PROCESUL TEHNOLOGIC AL STAIEI DE EPURARE CLUJ NAPOCA

DATE GENERALE
Staia de Epurare a oraului Cluj-Napoca este amplasat pe malul stng al rului Someul Mic n aval de municipiul Cluj-Napoca la distana de 1700 m est de podul din strada Colectivitilor. Staia de epurare a fost dimensionat pentru un debit de 2170 l/s. Apele uzate ajunse n staia de epurare trec printr-o succesiune de construcii i instalaii n scopul curirii i n final ajung n rul Someul Mic care constituie emisarul canalizrii municipiului Cluj-Napoca. Colectorul de acces n Staia de Epurare Acesta s-a considerat pe tronsonul cuprins ntre deversorul existent ,amplasat n apropiere de strada Tractoritilor i Staia de Epurare, avnd o lungime de 1780 m. Colectorul s-a racordat la canalizare prin intermediul unui deversor. Aceast construcie permite deversarea apelor meteorice n timpul ploilor, ctre staia de epurare va pleca numai debitul egal cu 2 x Qmaxim orar . Subtraversarea rului Some se realizeaz prin trei conducte de oel Dn = 1000 mm nglobate ntr-un manon de beton. Adncimea medie a spturii pentru colectorul de acces este cuprinsa ntre 2,5 3 m. Panta general a colectorului este de 0,01%. Colectorul clopot s-a prevzut cu un radier din beton monolit i o bolt prefabricat din beton armat. Colectorul a fost dimensionat pentru debitul corespunztor etapei finale i anume: - 5900 l/s pe poriunea iniial, colector clopot 2800/1770 mm i - 8000 l/s pe poriunea final, colector clopot 3200/2030 mm Se menioneaz c n poriunea final s-a prevzut o seciune mult mai mare deoarece n urgena a II-a pe malul stng al Someului se va executa un colector clopot 2000/1700 mm ce se va racorda n acest colector. La intrarea n staie s-a prevzut un cmin de avarie C.R. 1 n care s-a montat o stavil care blocheaz canalul de avarii. Pocesul tehnologic de epurare al apelor uzate oreneti cuprinde urmtoarele faze: A. EPURAREA MECANIC A APELOR UZATE ORENETI Reinerea corpurilor i suspensiilor grosiere Separarea nisipului i a grsimilor Distribuirea apei prin pompare spre decantoarele primare Msurarea debitului de ap uzat intrat Decantarea primar A. EPURAREA BIOLOGIC A APELOR UZATE ORENETI Denitrificarea, eliminarea compuilor cu carbon i nitrificarea Aerarea apei Decantarea apei aerate Recircularea nmolului activ in bazinele de aerare Evacuarea nmolului activ in exces din sistemul de epurare biologic 1

 Masurarea debitului de apa epurata evacuata in emisar. C. TRATAREA NMOLURILOR Concentrarea gravitaional a nmolului activ n exces i a nmolului primar Pomparea nmolul ngroat n metantancuri Fermentarea i stabilizarea nmolului n metantancuri ngroarea nmolului fermentat Deshidratarea nmolului fermentat -Captarea gazului de fermentare -Valorificarea gazelor de fermentare -Evacuarea i depozitarea nmolului deshidratat A. EPURAREA MECANIC A APELOR UZATE ORENETI Epurarea mecanic are rolul de reinere a corpurilor mari, suspensiilor grosiere, a nisipului, grsimilor i suspensiilor decantabile din apa uzat, prin procedee fizico-mecanice. Reinerea corpurilor i suspensiilor grosier Degrosisarea Degrosisarea se realizeaz pe dou linii, linia 1 fiind cea principal. Pe aceast linie se poate prelua un debit Qmax = 2170 l/s n condiii normale de funcionare (timp uscat), iar n cazul n care aceast linie nu poate prelua tot debitul se introduce i pe linia 2, ambele linii putnd prelua un debit teoretic Qmax = 5000 l/s. I. Linia 1 Pe linia 1 separarea materialelor grosiere se realizeaz cu ajutorul unui grtar rar si a dou grtare dese. Grtarul rar Din camera de intersecie apele uzate intr n zona grtarului rar printr-un canal de alimentare cu adncimea h = 2,40 m i limea l = 2,00 m. Grtarul este de tipul Grtar plan automat integrat cu curire mecanic ADIGRA i are rolul de a reine i ndeprta impuritile grosiere a cror dimensiuni depesc lumina grtarului. Grtarul are distana dintre axe de 3600 mm, laimea de 1900 mm, lumina dintre bare de 100 mm i unghiul de nclinare la 65. La baza grtarului are loc o insuflare cu aer pentru a mpiedica sedimentarea impuritilor. Grtarul rar poate funciona att n regim manual ct i n regim automat. Gratarele dese Dup ieirea din grtarul rar fluxul este distribuit n dou canale, cte unul pentru fiecare grtar des. Grtarele dese poart denumirea de Grtar fin RO1 ROTAMAT HUBER. Rolul acestor grtare este de a separa, compacta i spla rejeciile din ap mai mari dect lumina grtarului (10 mm), dup care sunt transportate n remorc, cu ajutorul creia sunt depozitate n locuri special amenajate. Grtarele dese pot funciona n regim manual i n regim automat. II. Linia 2 Are dou compartimente cu o capacitate de preluare de cca 1000 l/s pentru fiecare. La intrarea n linia de degrosisare, canalul este prevzut cu un grtar rar cu curire manual care reine suspensiile grosiere. Apoi acest canal se bifurc n dou canale prevzute cu grtare dese, cu curire mecanic. Suspensiile reinute de grtarele dese se ndeprteaz mecanic. Grtarele dese pot funciona n regim manual i n regim automat.

Separarea nisipului i a grsimilor

Separarea nisipului se realizeaz pe 2 linii n desnisipatoare cuplate cu separatoare de grsimi. Desnisipatoarele I. Linia 1 nainte de a ajunge la bazinele de desnisipare canalul de alimentare se mparte n dou canale, cte unul pentru fiecare bazin. Rolul acestor bazine este de a decanta nisipul de-a lungul fundului bazinelor i de a separa prin flotaie grsimile din apele reziduale printr-o barbotare puternic cu aer. Bazinele de desnisipare funcioneaz n strns legtur cu bazinele de separare a grsimilor deoarece acestea comunic ntre ele prin grilajele metalice existente ntre bazine sub nivelul apei. Pe cte un bazin de desnisipare cuplat cu separator de grsimi se deplaseaz un pod raclor pe care este amplasat un bra prevzut cu un plug pentru a mpinge nisipul n ba, de unde este pompat n utilajul de deshidratare a nisipului, i cu o lam racloare care colecteaz grsimile i le mpinge ntr-o cuv, de unde sunt pompate n faa grtarului rar. Caracteristicile bazinelor de desnisipare cuplate cu separatoarele de grsimi: volumul util de desnisipare V = 400,3 m3 volumul compartimentului de separare a grsimilor V = 200,74 m3 - bazinul de desnisipare L = 36,35 m l = 2,6 m h = 6,05 m - bazinul separator de grsimi L = 34,85 m l = 2,4 m

Podurile racloare pot funciona att n regim manual ct i n regim automat. II. Linia 2 Linia 2 este format din 3 compartimente. Timpul de trecere al apei este de 60 s la o lungime de 19 m , o lime de 2,55 m i o adncime a apei de 1,5 m. Nisipul se evacueaz cu 3 pompe de nisip montate pe podul raclor, n canalul colector de unde este pompat spre linia nou de degrosisare prin intermediul unei alte pompe de nisip n faa grtarului rar. Distribuia apei prin pompare spre decantoarele primare Staia de pompare ape uzate Pompele de la staia de pompare ape uzate pompeaz apele uzate din bazinul de aspiraie n bazinul de distribuie. Pompele staiei de pompare sunt n numr de 4, 3 n funciune i una de rezerv. Adncimea de pompare este hp = - 4,95 m, pompele intrnd n funciune pe rnd cte una odat cu atingerea fiecrui senzor de nivel, montai pe unul din pereii bazinului la o anumit distan unul de altul. La intrarea n bazinul de distribuie sunt prevzute clapete de sens cu contragreuti situate pe fiecare conduct de refulare. Ulterior una din pompe a fost prevzut cu convertizor de frecven n scopul meninerii constante a debitului evitndu-se astfel opriri i porniri repetate ale pompelor. Pompele de ape uzate sunt marca Flygt model 7061.665 de 870 l/s. Functionarea pompelor se poate face att n regim manual ct i automat. Msurarea debitului de ap uzat intrat Msurarea debitului de ap uzat intrat se realizeaz prin intermediul a doua debitmetre electromagnetice amplasate pe cele 2 conducte prin care sunt alimentate cele 2 linii de decantoare primare. Debitmetrele inregistreaz debitul momentan si contorizeaz volumul de ap intrat.

