Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Sisteme speciale de fundare pentru cladiri Fundatii pe piloti.Principii generale. Incercari pe piloti/barete de proba

Furnica Daniela Elena


Master Ingineria Cladirilor An I, Grupa 1

2012

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

I.Fundatii pe piloti. Principii generale.


Pilot = un element de fundare de adancime a carui lungime este mult mai mare decat dimensiunea sectiunii transversale(de obicei raportul intre lungime si sectiune transversal este de peste 15) . Bareta= un element structural de fundare n adncime, caracterizat printr-o seciune transversal de forma alungit sau compus, care se execut pe loc prin sparea pmntului n uscat sau sub protecia noroiului de foraj.

Se aplica la proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti ,cu respectarea conditiei : -diametrul sectiunii transversal curente a pilotului , d , este : 0.3<d<3m.

La proiectarea fundatiilor pe barete se respecta urmatoarele conditii: - Sectiunea transversal a baretei poate fi alungita (dreptunghiulara cu laturile mici curbe sau drepte) sau compusa in forma de T,L,H,X,cruce,etc. ,cu conditia ca executia acesteia (forare,armare,betonare) sa se realizeze intr-o singura etapa; - Dimensiunea cea mai mica a sectiunii transversal , b, este : b=> 0.4m - Raportul dintre dimensiunea cea mai mare ,l, si cea mai mica, b, este : l/b<=6; - Aria sectiunii transversal, A, este : A<=10m2 Alctuirea piloilor ca elemente structurale se face n conformitate cu prescripiile n vigoare privitoare la materialul din care sunt alctuii piloii i prevederile complementare din - SR EN 12699:2004 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Piloi de ndesare - SR EN 1536:2004 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Piloi forai - NP123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti Fundaia pe piloi se compune din piloii propriu-zii i din radierul care i solidarizeaz. Dup poziia radierului fa de suprafaa terenului, fundaiile pe piloi pot fi: -cu radier jos, n cazul n care piloii sunt nglobai complet n teren; -cu radier nalt, n cazul n care piloii sunt liberi de la talpa radierului pn la suprafaa terenului

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Utilizarea pilotilor - Cu scopul de a transfera ncrcrile verticale i orizontale ale suprastructurii, straturilor de pmnt ce constituie terenul cu care vin n contact . - Pentru a prelua fore de subpresiune sau rsturnare n cazul radierelor de subsol situate sub nivelul apei sau picioarelor de rezemare a construciilor nalte (turnuri de televiziune, couri de rcire, fum, castele de ap, etc.). - Compactarea depozitelor afnate, slab coezive i necoezive, prin efectul combinat al deplasrii pmntului din zona ocupat de pilot i al vibrrii pe durata activitii de lucru. - Pentru controlul tasrilor, atunci cnd fundaiile izolate sau radierele sunt rezemate pe pmnturi aflate n vecintatea malurilor, cornielor, taluzurilor sau pe straturi puternic compresibile . - Ca o siguran suplimentar la rezemarea culeelor i pilelor de pod atunci cnd asigurarea unei rezemri corecte constituie o problem. - Pentru realizarea platformelor marine unde trebuie asigurat transmiterea ncrcrilor la straturile de pmnt aflate sub ap. Acestea constituie cazul unor piloi parial ncastrai supui la sarcini verticale i orizontale cu posibilitatea de flambare. - Asigurarea stabilitii masivelor de pmnt aflate n proces de alunecare, intrnd n alctuirea diferitelor soluii de consolidare .

II.Clasificare
Pilotii pot fi clasificati in functie de urmatoarele criterii : Dupa materialul din care sunt executai -pilotii din lemn , -piloti din metal, -piloti din beton simplu, armat sau precomprimat -piloti compusi- sunt utilizai n situaii speciale i pot fi alctuii din: lemn i beton simplu, lemn i beton armat, beton simplu i metal, etc; Dup efectul pe care procedeul de punere n oper a pilotului l are asupra terenului din jur -piloti de dislocuire: este acel pilot forat la care gaura se realizeaz prin dislocuirea i ndeprtarea unui volum de pmnt egal cu volumul pilotului, neafectndu-se, n mod normal, prin aceasta starea terenului de fundare din jur.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

-piloti de ndesare: rezult atunci cnd prin modul de punere n oper sau tehnologia de execuie a lui se realizeaz compactarea pmntului din jurul i de la baza pilotului

a) piloti de deslocuire Dup forma i variaia seciunii longitudinale -cu seciune constant -cu seciune variabil continu -cu evazare la baz -cu evazri multiple.

b) piloti de indesare

a-sectiune constanta b -sectiune variabila continua c-cu evazare la baza d-cu evazari multiple

