Sunteți pe pagina 1din 11

Mentenabilitatea sistemului de franare

1. Generalitati Sistemul de franare are rolul de a dezvolta o deceleratie maxima a autovehiculului in conditii de mentinere a stabilitatii acestuia, astfel incat sa se realizeze reducerea vitezei de deplasare a autovehiculului sau oprirea acestuia, in conditii de maxima siguranta. n mod normal, din punct de vedere tehnic, franarea unui autovehicul trebuie sa se realizeze eficace si progresiv, putand fi evaluata prin urmatorii parametri: spatiul de franare, forta de franare la roata, efortul de apasare la pedala, valoarea deceleratiei rezultate in urma franarii.
servofrn indicator de nivel pomp central de frn limitator de frnare frn cu tambur

cablu frn de staionare

disc ventilat (frn disc)

Fig.. Sistem de frnare

n general aceste sisteme sunt sisteme cu comand hidraulic i cu componen de tip mecanic (frn disc sau tamburi). Componentele sistemului de franare sunt organe de siguranta ale autovehiculului, astfel ca acestea sunt supravegheate, controlate si intretinute si cand este cazul se restabileste starea tehnica a acestora. Majoritatea autovehiculelor sunt echipate cu frn disc pe puntea fa i frne cu tambur pe puntea spate, excepie fcnd vehiculele de competiii sportive sau cele de vrf de gam.

Frnele disc sunt compuse dintr-un disc de frn i dintr-un etrier cu plcue de frn. Atunci cnd conductorul auto acioneaz pedala de frn se creeaz o presiune hidraulic furnizat de pompa central de frn care permite etrierului s preseze plcuele pe disc astfel nct s-i diminueze micarea de rotaie pn la imobilizarea complet, daca este necesar. Acelai principiu se aplic i in cazul discului cu tambur, doar c prile componente ale acestuia difer fa de frna disc. De fiecare dat cnd autovehiculul este frnat plcuele de frn (ferodourile) se nclzesc. ncepnd cu temperatura de 300 oC garniturile de frecare i pierd din eficacitate, antrennd fenomenul numit fading. Cu titlu de exemplu, plcuele de frn pot atinge 300 oC la frnarea de la 130 km/h, 500 oC la frnarea de la 180 km/h i chiar 800 oC la frnarea succesiv pe autostrad. Fiind fabricate dintr-un material cu duritate mai mic dect discurile de frn, cu ct se frneaz mai mult, cu att se uzeaz. Acestea trebuie obligatoriu nlocuite atta timp ct grosimea lor este inferioar valorii de 2 mm, antrennd de asemenea uzura discului de frn. Plcuele de frn de calitate precar sau defecte mresc distana de frnare i pot deveni complet ineficace la solicitarea ndelungat. Un disc de frn nu este niciodat perfect plan. De aceea plcuele de frn noi nu devin eficiente dect dup ce vin n contact direct cu asperitile discului de frn. De aceea, se recomand s se monteze plcue noi de frn odat cu nlocuirea discurilor de frn. Un disc de frn nu este niciodat perfect plan, dar atenie a nu se confunda un defect de aspect cu un disc ovalizat care limiteaz suprafaa de contact cu plcuele de frn i aduce repercusiuni asupra calitii frnrii. Sistemul ABS este disponibil pe numeroase modele de autovehicule ct i pe anumite motociclete. Acesta reprezint un must pentru securitatea activ. n acelai spirit cu faptul c piesele n frecare se uzeaz, este recomandat efectuarea controlului lichidului de frn minim la 3 ani sau la fiecare 60000 km. Absorbnd umiditatea din aer, lichidul de frn poate cu doar 3% ap s modifice valoarea punctului de fierbere de la 230oC la 165oC, fcnd procesul de frnare complet ineficient.

Fig. 1. Pompa centrala de frana, servofrana 4 piulite de fixare pe servofrana, 6 fixare rezervor compensator, 7 - garnitura pompa centrala de frana, X1 reglarea cursei totale a pedalei de frana (145.8 mm +/- 0.5, pentru autoturismul Dacia LOGAN)

Fig. 2. Garnitura de frana (segment ancorat), etrier, disc de frana (segment in rotatie)

Fig. 3. Limitator de franare 1 racorduri de conducte rigide, 2 tija limitatorului, 4 piulita de reglaj

Fig. 4. Conducta rigida de frana stanga si dreapta spate (1,3 la nivelul puntii spate, 2,4 la nivelul cilindrului receptor) Un sistem ABS este alcatuit din urmatoarele componente: ansamblu amplificator de franare (30), un grup electropompa compus din: pompa hidraulica (27), unitate de modulare a presiunii, calculator (28) si patru senzori de roata (29).

1 circuit primar pompa de frana 2 circuit secundar pompa de frana 3 iesire spre roata stanga fata 4 iesire spre roata dreapta fata 5 iesire spre roata stanga spate 6 iesire spre roata dreapta fata

Fig. 5. Sistem ABS Bosch 8.0 Sistemul ABS contribuie in mod esential la marirea sigurantei in deplasare in momentul franarii autovehiculului. Avantajul determinant fata de sistemele obisnuite este ca la o franare puternica pe un carosabil alunecos se va mentine cea mai buna directie pentru ca rotile nu se vor bloca. Insa nici sistemul ABS nu poate invinge anumite legi fizice. La atingerea unei viteze de aproximativ 20 km/h se va declansa un procedeu automat de control, distingandu-se un zgomot de pompare pentru circa 1 secunda. Daca viteza de rotatie a unei roti este prea mica pentru viteza autovehiculului si roata tinde sa se blocheze, presiunea de franare pentru aceasta roata este diminuata. Pentru rotile din fata presiunea de franare este reglata separat, in timp ce presiunile de franare pentru rotile din spate sunt reglate impreuna. Astfel efectul franarii este egal pentru ambele roti din fata, contribuind la mentinerea stabilitatii in mers. Procesul de reglare se poate distinge printr-o miscare pulsatorie a pedalei de frana, insotita de zgomot, conducatorul auto fiind avertizat ca o roata, sau rotile se afla in zona de blocare. Sarcina lichidului de frana consta in transmisia energiei sistemului din pompa centrala de frana sub forma de presiune a lichidului la cilindrul

de franare al rotii. Aceasta functie de transmisie pare usor de realizat, insa pentru a fi mentinuta mai mult timp lichidul de frana trebuie sa indeplineasca anumite cerinte: - punctul de fierbere trebuie sa fie cat mai mare posibil si sa ramana constant pe toata durata de viata printr-o mare toleranta la apa, - vascozitatea la temperatura mare lichidul de frana nu trebuie sa fi eprea fluid, existand riscul pierderii prin scurgere; la temperaturi foarte joase acesta nu trebuie sa fie prea vascos pentru a nu influenta negativ functia de transmisie, - compresibilitatea trebuie sa fie cat mai mica posibil si pe cat posibil sa nu depinda de presiune si temperatura, - protectia la coroziune componentele metalice ale sistemului de franare trebuie sa fie protejate la coroziune, - protectia la uzura pentru a mentine scazuta uzura pistoanelor si a etansarilor, lichidul de frana trebuie sa aibe bune proprietati de lubrifiere, - formarea spumei pierderea de gaze trebuie sa fie redusa pentru a evita formarea spumei, - etanseitatea garniturile de etansare nu trebuie sa se rigidizeze, sa se dilate sau sa se contracte sub influenta lichidului de frana. Daca astazi discutam de lichidul de frana, ne referim la un lichid pe baza de poli glicoletilena. Insa exista alte trei grupe de materiale care pot fi folosite pentru lichidul de frana: baza de silicon, baza de ulei mineral, baza de alcoxi silan.

2. Schimbari in starea tehnica la sistemul de franare In procesul de exploatare la parametrii de stare tehnica a sistemului de franare pot interveni modificari, dupa cum urmeaza:

Nr. crt. 1

Schimbri in starea tehnica variatia jocului dintre garnitura de franare si discul / tamburul de frana. modificarea cursei libere a pedalei de frana scaderea presiunii in circuitul hidraulic de franare netezirea garniturilor de frana

Comentarii jocul este influentat de: uzura suprafetei de lucru, blocarea sau detensionarea arcului de readucere, deformare sabotu sau ovalizare disc de frn, blocarea pistonului cilindrului receptor. creste scade - uzura suprafeelor aflate - obturarea orificiului de retur n contact, in rezervorul compensator, - aer in circuitul hidraulic, deformarea parghiei -lichid de frana insuficient. limitatorului de franare fenomenul este determinat de: posibile neetanseitati ale circuitului, uzura garniturii cilindrului receptor, uzura garniturii pompei de frana fenomenul apare in cazul autovehiculelor care au fost franate foarte lent, fiind acompaniat de zgomot in franare (scartait); remedierea zgomotului se realizeaza prin efectuarea unor deplasari de proba in care se va frana brusc apare din cauza suprasolicitarii termice la franarea brusca la viteze mari; fisurile pot aparea chiar si la discurile de frana incinse fara a fi sub tensiune, din cauza tensiunii termice; evitarea fenomenului in cazul unui mod de conducere extrem ar fi montarea discurilor de frana intarite cu fibra de carbon, pretul ridicat excluznd ns fabricarea lor in serie cauzate de uzura lor, depistata la simpla vizualizare a discului cauzata de depasirea punctului de fierbere, ducand la formarea bulelor de aburi in cilindrul receptor al rotii; bulele se pot comprima, iar la o noua apasare a pedalei de frana este posibil sa nu se mai obtina presiune n sistem absorbtia de apa se poate realiza prin: orificiul de aerisire a rezervorului compensator (prin umiditatea si formarea apei de condens la temperaturi variabile) sau prin furtunele de frana, datorita permeabilitatii acestora; lichidul de frana extrage moleculele de apa din furtun, acesta preluand continutul de apa pierdut din mediul inconjurator. Avantaj deoarece apa existenta in sistemul hidraulic este preluata de lichidul de frana se impiedica formarea cristalelor de gheata in conductele de frana si in cilindrii receptori. Astfel functia hidraulica de transmisie este astfel asigurata si la temperaturi joase. Dezavantaj prin colectarea apei punctul de fierbere al lichidului de frana scade continuu.

fisurarea discurilor de frana

crestaturile discului de frana aparitia fenomenului vapourlock

aparitia apei in lichidul de frana

Verificarea eficacitatii sistemului de franare al autovehiculelor reclama verificarea coeficientilor de franare obtinuti in cazul franei de serviciu si de stationare, cat si a dezechilibrului intre fortele de franare in cazul rotilor aceleiasi punti pentru frana de serviciu si de stationare (conform anexei nr. 11 din Legislatia si reglementarile nationale referitoare la inspectia tehnica periodica si controlul tehnic in trafic, texte consolidate, ianuarie 2006). Eficacitatea franarii unui autovehicul se poate exprima prin raportul dintre suma fortelor de franare la rotile autovehiculului si greutatea acestuia:
Ef = F 100 (%) Ga

unde: F - suma fortelor de franare la rotile pe care actioneaza frana a carei eficacitate se verifica (daN), - greutatea autovehiculului (daN). Ga Pentru sistemele de frnare cu control electronic schimbrile n starea tehnic constau n defectarea componentelor electronice de comand.

Problem a. martor luminos aprins

b. autovehicul trage lateral la frnare c. jantele sunt nclzite d. zgomot la frnare e. pedal de frn moale f. pedal dur

g. pedala de frn vibreaz

Cauze posibile - frna de staionare este acionat, - nivel redus de lichid de frn, - plcue de frn uzate. - anvelop desumflat, - cilindru de roat sau de etrier gripat. - frnele nu decupleaz. - pies deurubat sau defect. - prezena aerului n sistemul hidraulic. - defectare asistare la frnare, - defect la conductele de frn, - pomp de frn defect, etc. - disc de frn ovalizat, - joc exagerat n trenul de rulare fa/spate nlocuire - la fiecare 30000 km - la atingerea grosimii minime - la aprinderea martorului luminos - la atingerea grosimii minime - atunci cnd discul de zgriat, ovalizat - la depsirea valorii minime de 1,5 mm a grosimii - la atingerea valorii maxime de uzur, - atunci cand tamburul este zgriat, ovalizat - la scderea temperaturii de fierbere sub cea normal, - la fiecare 3 ani sau 60000 km.

Piese Control a. plcue de frn la fiecare 10000 km

b. discuri

la fiecare nlocuire de plcue de frn la fiecare 20000 km la fiecare nlocuire a garniturilor

c. garnituri frn tambur d. tamburi

e. lichid de frn

la fiecare nlocuire a plcuelor sau garniturilor de tambur

3. Recomandari privitoare la mentenanta sistemului de franare hidraulic Mentenanta recomandari: sistemului de franare reclama urmatoarele

1. se va verifica periodic starea de etansare a circuitului hidraulic, 2. in cazul in care sistemul de franare nu prezinta senzori pentru gradul de uzura a garniturilor de franare, acestea se vor verifica la fiecare revizie tehnica; gradul de uzura depinde foarte mult de conditiile de utilizare ale autovehiculului; in cazul utilizarii acestuia in traficul urban si pe distante scurte sau in cazul utilizarii intr-un mod sportiv este necesara verificarea gradului de uzura si intre verificarile recomandate prin reviziile tehnice periodice. 3. lichidul de frana va fi schimbat la o perioada de 2 ani, cunoscand faptul ca acesta este higroscopic atrage umezeala, preluand in timp apa din mediul inconjurator, care poate provoca in timp coroziunea componentelor sistemului de franare. 4. pentru o obtinere a unui efect de franare utilizandu-se frana de motor, la coborarea unei pante se va cupla treapta de viteza inferioara treptei cu care s-a ajuns in varful pantei si se incepe coborarea; prin acest procedeu se va menaja sistemul de franare; daca totusi este necesar mersul franat, nu este indicat mersul cu franare continua, ci mersul cu franare intermitenta. 5. in anumite conditii de functionare, de exemplu dupa trecerea prin zone cu cantitati mari de apa pe carosabil exista posibilitatea ca franarea sa se realizeze cu intarziere din cauza garniturilor de frana umede; sistemul de franare va functiona normal dupa uscarea garniturilor. 6. la parcurgerea drumurilor unde a fost presarata sare sau alte solutii necesare topirii ghetii sau poleiului este posibil ca efectul deplin de franare sa fie intarziat.

10

7. in cazul montarii ulterioare a unui spoiler frontal sau a unor capace de roti se va cerceta daca nu este afectat accesul aerului la franele rotilor din partea fata, astfel ca sistemul s-ar putea supraincalzi. 8. servofrana actioneaza datorita depresiunii ce se creeaza in momentul in care motorul functioneaza; de aceea nu este indicat mersul autovehiculului cu motorul oprit; in cazul in care servofrana nu functioneaza, pedala de frana trebuie apasata cu o forta mai mare pentru a compensa amplificarea fortei de franare care lipseste. 9. in cazul in care exista defectiuni la sistemul ABS se poate continua deplasarea autovehiculului, acesta functionand fara acest sistem, insa este necesar controlul sistemului intr-o unitate de service pentru autovehicule.

11