UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL - FILIALA CLRAI,

Specializarea : INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

SITUAIA PIEELOR I FUNCIONAREA PRINCIPALELOR ORGANIZAII COMUNE DE PIA PENTRU ZAHR

Coordonator tiinific : prof. dr. FNTNELU GINA

Student :

COSTACHE S. MIHAI-GABRIEL
CLRAI - 2013 -

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai

CUPRINS Capitolul 1. Uniunea European i Romnia

1.1. Generaliti, Legislaie 1.2. Principalele obiective ale Uniunii Europene 1.3. Moneda unic 1.4. Parlamentul European 1.5. Politica Agricol Comunitar 1.6. Obiective PAC 1.7. Implementarea PAC n Romnia 1990-1996 / 2007-2013 1.8. Piaa ZAHRULUI

Capitolul 2. Romnia i Industria ZAHRULUI

2.1. Regiuni interne Romnia 2.2. Organizri viitoare ale organizaiei pieei zahrului 2.3. Organizarea i Funcionarea propiu-zis a pieei de ZAHR Europene

Capitolul 3. U.E. i Industria ZAHRULUI

3.1. Regiuni externe U.E. 3.2. Preuri de susinere 3.3. Evoluia preurilor de intervenie la zahr 3.3.1. Preul de intervenie derivat i cel corespunztor zonelor defavorizate 3.3.2. Cotele de producie

Capitolul 4. Perspectivele pieei de ZAHR a U.E.

4.1. Cotizaiile productorilor 4.2. Costuri bugetare 4.3. Utilizarea intern pe pia 4.3.1. Cererea i consumul de zahr

Capitolul 5. Impactul negativ al aderrii Romniei la U.E. asupra pieei interne de ZAHR
5.1. Efectul FRATELUI mai mare 5.2. Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012 5.3. Meninerea sczut a preului zahrului la nivelul fermelor din fiecare stat membru 5.4. Meninerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai

Capitolul 1. Uniunea European i Romnia

1.1. Generaliti, Legislaie Uniunea European este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre 6 tri europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Este o entitate politic, social si economic unic in lume care incepand cu 1 Dec 2009 are personalitate juridic international. Uniunea este fondat pe respectul pentru demnitatea uman, libertate, democratie, egalitate, stat de drept si respectarea drepturilor omului, inclusiv a minorittilor. Valorile sunt comune Statelor Membre ntr-o societate n care prevaleaz pluralismul, nediscriminarea, toleranta, justitia, solidaritatea si egalitatea ntre femei si brbati. Dup 60 de ani si 6 valuri de aderare Uniunea European numra astzi 27 de state membre. Acestea sunt in ordinea aderrii dupa cum urmeaz: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda (1951), Danemarca, Irlanda si Regatul Unit (1973), Grecia (1981), Spania si Portugalia (1986), Austria, Finlanda si Suedia (1995), Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria (2004), Bulgaria si Romania (2007). Croatia, Islanda, Fosta Republica Iugoslav a Macedoniei, Muntenegru si Turcia sunt tri candidate. Toate trile formeaza impreun un spatiu de peste 4.000.000 km2 cu o populatie total de aproximativ 500.000.000 de locuitori. Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora intr-o manier coerent avand drept suport solidaritatea. Este creat cu scopul de a garanta o pace durabil, de a mentine stabilitatea, prosperitatea si de a ridica standardele de viat. Guvernele statelor membre se ntlnesc periodic pentru a discuta despre cooperarea european. Nici o tar din cadrul Uniunii Europene nu poate fi tratat mai bine sau mai ru dect celelalte. Institutiile Uniunii Europene au grij ca toat lumea s respecte regulile jocului european. Uniunea European este fondat pe principiul unitate in diversitate : diversitatea culturilor, obiceiurilor, credintelor si limbilor. Folosirea tuturor limbilor oficiale imbuntteste transparenta, legitimitatea si eficacitatea Uniunii si a institutiilor sale.