Dup forma seciunii transversale - piloii pot fi de seciune circular, ptrat, dreptunghiular, trapezoidal, triunghiular, poligonal cu sau fr gol central. Piloii cu variaie continu a seciunii transversale prezint forma unor trunchiuri de con sau piramida

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Dup modul de execuie - piloti prefabricai - piloti executai pe loc cu sau fr elemente prefabricate Piloii prefabricai se confecioneaz n atelier, din lemn, metal, beton armat sau beton precomprimat. Piloii executai pe loc sunt acei piloi la care corpul, n totalitate sau n cea mai mare parte se realizeaz prin turnarea betonului ntr-o gaur efectuat chiar pe locul pe care trebuie s-l ocupe. Piloii prefabricai se instaleaz n teren prin: - batere; - vibrare; - presare; - nurubare. Piloii executai pe loc se realizeaz prin urmtoarele tipuri principale de tehnologii: - forare; - batere; - vibrare. Dup mrimea diametrului, piloii executai pe loc pot fi: - cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm); - cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare).

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Dup modul de susinere a pereilor gurilor, piloii executai pe loc prin forare pot fi: - forai n uscat i netubai; - forai sub noroi; - forai cu tubaj recuperabil; - forai cu tubaj nerecuperabil; - forai cu burghiu continuu. Dup modul de susinere a pereilor gurilor, piloii executai pe loc prin batere pot fi: - netubai; - cu tubaj recuperabil; - cu tubaj nerecuperabil. Dup direcia solicitrii fa de axa longitudinala - piloii pot fi supui la: - solicitri axiale de compresiune sau de smulgere; - solicitri transversale; - provenite din miscarile pamantului: - frecarea negativa - umflarea(ridicarea) terenului - deplasarea laterala a terenului, inclusive actiunea de origine cinematic ce rezulta din deformarea terenului datorita propagarii undelor seismice. Dup modul de transmitere a ncrcrilor axiale la teren - purttori pe vrf : sunt acei piloti care ptrund cu baza ntr-un strat de pmnt practic incompresibil i care transmite ncrcarea axial integral prin presiunea de la contactul bazei cu terenul; pmnturile practic incompresibile sunt reprezentate prin roci stncoase sau semistncoase (marne sau argile marnoase) sau prin blocuri, bolovniuri sau pietriuri caracterizate printr-un modul de deformaie liniar, E, de cel puin 100.000 kPa. - flotani : sunt acei piloti la care, datorit deformabilitii terenului de la baz i deplasrii relative dintre pilot i teren, pot apare fore de frecare pe suprafaa lateral la contactul ntre pilot i teren; n funcie de mrimea solicitrii, ncrcarea axial se transmite la teren att prin frecarea pe suprafaa lateral ct i prin presiunile de la contactul bazei cu terenul.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Transmiterea la teren a incarcarii axiale a-la piloti flotanti b-la piloti purtatori pe varf

Dup poziia axei longitudinal - piloti verticali; - piloti nclinai.

III.Alcatuirea constructiva si procedee de punere in opera a pilotilor prefabricati

Piloti realizati din beton armat si beton precomprimat. Acestia sunt realizati ntr-o gam larg de dimensiuni si forme ale sectiunii transversale, asigurndu-se astfel cerintele multora din situatiile practice privind: Lungimea necesar depsirii unor succesiuni litostratigrafice cu portant redus si rezemarea vrfului pilotului pe strat cu caracteristici favorabile, fie prin realizarea lui dintr-o singur bucat sau din tronsoane mbinate. n mod curent, cnd pilotul este realizat dintr-o singur bucat, la care functie de tip, dimensiunile n sectiunea transversal si armare, se asigur lungimi ntre 3 si 20m Realizarea din tronsoane si mbinare cap la cap poate conduce la obtinerea unor lungimi performante de pn la 100m . Dimensiunile dup directia transversal si longitudinal, ceea ce face ca pilotii s prezinte capacitti semnificative de preluarea sarcinilor att n conlucrare cu terenul, ct si prin rezistenta materialului din care sunt realizati. Transferul sarcinilor la terenul cu care vin

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

n contact are loc, dup caz, att prin mobilizarea frecrilor laterale, ct si a rezistentelor pe vrf, ei lucrnd ca piloti flotanti sau purttori pe vrf. Dimensiunile sectiunii transversale sunt cuprinse n intervalul 20-60cm, modulate la multiplu de 5cm si sunt recomandate pentru piloti cu sectiunea ptrat, dreptunghiular si poligonal plin sau inelar Pilotii sunt confectionati de ctre unittile de specialitate ca elemente tipizate, standardizate sub aspectul dimensiunilor, armrii, greuttii totale sau pe unitate de lungime, al amenajrii zonelor de vrf si cap ale pilotului, pozitiei punctelor de prindere pentru manipulare, al eforturilor sectionale capabile, calittii materialelor utilizate etc. Dac pilotul va lucra n medii cu agresivitate natural sau artificial, este necesar adoptarea unor retele de beton corespunztoare si luarea unor msuri de protejare a suprafetei acestuia. Armarea pilotilor are n vedere conditiile de solicitare ce apar pe durata depozitrii, manipulrii, introducerii lor n pmnt si exploatrii. Pe durata de depozitare si manipulare solicitrile sunt determinate de nssi greutatea proprie a pilotului.

