i Bucureti, V. Conta, T. Maiorescu, t.C. Mihilescu, C. Leonardescu. 3. ntemeierea psihologiei n Romnia ca tiin experimental: E. Gruber, N.Vaschide, C. Rdulescu Motru, Fl. tefnescu Goang. 4. Contribuii ale medicinii: K. Lechner, Gh. Marinescu, C.I. Parhon. 5. Contribuiua lui D. Drghicescu la apariia psihologiei sociale n Romnia. 6. Dezvoltarea psihologiei romneti n perioada interbelic: nfiinarea Institutului de psihologie experimental din Cluj (N. Mrgineanu, Al. Roca, M. Beniuc, D. Todoran), contribuiile lui M. Ralea, I.M. Nestor, M. Peteanu, G.Bontil, Gh. Zapan, D. Salade, I. Holban, V. Pavelcu. 7. Psihologia romnesc ntre anii 1948-1990: prima facultate de profil (Facultatea de psihologie-pedagogie de la Universitatea din Bucureti, 1948) Institutul de Psihologie (1956), Revista de psihologie (1955), Asociaia Psihologilor din Romnia (1964), conturarea celor trei coli de psihologie: Bucureti (Gh. Zapan, M.Ralea, P.Popescu-Neveanu), Cluj (Al.Roca, B. Zrg) i Iai (V.Pavelcu); hiatusul psihologiei romneti ntre anii 1977-1990. 8. Psihologia romneasc dup 1990: expansiunea nvmntului psihologic, noi centre de profil la Timioara, Oradea, Constana, Sibiu, Braov, apariia unor noi instituii de cercetare i reviste tiinifice, revigorarea Asociaiei Psihologilor, apariia de noi asociaii ale psihologilor din diferite domenii, elaborarea unei legislaii dedicate profesiei de psiholog, nfiinarea Colegiului Psihologilor din Romnia (2004). 9. Dezvoltarea psihologiei romneti n perioada interbelic: nfiinarea Institutului de psihologie experimental din Cluj (N. Mrgineanu, Al. Roca, M. Beniuc, D. Todoran), contribuiile lui M. Ralea, I.M. Nestor, M. Peteanu, G.Bontil, Gh. Zapan, D. Salade, I. Holban, V. Pavelcu. 10. Psihologia romnesc ntre anii 1948-1990: prima facultate de profil (Facultatea de psihologie-pedagogie de la Universitatea din Bucureti, 1948) Institutul de Psihologie (1956), Revista de psihologie (1955), Asociaia Psihologilor din Romnia (1964), conturarea celor trei coli de psihologie: Bucureti (Gh. Zapan, M.Ralea, P.Popescu-Neveanu), Cluj (Al.Roca, B. Zrg) i Iai (V.Pavelcu); hiatusul psihologiei romneti ntre anii 1977-1990. 11. Psihologia romneasc dup 1990: expansiunea nvmntului psihologic, noi centre de profil la Timioara, Oradea, Constana, Sibiu, Braov, apariia unor noi instituii de cercetare i reviste tiinifice, revigorarea Asociaiei Psihologilor, apariia de noi asociaii ale psihologilor din diferite domenii, elaborarea unei legislaii dedicate profesiei de psiholog, nfiinarea Colegiului Psihologilor din Romnia (2004). Gndirea psihologic n cultura romneasc este prezent prin: descrieri, caracterizri psihologice, portretizri, unele elemente de psihologie social ncepnd de la cronicari sau mari nvai romni. Nicolae Milescu (1636-1708) n Jurnalul de cltorie n China face observaii de natur psihologic asupra oamenilor i obiceiurilor. Dimitrie Cantemir face adevrate tablouri psihosociale ale vremii sale n mai multe dintre operele sale i chiar o teorie a vrstelor, n care arat rolul deprinderilor din copilrie n formarea personalitii. n copilrie sau bune sau rele deprinderi sau obiceiuri vei putea lega i la btrnee le vei moteni . Divanul lumii.