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai
32011R1240

Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 1240/2011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011 de stabilire a unor msuri excepionale privind plasarea pe piaa Uniunii n anul de comercializare 2011/2012 a zahrului i a izoglucozei peste cot cu tax pe excedent redus (JO L 318, 1.12.2011, p. 9-13) htmlpdf
32012R0057

Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 57/2012 al Comisiei din 23 ianuarie 2012 de suspendare a procedurii de licitaie deschise prin Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 1239/2011 (JO L 19, 24.1.2012, p. 12-12) htmlpdf
32012R0367

Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 367/2012 al Comisiei din 27 aprilie 2012 de stabilire a msurilor necesare n ceea ce privete plasarea pe piaa Uniunii, n anul de comercializare 2011/2012, a unor cantiti suplimentare de zahr i izoglucoz peste cot cu tax pe excedent redus (JO L 116, 28.4.2012, p. 12-16) htmlpdf
32012R0394

Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 394/2012 al Comisiei din 8 mai 2012 de fixare a limitei cantitative pentru exporturile de zahr i izoglucoz peste cot pn la sfritul anului de comercializare 2012/2013 (JO L 123, 9.5.2012, p. 30-31) htmlpdf
32012R0395

Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 395/2012 al Comisiei din 8 mai 2012 de deschidere a unui contingent tarifar pentru anumite cantiti de zahr industrial pentru anul de comercializare 2012/2013 (JO L 123, 9.5.2012, p. 32-32)

1.2. Principalele obiective ale Uniunii Europene Costul total anual indic 1 123 milioane de euro, ceea ce reprezint 1% din bugetul general anual al Uniunii Europene. Raportat la populatia Uniunii, costul revine la 2,28 euro de persoan pe an. Obiectivele Uniunii Europene au fost consacrate in Actul Unic European (1987), Tratatul
Uniunii Europene de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997) si Tratatul de la Nice (2000).

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai Acestea sunt: promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil (piata unic a fost instituit in 1993, iar moneda unic a fost lansat in 1999); implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) ce a stabilit o singur moned pentru membrii UE; afirmarea identittii Uniunii Europene pe scena international (prin ajutor umanitar pentru trile nemembre, o politic extern si de securitate comun incluzand si definirea unei politici de aprare comun, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale); instituirea cetteniei europene (care nu inlocuieste cettenia national dar o completeaz, conferind un numr de drepturi civile si politice cettenilor europeni); dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie (legat de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor); consolidarea uniunii in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de ctre institutiile europene, impreun cu tratatele fondatoare); 1.3. Moneda unica La originea conceptului de moned unic se afl tratatele secrete care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declar ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele Europei. Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht (1992) introduce Uniunea Economica si Monetara (cruia i-i va urma cea bancar), si pune bazele monedei unice iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unic s poarte numele de euro ( ). Din 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda european unic. ncepnd cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele cettenilor europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o. Marea Britanie, Danemarca si Suedia, din motive diferite au decis s amane trecerea la moneda unic. In prezent 17 state membre utilizeaz moneda euro ca moned national European creat n scopul sprijinirii uniunii economice si monetare. 1.4. Parlamentul European Aceste institutii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflect evolutia n timp a structurii unionale europene si trec printr-un proces de reform, generat de extinderea Uniunii. Parlamentul European a fost nfiintat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta popoarele statelor reunite n cadrul Uniunii Europene", fiind singura institutie a carei component este stabilit prin alegeri libere, la nivel european si ale crei sedinte si 5