Pentru armarea n sens longitudinal se utilizeaz bare din OB 37 sau PC 52 la diametru de 1432mm. Armarea transversal const din etrieri sau fret realizate din OB 37 sau PC 52 la diametru de 8mm si respectiv 6mm cu distanta de dispunere respectiv pasul diferit n sensul longitudinal pilotului . Pentru pilotii nfipti n teren prin batere, zonele extreme ale acestuia, capul si vrful, sunt asigurate pentru evitarea distrugerii lor sub actiunea loviturilor repetate ale berbecului sonetei si respectiv a eventualelor obstacole ce pot fi ntlnite. Capul este protejat prin ncorporarea n beton a 3-5 plase din bare de 6mm cu ochiul de 5- 6cm, asezate la 4-5cm una de cealalt. Vrful pilotului se echipeaz cu un dorn metalic de diametru 30-40mm n jurul cruia se strnge armtura longitudinal. Dac pilotul urmeaz s ptrund cu vrful ntr-o roc stncoas sau semistncoas, vrful se protejeaz si printr-un sabot metalic montat la confectionarea pilotului. Acoperirea cu beton a armturii, conform este de 5cm. Pilotii din beton precomprimat constituie o variant mai economic n raport cu cei din beton armat. Pentru o aceeasi sectiune consumul de metal se reduce cu circa 50%. Ei sunt realizati curent, cu sectiune transversal plin, integral sau partial precomprimai, cu forme ale sectiunii transversale, ptrate, triunghiulare, trapezoidale si de stea. Cnd pilotii au latura mai mare de 50cm este mai economic s se creeze un gol interior.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Armarea longitudinal se poate realiza fie din bare de otel sau fascicole de srm, fie prin combinarea acestora, sectiunile 1-1, 3-3 si respectiv 2-2. Armtura longitudinal poate fi dispus axial sau cu pozitii perimetral la partea superioar si strns la cea inferioar .

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Armtura transversal este plasat numai n zonele extreme ale pilotului, cap si vrf n scopul evitrii distrugerii acestora pe durata baterii. Utilizarea pilotilor prefabricati ridic unele probleme legate de: folosirea de utilaje de manipulare si batere cu capacitate de lucru aflat n corelare direct cu caracteristicile geometrice si de greutate ale pilotilor; costul ridicat al fabricrii si de punere n oper. Aceste aspecte fac, ca pilotii prefabricati s fie utilizati n lucrri de important deosebit, cnd se justific sub aspect tehnico-economic n raport cu alte solutii.

Procedee de punere in opera a pilotilor prefabricati.

n afara procedeelor de nsurubare si presare specificate la anumite categorii de piloti, a cror utilizare este n practic mai redus, nfigerea se realizeaz curent prin batere si vibrare. n anumite situatii acestea pot fi completate cu unele procedee auxiliare cum sunt: subsplarea si electroosmoza.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Infigerea pilotilor prin batere. Baterea const n aplicarea unor lovituri repetate pe capul pilotului de ctre o pies numita berbec. Aceasta se realizeaz, n mod obinuit, cu ajutorul unor instalaiimecanice numite sonete. Sonetele pot fi echipate cu berbeci ce lucreaz prin cdere liber, cu abur sau aer comprimat, n simpl i dubl aciune cu combustie diesel. Utilizarea berbecilor cu cdere liber prezint caracterul unei solutii traditionale, ea fiind folosit nc din antichitate pentru baterea pilotilor din lemn cu sonete realizate din acelasi material, nfigerea pilotilor scurti fiind posibil, chiar prin acionarea manual a unuia mai usor, ce culiseaz pe un dorn de ghidaj.