Combate ideea transmiterii ereditare a caracterului in dezvoltarea personalitii. Divanul sau glceava neleptului cu lumea sau judeul sufletului cu trupul -1698. Cunoaterea are la baz organele de sim toat tiina din povara simurilor se afl (D. Cantemir, Istoria Ieroglific).Criteriul veridicitii cunoaterii este experiena. Pentru o cunoatere temeinic trebuie s participe mai multe funcii, n primul rnd memoria, percepia i gndirea. La nceputul sec. XIX, prin intermediul crturarilor ardeleni (Samuil Micu, Gh. Lazr, Petru Maior,) ptrund i cunosc o larg rspndire ideile iluminismului german. Samuil Micu a tradus un manual de psihologie n fapt prima lucrare de psihologie aprut n limba romn n Ardeal. Primele manuale colare de psihologie apar tot n prima jumtate a sec. XIX i sunt traduceri n limba romn dup autori n special francezi i germani. n 1830, medicul i naturalistul Vasici Ungureanu subliniaz legtura creierului cu sufletul: creierul este organul sufletului/ Antropologia sau scurt cunotina despre om i nsuirile sale). Cunotinele sale despre anatomia i fiziologia sistemului nervos determin depirea nivelului psihologiei empirice a vremii n parte a doua a lucrrii sale n care trateaz funciile animale sau a vieii sufleteti cu organele sale.

Gndirea psihologic romneasc n sec. al XIX-lea

CONTRIBUIA LUI VASILE CONTA Abordarea stiintifica a psihologiei in Romania a fost influenat de ntreaga opera a lui Vasile Conta, dar n special de studiul su Teoria fatalismului (1875), un veritabil manual de psihologie, ce se baza pe datele filozofice. Fenomenele fiziologice, n special cele legate de sistemul nervos, se complic tot timpul ajungnd s se transforme, devenind deosebite de cele fiziologice. El le numete fenomene psihice i sunt rezultatul aciunii lucrurilor materiale din lumea extern asupra unui organ, tot material dar cu o organizare complex, creierul. Fenomenele din natur sunt forme de manifestare a materiei a crei nsuire principal este micarea. Ca proprietate materiei organice este micarea fiziologic (spre deosebire de micarea mecanic, specific materiei anorganice). Mecanismul sistemului nervos ajunge la un mare nivel de complexitate la animalele superioare astfel c micrile la care el d natere sunt tot mai complicate i ne par nite fore cu totul deosebite de ceea ce s- au numit pn acum fore fiziologice ( ncercri de metafizic). Acestea sunt fenomenele psihice (forele psihice).

Titu Maiorescu (1840-1917) A urmrit cu interes cercetrile din domeniul fiziologiei creierului, preocupare ce s-a materializat n patru cicluri de preleciuni inute sub titlul de Cercetri psihologice la Iai i Bucureti ntre 1868 i 1882.Unele exprimri ale sale sunt: creierul, scaunul sufletului sau creierul, organul i instrumentul cu care lucr sufletul Consider c studiul fiziologiei nervilor este important dar nu este suficient cunoaterea fiziologiei sistemului nervos pentru a nelege complexitatea vieii psihice: Studiul creierilor s nlocuiasc tiina sufletului ?. Cine cunoate mecanicismul clavirului poate s ghiceasc felurimea nemrginit a melodiilor?. Deocamdat sursa principal de cunoatere (n lipsa unei psihologii tiinifice) rmnea experiena personal n psihologie, pentru a iei din repaus i a deveni o tiin util n viaa practic trebuie s evite orice metafizic n cercetarea i explicarea sufletului i s foloseasc metoda experimental, singura capabil s fac din psihologie o tiin exact. tefan Michilescu (1846-1899) A avut o activitate didactica si publicistica bogata. A scris lucrri de biologie, psihologie, pedagogie, chimie, fizic, astronomie, etc.