Decantarea primar

Decantarea primar este faza procesului de epurare n care se ndeprteaz substanele insolubile din apa uzat , care n marea lor majoritate , se prezint sub form de particule floculente, precum i ndeprtarea substanelor uoare care plutesc la suprafaa apei. Prin curgerea apei uzate cu o vitez mic n bazine deschise , numite decantoare, are loc sedimentarea suspensiilor din apa uzat, pe radierul decantoarelor. Prin raclare, substanele sedimentate sunt dirijate n baa de colectare a nmolului. Nmolul este o suspensie concentrat format din substane insolubile i ap. Substanele uoare, care se ridic la suprafaa apei sunt colectate cu ajutorul unei lame racloare, printr-un colector de grsimi amplasat n partea din aval a decantoarelor. Decantoarele primare sunt de tip orizontal longitudinal i sunt grupate pe dou linii. I. Linia 1 Linia 1 are n componen un grup de 4 decantoare primare cu dimensiunile: L = 70 m, l = 8,9 m, h = 2,9 m. Volumul =1806,7 mc/bazin respectiv 7226,8 mc/4 bazine. Aceste decantoare pot prelua un debit de ape uzate menajere de cca. 1200 l/s. Timpul de decantare este de cca. 1,7 ore. Bazinele decantoare sunt alimentate din bazinul de distribuie al pompelor de ape uzate, amplasat n amonte de decantoare, printr-o conduct din oel cu diametrul Dn 1400 mm. nainte de debitmetrul electromagnetic montat pe conduct diametrul acesteia se reduce la Dn 1200 mm. Apa intr ntr-un bazin de distribuie dup care n cte un jgheab aferent fiecrui bazin prin cte 2 guri de alimentare, cu diametrul de 500 mm fiecare. Aceste guri de alimentare s-au prevzut cu vane de perete astfel nct s permit ntreruperea accesului apei n fiecare din cele patru decantoare. Distribuia apei n fiecare decantor se face prin 12 deflectoare cu diametrul de 300 mm. Apa decantat se colecteaz n rigole montate n partea din aval a decantoarelor. Intrarea apei decantate n rigole se face pe ambele pri ale rigolei, trecnd peste lamele deversoare metalice montate pe pereii rigolelor. Lungimea peretelui deversor este de cca 40 m. Lama deversant are rolul de a asigura orizontalitatea peretelui deversor i a ncrcrii uniforme a rigolei pe toat lungimea ei. Din rigol apa decantat este colectat ntr-un canal prevzut cu dou goluri pentru evacuarea apei cu diametrul de 700 mm. Ca i la intrarea apei n decantor aceste dou goluri sunt prevzute cu vane de perete care permit separarea fiecrui decantor pentru reparaii i revizii. Nmolul decantat este raclat cu ajutorul unei lame racloare antrenate de un pod raclor i transportat n baa decantorului amplasat n partea din amonte a acestuia. Podul este o construcie metalic susinut pe roi metalice care ruleaz pe ine. Pe construcia metalic a podului sunt montate o lam racloare, un culegtor de spum, mecanismul de antrenare, mecanismul de coborre-ridicare a lamei racloare i aparatajul electric aferent. Mecanismul de antrenare-rulare se compune din dou electromotoare pentru cursa activ i pasiv, un reductor planetar de construcie special avnd dou intrri, la care se cupleaz cele dou electromotoare amintite, i o ieire unic, o roat dinat Dp = 517 mm care angreneaz cu piciorul reductorului, i axe intermediare, lagre, cuplaje. Culegtorul de spum este acionat de lama racloare prin intermediul unui cablu. Cnd se ridic lama racloare pregtindu-se pentru cursa pasiv se ridic i culegtorul de spum. Nmolul din baa decantorului este evacuat n conducta de nmol de unde este pompat n ngrotoarele de nmol primar. Fiecare decantor este prevzut cu dou conducte de aspiraie. 4

Evacuarea nmolului din cele patru decantoare se face prin intermediul a dou pompe de nmol amplasate n sala de pompare nmol primar linia 1. Pompele sunt marca Flygt model 3816.900 de 50 m3/h. Nmolul poate fi pompat i direct nspre metantancuri printr-o conduct 150 mm. Pentru evacuarea spumei i a eventualelor grsimi care exist n apa uzat s-a prevzut un jgheab de colectare a spumei. Spuma colectat este deversat ntr-un cmin de spum de unde este evacuat n ngrotoarele de nmol primar. Functionarea podului raclor se poate face att n regim automat ct i n regim manual. II. Linia 2 Linia 2 are n componen un grup de 4 decantoare primare cu dimensiunile de: L = 66,7 m, l = 7,8 m, h = 3,5 m. Volumul = 1820,9 mc/bazin respectiv 7283,6 mc/ 4 bazine. Aceste decantoare pot prelua un debit de ape uzate menajere de cca. 1200 l/s. Timpul de decantare este de cca. 1,7 ore. Bazinele decantoare sunt alimentate din bazinul de distribuie al pompelor de ape uzate, amplasat n amonte de decantoare, printr-o conduct de distribuie din oel cu diametrul Dn 1400 mm care se reduce la Dn 1200 mm nainte de debitmetrul electromagnetic, apoi la un diametru Dn 1000 mm. Conductele de alimentare ale fiecrui bazin au un diametru Dn 800 mm, iar la intrarea n bazine diametrul este redus la 600 mm. Apa decantat se colecteaz n rigole existente n partea din aval a decantoarelor. Din rigol apa decantat este colectat n cte dou conducte Dn 600 mm. Ca i la intrarea apei n decantor aceste dou goluri sunt prevzute cu vane care permit separarea fiecrui decantor pentru reparaii i revizii. Nmolul decantat este raclat cu ajutorul unei lame racloare antrenate de un pod raclor i transportat n baa decantorului amplasat n partea din amonte a acestuia. Podul este o construcie metalic susinut pe roi metalice care ruleaz pe ine. Pe construcia metalic a podului sunt montate o lam racloare, mecanismul de antrenare, mecanismul de coborre-ridicare a lamei racloare i aparatajul electric aferent. Pompele sunt marca Flygt model 3085.182 de 36 m3/h. Funcionarea pompelor de nmol se poate realiza att n regim automat ct i manual.

B. EPURAREA BIOLOGIC A APELOR UZATE ORENETI

Epurarea biologic este procesul tehnologic prin care impuritile organice dizolvate i suspensiile coloidale din apele uzate sunt transformate de catre microorganisme biologice n produi de degradare inofensivi (bioxid de carbon, ap, alte produse) i n mas celular nou (biomas). Epurarea biologic este constituit din faza anaerob a procesului, n care are loc reducerea azotailor i azotiilor, sub actiunea microorganismelor anaerobe i din faza aerob a procesului , in care are loc oxidarea compuilor organici i a compusilor cu azot, sub actiunea microorganismelor aerobe. n urma acestui proces rezult o suspensie de masa celular n apa epurat. Masa celular se separ de apa epurat prin decantare.