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai deliberri sunt publice. Initial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu functie consultativ si constituit din membri ai parlamentelor nationale. Tratatele de la Maastricht si de la Amsterdam au adus schimbri majore ale rolului PE, acesta devenind un organ cu functii politice si cu puteri legislative si bugetare. Atributiile Parlamentului sunt: a) Atributia de supraveghere si control (exercit functia de control asupra altor institutii UE, cu posibilitatea de a nfiinta comisii de anchet). b) Atributii legislative ce emit avize care, dup caz, pot fi facultative, consultative sau conforme. Procedura obisnuit de adoptare (adic de aprobare) a legislatiei UE (directive, ordonane, decizii) este codecizia. Atributiile sau competentele Consiliului ca principal organ legislativ al CE sunt urmatoarele: adopt acte legislative (regulamente, directive etc.), cel mai adesea n codecizie cu Parlamentul European; contribuie la coordonarea politicilor statelor membre. Un astfel de exemplu este domeniul economic; elaboreaz politica extern si de securitate comun, pe baza liniilor strategice stabilite de Consiliul European; incheie acorduri internaionale n numele Uniunii; aprob, mpreun cu Parlamentul European, bugetul Uniunii. 1.5. Politica Agricol Comunitar (Geneza PAC) MUNTI DE ZAHAR, LACURI DE VIN, MARI DE TUICA, RAURI DE LAPTE SI MIERE ?! Politica Agricol Comun (PAC) este printre primele politici comune adoptate de Uniunea European pe atunci, Comunitatea Economic European (CEE). Geneza ei a fost o reactie la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea rzboi mondial.(CIC??!!) De ce statele europene au considerat necesar s cedeze din prerogativele suveranittii ntr-un domeniu asa de sensibil cum este cel agricol ? n linii mari, sunt dou motive care au condus la aparitia acestei politici: nevoia unei fluidizri a comertului european cu produse agricole, dar in special dorinta trilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor. La sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondial, productia agricol a cunoscut o scdere accentuat n Europa. Problema era grav n special n Franta si Germania. Pentru a asigura continuitatea aprovizionrii, guvernele au nceput s apeleze la importuri din America de Nord.

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai Situaia a nceput s se amelioreze n anii 50, cnd mecanizarea i exodul unei pri nsemnate a forei de munc agricole nspre industrie au determinat creterea productivitii i produciei agricole i a veniturilor fermierilor. Istoria PAC ncepe n 1957, odat cu semnarea Tratatului de la Roma privind crearea Comunittii Economice Europene de ctre aceleasi sase state (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) care, n 1952, nfiintaser CECO (Comunitatea Economic a Crbunelui si Otelului). ntr-o prim etap, produsele crora li s-au aplicat msuri de unificare a preturilor au fost cerealele (1964), urmate ulterior (1966) de produse lactate, carne de vit, zahr, orez, plante oleaginoase, ulei de msline. Pentru alte produse (carne de porc, carne de pui, ou, fructe si legume, vin) s-au adoptat msurile de creare a unei piete unice (eliminarea barierelor tarifare ntre trile membre si instituirea protectiei comune la import), ins fr unificarea preturilor.(Toate bune pan aici.) Treptat, msurile s-au extins, cu diferite grade de intensitate si asupra altor produse: carne de miel, peste, tutun, flori, s.a., nct n prezent circa 90% din productia agricol a Uniunii Europene este reglementat ntr-un fel sau altul prin msuri comune. Anii 80 au adus ns unele schimbri, cea mai important fiind introducerea cotelor de productie, care limitau dreptul productorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim al productiei. Cotele s-au introdus ntr-o prima etap, la cereale, produse lactate, si la zahr. 1.6. Obiective PAC - Creterea productivitii agricole prin promovarea progresului tehnic, asigurarea dezvoltrii raionale a produciei agricole, utilizarea optim a factorilor de producie, n special a fotei de munc; - Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaia agricol, n special prin creterea veniturilor individuale ale lucrtorilor agricoli; - Stabilizarea pieelor; - Asigurarea siguranei aprovizionrilor; - Asigurarea unor preuri rezonabile pentru consumatori. Au fost publicate, oficial, i actele legislative privind PAC reformat. Este emis Reglementarea Consiliului nr.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rural acordat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural (FEADR), prin care au fost adoptate liniile strategice ale Comunitii pentru dezvoltarea rural n perioada 2007-2013, n care se stabilete cadrul de armonizare a politicii de dezvoltare rural cu prioritile Comunitii. 7