A combtut surogatele de natur ipotetic sau metafizic ce umbl s treac drept chintesen de fapte tiinifice. n cartea Introducere n psihofizica (1892) susine c sufletul este doar o proprietate a materiei superior organizate, dobndit n cursul evoluiei, prin perfecionarea structurii sistemului nervos. Dezvoltarea vieii este rezultatul procesului evoluiei, de la forme simple la cele complexe, superioare, sub influena mediului. Este un model darvinist n care psihicul este forma cea mai nalt de adaptare la mediu. Toate procesele psihice sunt rezultatul funcionrii mecanismelor complexe ale substanei nervoase,mecanisme ce sunt apte de perfecionare dac sunt exersate prin funcionare. n caz de subsolicitare substratul lor material, zonele respective din scoar se atrofiaz. nsuirile dobndite n timpul vieii, n decursul procesului de adaptare la condiiile variabile ale mediului, se transmit pe cale ereditar fcnd posibil o nentrerupt perfecionare a funciei de relaie .Psihicul este forma cea mai nalt de adaptare la mediu. i el se supune regulilor evoluiei dezvoltndu-se. tefan Michilescu demonstreaz i dubla dependen a fenomenelor psihice i a contiinei, de activitatea creierului (baza sa material) i de existen obiectiv (care determin activitatea psihic i i d coninut). Lumea este cunoscut prin intermediul simturilor. n celulele receptoare ale acestora are loc prima transformare a puterilor vii ale lumii externe ntr-o energie organic sui generis, ce se poate numi vibraiune nervoas sau influx nervos . Producerea fenomenelor psihice este condiionat de excitaia extern dar i de starea de reactivitate a sistemului nervos. Actul psihic are trei faze: transmiterea excitaiei (pn la scoara cerebral, prelucrarea, transformarea ei ntr-o energie specific prin fenomenalizare intern care pregtete apariia aciunii externe. Starea de contien apare n funcie de intensitatea aciunilor lumii externe (care trebuie s fie suficient de ridicat) i de reactivitatea celulelor nervoase (dac aceasta este prea sczut nu se produce). n special lucrarea Introducere n psihofizic reprezint o important contribuie a lui Michilescu la nlturarea idealismului din psihologie i la impunerea bazelor tiinifice ale psihologiei.

Constantin Leonardescu profesor de filozofie la Universitatea din Iai este autorul unui manual de psihologie Psihologia experimental(1878). Sub influena noilor orientri scrie o nou carte, Principii de psihologie (1892), cu subtitlul ncercarea de a da o form sistematic rezultatelor noilor cercetri i experienei psihologice. Spre deosebire de prima carte, n cea de-a doua introduce ideea msurrii i a experimentelor exacte de laborator n psihologie, bazndu-se pe lucrri importante de psihologie i fiziologie ale autorilor perioadei respective )Secenov, Ribot, Wundt, Binet, etc.) Leonardescu defineste psihologia ca stiinta a faptelor psihice. Nu este o psihologie descriptiva care se rezuma la a observa, descrie si clasifica stari, ci se bazeaza pe metoda experimentala inductiva in explicarea aparitiei succesiunii si existentei faptelor psihice. El delimiteaza fenomenele psihice de fiziologie, fenomenele psihice fiind procese foarte complicate care apar n unitate cu procesele fiziologice (ntre ele fiind greu de stabilit graniele), dar fenomenele psihice reprezint forma cea mai nalt a activitii, termenii din urm ai evoluiei vieii. Psihologia, spre deosebire de fiziologie, se ocup de viaa de relaie care a devenit contient i coordoneaz activitatea de adaptare la condiiile de existen. Obiectul psihologiei este deci contiina uman, toate funciile care sunt sau pot deveni contiente. Leonardescu pune principiul asociaiei la baza vieii psihice, fenomenele psihice fiind explicate prin legile asociaiei. Susine de asemenea ideea rolului pe care l are afectivitatea, trebuinele i voina n procesul asociaiei. Orice stare psihic se exprim printr-un act. Cele mai simple acte sunt reflexele, din care se dezvolt, prin evoluie i difereniere, formele cele mai complexe de activitate psihic. Reflexele sunt de patru feluri: reflexele simple, micri involuntare determinate de excitaii, nervoase, necontiente;

reflexe complexe sau cerebrale, ce presupun o elaborare central i o nuanare n funcie de calitatea excitanilor. Excitaiile provocate de stimuli, ajungnd la creier dau unele cunotine legate de calitatea lor; reflexele psihice, instinctele, care sunt mai complexe dect reflexele simple i se deosebesc i de reflexele complexe fiind rezultatul experienei speciei; reflexele de individualitate psihic, adic deprinderile i obinuinele, reflexele dobndite prin educaie, datorate repetrii dar care treptat se nfptuiesc fr cunotin ca i micrile instinctive. Senzaiile coincid cu micrile reflexe, excitaiile simurilor de ctre obiecte externe, produc reflexe psihice dar i senzaiile. ntre excitaie i senzaie sunt raporturi calitative (nu cantitative cum arat legea Weber-Fechner).