Sonetele propriu-zise sunt echipate cu berbeci confectionati de regula din fonta ce au o greutate cuprinsa intre 1-10 tone. Inaltimea de cadere este sub 1m. Sonetele asigura baterea pilotilor cu axa vertical dar si inclinata. Principalul dezavantaj al sonetelor echipate cu berbeci cu cadere libera este frecventa redusa a caderilor 5-10 lovituri/minut si a lungimii de ghidare necesar n faza initial de nfigere a pilotului, pentru asigurarea unei nltimi suficiente de cdere pentru berbec. Utillizarea acestor sonete se justific n urmtoarele situatii: - cnd echiparea unuia dintre utilajele excavator, draglin, macara se dovedeste mai economic n raport cu nchirierea unor sonete echipate cu berbec actionat cu abur sau tip diesel; - pentru lucrri la care numrul de piloti este redus, caz n care nchirierea ar mri costul lucrrii cu un eventual avantaj privind durata punerii n oper a pilotilor.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Sonetele echipate cu berbeci actionati cu abur, aer comprimat sau de tip diesel se impun a fi folosite mai ales n cazul lucrrilor cu numr mare de piloti, reducnduse astfel durata de punere n oper a acestora. Berbecii ce utilizeaz forta aburului sau aerului comprimat sunt cu simpl actiune si cu dubl actiune , agentul de actionare realiznd, n primul caz, ridicarea maiului dup care acesta cade liber, n al doilea caz, att ridicarea, ct si imprimarea impulsului de lovire. Generatorul de abur sau compresorul sunt montate, de regul, pe platforma de lucru a sonetei. Avantajul principal al acestora const n faptul c asigur frecvente ridicate de lovire (cel cu simpla actiune de pana la 60 lovituri pe minut , iar cel cu dubla actiune cu pana la 100-200 lovituri pe minut).

Infigerea pilotilor prin vibrare.

Se monteaza pe capul pilotului un utilaj vibrator astfel incat sub efectul vibratiilor infigerea pilotului se face practic sub greutate proprie. Utilajul vibrator poate fi subsonic cu mai putin de 1500 de oscilatii pe minut si sonice cu mai mult de 3000 de oscilatii pe minut insa cele din urma nu sunt indicate pentru pilotii din beton armat deoarece acestia pot intra in starea de rezonanta. Metoda este foarte eficace in special in pamanturi granulare.

Infigerea pilotilor prin presare.

Aceasta tehnica este utilizata in special pentru pilotii de subzidire a unor constructii, dar se poate utilize si pentru piloti cu diametru reltiv redus in care presarea este combinata cu rotirea(este folosita cu precadere la pilotii metalici).

Mijloace auxiliare de introducere a pilotilor in teren

Atunci cnd, n anumite conditii de teren, procedeele de baz - batere, vibrare, presare, nu asigur coborrea la cot a pilotului sau o vitez dorit de avansare a pilotului, ele pot fi completate cu unele procedee auxiliare, cum sunt: subsplarea si electroosmoza. Cele dou procedee au drept scop reducerea rezistentei opus de pmnt la avansarea pilotului,

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

subsplarea fiind aplicabil n cazul pmnturilor slab coezive si necoezive, iar electroosmoza n cazul celor coezive.

Subspalarea

Subsplarea const n dislocarea si antrenarea particulelor de pmnt din zona vrfului pilotului de ctre un jet de ap sub presiune. n acest scop pilotul, fie c prezint n component orificii verticale sau tevi special numite lnci prin care apa este dirijat la presiunea ce produce desfacerea si antrenarea pmntului. Tevile prezint diametrul de 40-45 mm si se termin cu un vrf ngust prin care apa iese la presiuni de 7-20 bari . Operarea prin subsplare ncepe dup asezarea pe locatie si nfigerea pilotului sub efectul greuttii proprii, procedndu-se la coborrea lncilor la 0,50 m deasupra terenului si trimiterea jetului de ap care prin antrenarea pmntului face ca pilotul s coboare sub efectul greuttii proprii nsotit, dac este necesar, de usoare lovituri. Ulterior lncile sunt coborte si mentinute sub cota vrfului pilotului cu 0,25 m, astfel ca prin dislocarea si antrenarea pmntului s se reduc rezistenta la naintare. Jetul de ap antreneaz partial sau total particulele solide, functie de masa acestora si presiunea de lucru, acestea fiind transportate de curentul de ap, n tendinta lui de deplasare, n lungul pilotului. Prin urmare, subsplarea are ca rezultat aducerea pmntului cu care pilotul vine n contact, ntr-o stare de fluiditate n care acesta ptrunde cu usurint. ntruct nfigerea prin subsplare este nsoit de o puternic afnare a pmntului, trebuie oprit cu 1-2 m deasupra cotei finale la care urmeaz a fi cobort pilotul, aducerea la cot fiind realizat prin batere sau vibrare.

Electroosmoza.