Denitrificarea, eliminarea compuilor cu carbon i nitrificarea

Denitrificarea, eliminarea compuilor cu carbon i nitrificarea se realizeaz n bazinele de aerare dispuse pe 2 linii. Bazinele de aerare Fiecare bazin este compus din dou compartimente, primul, neaerat, n care are loc denitrificarea compuilor de azot respectiv azotai i azotii i al doilea compartiment n care are loc aerarea nmolului activ i unde se realizeaz eliminarea compuilor cu carbon i nitrificarea. Agitarea este asigurat n primul compartiment de curentul de ap uzat, curentul de nmol recirculat i mai ales de un mixer, iar n al doilea compartiment de ctre curenii ascendeni produi de ridicarea bulelor de aer. Aerarea este pneumatic prin membrane de tip saltea cu pori fini. I. Linia 1 Din decantoarele primare linia 1 apa ajunge n dou aerotancuri prin intermediul unui canal dreptunghiular. Pe acest canal se afl deversorul pentru evacuarea apelor meteorice, care are o lungime de 5 m. Deversorul este construit din elemente prefabricate demontabile, care permit nalarea sau coborrea treptei deversorului, n funcie de necesitile tehnologice. Epurarea n treapta biologic se face n bazinele de aerare cu nmol activ. Compartimentele de denitrificare au urmtoarele dimensiuni: 2 bazine care comunic n partea inferioar 13,9 x 14,1 x 3,5 = 686 m3 1 bazin separat 14 x 14,9 x 4,4 = 917,8 m3 Volum total = 686 x 2 + 917,8 = 2289,8 m3 Compartimentele de aerare au urmtoarele dimensiuni: 2 bazine care comunic n partea inferioar 69,5 x 14,1 x 3,5 = 3429,8 m3 1 bazin separat 66,8 x 14,9 x 4,4 = 4379,4 m3 Volum total = 3429,8 x 2 + 4379,4 = 11239 m3 II. Linia 2 Linia 2 este format dintr-un grup de 3 aerotancuri. Apa epurat mecanic n decantoarele primare intr n aerotancuri printr-un canal deschis pe care este amplasat un deversor pentru evacuarea apelor n cazul n care se depete debitul ce poate fi preluat de acestea. Alimentarea aeratoarelor se face dintr-un canal de distribuie din care pornete cte o conduct cu diametrul Dn 500 mm ce intr n fiecare aerotanc. 6

Compartimentele de denitrificare au urmtoarele dimensiuni: 3 bazine cu form aparte 16,6 x 16,7 x 4,3 = 1192 m3 - 16,6 x 2 x 2 = 1125,6 m3 Volum total = 1125,6 x 3 = 3376,8 m3 Compartimentele de aerare au urmtoarele dimensiuni: 3 bazine cu form aparte 65,4 x 16,7 x 4,3 = 4696,4 m3 - 65,4 x 2 x 2 = 4434,8 m3 Volum total = 4434,8 x 3 = 13304,4 m3 n bazinele de aerare trebuie mentinut o anumit concentraie de nmol activ, necesar realizrii proceselor biologice. Aceast concentraie este funcie de debitul de ap uzat i incrcarea organic a acesteia. n urma desfurrii procesului de epurare biologic , are loc o cretere a masei celulare (nmol activ). n vederea meninerii concentraiei optime de nmol activ in bazinele de aerare are loc recircularea nmolului activ, separat n decantoarele secundare. Nmolul activ in exces fa de cantitatea necesar desfurri proceselor biochimice din bazinele de aerare , se evacueaz din sistemul de epurare biologic.

Aerarea apei
Aerarea apei este realizat prin intermediul a 6 suflante, repartizate pe cele 2 linii de aerare. I. Linia 1 Aerarea apei este asigurat de un grup de 3 suflante: 2 active i una de rezerv: Suflanta B 1.1, tip GM 60 S cu convertizor de frecven, de 3550 m3/h Suflanta B 1.2, tip GM 60 S cu dou trepte de funcionare, de 3550/1600 m3/h Suflanta B 3.0 (rezerv), tip GM 130L cu dou trepte de funcionare, de 7770/3500 m3/h. II. Linia 2 Aerarea nmolului activ este realizat cu un grup de 3 suflante, care n plus aereaz i bazinul 2 din linia 1, cu urmtoarele caracteristici: Suflanta B 2.1, tip GM 20 S cu convertizor de frecven, de 5755 m3/h Suflanta B 2.2, tip GM 20 S cu dou trepte de funcionare, de 5270/2356 m3/h Suflanta B 2.3, tip GM 20 S cu o singur treapt de funcionare, de 5755 m3/h. Funcionarea suflantelor i a mixerelor se poate face att n regim automat ct i manual.

Decantarea apei aerate

Separarea nmolului activ de apa epurat are loc n treapta de decantare secundar. n decantoarele secundare are loc sedimentarea particulelor floculente (masa celular legat de substanele minerale sau organice nedegradate insolubile). Decantoarele secundare I. Linia 1 Din aerotancuri apa ajunge la decantoarele secundare pe dou canale dreptunghiulare. Pe aceste canale este montat cte un stvilar tip Sibiu B x H = 0,56 x 0,75 m, care sunt destinate nchiderii canalului. Din canalul dreptunghiular apa ajunge n canalul de distribuie de unde apa intr n cele patru decantoare secundare de dimensiuni L = 59,3 m, l = 9,9 m, H = 3,9 m, prin cte un gol cu 700 mm lsat n peretele fiecrui decantor. Volum total = 9158,4 mc/ 4 bazine. Aceste goluri s-au prevzut cu vane de perete astfel nct s permit ntreruperea accesului apei n oricare din cele patru decantoare. Apa decantat se colecteaz n rigole montate n prile laterale i n aval ale fiecrui decantor. Intrarea apei decantate n rigole se face prin trecerea apei peste pereii deversori 7

prevzui cu lame deversante metalice. Lungimea peretelui deversor este de cca. 100 m permind trecerea unui debit de ap redus peste peretele deversor, fapt care impiedic antrenarea suspensiilor existente n ap. Lama deversant are rolul de a asigura orizontalitatea peretelui deversor i o ncrcare uniform a rigolei pe toat lungimea ei. Din rigol apa este colectat ntr-un canal prevzut cu cte un gol de ieire a apei la fiecare decantor cu diametrul 700 mm ca i la intrarea apei n decantor. Aceste goluri sunt prevzute cu vane de perete care permit izolarea fiecrui decantor pentru revizii i reparaii. Nmolul care se depune n decantoare este colectat cu ajutorul unei lame racloare antrenate de un pod raclor. Nmolul se strnge n rigola aflat n mijlocul decantorului de unde este evacuat cu ajutorul pompelor de nmol amplasate pe podul raclor i recirculat n aerotancuri sau, n cazul nmolului n exces, pompat n ngrotoarele de nmol primar. Podul raclor este o construcie metalic susinut pe roi metalice care ruleaz pe ine. Un pod raclor cuprinde dou decantoare situate alturat. Pe construcia metalic sunt dou lame racloare, dou pompe de nmol, mecanismul de antrenare i aparatajul electric aferent. Mecanismul de antrenare se compune dintr-un electromotor, un reductor, o roat dinat cu D = 650 mm, axe intermediare, cuplaje. Pe axele intermediare sunt montate dou tuburi strunjite 210 mm pe care se nfoar cablul de traciune. Astfel se realizeaz o traciune tip troliu. Apa decantat este deversat ntr-un canal i evacuat n emisar. Timpul de parcurgere a decantoarelor secundare la un debit pe linia 1 de 1200 l/s este de cca. 2 ore. Funcionarea podurilor secundare se poate face att n regim manual ct i n regim automat. II. Linia 2 Linia 2 este compus din dou decantoare secundare, fiecare fiind compartimentate n cte dou bazine. Din aerotancuri apa epurat biologic iese pe dou conducte cu diametrul Dn 1000 mm i intr ntr-o conduct cu diametrul Dn 1200 mm, alimentarea bazinelor facndu-se prin patru conducte cu diametrul Dn 800 mm cte una pentru fiecare bazin. Din conductele cu diametrul Dn 800 mm apa epurat biologic intr ntr-un canal de distribuie, iar din acesta ajunge n bazine prin cte 20 de deflectoare cu diametrul Dn 250 mm (20 buci pe fiecare bazin). Pe fiecare decantor secundar este amplasat un pod raclor care funcioneaz longitudinal paralel cu bazinul pe trei ine i este actionat de un lan prin dou dispozitive. Dimensiunile bazinelor: L= 58,6 m; l=10,1 m; H=3,6 m Volumul = 58,6 x 10,1 x 3,6 = 2130,7 m3 Volum total = 8522,8 m3/4 bazine. Funcionarea podurilor secundare se poate face att n regim manual ct i n regim automat.