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai Comisia European a aprobat harta regiunilor care pot primi ajutoare de stat destinate dezvoltrii n perioada 2007-2013, precum i nivelul asistenei financiare pentru Romnia, Bulgaria i Cipru. 1.7. Implementarea PAC n Romnia 1990-1996 / 1997-2013 Perioada anilor 1990-1996 nu s-a caracterizat printr-o palet larg a problemelor supuse reformei agricole, i nici printr-o ncercare de apropiere a mecanismelor naionale de intervenie de mecanismele specifice PAC. n privina interveniei statului n agricultur, s-ar putea spune c a fost redus n intensitate. In 1991 a fost adoptat Legea nr.18 a fondului funciar, prin care s-a decis restituirea terenurilor agricole ctre fotii lor proprietari, unei familii revenindu-i maxim 10 hectare, terenul arabil, i la 1 hectar, terenul mpdurit. Totodat s-a prevzut ca terenurile s nu poat fi nstrinate pe o perioad de 10 ani, ceea ce a blocat practic dezvoltarea unei piee a pmntului. Au fost adoptate Legea nr. 36/1991 privind societtile agricole i alte forme de asociere n agricultur i Legea leasingului funciar (nr. 16 din 1994). n primii ani de tranziie s-a optat pentru o politic a preurilor agricole mici pentru a minimiza cheltuielile consumatorilor i pentru a ine sub control inflaia. Preurile agricole au fost liberalizate treptat n anii urmtori (1993-1996), fiind exceptate de la acest regim unele produse de importan naional (potrivit Legii 83/1993). Membru al proaspt nfiinatei Organizaii Mondiale a Comerului (OMC) din 2005, Romnia i-a asumat o serie de angajamente specifice i n ceea ce priveste comerul cu produse agricole. Relaia Romniei cu UE a fost marcat de intrarea n vigoare a Acordului de asociere a Romniei la UE la 1 feb 2005. Acordul prevede ca prile s aplice principiul liberalizrii progresive a comerului bilateral cu produse agricole. Motivul l constituie slaba complementaritate a sectoarelor agricole ale celor dou entiti. (??) Perioada a fost marcat de o serie de reveniri asupra unor msuri adoptate n perioada anterioar, precum i intervenii radicale ale statului n sectorul agricol. Cele mai importante modificri fa de perioada anterioar au fost tot n domeniul funciar: Au fost amendate Legea fondului funciar n 1997 si Legea leasingului funciar n 1998. Noi modificri au fost aduse mai trziu n anul 2000, prin Legea nr.1/2000. n linii generale, noul cadru legislativ a permis mrirea suprafeei restituibile fotilor proprietari la 50 hectare teren agricol i 10 hectare teren mpdurit. De asemenea, pentru a se evita formarea, prin achiziii, a latifundiarilor, s-a stabilit ca limita maxim pentru o exploataie agricol aparinnd unei familii, va fi de 200 hectare teren arabil. Nimic mai neadevrat sau fr efecte vizibile, ca s zic aa. 8

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai 1.8. Piaa ZAHRULUI UE renun la 40 de ani de protecionism, astfel c n urmtori 4 ani preul zahrului va scdea cu 36 de procente i nu cu 39 % ?????????????????. Acesta este consensul-surpriz la care au ajuns minitri agriculturii din UE, dup ce iniial au ntmpinat cu ostilitate compromisul propus de preedenia britanic a Uniunii. Pentru schimbrile privind controversatele reforme ale regimului zahrului ,fermierii europeni vor fi compensai pentru 64,2 % din pierderile lur i vor avea acces direct la 7,5 miliarde euro din fondurile structurale. Decizia, care vine n sprijinul recentei hotrri ale Organizaiei Mondiale a Comerului, reprezint o lovitur pentru fermierii europeni. Dei au existat ri care s-au opus acestei nelegeri formale i nici unul dintre participanii la reuniune nu s-a declarat n totalitate mulumii, n ansamblu propunerea s-a bucurat de o larg susinere. Comisia European pentru comer, Peter Manderson, spune c nelegerea trimite un mesaj politic pozitiv naintea discuiilor din cadrul OMC ce au avut loc la Hong Kong. Nu de aceeai prere sunt ns cei direct implicai.Credem c va fi dificil pentru fermierii notri s vnd la acest pre, este de prere Asociaia fermierilor europeni, COPA, care crede c dup scderea preului doar cele mai competitive companii vor mai rmne pe pia. efa Departamentului Grnelor, Marie-Christine Riberia,spune c fermieri au salutat accesul direct la fondurile structurale i cererea comisiei de monitorizare a importurilor. Dei crede c nu vor exista proteste n viitor,ea consider c COPA va face presiuni asupra comisiei n privina unor reguli extrem de clare de tranziie. Potrivit unui purttor de cuvnt al unui mare productor de zahr, profiturile vor scdea. Oxfarm, un ONG ce militeaz pentru un comer corect, este de prere c acest acord i ignor pe micii productori de zahr din rile aflate n curs de dezvoltare. Comisia a pus n joc muli bani pentru ca rile UE s semneze acest acord, dar n acest fel abandoneaz unele dintre cele mai srace ri.