Electroosmoza defineste fenomenul de tranzitare a unei membrane poroase, de ctre un lichid, n prezenta unei diferente de potential. Acest fenomen se produce si n pmnt atunci cnd se introduc doi conductori ce se leag la bornele unei surse de curent continuu. Apa se va deplasa de la anod la catod avnd ca rezultat o crestere a umidittii pmntului din jurul acestuia. Dac rolul celor doi conductori l joac doi piloti de beton armat echipati cu electrozi, sau din metal utilizat direct ca electrozi, atunci pilotul-catod va beneficia de o reducere a frecrii ca urmare a cresterii umidittii si va fi usor nfipt n pmnt pn la cota

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

dorit. Dac se inverseaz polaritatea, apa va fi reorientat spre cellalt pilot, favoriznd baterea lui si totodat o mai bun aderent a pmntului la suprafata pilotului nfipt anterior

Principul procedeelor prin : a) subspalare b) electroosmoza

IV.Pilotii executati pe loc.

Prin batere

Presupune realizarea unei gauri fortate prin batere in teren in care va fi realizat apoi pilotul propriu-zis (beton armat sau simplu).

Fara tubaj

-realizarea gaurii se face cu ajutorul unor berbeci cu cadere libera. -terenul trebuie sa fie coeziv ca sa se mentina nesprijinita gaura facuta de berbec si nu se pot realize decat deasupra apei subterane. -se umple gaura formata cu beton de jos in sus cu ajutorul unei palnii. Acesti piloti reprezinta o imbunatatire a terenului de fundare obtinuta pe de o parte prin indesarea pamantului si pe de alta parte prin creearea unor nuclee rigide din beton simplu.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Cu tubaj recuperabil.

a. Piloti Franki In prima instanta se aduce un tubaj metallic si se pozitioneaza vertical pe locul unde se va executa pilotul. La baza tubului se toarna un dop de beton cu o inaltime de 1.2m. Apoi prin intermediul unui berbec cu cadere libera se loveste in dopul de beton prin interiorul tubajului, iar sub efectul loviturilor , dopul intra in teren, tragand prin aderenta si tubul dupa el. Dupa atingerea cotei dorite se fixeaza tubajul si se continua loviturile in dopul de beton pana la spargerea acestuia si expulzarea partiala din tubaj. Fragmentele de dop impreuna cu mici cantitati de beton vartos aruncate in tubaj vor forma la baza tubajului un bulb.

Se introduce o carcasa de armature dupa care se betoneaza pilotul cu palnia de jos in sus si se recupereaza tubajul metallic avand grija ca baza tunajului sa ramana mai jos decat nivelul betonului pe cel putin 2m. Combinatia intre indesarea terenului si un pilot cu rugozitate mare si bulb la varf conduce la obtinerea unor piloti de mare capacitate portanta. Se obtin piloti cu

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

lungimi maxime de 20m si acest procedeu se poate utilize in toate tipurile de pamant ( insa nu sunt indicate in argile saturate). Pilotii obtinuti au un diametru standard de 520mm si lungimi maxime de pana la 20m.

Cu tubaj nerecuperabil. Se amplaseaza un tubaj metallic pe pozitia viitorului pilot si se monteaza un varf la baza acestuia. Se infige tubul prin batere apoi se introduce carcasa de armature si se betoneaza. Deoarece tubajul metallic este in contact direct cu pamantul ,acesta corodeaza in timp si deci nu poate fi luat in calculul de rezistenta. Din acest motiv se utilizeaza pentru acesti piloti tuburi metalice iesite din uz prelevate de la diferite companii care utilizeaza astfel de tuburi .De multe ori astfel de piloti sunt utilizati la stabilizarea temporara a unor pante (caz in care nu mai sunt introduce carcase de armatura).

Prin forare.

1.Piloti de deslocuire

a. Fara tubaj,in uscat.

Consta in forarea cu o foreza de tip rotativ a unei gauri cu dimensiunile viitorului pilot. Stabilitatea forajului este asigurat doar prin coeziunea terenului. Se executa doar in cazul in care pilotii sunt deasupra apei subterane. Apoi se curata baza forajului de materialul sapat (altfel va fi diminuata capacitatea portanta a pilotului pe varf), se introduce carcasa de armature (aceasta este prevazuta cu distantieri pentru centrarea ei in interiorul forajului ; carcasa se suspenda astfel incat sa nu se lase pe fundul forajului si sa intre in contact direct cu pamantul). Etapa finala este aceea de betonare de jos in sus cu palnia. Se aplica pentru piloti cu diametrul intre 400 si 1000mm si lungimi maxime de 1520m .

b. Fara tubaj,sub protectia noroiului bentonitic.