Recircularea nmolului activ in bazinele de aerare

I. Linia 1 Aspirarea nmolului activ decantat se face cu ajutorul a cte 2 pompe amplasate pe fiecare pod, marca Flygt model 3201.180, de 870 m3/h. II. Linia 2 Aspirarea nmolului activ decantat se face cu ajutorul a cte 4 pompe amplasate pe fiecare pod, marca Flygt model 3170.180, de 540 m3/h. Nmolul este refulat n jgheaburi amplasate n paralel cu lungimea bazinelor de unde este colectat ntr-o conduct de transport din oel, cu diametre cuprinse ntre 600 mm i 1000 mm, de unde ajunge n aerotancuri. Pe conductele de nmol recirculat sunt montate cte un debitmetru electromagnetic pentru fiecare linie. 8

 Evacuarea nmolului activ in exces din sistemul de epurare biologic

Pentru meninerea unei concentraii corespunztoare de nmol activ in bazinul de aerare, nmolul activ format in exces se evacueaz din sistemul de aerare. Nmolul n exces de pe linia 1 este trimis gravitaional n ngrotoarele de nmol primar, iar nmolul n exces de pe linia 2 este deversat n ngrotoarele de nmol primar prin intermediul staiei de pompare a nmolului n exces, amplasat n amonte de aerotancuri.

Masurarea debitului de apa epurata evacuata in emisar

Apa epurat este evacuat n emisar printr-o conduct, pe care este montat un debitmetru electromagnetic. Debitmetrul nregistreaz debitul momentan si contorizeaz volumul de ap evacuat.

C. TRATAREA NMOLURILOR
Concentrarea gravitaional a nmolului activ n exces i a nmolului primar
Nmolul biologic n exces provenit din decantoarele secundare ct si cel primar provenit din decantoarele primare, nainte de introducere n procesul de fermentare, este trecut prin dou concentaratoare de nmol care au rolul de a reduce umiditatea acestuia de la apox. 99,2% la 9896. 5%. ngrotoarele de nmol Pentru ngroarea nmolului primar i a nmolului activ n exces s-au prevzut dou decantoare radiale cu pod raclor care au urmtoarele dimensiuni: D = 20 m, Hperiferic = 3,4 m, Hcentru = 4,2 m. Raclorul pentru ngrotorul de nmol are rolul de a transporta nmolul depus pe radierul bazinului, de la periferie ctre baa inelar. n acest sens nmolul de la decantoarele primare ct i nmolul n exces de la decantoarele secundare se introduc n bazin pe o conduct care are i rol de susinere a pasarelei i se distribuie n bazin n zona central prin intermediul ecranului la corpul central. Nmolul ngroat depus pe fundul bazinului datorit rotirii raclorului este transportat de pe o lam pe alta pn la baa inelar, iar de aici este evacuat prin pompare spre metantancuri. Concomitent are loc i raclarea spumei de la suprafaa bazinului, de la centru spre periferie, la o rotaie complet, cu ajutorul unui bra articulat n jgheabul colector de spum, iar de aici este condus n fluxul tehnologic al staiei.

Pomparea nmolul ngroat n metantancuri

Pomparea nmolului n metantancuri se face cu dou pompe, din care una de rezerv, amplasate n sala de pompare nmol proaspt ngroat situat ntre cele dou ngrotoare. Pompele de nmol sunt marca Flygt model 3201.180, de 146 m3/h. Funcionarea pompelor staiei de pompare nmol primar i a podului raclor se poate face att n regim automat ct i manual.

 Fermentarea i stabilizarea nmolului n metantancuri

Prin fermentarea anaerob are loc degradarea biologic a substanelor organice insolubile, sub aciunea unor ansamblu de populaii bacteriene. Acestea in anumite condiii de mediu , descompun materiile organice complexe din nmol, prin procese de oxido-reducere biochimic in substane minerale i un amestec de gaze, numit biogaz, format din: CH 4; CO; CO2, H2. Metantancurile Pentru fermentarea nmolului evacuat din ngrotoarele de nmol primar s-au prevzut dou metantancuri (un al treilea metantanc este n construcie) cu o capacitate de 4000 m3 fiecare, executate din beton armat. Nmolul este pompat nspre camera de manevr a metantancurilor prin intermediul a dou pompe de nmol existente n camera de pompare nmol primar, una n funciune i una de rezerv. Nmolul care intr n metantancuri se amestec cu nmolul recirculat din metantancuri, dup care trece prin schimbtoarele de cldur. Temperatura optim de fermentare a nmolului este cuprins ntre 32-37 C. Timpul de fermentare este de 15-20 zile. Instalaia din camera de manevr este astfel proiectat nct s permit introducerea nmolului n metantancuri, recircularea lui i evacuarea nmolului fermentat spre ngrotoarele de nmol fermentat. Recircularea nmolului se face pentru uniformizarea temperaturii i omogenizarea nmolului. Pentru aceast operaie este prevzut un grup de 3 pompe marca Seepex tip BN 130, de 115 m3/h. Pe masur ce se introduce nmol proaspt, prin intermediul conductei de preaplin a fiecrui metantanc se evacueaz aceeai cantitate de nmol fermentat. Nmolul curge gravitaional spre ngrotoarele de nmol fermentat sau direct spre paturile de uscare a nmolului. Formarea crustei la partea superioar a metantancurilor este mpiedicat i prin utilizarea a dou mixere amplasate la partea superioar a fiecrui metantanc. Pentru nclzirea nmolului s-au prevzut 3 schimbtoare de cldur n contracurent tip eav n eav cu o putere de 500 kW. Toate conductele care deservesc metantancurile sunt din oel bituminat la interior. Biogazul rezultat din procesul de fermentare a nmolului se va utiliza n centrala termic i n staia de conversie a biogazului, pentru producerea de energie termic, respectiv de energie electric. Surplusul de biogaz se va stoca n dou gazometre cu o capacitate de 1000 m3 fiecare. Funcionarea pompelor i a sprgtoarelor de crust se poate realiza att n regim automat ct i manual.

ngroarea nmolului fermentat

Pentru ngroarea nmolului fermentat evacuat din metantancuri s-au prevzut dou decantoare radiale cu raclor care au urmtoarele dimensiuni: D = 20 m, Hperiferic = 3,4 m, Hcentru = 4,2 m. Staia de pompare nmol fermentat ngroat este prevzut cu un macerator i dou pompe volumetrice care pompeaz nmolul n conducta de polietilen Dn 150 mm spre staia de deshidratare. n caz de defeciune a centrifugelor nmolul se poate trimite i spre paturile de nmol. 10

Maceratorul este marca Seepex de 40 m3/h. Cele dou pompe volumetrice sunt marca Seepex BN 52 de 40 m3/h. Funcionarea pompelor din staia de pompare nmol ngroat fermentat se poate face att n regim automat ct i manual.

Deshidratarea nmolului fermentat

Deshidratarea mecanic a nmolului fermentat Staia de Epurare este dotat cu dou centrifuge decantoare Flottweg pentru deshidratarea nmolului : - tip 53-4/454, principal, cu o capacitate de prelucrare de 40 m3/h i viteza maxim de rotaie de 3250 rotaii/min - tip Z 4 E-4/454, de rezerv, cu o capacitate de prelucrare de 20 m3/h i viteza maxim de rotaie de 4200 rotaii/min Deshidratarea nmolului se face prin adaos de polielectrolit cationic sub form de soluie la nmolul ce urmeaz s fie deshidratat, nainte de intrarea acestuia n centrifug. Instalaie de preparare polielectrolit, este compus din: - o cuv pentru stocarea polielectrolitului pulbere, echipat cu un melc pentru dozarea acestuia; - o cuv conic n care se realizeaz amestecul ap-polimer - o cuv pentru omogenizarea soluiei de polielectrolit formate, echipat cu un amestector tip elice i prevzut cu doi senzori de nivel (minim i maxim); - instalaie pentru dozarea apei de dizolvare polielectrolit, compus din electroventil i supap de presiune reglabil. nainte de pornirea centrifugele decantoare se verific: alimentarea cu nmol, alimentarea cu polielectrolit, circuitul apei de rcire i de splare, existena unei presiuni de minim 3 bari n instalaia de ap pentru prepararea polielectrolitului i cantitatea de polielectrolit din rezervorul de dozare. Pornirea se face cu un debit de nmol redus la jumtate din capacitatea maxim de prelucrare a centrifugei i cu un debit corespunztor de polielectrolit, dup care se mrete alimentarea pn la atingerea debitului maxim ntr-un interval de 10-20 minute. n timpul funcionrii se urmrete umiditatea nmolului deshidratat i nivelul de ncrcare cu particule solide a apei de rejecie. Ajustarea calitii nmolului deshidratat i a apei de rejecie se face prin realizrea unui dozaj optim de polielectrolit n raport cu cantitatea de nmol prelucrat. Ajustarea umiditii nmolului se poate face i prin modificarea vitezei difereniale a bolului i anume cu ct se dorete o umiditate mai redus a nmolului cu att trebuie micorat viteza diferenial. Cu ct este mai mare cantitatea de solide n nmolul de alimentare cu att este necesar o vitez diferenial mai mare. Modificarea vitezei difereniale se face prin operarea controlului analog al pompei hidraulice i a supapei de reglare a debitului n melc. Funcionarea centrifugelor se poate face att n regim manual ct i automat. Deshidratarea natural a nmolurilor fermentate pe platforme de uscare Staia de epurare este prevzut cu 13 platforme de uscare a nmolului cu dimensiunile de: L = 100 m, l = 20 m. Platformele de uscare sunt prevzute cu 2 drenuri longitudinale de cca. 80 m lungime. Ele sunt folosite n caz de scoatere din funciune a instalaiei de centrifugare a nmolului. Pentru a ajunge pe platforme nmolul circul pe o conduct de by-pass cu diametrul Dn 200 mm care ocolete instalaia de deshidratare. Alimentarea se face prin partea frontal a paturilor pe cte 2 conducte de 150 mm. Grosimea stratului de nmol nu trebuie s depeasc 0,5 m pentru a se putea face eliminarea natural a apei de nmol. Apa de nmol colectat prin drenuri ajunge ntr-un canal colector care se vars n staia de pompare a apelor de nmol 11

 Captarea gazului de fermentare

Excesul de biogaz rezultat din fermentarea nmolului este stocat n 2 gazometre cu o capacitate de 1000 m3. Cuva gazometrului este executat din beton armat. Clopotul a fost executat din profile metalice U i tabl de 8 mm n cazul gazometrului nr. 2 i de 4 mm n cazul gazometrului nr. 1. Clopotele sunt izolate anticoroziv att la interior ct i la exterior. Gazometrele sunt prevzute cu supape de siguran pentru prevenirea ridicrii clopotului peste cota maxim admis. n caz de blocare a clopotului sau a obturrii conductei de biogaz, gazul este evacuat n atmosfer prin supapa hidraulic aflat pe metantancuri. Pentru ca excesul de biogaz s nu fie evacuat direct n atmosfer, instalaia de biogaz este prevzut cu o tor de gaz. La atingerea presiunii maxime n instalaie tora de gaz se aprinde automat ducnd la reducerea presiunii. La ieirea din metantancuri, pe conductele de biogaz sunt amplasate separatoare de spum i de materiale grosiere, separatoare de condens i odorizoare. Conducta de biogaz are un diametru 200 mm i o pant i = 0,5 % spre cminul gazometrului. Cuva gazometrului se umple cu apa potabil printr-o conduct de oel 50 mm. n caz de avarii, apa este golit la staia de pompare ape de nmol printr-o conduct de oel Dn = 150mm.

Valorificarea gazelor de fermentare

Producia de biogaz se transform n curent electric cu ajutorul unui motor de tip Diesel, adaptat pentru a funciona pe biogaz cu o concentraie minim de 40 % metan, fabricat de firma elveian DIMAG Energie AG i este de tipul DITOM TBG 616 V16K GA-15. Motorul cu biogaz este de tip cu aprindere prin scnteie. Aezarea cilindrilor este de tip 16 n V, la o nclinaie de 60. Pentru admisie i evacuare productorul a ales soluia utilizrii a cte 4 supape pe cilindru, dou pentru admisie i dou pentru evacuare. Acestea sunt acionate prin intermediul unui singur ax cu came. Alimentarea cu combustibil a motorului este de tip turbo, o parte din presiunea dat de gazele arse fiind utilizat la antrenarea turbinei. nainte de introducerea combustibilului n galeria de admisie, acesta este rcit prin intermediul unui schimbtor de cldur ce utilizeaz apa ca agent de rcire. Acest tip de alimentare cu combustibil este asemntor cu sistemul turbo intercooler utilizat la unele motoare diesel. Amestecul de aer i gaz are loc n amestectorul de gaze de tip Venturi. Avantajul utilizrii unui asemenea sistem este c raportul cantitativ dintre gaz i aer rmne acelai chiar dac exist schimbri majore de flux. Lubrefierea motorului se face prin intermediul unei pompe mecanice cu reductor ce asigur alimentarea motorului cu cantitatea de ulei necesar. Presiunea de ulei este reglat de o supap de control a presiunii. Rcirea motorului este alctuit dintr-un circuit primar de rcire a apei ce trece prin motor, rcirea acestui circuit se face prin intermediul a inc dou circuite. Primul preia cldura degajat de circuitul primar de rcire prin intermediul unui schimbtor de cldur, iar agentul termic nclzit este rcit n unitatea de rcire exterioar. Cel de al doilea sistem preia cldura degajat de agentul primar de rcire prin intermediul unui schimbtor de cldur i nclzete agentul termic secundar care prin intermediul unei reele de conducte ajunge n sistemul de nclzire central a staiei. O alt surs de energie termic este dat de gazele arse rezultate din funcionarea motorului. Pentru valorificarea acestei surse, pe conducta de evacuare a gazelor arse s-a amplasat un al treilea schimbtor de cldur ce preia cldura degajat de acestea. Astfel exist dublul avantaj de a nu evacua n atmosfer gazele la o temperatur de peste 450 C i totodat utilizarea apei nclzite n circuitul de nclzire central. Gazele arse sunt evacuate n atmosfer la o temperatur de cca. 110 C. 12

Generatorul electric poate produce n regim de funcionare la capacitate maxim cca. 620 kW energie electric. Energia termic produs de motor este de cca. 900 kW. Consumul maxim de biogaz este de 5 m3/min. Atunci cnd este nevoie de energie termic n circuitul de nclzire central, se deschid vanele de pe conductele de tur i retur care fac legtura cu sistemul de nclzire central. Acest sistem fiind preferenial n sistemul de rcire al motorului, automat se nchide electrovana unitii de rcire extern a motorului i toat cldura generat de motor este transferat sistemului de nclzire a apei pentru nclzire. n cazul n care nu avem nevoie de energie termic pentru nclzire se obtureaz traseul apei de nclzire prin nchiderea vanelor de pe conductele de tur i de retur ale sistemului de nclzire a apei. Rcirea motorului se va face prin intermediul unitii exterioare de rcire.

Evacuarea i depozitarea nmolului deshidratat

Namolul deshidratat de la platformele de deshidratare si de la instalatia de deshidratare mecanica este transportat cu ajutorul autobasculantelor, la depozitul de deeuri menajere a oraului Cluj-Napoca.

13

SCHEMA F LUXULUI APEI U ZATE , NMOLULUI I B IOGAZULUI

Gazometre Biogaz ngrotoare de nmol fermentat Metantancuri Nmol fermentat Nmol fermentat ngroat Biogaz Conversie biogaz

Energie electric i termic

Deshidratare nmol fermentat Platforme de uscare

Nmol deshidratat

Nmol primar ngroat Staie de pompare Decantoare primare

Nmol activ recirculat Bazin de aerare Decantoare secundare By-pass Aer

DN

Desnisipator Separator grsimi Grtare

Turbo suflante

Ap epurat

Nmol activ n exces Intrare ap uzat ngrotoare nmol primar i exces

Emisar

Legend: ap nmol biogaz aer DN = denitrificare (zon anox)

C.A.S.S.A. administreaza retelele publice de alimentare cu apa si de canalizare. 14