Capitolul 2. Romnia i Industria ZAHRULUI

2.1. Regiuni interne Romnia Sfecla de ZAHR, este o cultur relativ nou, introdus in tara noastr in 1870, in Moldova de nord si Transilvania estic, fiind o plant nordic ce creste foarte bine in jurul paralelei 50 latitudine. Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia Brganului. Romnia avnd in 1950 71,5 mii ha, in 1985 280 mii ha cultivate cu sfecl, producia de zahr atingnd circa 6 milioane de tone, Romnia avnd pn in 34 de fabrici de zahr, cu o industrie a ZAHRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pn in 1989).

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai Explicatiile scderii productiei de sfecl de zahr, precum si a productiei de zahr, sunt pur si simplu puerile, pline de minciuni si vinovtie dac si numai dac acei oameni ar avea un gram de constiint. Explicatii de genul : Reducerea productiei de sfecl; DA, DE CE ? Silenio Stampa Tehnologia slab; Faliment; Lucruri cu care deja suntem obisnuiti astzi, din pcate din cele 34 de fabrici au rmas doar 4, in prezent lucrand doar cea din Lugoj si dac nu m insel si cea din Oltenita, atat. Cu alte cuvinte, Romania a fost scoas din joc, foarte usor. 2.2. Organizri viitoare ale organizaiei pieei zahrului Obiective OCP 1. Asigurarea unei oferte constante de zahr i protecie a pieei Europene de fluctuaiile extreme ale preului 2. Realizarea unui sector mai competitiv care s reziste competitiei internaionale 3. Asigurarea unui standar de via ridicat fermierilor 4. Respectarea standardelor de calitate 5. Creterea competiiei pentru asigurarea unui pre accesibil i diversificarea gamei de produse zaharoase 6. Creterea transparenei pieei 2.3. Organizarea si Funcionarea propiu-zis a pieei de ZAHR Europene Avnd n vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romniei la Uniunea European, la data aderrii, Statul Romn va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene. Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuia asupra produciei de zahr i izoglucoz. n consecin, Romnia are obligaia de a institui un sistem de calcul, colectare i control asupra acestei contribuii. Pentru funcionarea corect a politici agricole comune, a fost necesar organizarea comun a pieei n sectorul zahrului i a izoglucozei. n cazul acestei organizri este introdus un sistem de cote pentru producia de zahr i izoglucoz, care permite asigurarea de o manier corect i eficient a pli integrale a costurilor de lichidare, a surplusurilor rezultate din raportul dintre producia comunitar i consum, chiar de ctre productori i respectarea obligaiilor asumate de Comunitate n temeiul acordurilor ncheiate cu Organizaia Mondial a Comerului.

10

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai Gestionarea cotelor de producie a zahrului este o atribuie determinat n Regulamentul Consiliului nr.1260\2001 privind organizarea comun a pieei zahrului. n sectorul zahrului, cotele de producie se acord fiecrei intreprinderi pe baza principiului produciei reale a acesteia, pe parcursul unei anumite perioade de referin. n ceia ce privete garantarea principiului rspunderi financiare este introdus un sistem de autofinanare prin contribuiile productorilor, realizate prin plata unor contribuii la producia de zahr i izoglucoz, difereniat pe cote. Aceast contribuie asupra produciei de zahr i izoglucoz face parte din categoria resurselor proprii tradiionale ale bugetului comunitar, venituri care aparin acestuia, dei sunt colectate de statele membre.

Capitolul 3. U.E. i Industria ZAHRULUI

3.1. Regiuni externe U.E. Un element cheie n reforma zahrului din Uniunea European care a intrat n viguare la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanat de ctre productori de zahr pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai competitiv. Obiectivul este s se ia o cot-parte de aproape 6 milioane t.pentru a asigura echilibrul pe pia dup perioada de tranziie. n primul an de aplicare s-a renunat la o cot parte de 1,5 milioane t.sub schema de restructurare. Asta nseamn c pn la nceputul anului de marketing 2006/2007 la 1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 1.5 milioane t. Fiecare ton cot la care se renuna era compensat cu 730 /t n 2007/2008, 625 /t n 2008/2009 i 520 /t n 2009/2010 cel de-al 4lea an i cel din urm. Intreprinderile de zahr care nu pot produce n jur de 400 /t ar trebui s profite de ajutorul de restructurare n acest an, cnd este nc stabilit la 730 /t. 3.2. Preuri de susinere Consiliul European stabilete pentru fiecare an de plat (1 iulie-30 iunie): Preul int- se stabilete anual pentru zahrul alb ne ambalat, calitate standard. Este un pre teoretic ce se aplic n condiii normale de echilibru cerere-ofert i competiie liber. Nivelul su este stabilit la 665 /t pn n 2006. Preul de intervenie- se stabilete anual pe baza preului int. Este preul la care ageniile naionale de intervenie cumpr zahrul produs n U .E. din 1995 acesta a fost ngheat la 631,9 /t pentru zahr alb i la 523,7 /t zahr brut.

11

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai Preul minim- pre la care procesatori sunt obligai s cumpere sfecla de la cultivatori. Nivelul su este de 46,72 /t prentru sfecla A i 32,42 /t pentru sfecla B. Preul de baz- se calculeaz n funcie de preul de intervenie la zahrul alb din care se deduc costurile de livrare la fabric, marja de transformare, randamentul i ncasrile procesatorilor obinute din vnzarea melasei. Preul derivat- n fiecare an se stabilete preul de intervenie derivat pentru zahrul alb pentru zonele deficitare, cu 16-23 /t mai mare dect preul de baz. 3.3. Evoluia preurilor de intervenie la zahr Anul de comercializare 1995/96 1996/97 1997/98 1998/99 1999/00 2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 Preuri de intervenie pentru zahrul alb 631.9 631.9 631.9 631.9 631.9 631.9 631.9 631.9 631.9 Preul minim pentru sfecla de zahr Cota A 46.72 46.72 46.72 46.72 46.72 46.72 46.72 46.72 46.72 Cota B 32.42 32.42 32.42 32.42 32.42 32.42 32.42 32.42 32.42

3.3.1. Preul de intervenie derivat i cel corespunztor zonelor defavorizate Statul membru Irlanda Polonia Marea britanie Finlanda Spania Italia Preul de intervenie derivat euro/ton de zahr 646,5 648,8 655,3 Premiul pe regiune euro/ton sfecl zahr 1,9 2,2 3,04

Pentru a ncuraja productori s renune la cota-parte n al doilea an de aplicare al fondului pentru anul de producie 2007/2008 ce ncepe pe 1 oct. 2007- competiia se menine la nivel nalt de 730 /t. Termenul limit de nscriere pentru 2007/2008 este 31 ian. 2007. Totui n prezent se intenioneaz de a se renuna la suma pentru cota-parte din 2007/2008 la doar 0,7 milioane t, cea ce este mult mai puin dect necesarul pentru echilibrarea pieei. Din cauza timpului necesar pentru consultaii, inteniile de restructurare ce trebuie anunat pn la nceputul lui Decembrie.

12

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai 3.3.2. Cotele de producie Se bazeaz n principiu pe nivelurile anterioare de producie: Cota A este reprezentat de cantitile de zahr pentru care se acord un pre de sprijin (minus 2% din preul de intervenie care revine cotizaiei de productor). Cota B este prezentat de cantitile cumprate la un pre corespunztor a 58% din preul de intervenie la zahr. Restul reprezint cotizaie de la productor. Cota C nu sunt cotizaii, dar acest zahr nu poate fi comercializat n UE i nu poate fi exportat dect fr restituii la export.

UE Regiuni Germania Grecia Spania Frana Italia Ungaria Olanda Polonia Portugalia Finlanda Total EU-25

Cote de producie (tone zahr alb) Zahr Cota A Cora B 2.612.913,3 803.982,2 288.638,0 28.863,8 957.082,4 39.878,5 2.536.487,4 752.259,5 1.310.903,9 245.539,3 400.454,0 1.230,0 684.112,4 180.447,1 1.580.000,0 91.926,0 63.380,2 6.338,0 132.806,3 13.280,4 10.566.777,9 2.163.744,8

Total 3.416.895,5 317.501,8 996.960,9 3.288.746,9 1.557.443,2 401.684,0 864.559,5 1.671.926,0 69.718,2 146.086,7 12.731.522,7

Regiuni Germania Grecia Spania Frana Italia Ungaria Olanda Polonia Portugalia Finlanda Anglia TOTAL EU-25

Izoglucoz (tone materie uscat) Cota A Cota B 28.643,3 6.745,5 10.435,0 2.457,5 74.619,6 7.959,4 15.747,1 4.098,6 16.432,1 3.869,8 127.627,0 10.000,0 7.364,6 1.734,5 24.911,0 1.870,0 8.027,0 1.890,3 10.792,0 1.079,7 21.502,0 5.735,3 346.100,7 47.440,6

Total 35.388,8 12.892,5 82.579,0 19.845,7 20.301,9 137.627,0 9.099,1 26.781,0 9.917,3 11.871,7 27.237,3 393.541,3

13

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai

Capitolul 4. Perspectivele pieei de ZAHR a U.E.

4.1. Cotizaiile productorilor Sunt colectate n fiecare an de pia pentru a recupera cheltuielile totale cu restituiile la export de zahr fcute din bugetul comunitar pentru zahrul din cadrul cantitilor reprezentnd cotele de export pe piaa mondial n baza principiului cofinanrii. Principiul cofinanrii se realizeaz prin colectarea cotizaiilor de la statele membre prin bugetul Comunitii (mai puin de 25% din ce reprezint costuri de colectare). Cotizaia de baz pentru cotele A i B este de maxim 2% din preul de intervenie (12,76 /t). Cotizaia pentru cota B este maxim 37,5% din preul de intervenie (224,2/t). Dac aceaste cotizaii nu sunt suficiente se colecteaz o cotizaie adiional ca procent din cele dou cotizaii A i B.

4.2. Costuri bugetare Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel: Subvenii pentru export 76%.......................................1270 mil euro Subvenii de producie (industrie chimic)....................176 mil euro Ajutorare de rafinare........................................................41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahrului brut.......................81 mil euro

4.3. Utilizarea intern pe pia 4.3.1. Cererea i consumul de zahr Cererea anual de ZAHR din Romnia este de circa 70 de mii de tone, revenind la 30 kg/locuitor. Dac facem diferenele cu cele 6 milioane de tone producie, vom descoperi o industrie care a fost foarte bine pus la punct i din care se putea ctiga enorm, dar pentru c suntem romni... Consumul intern de ZAHR pe locuitor a sczut n 1990 la 27,3 kg, n 1997 la 19,9 kg, pentru ca s creasc n 2002 la 23,5 kg. Ca o fiin raional i cu depline simminte romneti, fr ur i exagerare de sine, pot s afirm c indicii consumului de zahr/locuitor, reprezint cu fidelitate, puterea de cumprare i starea economiei unei naiuni.

14

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai

Capitolul 5. Impactul negativ al aderrii Romniei la U.E. asupra pieei interne de ZAHR
5.1. Efectul FRATELUI mai mare Din perspectiva U.E. Romnia, este o pia ampl de desfacere a zahrului, aceasta nici mcar nu figureaza n statisticile U.E., ci figureaz, ntregii Balcani cu 0.3, la producia de zahr, altfel spus, situaia este mai mult dect gritoare: am dat psrica din cas pe psrica de pe gard, ei au, noi nu. Perspectiva Romniei, mai exist, mai conteaz (??!). cnd fiecare stat are o astfel de industrie i noi nu, sau cnd nici mcar nu ne preocupm pentru asta. 5.2. Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012
Producii medii n 2007 - 2012 Cota total de zahr din sfecl,din care Cota A Cota B Cota total de zahr rafinat din zahr brut Cota total de izoglucoz Cota A Cota B tone 109.164 99.240 9.924 329.636 9.981 9 790 191 CR No 1260/2001 Preul de baz pentru sfecl (/t zahr) Sfecl cota A Sfecl cota B Preul de intervenie zahr A Pre de intervenie zahr B Taxe pentru schema de autofinanare Taxe pentru schema de autofinanare Taxe adiionale pentru zahr A Taxe adiionale pentru zahr B Ajutor pentru procesare zahr brut 47,67 46,72 32,42 631,9 392 12,76 224,21 13,0 246,0 29,2 Pre /t

5.3. Meninerea sczut a preului zahrului la nivelul fermelor din fiecare stat membru
Mult mai mare de 25/t State membre scderea Prturilor /t Finlanda 44 Grecia 34 Italia 42 Spania 36 Fr cote clare State membre scderea Prturilor /t Marea britanie 40 Austria 40 Suedia 34 Apropiate de 25/t State membre scderea Prturilor /t Belgia 30 Danemarca 25 Frana 26 Germania 30

15

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai EU-25 Scenariul bilanului reformei propuse a zahrului i,,nici o reform n 2013
Anul de baz 2005 Preuri Preul instituional (/t) Reducerea cumulativ n preul instituional Cantiti Consum (mil t) Cot (mil t) Creterea cumulativ n producia de izoglucoz Producie estimativ sub cot a UE Producia de zahr C Producia total EU-25 Total import (mil t) Din care: Africa, Caraibe, Pacific (ACP)/India Din care: EBA/SPS Din care: MFN Din care: Balcani Total export (mil t) Din care: fr anexa 1 Din care: A i B cu rambursri Din care: ACP 631,9 15,9 17,4 16,7 3,0 19,7 2,3 1,3 0,2 0,1 0,3 3,1 0,4 1,1 1,6 2012/13 reform 385,5 39% 16,0 [17,4] 0,3 12,2 12,2 3,9 1,3 2,2 0,1 0,3 0,4 0,4 0,0 0,0 2012/13 Nici o reform 560,0 11% 16,0 [17,4] 0,0 11,4 11,4 5,2 1,3 3,5 0,1 0,3 0,6 0,4 0,2

5.4. Meninerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Drastic State Membre Grecia Irlanda Italia Portugalia producia curent 1000 tone 311 197 954 70 Reducerea produciei de zahr poate fi... Significant State Membre Cehia Danemarca Finlanda Ungaria Spania Alte state Membre noi producia curent 1000 tone 455 413 145 402 991 430 State Membre Limitat producia curent

1000 tone Austria 382 Belgia 808 Frana 3.497 Germania 3.341 Groelanda 851 Polonia 1.673 Suedia 365 Marea britanie 1.129 12.044 73%

Sub total %din prod curent Producie UE 15 Cota UE 10 Total UE 25

1.532 9%

2.836 17% 13,454 2,958 16,412

Link-uri utile: http://exporthelp.europa.eu http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb/assets/User_guide_Easy_Comext

16