Se realizeaza forajul cu ajutorul unei foreze rotative dupa care stabilitatea acestuia

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

este asigurata prin umplerea lui cu noroi bentonitic. Are avantajul ca se poate realiza in orice tip de pamant. Materialul sapat poate fi extras din foraj cu sapa de forat (lingura de foraj) sau prin circularea noroiului bentonitic care adduce la suprafata materialul sapt, este trecut printr-un sistem de curatare dupa care se reintoarce din foraj. Urmatorul pas este acela de curatire a bazei forajului de materialul sapat, apoi se introduce carcasa de armature si se betoneaza .Se aplica pentru piloti cu diametrul cuprins intre 400 si 1500 mm si pentru lugimi de maxim 40m.

c. Fara tubaj cu snec continuu.

Prima etapa este aceea de a infige snecul in teren prin insurubarea acestuia. Apoi se extrage snecul cu pamantul taiat de el si concomitent cu aceasta extragere prin coloana snecului este introdus beton fluid care va umple forajul astfel incat sa nu se produca prabusiri ale pamantului sau ale peretilor forajului. Dupa aceea este introdusa carcasa de armature prin vibrare pentru a invinge fortele opuse de beton. Acest procedeu se aplica pentru piloti cu diametrul cuprins intre 400 si 1200 mm si pentru lungimi de maxim 20m . Are o productivitate foarte ridicata.

V.Elaborarea proiectului fundatiei pe piloti.


Date privitoare la conditiile amplasamentului.

Pentru elaborarea proiectului fundatiei pe piloti trebuie specificate urmatoarele date referitoare la conditiile amplasamentului: -stratificatia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi prin studiul geotehnic al terenului. -gradul de seismicitate stabilit conform codului P100-1-2006. -nivelul stabil al apei de suprafata ,cu asigurarile impuse de lucrarile specific. -nivelul normal al apei subterane, precum si modificarile eventual previzibile ale acestuia pe viitor. -agresivitatea apelor subterane si de suprafata (la fundatiile cu radier inalt). -prezenta organismelor care ataca lemnul,in cazul fundatiilor de lemn.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

-adancimea probabila de afuiere(cand este cazul). In cazul in care pilotii se executa in incinta unei constructii existente, pozitia acestora se definitiveaza de comun accord cu beneficiarul.

Alegerea tipului de pilot. Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului i metoda de punere n oper trebuie s in seama i de urmtoarele aspecte: -ncrcarea ce trebuie preluat de piloi; - posibilitatea conservrii i verificrii integritii piloilor care sunt pui n oper; - tipul, alctuirea i deformaiile admisibile ale construciei proiectate; - poziia radierului fa de suprafaa terenului; - condiiile specifice amplasamentului: vecinti, instalaii subterane etc.; - lungimea necesar a piloilor; - nivelul apelor subterane i variaia acestuia; - execuia n ap; - utilaje de execuie avute la dispoziie; - viteza de execuie; - experiena local n privina comportrii construciilor similare fundate pe piloi de un anumit tip.

Criterii speciale

Fundarea pilotilor purtatori pe varf se adopta in cazul in care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adancime accesibila tipului de pilot utilizat. Utilizarea pilotilor forati de diametru mare sau baretelor se face atunci cand fundatia transmite terenului incarcari transverale mari si/sau baza pilotilor sau baretelor patrunde intr-un strat practic incompresibil. Nu se recomanda utilizarea pilotilor de indesare (piloti prefabricate,piloti executati pe loc prin batere, vibrare, vibropresare,etc) in cazul prezentei unor straturi argiloase saturate de consistent ridicata, in care pot apare fenomene de ridicare a terenului la executia pilotilor, sau in zonele urbane unde vibratiile pot afecta constructiile invecinate.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

VI.Incercarile pe piloti. ncercrile pe piloi se utilizeaz n faza final de proiectare n vederea stabilirii capacitii portante a piloilor, pentru toate categoriile de construcii. Incercarile de proba pe piloti trebuie intreprinse in situatiile urmatoare: -atunci cand se utilizeaza un tip de pilot sau o metoda de punere in opera pentru care nu se dispune de experiente comparabile. -atunci cand pilotii nu au facut obiectul unor incercari in conditii de teren si de incarcare comparabile. -atunci cand pilotii sunt supusi la o incarcare pentru care teoria si experienta nu dau o incredere suficienta in proiectul intocmit. In acest caz incarcarea de proba trebuie sa asigure o incarcare similara cu cea anticipate. -atunci cand observatiile pe parcursul punerii in opera arata o comportare a pilotului care deviaza puternic si nefavorabil fata de comportarea anticipate pe baza cercetarii terenului sau a experientei si atunci cand cercetarea suplimentara a terenului nu explica ratiunile acestei devieri. n mod opional, la construciile obinuite (ncadrate conform STAS 10100/0:75 i normative P100-1:2006 n clasele de importan III, IV i V, respectiv conform HG 766/97 n categoriile de importan C i D) se admite ca n faza final de proiectare s se determine capacitatea portant folosind metodele prescriptive de calcul, dac sub nivelul vrfurilor piloilor se gsesc terenuri practic incompresibile i numai dac numrul total de piloi, pentru toate construciile de pe acelai amplasament, este mai mic de 100; de la aceste prevederi fac excepie piloii forai de diametru mare (d 600 mm). Piloii de prob supui ncercrilor n teren trebuie executai cu aceeai tehnologie i cu aceleai utilaje avute n vedere n proiectul de execuie al fundaiilor pe piloi. Incercarea pilotilor de proba trebuie sa se faca inainte de inceperea executiei pilotilor definitivi din lucrare.