1. RETEAUA PUBLICA de alimentare cu apa sau de canalizare cuprinde reteaua de conducte, armaturi si constructii anexe care asigura distributia apei potabile, respectiv preluarea, evacuarea si transportul apelor de canalizare la sau de la doi ori mai multi utilizatori independenti, respectiv de la doua sau mai multe persoane fizice ce locuiesc in case individuale ori de la doua sau mai multe persoane juridice ce administreaza cate un singur condominiu. Prin condominiu se intelege un bloc de locuinte sau imobil cu mai multe apartamente, respectiv ? o proprietate imobiliara din care unele parti sunt proprietati individuale, reprezentate din apartamente sau spatii cu alta destinatie decat cea de locuinta, iar restul, proprietate comuna indiviza. Prin asimilare, poate fi definit condominiu si un tronson, cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna ?. NU constituie retele publice : retelele de distributie aferente unei singure cladiri de locuit; retelele de distributie aferente unei incinte proprietate privata pe care se afla mai multe locuinte (cladiri) despartite de zone verzi si alei interioare private; retelele de distributie aferente unei platforme industriale. 2. DELIMITAREA dintre retelele publice de apa-canal, administrate de C.A.S.S.A., si portiunile care sunt in proprietatea (in cazul Asociatiilor de Proprietari), respectiv administrarea (in cazul Asociatiilor de Locatari) condominiilor, si a caror reparare-intretinere cade exclusiv in sarcina respectivelor Asociatii, are loc la nivelul bransamentului. Bransamentul este partea din reteaua publica de distributie a apei care asigura legatura intre reteaua publica si reteaua interioara a unei incinte sau cladiri. Bransamentul, pana la contor, inclusiv caminul de bransament si contorul, apartin retelei publice. Ca parte a bransamentului, contorul de bransament este aparatul de masurare a volumului de apa potabila consumat de utilizator, care se monteaza la limita proprietatii utilizatorului, fiind ultima componenta a retelei publice , in sensul de curgere a apei potabile. 3. UTILIZATOR este definita orice persoana fizica sau juridica proprietara sau cu imputernicire de proprietar al unui imobil avand bransament propriu de apa potabila sau racord propriu de canalizare si care beneficiaza, pe baza de contract, de serviciile operatorului. In consecinta, in cazul AP/L, ?utilizatorul? C.A.S.S.A. este Asociatia in ansamblu, reprezentata prin presedinte sau administrator, si nu consumatorii finali din apartamentele blocului. Incepand cu vana (robinetul) de dupa contorul de bransament, in sensul de curgere al apei, incepe portiunea de instalatii care apartine AP/L, definite drept instalatii (retele) interioare.

15

4. INSTALATIILE INTERIOARE de apa potabila sunt totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau administrarea utilizatorului, amplasate dupa contorul de bransament, in sensul de curgere a apei.

Punct de delimitare a instalatiilor de alimentare cu apa dintre operator si utilizator - locul in care instalatiile aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului se racordeaza la instalatiile aflate in proprietatea sau in administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii. b). Preluarea apelor uzate (canalizarea) In mod similar cu retelele de alimentare cu apa, avem o serie de definitii care delimiteaza atributiile C.A.S.S.A. de cele ale AP/L si in privinta retelelor de canalizare. 5. RETEAUA PUBLICA DE CANALIZARE a fost definita odata cu reteaua publica de alimentare cu apa. Partile componente ale unei retele publice de canalizare sunt amplasate de regula pe domeniul public; in cazurile in care conditiile tehnico-economice sunt avantajoase, reteaua publica de canalizare poate fi amplasata, cu acordul proprietarului, si pe terenuri private. 6. DELIMITAREA retelelor publice de canalizare (administrate de C.A.S.S.A. ) de portiunile ce apartin AP/L, are loc la nivelul caminului de racord , care este prima componenta a retelei publice, in sensul de curgere a apei uzate. In interiorul caminului de racord se afla racordul propriu-zis, care este partea din reteaua publica de canalizare care asigura legatura dintre utilizator si canalizarea publica. Racordul de la 16

camin spre retea, inclusiv caminul de racord, apartin retelei publice de canalizare, indiferent de modul de finantare a realizarii acestuia. 7. INSTALATIILE INTERIOARE DE CANALIZARE reprezinta totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului, care asigura preluarea si transportul apei uzate de la instalatiile de utilizare a apei pana la caminul de racord din reteaua publica. ATENTIE! Conform Art.10 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea oi sanc?ionarea contraven? iilor la normele legale de igiena oi sanatate publica, constituie contraven?ie oi se sanc?ioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei neracordarea instalatiei de canalizare interioara a locuintelor de catre proprietarii acestora la reteaua publica de canalizare, acolo unde exista retea, sau neasigurarea colectarii apelor uzate fecaloid-menajere instalatii proprii.

17

8. CALITATEA APEI
C.A.S.S.A. a investit in ultimii ani in reabilitarea, modernizarea si extinderea retelelor de apa si de canalizare, mai mult de 120 Milioane USD (echivalentul a mai mult de patru mii de miliarde lei ! ), destinate in final asigurarii unei calitati a apei la parametrii europeni pentru comunitatea pe care o deservim si a unui impact minim asupra mediului inconjurator. In sistemul zonal Cluj, ca rezultat al investitiilor facute, in special din fonduri comunitare, procesul tehnologic de tratare a apei si in mod particular metodele de monitorizare si analiza a apei potabile distribuite de C.A.S.S.A. precum si echipamentele de laborator folosite sunt conforme standardelor romanesti si ale Uniunii Europene. Dealtfel una din pre-conditiile importante luate in considerare de Uniunea Europeana in vederea acordarii finantarilor catre C.A.S.S.A. a fost tocmai calitatea apei. C.A.S.S.A. preleveaza zilnic apa, in scopul analizei calitatii, din cca. 35 de puncte din intreg sistemul de distributie, iar la Statia de Tratare a apei Gilau, probele sunt prelevate din ora in ora, zi si noapte, sapte zile pe saptamana. Apa este analizata atat din punctul de vedere al parametrilor fizico-chimici cat si al celor bacteriologici. Conform prevederilor legale, analizele efectuate regulat de Regie prin laboratoarele proprii, sunt dublate de cele ale organismelor de sanatate publica abilitate (Directia de Sanatate Publica Cluj etc). NU ne putem permite sa facem greseli privind un aspect atat de important cum este sanatatea a aproape jumatate de milion de oameni - copii, femei, barbati - cat numara populatia deservita azi de noi!! La Cluj, C.A.S.S.A. publica in presa de ani, in fiecare saptamana (in anul 2004, in fiecare zi de joi a ziarului ?Monitorul de Cluj?), un buletin de calitate a apei, continand atat limitele legale pentru principalii parametrii de calitate ai apei potabile, cat si valorile rezultate din analiza probelor de apa distrinuita clujenilor. De asemenea, clientii C.A.S.S.A. , populatia si reprezentantii populatiei in general, pot obtine zilnic de Luni pana Vineri, intre orele 08,00 - 09,00, informatii despre calitatea apei produse si distribuite in sistemul zonal administrat de Regie, la telefon: 591.444 interior 110. Trebuie reamintit insa, conform Art. 6 (2) din Legea Nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, ca daca valorile parametrilor de calitate a apei la robinetul utilizatorului , nu se incadreaza in valorile stabilite prin respectivul act normativ datorita sistemului de distributie interioara sau a modului de intretinere a acestuia, se considera ca obligatiile ce revin distribuitorului (C.A.S.S.A.) au fost indeplinite.

18

In tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ valorile pentru cativa din principalii parametri de calitate ai apei, dupa cum sunt stipulati in Anexa 1 la Legea nr.458/2002, in Noua Directiva a Apei nr. 98/83 din 1998 a Comisiei Europene privind calitatea apei destinata consumului uman, si valorile medii anuale din sistemul zonal Cluj:

Parametru (Unitate de masura)

Admis prin Legea 458/2002

Directiva 98/83 din 1998 a Comisiei Europene,

Valori medii 2003 Sistem CASSA Cluj

< sau = 1 Turbiditate (NTU) (surse de suprafata) < sau = 1 0,80

Cloruri (mg/l) Plumb (?/l) Azotati (mg/l)

250 25 50

250 25 50

4,48 3,55 1,51

Coliformi totali (nr/100ml)

In zonele din judetul Cluj si Salaj, nou preluate in sistem incepind cu 1 Iulie 2006, investitiile in modernizarea infrastructurii au fost practic inexistente. Inceputul a fost facut cu Programul SAMTID. Pentru alinierea parametrilor de calitate - mediu din intreaga arie deservita de Companie la Directivele Europene, CASSA a evaluat necesarul de fonduri la peste 400 MILIOANE EURO, pe care intentioneaza sa le acceseze din Fondurile Structurale si de Coeziune, incepind cu 2008. Pe de alta parte, si calitatea retelelor interioare (care nu tin de administrarea CASSA) este importanta pentru calitatea apei. Conform Art.23, B, b) din HG nr. 400/ 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, Asociatia are obligatia ? sa intretina in bune conditii spatiile si instalatiile comune din interiorul si din exteriorul condominiului - casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, fatade, poduri, acoperisuri, scari exterioare, ascensor, hidrofor , instalatii de alimentare cu apa, de canalizare , (?) si sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta si de functionalitate a condominiului ?. 19

C.A.S.S.A. nu este responsabila pentru deteriorarea, la nivelul robinetului utilizatorului, a calitatii apei furnizate la nivelul bransamentului, urmare a neindeplinirii de catre utilizator a obligatiilor legale privitoare la intretinerea instalatiilor interioare de distributie a apei. Retelele interioare de multe ori vechi sau din materiale depasite, in special daca nici nu sunt intretinute/reparate/schimbate, nu vor face decat sa altereze proprietatile apei care este livrata la intrarea in condominiu. C.A.S.S.A. este obligata sa livreze apa potabila la parametrii stabiliti prin lege, Asociatiei de Proprietari/Locatari , adica la bransamentul condominiului (blocului). Orice lucrare efectuata de dumneavoastra pe retelele interioare (montare de contoare de apartament, microcentrale etc.) care are loc cu oprirea apei, va fi urmata inerent de aparitia, pentru un timp, a unei ape care poate fi tulbure sau colorata din cauza starii precare a retelelor interioare, si care turbulenta sau culoare nu este din vina C.A.S.S.A.. In toate cazurile in care dumneavoastra veti face Regiei sesizari privind calitatea apei, vom interveni prompt pentru a preleva si analiza probe de apa atat de la nivelul bransamentului ce deserveste condominiul cat si de la robinetele din apartament. In ultimii doi ani insa, in toate cele patru cazuri de acest gen semnalate, s-a dovedit ca apa livrata de C.A.S.S.A. populatiei a corespuns parametrilor legali si ca aspectul tulbure sau colorat al apei de la robinet care a fost reclamat, s-a datorat exclusiv unor probleme pe retelele interioare, de a caror intretinere repetam - este responsabila Asociatia

9. PIERDERI DE APA
Pierderile pe retelele publice Ocazional au loc avarii pe retelele publice de alimentare cu apa (administrate de C.A.S.S.A.). Pana la remedierea acestor avarii, uneori se produce scurgerea unor cantitati de apa. Utilizatorii nu platesc pe factura aceste cantitati de apa, devreme ce ele au loc pe retelele publice si deci, nu trec prin contorul de bransament aferent fiecarui condominiu. Pierderile pe retelele/instalatiile sanitare interioare Cauze ce genereaza pierderi de apa Pierderile de apa pe retelele interioare , uneori insemnate, sunt cele care, de cele mai multe ori, reprezinta cauza diferentelor dintre suma contoarelor individuale si contorul C.A.S.S.A., cel pe baza caruia se factureaza consumul AP/L . Daca apa nu este risipita si toate instalatiile sunt etanse, o persoana consuma teoretic, in medie cca. 6,3 metri cubi apa rece /luna . Dupa generalizarea contorizarii la nivel de apartament, acest consum specific poate fi chiar mai mic, in jur la 4,5 mc/pers/luna. Pierderile mentionate pot fi uneori considerabile, depasind, in unele cazuri cu mult chiar, consumul teoretic normal pentru o persoana. Cateva exemple:

Un singur robinet ne-etans sau un vas WC care scapa o singura picatura pe secunda, vor duce la o pierdere de apa de 0,5 mc/luna ; Un singur robinet sau vas WC care scapa 30 de picaturi in 10 secunde , vor duce deja la o pierdere lunara de 2,23 mc apa!; 20

In fine, daca firul de apa care se scurge datorita unui singur robinet sau vas WC defecte este de 3 mm grosime , pierderea lunara poate depasi 26,2 mc !!, mai mult decat echivalentul consumului teoretic normal de apa a PATRU persoane timp de o luna .

Daca luam cazul unui condominiu (bloc) cu o medie de 40 de apartamente si in fiecare din aceste apartamente, un singur robinet care pierde o picatura pe secunda, si respectiv un vas WC care pierde un fir de apa de doar 1mm grosime timp de 10 secunde, poate rezulta o pierdere pentru Asociatie de 282,2 metri cubi/luna ! Studiul de mai jos detaliaza cuantificarea pierderilor posibile de apa pe instalatiile interioare, datorita lipsei de etanseitate a robinetelor, vaselor WC etc. Studiul prezinta pierderile necontorizate care au loc datorita ne-etanseitatii instalatiilor sanitare (robinete care picura, vase WC care pierd un fir de apa) in functie de numarul de picaturi/grosimea firului de apa pe unitatea de timp (10 secunde)

NICIUNA din aceste pierderi nu sunt, de regula, sesizate (evidentiate) de contoarele individuale (de apartament) . De regula, ele sunt insa inregistrate, prin insumare, de contorul de bransament (dupa care se factureaza, conform legii, consumul abonatului ? AL/P). In concluzie, sumele care se platesc lunar pentru pierderi interioare, pot fi economisite daca se face o investitie initiala si se pun la punct toate instalatiile interioare. La pierderile datorate ne-etanseitatii instalatiilor interioare, se pot adauga cele generate de clasa de precizie inferioara a contoarelor de apartament, de pozitia gresita de montare a acestora, de consumurile abuzive ale unor locatari care incearca sa le altereze inregistrarile etc In vederea minimizarii pierderilor de apa pe retelele interioare, C.A.S.S.A. face urmatoarele recomandari: 21

intretinerea, repararea si mai ales etansarea tuturor instalatiilor interioare (conducte, robinete, vase WC etc.) pentru eliminarea pierderilor; citirea contoarelor din apartamente doar in prezenta unui delegat imputernicit al A.P./L. verificarea, cu ocazia citirilor, a contoarelor de apartament pentru depistarea corectitudinii modului de instalare si functionare, a existentei sau a unor eventuale semne vizibile de deteriorare a integritatii sigiliilor, a existentei verificarii metrologice; efectuarea citirii contoarelor individuale in concordanta cu data, anuntata, a citirii contorului de bransament; consemnarea rezultatelor citirii contoarelor de apartament intr-o fisa de citire pastrata la delegatul imputernicit al A.P./L. elaborarea de catre adunarea generala a A.P./L. a unei hotarari privitoare la criteriile de repartizare a consumului de apa, in conformitate cu normele legale mentionate.

22

NTPA 001/1997 Limite de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n resursele de ap

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Indicator de calitate pH Concentraia ionilor de hidrogen Materii totale n suspensie (MTS) Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) Consum chimic de oxigen - metoda cu permanganat de potasiu (CCO-Mn) Consum chimic de oxigen metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) Azot amoniacal (NH4+) Azot total (N) Azotai (NO3-) Azotii (NO2-) Sulfuri i hidrogen sulfurat (H2S) Sulfii (SO32-) Fenoli antrenabili cu vapori de ap (C6H5OH) Substane extractibile cu eter de petrol Detergeni sintetici anion activi, biodegradabili Plumb (Pb2+) Cadmiu (Cd2+) Crom trivalent (Cr3+) Crom hexavalent (Cr6+) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Zinc (Zn2+) Mangan (Mn2+) Cianuri (CN-) Reziduu filtrat la 105C

U.M. Unit. pH mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3

Limite maxime admisibile 6,5 - 8,5 60 20 40 70 2 10 25 1 0,1 1 0,05 5 0,5 0,2 0,1 1 0,1 0,1 0,1 0,5 1 0,05 2000

Metoda de analiz STAS 8619/3-90 6953-81 6560-82 9887-74 6954-82 8683-70 7312-83 8900/1-71 8900/2-71 7510-66 7661-89 7167-92 7587-66 7576-66 8637-79 7852-80 7884-91 7884-91 7795-80 7987-67 8314-87 8662-70 7685-79 9187-84

Tab 1.

23

NTPA 002/1997 Indicatori de calitate a apelor uzate, evacuate n reelele de canalizare ale localitilor

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Indicator normat pH Concentraia ionilor de hidrogen Cianuri (CN-) Hidrogen sulfurat (H2S) i sulfuri Substane extractibile cu eter de petrol Materii n suspensie (MTS) Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) Consum chimic de oxigen metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) Azot amoniacal (NH4) Sulfai (SO42-) Fenoli antrenabili cu vapori de ap (C6H5OH) Detergeni sintetici anion activi, biodegradabili Plumb (Pb2+) Cadmiu (Cd2+) Crom trivalent (Cr3+) Crom hexavalent (Cr6+) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Zinc (Zn2+) Mangan (Mn2+)

U.M. Unit. pH mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3

Maxim admis 6,5 - 8,5 0,5 0,5 20 300 300 500 30 400 30 30 0,5 0,1 1 0,1 0,1 1 1 1

Metoda de analiz STAS 8619/3-90 STAS 7685-79 STAS 7510-66 STAS 7587-66 STAS 6953-81 STAS 6560-82 SR ISO 6060-96 STAS 8683-70 STAS 8601-70 7167-92 SR ISO 7875-96 STAS 8637-79 SR ISO 5961-93 STAS 7884-91 STAS 7884-91 STAS 7795-80 STAS 7987-67 STAS 8314-87 STAS 8662-70

Tab 2.

ANEXA 1.
24

POLITICA DE CALITATE CONFORM ISO 9000-9001

Viziunea noastra realista si realizabila pe termen mediu si lung contureaza o companie puternica, a carei caracteristici vor fi transparenta, calitate si performanta in serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare epurare. Asigurarea unei alimentari cu apa potabila, respectiv a unui serviciu de canalizare apreciate calitativ, eficiente cantitativ si responsabile la adresa mediului inconjurator va decurge in conditiile unei reale si permanente preocupari pentru nevoile si doleantele clientilor nostri. Imperativele legii vor contura in continuare cadrul pentru realizarea acestei viziuni. Ne propunem ca pana in anul 2008 sa imbunatatim performantele noastre din punct de vedere managerial, tehnic si financiar pentru a exploata cu eficienta sporita resursele de mediu, materiale si umane in perspectiva unei dezvoltari durabile. Obiectivul Companiei Obiectivul declarat al Companiei este acela de a asigura alimentarea continua a abonatilor cu apa potabila de calitate corespunzatoare si de a colecta, transporta si epura, mecanic si biologic, intreaga cantitate de apa uzata din aria de deservire.Acest lucru se realizeaza datorita unor captari adecvate de apa bruta, precum si capacitatilor de tratare si inmagazinare in masura sa faca fata cererilor. Asigurarea acestor capacitati este dinamica, de aceea este importanta o activitate de prognoze asupra cererii de apa. Conducerea companiei isi propune o reconsiderare a pregatirii si specializarii personalului, in vederea imbunatatirii structurii organizatorice. Vor fi alocate fonduri reprezentand 0,5% din fondul de salarii pentru scolarizare, pana in anul 2008. Politica Companiei este de a dezvolta o forta de munca strict dimensionata, inalt calificata si puternic motivata, angajata si devotata in a atinge performantele cerute de Companie si de clienti. Calitatea si controlul apei. Politica Companiei este de a furniza permanent clientilor apa potabila la standarde conforme cu cele nationale. Relatiile cu clientii. In cursul ultimilor ani, relatiile cu clientii au fost integrate si tratate in cadrul mai larg al politicii de transparenta si a relatiei biunivoce de apropiere a Companiei de comunitatea pe care o deserveste. Aceasta politica a avut in vedere nu numai informarea consumatorilor (formatul facturilor, atasarea unor buletine informative la facturi, amenajarea si modernizarea ghiseelor de plati etc.), dar si gandirea si promovarea unor campanii de sensibilizare a comunitatii in legatura cu problemele de mediu, cu necesitatea implicarii tuturor in protectia si conservarea surselor de apa. Aceasta relatie cu comunitatea si clientii a fost asadar atat directa si nemijlocita cat si mediata, prin mass-media si parghiile specifice la dispozitia Companiei, iar conexiunea inversa (consultarea clientilor si populatiei) perceputa din randul comunitatii a servit Companiei ca mecanism de autoreglare. Strategia de Comunicare (Relatii Publice si Relatii cu Clientii) adoptata de Compania de Apa Somes SA, vizeaza o serie de aspecte care, direct sau indirect, sa aseze pe baze moderne relatia comunicationala dintre operator pe de o parte, clienti, parteneri sociali si economici, comunitate, mass-media de alta parte, sa duca la constientizarea clientilor in legatura cu problematica furnizarii serviciului de alimentare cu apa, respectiv la combaterea informatiilor neconcordante realitatea si cu interesul legitim al celor doua parti (furnizor si consumatori). Ca Director General al Companiei de Apa Somes SA, dispun masurile necesare pentru indeplinirea la nivelul intregii societati a prevederilor prezentei politici, ca parte a Sistemului de Management Integrat (Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate in Munca) construit si implementat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2000, SR EN ISO 14001:1997 si OHSAS 18001:1999. Director General dr. ing. Dorin Ciataras ANEXA 2. 25

POLITICA DE MEDIU, DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

In scopul imbunatatirii continue a performantei de mediu si de sanatate si securitate in munca, COMPANIA DE APA SOMES SA doreste sa fie un centru de excelenta in domeniul producerii si furnizarii apei potabile, precum si al colectarii, epurarii si evacuarii apelor uzate. COMPANIA DE APA SOMES SA isi asuma responsabilitatile in ceea ce priveste reducerea impactului de mediu si al riscurilor pentru sanatatea si securitatea angajatilor sai rezultate din activitatile, produsele si serviciile sale, prin recunoasterea si sustinerea: rolului cheie al gestiunii apelor potabile si uzate in managementul de mediu; concordantei intre sanatatea populatiei si calitatea mediului inconjurator; legaturii stranse intre calitatea serviciilor furnizate si starea de sanatate si securitate a angajatilor; asteptarilor populatiei in ceea ce priveste calitatea apei potabile si a protejarii ecosistemului aferent raului Somes.

In acest sens, COMPANIA DE APA SOMES SA se angajeaza sa asigure servicii publice de inalta calitate, acordand o importanta maxima protectiei mediului si sanatatii si securitatii in munca prin: exploatarea rationala a surselor de apa in perspectiva unei dezvoltari durabile, extinderea practicilor vizand economisirea si reciclarea apei; conformarea la zi cu cerintele legislatiei nationale de protectie a mediului si cu cea referitoare la sanatate si securitate in munca, precum si cu alte cerinte specifice domeniului propriu de activitate; imbunatatirea organizarii si dotarii locurilor de munca in vederea asigurarii conditiilor optime de sanatate si securitate pentru toti salariatii COMPANIA DE APA SOMES SA si pentru alte persoane care ar putea fi afectate (incluzand vizitatori, contractori, public); ridicarea continua a nivelului de instruire, informare si supervizare a tuturor salariatilor pe probleme de mediu si de sanatate si securitate in munca; imbunatatirea managementului deseurilor si substantelor periculoase cu scopul prevenirii si minimizarii poluarii factorilor de mediu; prevenirea poluarii si eliminarea riscului poluarilor accidentale utilizand ori de cate ori este posibil tehnici, practici si echipamente nepoluante, precum si prin constientizarea si stimularea agentilor economici in vederea reducerii la sursa a emisiilor de poluanti.

Ca Director General al COMPANIA DE APA SOMES SA, dispun masurile necesare pentru indeplinirea la nivelul intregii societati a prevederilor prezentei politici, ca parte a Sistemului de Management Integrat (Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate in Munca) construit si implementat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2000, SR EN ISO 14001:1997 si OHSAS 18001:1999. Director General, Dr.Ing. Dorin Ciataras 26

10. Sfaturi practice

Pentru a economisi apa

Udati gradina seara, pentru a evita evaporarea apei si deci risipirea ei. Nu lasati apa sa curga in permanenta cand va spalati pe dinti sau va barbieriti. Veti consuma in medie de doua ori mai putina apa daca faceti dus si nu baie. Spalati-va masina folosind o galeata si un burete mai degraba decat furtunul.

Pentru organism si sanatate

In fiecare zi corpul uman pierde in medie 2,5 l apa. Aceasta apa trebuie completata consumand cca. 3 l de lichide (apa, supa, ceai, suc de fructe, etc), altfel puteti suferi de repercusiuni asupra sanatatii: scaderea tensiunii, tulburari neurologice, alterarea rapida a starii generale de sanatate. Daca sunteti insarcinata trebuie sa beti mai multa apa pentru ca dezvoltarea copilului dumneavoastra sa fie normala. O cantitate de 1,5 l pe zi este un minim ! Calciul continut in apa este un remediu activ contra osteoporozei.

27

28