ntemeierea psihologiei n Romnia ca tiin experimental Dac primul pas n desprinderea psihologiei de filozofie l-a constituit psihologia empiric, pasul decisiv n constituirea ei ca tiin a fost cel de introducere a metodei experimentale n studiul fenomenelor psihice, fapt realizat la sfritul sec. XIX i n primele decenii ale sec. XX. n universitile romneti se in primele cursuri de psihologie experimental (Eduard Gruber, 1893, la Iai: Alfred Binet, 1895; C.Rdulescu-Motru, 1906, la Bucureti) i se realizeaz primele cercetri de psihologie experimental (E. Gruber, N. Vaschide). E. Gruber redacteaz primul su studiu de psihologie n 1886, Edelweiss-o rememorare (contribuiune la psihologia experimental). Folosind autoobservaia, urmrete procesul de reactualizare n memorie a denumirii unei flori (edelweiss). Ajunge la concluzia c n procesul reamintirii particip imagini vizuale, auditive i motorii, care au grade de contientizare diferite. Nicolae Vaschide (1873-1907) Primele cercetri sunt puternic marcate de A. Binet, care era n Romnia i ale crui cursuri le urmrete. Binet i d posibilitatea de a lucra n laboratorul su de psihologie fiziologic de la Sorbona. Primele studii publicate mpreun sunt dedicate influenei muncii intelectuale, fizice, emoiilor i a altor procese psihice asupra presiunii sangvine la om. Tot mpreun elaboreaz 18 studii asupra psihologiei n coala primar, care au pus un accent mai mare asupra psihologiei individuale. Din 1889, colaboreaz cu Ed. Toulouse, directorul laboratorului de psihologie experimental de la Villejuif (pe lng Ecole Practique des Hautes-Etudes). Accentul este pus pe preocuprile de ordin metodologic, pe ncercrile de a gsi procedee i tehnici experimentale care s permit o mai mare rigurozitate a cercetrii n psihologie. Astfel, au creat mpreun aparate de laborator destinate msurrii senzaiilor i n special a pragurilor senzoriale. n 1900, public studiul Appareils de mesure des sensations n colaborare cu Toulouse iar n 1904 public cartea Technique de psychologie experimentale, (o ncununare a cercetrii n acest domeniu) mpreun cu H. Pieron. Vaschide studiaz i psihofiziologia organelor de sim, fcnd cercetri experimentale (mpreun cu Toulouse) asupra senzaiilor gustative i olfactive. Un domeniu abordat, mpreun cu mai muli colaboratori francezi este cel al psihopatologiei, unde mbin n mod original metoda experimental cu cea clinic. Abordeaz domeniul psihopatologiei deoarece consider c acesta poate furniza mai multe date importante pentru psihologia normal, deoarece anumite fenomene, manifestri nu puteau fi provocate experimental din motive deontologice. n schimb patologia ofer posibilitatea urmririi lor i astfel se pot efectua experimente. Vaschide studiaz i fenomene mai deosebite: somnul, visele profetice, semnificaia viselor, fenomene telepatice, n colaborare cu H. Pieron. A abordat probleme de fiziologie, anatomie, psihologie normal i patologic, chiromanie i estetic etc. A publicat si o monografie experimental asupra psihologiei minii.

ntemeierea psihologiei n Romnia ca tiin experimental Dac primul pas n desprinderea psihologiei de filozofie l-a constituit psihologia empiric, pasul decisiv n constituirea ei ca tiin a fost cel de introducere a metodei experimentale n studiul fenomenelor psihice, fapt realizat la sfritul sec. XIX i n primele decenii ale sec. XX. n universitile romneti se in primele cursuri de psihologie experimental (Eduard

Gruber, 1893, la Iai: Alfred Binet, 1895; C.Rdulescu-Motru, 1906, la Bucureti) i se realizeaz primele cercetri de psihologie experimental (E. Gruber, N. Vaschide). E. Gruber redacteaz primul su studiu de psihologie n 1886, Edelweiss-o rememorare (contribuiune la psihologia experimental). Folosind autoobservaia, urmrete procesul de reactualizare n memorie a denumirii unei flori (edelweiss). Ajunge la concluzia c n procesul reamintirii particip imagini vizuale, auditive i motorii, care au grade de contientizare diferite. Nicolae Vaschide (1873-1907)

primele cercetri sunt puternic marcate de a. binet, care era n romnia i ale crui cursuri le urmrete. binet i d posibilitatea de a lucra n laboratorul su de psihologie fiziologic de la sorbona. primele studii publicate mpreun sunt dedicate influenei muncii intelectuale, fizice, emoiilor i a altor procese psihice asupra presiunii sangvine la om. tot mpreun elaboreaz 18 studii asupra psihologiei n coala primar, care au pus un accent mai mare asupra psihologiei individuale.

din 1889, colaboreaz cu ed. toulouse, directorul laboratorului de psihologie experimental de la villejuif (pe lng ecole practique des hautes-etudes). accentul este pus pe preocuprile de ordin metodologic, pe ncercrile de a gsi procedee i tehnici experimentale care s permit o mai mare rigurozitate a cercetrii n psihologie. astfel, au creat mpreun aparate de laborator destinate msurrii senzaiilor i n special a pragurilor senzoriale. n 1900, public studiul appareils de mesure des sensations n colaborare cu toulouse iar n 1904 public cartea technique de psychologie experimentale, (o ncununare a cercetrii n acest domeniu) mpreun cu h. pieron. vaschide studiaz i psihofiziologia organelor de sim, fcnd cercetri experimentale (mpreun cu toulouse) asupra senzaiilor gustative i olfactive. un domeniu abordat, mpreun cu mai muli colaboratori francezi este cel al psihopatologiei, unde mbin n mod original metoda experimental cu cea clinic. abordeaz domeniul psihopatologiei deoarece consider c acesta poate furniza mai multe date importante pentru psihologia normal, deoarece anumite fenomene, manifestri nu puteau fi provocate experimental din motive deontologice. n schimb patologia ofer posibilitatea urmririi lor i astfel se pot efectua experimente. vaschide studiaz i fenomene mai deosebite: somnul, visele profetice, semnificaia viselor, fenomene telepatice, n colaborare cu h. pieron. a abordat probleme de fiziologie, anatomie, psihologie normal i patologic, chiromanie i estetic etc. a publicat si o monografie experimental asupra psihologiei minii. Vaschide concepe somnul ca o stare psihic special cu mai multe caracteristici: o ncetinire a tuturor funciilor organismului cu o trecere treptat de la starea de veghe la cea de somn i diferit, n funcie de tipul somnului (nocturn sau diurn). El a studiat presiunea sangvin, pulsul, reflexele (micorarea btilor inimii, scderea presiunii sangvine, micarea micrilor respiratorii), sensibilitatea tactil, auzul n timpul somnului. Consider c visul este constituit din elemente disociate ale unor imagini reale luate din starea de veghe, care se nlnuie n mod deosebit datorit unei dinamici de ordin emotiv i pstrnd o nuan inteligibil pentru individ. Visele sunt asemntoare halucinaiilor i deci o cercetare a strilor patologice precum delirul, halucinaia, ar fi analoag cu un studiu experimental al viselor. De asemenea, n producerea viselor au un rol important persistena ateniei i a memoriei care are chiar o funcie accentuat (hipermnezie) n timpul somnului. Vaschide dezvolt ideile altor cercetri privind persistena ateniei n somn (fapt confirmat de trezirea la or fix) i vorbete chiar despre simul timpului n somn. Contribuie de asemenea la publicistica de specialitate (psihologia experimental) n Romnia. Constantin Rdulescu-Motru ( 1868-1957)
a susinut primul curs de psihologie experimental (1897) la bucureti.

a infiintat primul laborator de psihologie experimentala de la universitatea din bucuresti in 1906 n 1896 apare prima lui carte de psihologie problemele psihologiei n care militeaz pentru autonomizarea psihologiei ca tiin. el nelege c pentru aceasta trebuie rezolvat problema cauzalitii psihice. n acest sens susine dependena fenomenelor psihice de cele fiziologice dar nu adopt un punct de vedere materialist vulgar (care identific psihicul cu baza sa material). el susine c procesele de contiin nu sunt simple epifenomene subiective care apar alturi de cele fiziologice Florian tefnescu-Goang (1881-1958) A studiat modul cum acioneaz culorile asupra afectivitii avnd contributii de ordin practic, ergonomic i estetic. A fcut experimente n care a nregistrat att strile psihice ct i modificrile fiziologice (de respiraie, circulaie sangvin, etc.) produse de perceperea unor culori. Concluziile studiilor sale arat c sentimentele provocate de perceperea culorilor nu aparin strilor afective de plcere-neplcere, ci a strilor afective de excitare i linitire, calmare. Apare astfel concluzia existenei unei categorii de sentimente care nu se ncadreaz n clasificarea polarizat plcere-neplcere. Este vorba despre categoria: excitare sau iritare i linitire, calmare. Caracterul aplicativ al lucrrii lui Florian tefnescu-Goang rezid n faptul c trezirea unor stri afective constante sub influena culorilor are o valoare estetic putndu-se obine o mai mare expresivitate artistic. Contribuii ale medicinii\ k. lechner (1850-1922), cluj, fiind influenat de experiena lui wundt a ncercat s abordeze pe cale experimental procesele psihice ale bolnavilor, fcnd nregistrri fono i cinematografice. marele neurolog gh. marinescu (1864-1938), a realizat lucrri de psihologie patologic. a studiat n special psihologia i psihopatologia limbajului. de asemenea a fcut cercetri asupra hipnozei, btrneii, localizrilor cerebrale, amneziilor, isteriei, reflexelor condiionate. n 1923 a realizat un studiu critic al psihanalizei freudiste. considera c psihologia trebuie s fie strns legat de fiziologia sistemului nervos i este adeptul metodei reflexelor condiionate (elaborat de pavlov). c.i.parhon (1874-1969), neuropsihiatru i endocrinolog, pune n eviden relaia dintre glandele cu secreie intern i viaa psihic, n special patologiei. constelaia hormonal influeneaz sistemul nervos i orice modificare a ei duce la modificri ale funcionrii sistemului nervos, mergnd pn la manifestri patologice Mihai Ralea (1896-1964) sociolog, psiholog, eseist i om politic. profesor la universitatea din iai, membru al academiei romne,director al revistei "viaa romneasc" (din 1933). opere: introducere n sociologie, istoria psihologiei, introducere n psihologia social etc. contribuia sa la dezvoltarea psihologiei tiinifice se datoreaz n special dezvoltrii istoriei psihologiei analizei critice a curentelor psihologice i lucrrilor publicate, lucrri cu orientare psihosociologic. n cursurile sale ideea directoare este cea a condiionrii sociale a psihicului uman. ralea a fost preocupat i de problema individualitii, a personalitii, astfel dezvoltndu-se o nou ramur a psihologiei, psihologia diferenial sau individual. personalitatea este condiionat biologic i social. este o suprastructur, la baz se afl infrastructura fiziologic pe care se altoiete realitatea psihic. Ralea a consacrat incontientului un studiu n care critic concepiile psihanalitice. El considera c incontientul reprezint mai mult individualitatea noastr organic i deci este lipsit de tendine sociale. Este o regresie o cdere dintr-o faz sufleteasc superioar i recent (contiina) ntr-o stare primitiv i veche, datorat oboselii centrilor nervoi n problema metodei n psihologie, susine coroborarea datelor obiective cu cele obinute prin autoobservaie, prin analiz interioar. n studiul Psihologie i via se ocup de aplicaiile practice ale psihologiei n diverse domenii: organizarea tiinific a muncii, orientare i selecie profesional, organizarea reclamei comerciale, pedagogie, medicin, justiie, etc. De asemenea, un rol important n opera sa l ocup psihologia artei, abordnd att problemele psihologiei creaiei ct i pe cele ale receptrii operei de art.