Incarcarile statice de proba.

Metoda de incarcare a pilotului,indeosebi in privinta numarului treptelor de incarcare,a duratei acestor trepte si a aplicarii ciclurilor de incarcare,trebuie sa fie astfel stabilita incat sa se poata trage concluzii asupra deformatiei,curgerii lente si revenirii fundatiei pe piloti pe

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

baza masuratorilor effectuate asupra pilotului. La pilotii de proba, incarcarea trebuie sa fie astfel condusa incat sa se traga, de asemenea, concluzii asupra incarcarii ultime de cedare. Este indicat ca instrumentele pentru determinarea fortelor,eforturilor sau deformatiilor si deplasarilor sa fie etalonate inaintea incercarii.

Pilotii de proba Numrul piloilor ce se ncearc static pe un amplasament se stabilete de proiectantul de specialitate. Numarul total minim al pilotilor de diametru mic , d < 600mm, incercati static axial la compresiune este :

In cazul pilotilor de diametru mare , d 600 mm, numarul minim al pilotilor de proba, in functie de numarul total al pilotilor si de modul de solicitare in exploatare, este:

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Incercari pe piloti neinstrumentati.

Incarcare de proba in conditii statice,cu presa hidraulica , a pilotului solicitat axial a)cu platforma ancorata; b)cu platforma rezemata si lestata; 1-pilot de proba ; 2-pilot de ancoraj ; 3-platforma din grinzi metalice in cruce; 4-tarusi pentru sustinerea cadrului de referinta; 5-cadru de referinta; 6-presa hidraulica; 7-placa de repartitie; 8microcomparatoare; 9-platforma lestata; 10-reazem al platformei;

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Reprezentare grafica a rezultatelor incarcarii de proba a unui pilot

Rezultatele unei incercari pe piloti neinstrumentati se reprezinta grafic sub forma a trei diagrame: -tasarea in functie de incarcarea P (curba incarcare-tasare) -tasarea in functie de timp -incarcarea P in functie de timp

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Incercari pe piloti instrumentati cu reperi mecanici pentru determinarea transferului de incarcare axiala.

Bareta de proba intrumentata cu reperi mecanici incarcata axial la compresiune. Legea constitutiva care descrie procesul de transmitere a ncrcrii axiale de la baret la terenul nconjurtor poart numele de transfer de ncrcare. n vederea determinrii transferului de ncrcare este necesar cunoaterea distribuiei deformaiei axiale a baretei. n acest scop bareta se instrumenteaz cu reperi mecanici plasai la diferite cote de observaie. Un reper mecanic este alcatuit dintr-o tija metalica sudata de o placa de baza. Tija

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

este protejata fata de betonul din corpul baretei printr-o teava rezemata pe placa de baza prin intermediul unei garnituri de cauciuc. Pentru a evita frecarea intre tija reper si teava de protectie, se prevad din loc in loc distantiere inelare din cauciuc. Reperii mecanici se solidarizeaza de carcasa de armature a baretei,la interiorul acesteia si sunt coborati odata cu carcasa in transeea forata, inainte de betonare. Prin betonare, placile de baza se inglobeaza in corpul baretei reprezentand reperi ai tasarii baretei la cota la care au fost introduse. La fiecare tija-reper se monteaza un microcomparator pentru inregistrarea deplasarii relative intre cota z si cota capului baretei.

Raportul asupra incarcarii de proba

In urma efectuarii probelor se intocmeste un raport asupra tuturor incarcarilor de proba. Acest raport trebuie sa include ,dupa caz, urmatoarele informatii: - O descriere a amplasamentului; - Conditiile de teren, cu trimitere la lucrarile de cercetare a terenului de fundare; - Tipul pilotului; - Descrierea modului de instalare a pilotilor si a oricaror probleme intampinate pe parcursul lucrarilor; - O descriere a dispozitivelor de incarcare si de masurare a tasarilor si a sistemului de preluare a reactiunii; - Documente de etalonare a dozelor de forta , a preselor si manometrelor; - Inregistrari ale instalarii pilotilor de proba ; - Fotografii ale pilotului si ale amplasamentului incercarii; - Rezultatele sub forma numerica ale incercarilor; - Diagram de tasare-timp pentru fiecare incarcare aplicata ,atunci cand se foloseste metoda incarcarii in trepte; - Diagram incarcare-tasare; - Motivele oricaror abateri fata de cerintele mentionate mai inainte;

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

VII.Prelucrarea rezultatelor
a. Deformaiile absolute (tasarile) s n lungul corpului baretei Pentru o anumit treapt de ncrcare, deformaia si la adncimea zi este: si =s0 +c i unde: s0 - tasarea capului baretei sub o treapt de ncrcare ci - citirea pe microcomparatorul ataat reperului i la aceeai treapt de incarcare Deformaiile si, nregistrate la diferite adncimi pentru aceeai treapt de ncrcare, se reprezint grafic, la o scar convenabil, raportndu-se fa de axul vertical al baretei. Se construieste grafic curba de variatie cu adancimea a tasarilor in lungul baretei b. Deformaiile specific n lungul corpului baretei Deformaia specific i la cota zi se calculeaz cu relaia:

unde: si-1 - este deformaia corpului baretei la adncimea zi-1 si+1 - este deformaia corpului baretei la adncimea zi+1 zi+1 - zi-1 - este distana dintre reperii cobori la adncimile zi-1 i zi+1 Pe baza valorilor i, calculate, se construiete curba de variaie cu adncimea a deformaiei specifice. c. Forta axiala Pi in lungul corpului baretei. Forta axiala Pi la adancimea zi se calculeaza cu expresia : Pi=E*Ab* i Unde : E este modulul de deformatie al betonului din corpul baretei; Ab este aria sectiunii transversal a baretei; i este deformatia specifica la cota zi; Pe baza valorilor Pi calculate se construieste curba de variatie cu adancimeaa fortei axiale P

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

d. Valoarea modulului de deformatie E din corpul baretei se poate determina astfel:

Unde : P0 este incarcarea axiala aplicata pe capul baretei z1 este adancimea primului reper s0 este tasarea capului baretei s1 este deformatia baretei la adancimea z1 In lipsa valorilor E determinate experimental, modulul de deformatie se calculeaza :

Unde : Eb este modulul de deformatie al betonului Ea este modulul de deformatie al armaturii - este procentul de armare Eb, Ea se obin din prescripiile n vigoare pentru calculul elementelor de beton i beton armat n funcie de marca betonului i tipul armturii e. Efortul tangential mobilizat pe suprafata laterala a baretei la adancimea zi se calculeaza cu expresia:

Unde : Pi,Pi+1 sunt fortele axiale la adancimile zi , repectiv zi+1 zi+1-zi este distant intre reperii de la adancimile zi si zi+1 U este perimetrul baretei Pe baza valorilor i calculate se traseaza graficul de variatie cu adancimea a efortului tangential mobilizat pe suprafata laterala Calculele prezentate se repeta in succesiunea aratata pentru fiecare treapta de incarcare, obtinandu-se astfel elementele pentru interpretarile datelor experimentale.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Prelucrarea rezultatelor inregistrate la reperele de adancime sub o incarcare axiale,prin construirea curbelor de variatie cu adancimea .

Determinarea curbelor de transfer. ntr-un sistem de coordonate (s, ) se reprezint valorile deformaiilor baretei, si, la o adncime dat, zi, n corelare cu valorile efortului tangenial i, pentru diferite valori ale ncrcrii P0 aplicat la captul baretei. Se obine astfel o curb care arat mrimea deformaiei necesar a fi atins la adncimea zi pentru a se mobiliza efortul tangenial pe suprafaa lateral a baretei, denumit curb de transfer.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Comparndu-se valoarea maxim a lui max de pe curba de transfer ( ab ) cu valoarea rezistenei la forfecare a pmnturilor la aceeai adncime, f , zi obinut prin ncercri de laborator sau pe teren (bc ) se obin valorile coeficientului de reducere, i:

Determinarea diagramelor de variaie a forei axiale transmis prin suprafaa bazei, Pv i forei axiale transmis prin frecare pe suprafaa lateral, Plat Fora Pv la baza baretei corespunztoare diferitelor trepte de ncrcare P0 se calculeaz: Pv = E *Ab* v Scznd Pv din P0 se obine Plat care reprezint cota-parte din fora total P0 preluat prin frecare pe suprafaa lateral. n sistemul de coordonate (s,P) se construiesc curbele (s,P0), (s,Pv) i (s,Plat)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

P(KN)
0

lat

Tasare,s,(cm)

Curbe de distributie Se construieste cate o curba de distributie(variatia cu adancimea a incarcarii axiale) pentru fiecare incarcare P0 aplicata pe capul pilotului.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

Curba incarcare tasare

Bibliografie: Note de curs Normativ NP123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti