Sunteți pe pagina 1din 28

USAMV-BUCURESTI Facultatea : MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA CALARASI Specializarea : INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA Disciplina: MANAGEMENTUL

PRODUCTIEI Autori: Prof dr Draghici Manea, Conf dr Valentina Tudor Preparator drd Raluca Necula

Tema proiectului de an:

INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE


IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC TUDOR SRL

Student COSTACHE S. MIHAI GABRIEL Grupa 3, anul III

Anul univ 2011-2012

Facultatea de

MANAGEMENT SI INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA Specializarea : Inginerie economica in agricultura

Tema : INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC TUDOR SRL

Student COSTACHE MIHAI GABRIEL grupa 3 Anul universitar 2011-2012

CUPRINS

Introducere : Necesitatea intocmirii planului annual in ferma de productie Capitolul 1. Date privind exploatatia agricola SC TUDOR SRL 1.1. Denumire , statut juridic, asezare administrativa 1.2. Conditii naturale: asezare geografica, tipul de clima si sol 1.3. Suprafete pe categorii de folosinta 1.4. Dotarea exploatiei : tractoare, masini, forta de munca 1.5. Culturile posibile in exploatatia agricola 1.6. Fisele tehnologice- cadru ale culturilor Capitolul 2. Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului

2.1. Calcularea dimensiunii (UDE) fermei


2.2. Amplasarea culturilor in anul anterior anului de plan, anul de plan si in anul urmator anului de plan Capitolul 3. Stabilira planului anual de cultura si a necesarului de Zile norma si materiale 3.1. Balanta necesarului de NPK 3.2. Balanta necesarului de Erbicide 3.3. Balanta necesarului de Produse Fitosanitare 3.3. Balanta Alte Materiale 3.4. Calcul ZN Manuale1 3.5. Calcul ZN Mecanizate2 3.6. Grafice ZNM1 si ZNM2 3.7. Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utilizate in Planul exploatatiei 3.8. Planul de Cultura Capitolul 4. Stabilirea costurilor pe culturi si pe exploatatie 4.1. MEMORIU

INTRODUCERE Situaia economic a ntregului an depinde de hotrrile luate cu privire la ce culturi vom nfiina n primvar i modul judicios de valorificare a fiecrei ,,palme de pmnt, de planul de cultura intocmit. n deciziile pe care le luam, exist cteva direcii obligatorii de care trebuie s inem seama, precum: - obligaiile contractuale deja ncheiate i care trebuie respectate; - plantele cultivate n anul anterior, n funcie de care trebuie s stabilim ce o sa cultivam pentru a asigura o rotaie bun a culturilor, tiut fiind faptul c alegerea corect a plantelor premergtoare este cea mai ieftin cale de combatere a buruienilor, bolilor, duntorilor, dar i o condiie pentru valorificarea ct mai eficient a potenialului de fertilitate a solului i a efectului remanent al ngrmintelor aplicate n anul anterior; - asigurarea necesarului de furaje pentru efectivele proprii de animale; - posibilitile de aprovizionare cu ngrminte i pesticide pentru a susine un nivel corespunztor tehnologiei de cultur; - stadiul de efectuare a lucrrilor de baz ale solului, respectiv situaia ogoarelor realizate, a suprafeelor scarificate, a fertilizrilor cu ngrminte organice i cu ngrminte pe baz de fosfor i potasiu administrate odat cu ogoarele; - suprafeele care nu au putut fi nc arate i care urmeaz a fi lucrate n ferestrele bune de lucru din aceast perioad; - culturile tehnice care au revenit n atenie att prin preurile pe care le ofer beneficiarii, ct i prin sprijinul acordat cultivatorilor, asigurndu-le smna, ngrmintele necesare i alte avantaje, culturi cum sunt: sfecla pentru zahr, tutunul, ofrnelul .a.; - refacerea rezervei de ap a solului, dup o toamn extrem de secetoas i un nceput de iarn cu precipitaii puine, fapt care ne oblig s ne orientm spre culturile cu necesar mai redus de ap, deci rezistente la secet; - posibilitile de irigare, care pentru cei mai muli dintre fermieri sunt puine sau inaccesibile prin cheltuielile pe care le impun, dar i prin faptul c debitele surselor de ap sunt mult reduse.
4

Capitolul 1. Date privind exploatatia agricola SC TUDOR SRL


1.1. Denumire , statut juridic, asezare administrativa SC TUDOR SRL, Localitate CALARASI 1.2. Conditii naturale: asezare geografica, tipul de clima si sol

Societatea comerciala in baza careia am elaborat planul anual de productie agricola, este una dintre multele ferme cu un teren arabil de maxim 200 ha din cadrul Campiei Baraganului, pe care o voi denumi SC TUDOR SRL. Acest lucru nu poate decat sa ma bucure, intrucat asta inseamna ca romanii si-au dat seama ca agricultura nu se poate face impartind Baraganul in titluri de proprietate de 1 ha sau 1 pogon, dar nici impartindu-l intre 3, 4, 10 moguli, creand un monopol mai ceva ca in 1940. Un mare erudit al fermei agricole afirma in prezent, dupa mai bine de 15 ani de activitate in cadrul productiei agricole ca : Viitorul apartine astazi firmelor, micilor exploatatii ! Personal, consider ca participarea la profit are darul de a conduce angajatul spre o constientizare a faptului c prin munc cinstit poate beneficia de venituri ce i pot asigura un trai decent si totodat l determin s se implice mai mult n problemele sau provocrile aprute la locul de munc, caz in care salariul este corelat cu prestatia muncii depuse. SC TUDOR SRL, dispune de 200 ha teren arabil .

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

Suprafetele pe categorii la 1 ianuarie 2010


Nr. crt. 0 1 2

Tabel nr 1.3.

Categoria ha
1 2

%
3

Total teren Agricol


din care :

200 100
Total din care irigat

100 80 80 5 3 20 20 -

2.1 arabil 2.2.vii si pepiniere viticole

100 50 30 20 20 -

2.3.pomi si pepiniere pomicole 2.4.pasuni 2.5.fanete


3

Neagricol
curti si drumuri rape , ravene

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

Dotarea fermei la 1 ianuarie


Nr. crt.
0

Tabel nr 1.4.

2012
anul de fabricatie nr
1 2 3

Specificare

Starea de funct 4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Silozuri Spatii Magazii Sedii de ferma Laboratoare Camioane Statie moderna de conditionat seminte Tractor Challenger MT658C Tractor U650 Tractor New Holland TD 95D Tractor New Holland TD 95D Tractor New Holland TD 95D Semanatoare spc 8 Semantoare sup29 MEA 3,5 T

1 5 5 1 3 5 1 2 1 1 1 1 2 1

1994 1994 1994 1994 1994 1994 1999 2008 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000

Ft buna Ft buna Ft buna Ft buna Ft buna Ft buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna

16 17 18 19 20 21 22

MET Plug PP3 Grape GD3,4 Grapa cu discuri BISO Remorci Cultivator 9 randuri Cisterna apa

1 3 3 1 6 1 1

2000 1990 1990 2008 1990 2009 1990

Buna Buna Buna Buna una Buna Buna

Culturile ce vor fi cultivate in anul de plan


Nr. crt.
0 1

Tabel nr 1.5 An urmator %


3

Cultura

An precedent ha
2

An de plan ha
2

%
3

ha
2

%
3

1 2 3 4

Grau Porumb Rapita Mazare Total

30 40 15 15 100

30 40 15 15 100

30 40 15 15 100

1.6. Fisele tehnologice- cadru ale culturilor

Calcularea dimensiunii (UDE) fermei SC TUDOR SRL


Categoria ha
1 2

Tabel nr 2.1.

%
3

Total teren Agricol


din care :

200 100
Total din care irigat

100 80 80 5 3 20 20 -

2.1 arabil 2.2.vii si pepiniere viticole

100 50 30 20 20 -

2.3.pomi si pepiniere pomicole 2.4.pasuni 2.5.fanete

Neagricol
curti si drumuri rape , ravene

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

Amplasarea culturilor
Anul precedent anului de plan 2010 - 2011

Tabel nr 2.2

11

Grau

Porumb

Mazare

Rapita

sola 1

sola 2

sola 3

sola 4

sola 5

Anul de plan 2011 - 2012

Rapita

Grau

Porumb

Mazare

Anul de plan urmator 2012 - 2013

Mazare

Rapita

Grau

Porumb

12

13

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

BALANTA NECESARULUI DE INGRASAMINTE Fisa de calculatie nr. Nr. crt. 0 1 2 3 4 Cultura (soiul) Sola - Suprafata de fertilizat (ha) c 1 an 1 an 1 an 1 an Perioada

Tabel nr 3.3./1

TIPUL INGRASAMINTELOR
N(azot) Kg/Ha 1 95 90 65 to 2 7,6 7,2 2,6 P2O5 (oxid de fosfor) Kg/Ha 3 70 55 70 45 to 4 5,6 4,4 2,8 2,25 K2O (OXID DE POTASIU) Kg/Ha 5 70 50 to 6 2,8 2,5

a b a.Pentru culturi productie terminata Grau Sola 1 -80 (ha) Porumb Sola 2-80(ha) Rapita Sola 4-40(ha) Mazare Sola 3-50(ha) TOTAL PRODUCTIE TERMINATA b. Pentru culturi productie neterminata Grau Sola 1-80 ha Porumb Sola 2-60 ha Mazare Sola3-10 ha Rapita Sola 4-50 ha TOTAL PROD. NETERMINATA TOTAL (a+b)

95 90 62 -

7,6 7,2 2,6 -

70 55 70 45

5,6 4,4 2,8 2,25

70 50

2,8 2,5

14

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL BALANTA NECESARULUI DE ERBICIDE Fisa de calculatie nr. Nr. crt. Cultura (soiul) Sola - Suprafata de fertilizat (ha) Denumire Tabel nr 3.3./2

TIPUL ERBICIDELOR
L,kg/ha 1 l, Kg 2 l,Kg/Ha 3 l, Kg 4 l,Kg/Ha 5 l, Kg 6 l,Kg/Ha 7 l, Kg 8

a b a.Pentru culturi productie terminata

Sumidan Buctril M20 Topsin Fastac CE 1 2 Grau Porumb Sola 1/80 ha Sola 2/80 ha Diizocab 80CE Furadan 335 Nitragin Dicotex Fastac 10 CE Triflurom 48CE Sumilex 50WP Fastac 10 CE

0,45 1 0,8 0,15 8 0,7 4 2,5 0,15 2 0,012 0,075

l l l l kg l fl l L l kg l

0,45 1 0,8 0,15 8 0,7 4 2,5 0,15 2 0,012 0,075

l l l l kg l fl l l l kg l

0,45 1

l l

0,15

Mazare

Sola 3/40ha

1 2 3 4

Rapita Sola 4/50 ha TOTAL PRODUCTIE TERMINATA b. Pentru culturi productie neterminata Grau Sola 1-80 ha Porumb Sola 2-60 ha Mazare Sola3-10 ha Rapita Sola 4-50 ha TOTAL PROD. NETERMINATA TOTAL (a+b)

15

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL BALANTA NECESARULUI DE PRODUSE FITOSANITARE Fisa de calculatie nr. Nr. crt. Cultura (soiul) Sola - Suprafata de fertilizat (ha) Perioada Tabel nr 3.3./3

TIPUL PRODUSELOR FITOSANITARE


l,Kg/Ha 1 l, Kg 2 l,Kg/Ha 3 l, Kg 4 l,Kg/Ha 5 l, Kg 6 l,Kg/Ha 7 l, Kg 8

a b a.Pentru culturi productie terminata

TOTAL PRODUCTIE TERMINATA b. Pentru culturi productie neterminata

TOTAL PROD. NETERMINATA TOTAL (a+b)

16

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL

BALANTA ALTE MATERIALE Fisa de calculatie nr. Nr. Cultura Sola - Suprafata Perioada

Tabel nr 3.3./4

ALTE MATERIALE
l,Kg/Ha 1 l, Kg 2 l,Kg/Ha 3 l, Kg 4 l,Kg/Ha 5 l, Kg 6 l,Kg/Ha 7 l, Kg 8

crt. 0

tratamentul de fertilizat (ha) a b a.Pentru culturi productie terminata

TOTAL PRODUCTIE TERMINATA b. Pentru culturi productie neterminata

TOTAL PROD. NETERMINATA TOTAL (a+b)

17

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi Total ZN expl
a 1

Tabel nr 3.4

Nr. crt.
0

Luna

din care ZN manual pe culturi Grau


2

Rapita
3

Mazare
4

Porumb
5

comune din care Total TESA


6 7

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total

17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24 323

4 5 5 6 8 7 8 8 7 7 8 6 79

4 5 6 7 8 7 8 8 7 8 8 6 82

5 5 6 6 8 8 7 7 8 8 7 6 81

4 6 5 6 7 8 8 8 8 8 7 6 81

17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24 323

17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24 323

Exploatatia agricola SC TUDOR SRL Calculul necesarului de ZN manual pe luni si culturi Nr. crt.
0 a

Tabel nr 3.5 comune din care Total TESA


6 7

Luna

Total ZN expl
1

din care ZN mecanizat pe culturi Rapita Grau Mazare Porumb


2 3 4 5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total

22 25 31 30 31 31 30 31 231

6 7 8 7 8 8 7 8 59

6 7 7 8 7 8 8 8 59

5 6 8 7 8 8 7 8 57

5 5 8 8 8 7 8 7 56

22 25 31 30 31 31 30 31 323

22 25 31 30 31 31 30 31 323

18

Grafic nr. 3.6

Calculul necesarului de lucratori ZNM1


50 - Z.N. lucratori permanenti

Nr. lucratori

Z.N.

50

- Z.N. lucratori sezonieri

x x x

x x x

I Z.N. manual
Necesar lucratori din care sezonieri Zile lucratoare posibile pe luni 100 50

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

50

50

100 50

100 50 25
24

100 50 31
24

100 50 30
24

100 50 31
24

100 50 31
24

100 50 30
24

100 50 31
18

50

50

17
14

21
14

22
18

30
14

24
14

Grafic nr. 3.6. - Calculul necesarului de tractoare pentru formatia de

19

mecanizare a agriculturii ZNM2

- Z.N. schimburi prelungite


Nr. tractoare Z.N.tractor

- Z.N. schimbul II 5 - tractoare imprumutate

x x x x

x x x

I Z.N. tractor
Necesar tractoare din care sezonieri Zile lucratoare posibile pe luni 10 5

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

10

10

10

10 5

10 5 31
24

10 5 30
24

10 5 31
24

10 5 31
24

10 5 30
24

10 5 31
18

10

10

17
14

21
14

22
18

25
24

30
14

24
14

3.7. Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utilizate in Planul exploatatiei

Tabel 4.1/1

20

2012
Nr crt 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Produse si materiale Fosfor Azot Sfoara Sumidan Grau sta Buctril Topsin Fastac Diizocab Furadan Porumb sta Potasiu Nitragiu Mazare sta Dicotex Fastac Trifluran Sumilex Rapita sta Fastac UM Kg sa Kg sa Kg l kg l l l kg l Kg Kg fl Kg l l l kg kg l Pret de achizitie 1,3 1,3 12,6 71 0,8 13,9 0,8 0,15 14,18 25 1,3 0,9 6,3 2 11,5 63 18,62 113,9 2,1 63 Consum pe ha limite 240 215 7,64 0,45 270 1 40 63 8 0,7 90 120 4 250 2,5 0,15 2 0,012 12 0,075 Obs

21

Tabel nr 3.8

PLAN DE CULTURA
Nr. crt.
0 1

Cultura ha
2

Productii prod med Kg/ha


3

Cheltuieli Prod Tot tone


4

ch tot lei
8

cost prod lei/t


7

Venituri pret livrare Venit tot lei/t lei


5 6

Profit Pierdere lei


9

1 2 3 4

Grau Porumb Rapita Mazare

30 40 15 15

4000 5000 3000 2000

120 200 45 30

1055,42 1144,5 819,92 1193,7

31662,6 57780 12298,8 17905,5

600 700 1200 1500

72000 140000 54000 22500

40337,4 82220 41701,2 4594,5

Total

100

14000

395

4212,54

119646,9

4000

288500

168853,1

Capitolul 4 MEMORIU JUSTIFICATIV - AGRICULTURA RAMUR A PRODUCIEI MATERIALE

22

Agricultura reprezinta n ansamblul economiei nationale una din ramurile de mare importanta, menita sa contribuie ntr-o masura covrsitoare la relansarea cresterii economice a tarii noastre. Este necesar sa se petreaca transformari fundamentale n structura agrara, n baza tehnico-materiala, n organizarea exploatatiilor agricole, care sa asigure practicarea unei agriculturi moderne si nscrierea ei n strategia generala de trecere a ntregii economii romnesti la economia de piata. Agricultura se bucura astazi de o deosebita atentie n toate tarile lumii, indiferent de nivelul de dezvoltare economica. n lumea contemporana tarile cele mai dezvoltate din punct de vedere economic sunt si cele mai mari producatoare si exportatoare de produse agricole. Ca ramura de baza a economiei noastre nationale agricultura se afirma ca un domeniu de activitatea deosebit de complex si complicat. Complexitatea agriculturii, ca ramura a productiei materiale, a economiei nationale, este determinata de rolul agriculturii n dezvoltarea economica si de particularitatile ei tehnice, economice si sociale, care imprima legitatilor economice generale o manifestare specifica n agricultura. 4.1. Agricultura ca ramura biologica a productiei materiale; Particularitatile agriculturii Un fenomen caracteristic pentru toate tarile l constituie, n economia contemporana, cresterea rolului agriculturii, cu toate ca ponderea contributiei agriculturii la formarea produsului intern brut scade, iar numarul populatiei active din agricultura se reduce. Acest fenomen devine explicabil de ndata ce locul agriculturii n angrenajul economiei generale este abordat nu numai dupa anumite ponderi n structura unor indicatori macroeconomici, ci si printr-o analiza de ansamblu a functiilor agriculturii n cresterea economica generala. Agricultura constituie o ramura care se bazeaza pe resurse n continua autorennoire, spre deosebire de alte ramuri care utilizeaza resurse naturale (petrol, carbune, minereuri etc.), ce se epuizeaza pe masura exploatarii. Productia agricola n ansamblul ei apare ca o rezultanta a unor procese complexe de transformare a unei multitudini de substante si forme de energie (solara, chimica, biochimica, fosila etc.) prin intermediul organismului viu al

23

plantelor si animalelor, sub impactul factorilor naturali, ai resurselor materiale si financiare, a muncii, n bunuri materiale specifice. Caracterul de ramura biologica a agriculturii face ca dezvoltarea plantelor si animalelor n medii de productie naturale sau artificializate sa constituie o problema mult mai complexa dect n orice alta ramura a productiei materiale. Dirijarea procesului de productie agricola constituie o activitate deosebit de complicata, diferentiata n raport cu zona de productie unde se materializeaza procesul agricol. 4.2. Sistemul de productie agricola Sistemul de productie agricola poate fi considerat ca un ansamblu de activitati productive n domeniul culturii plantelor si cresterii animalelor, sustinut de resurse naturale n cadrul carora pamntul are un rol dominant, precum si de resurse materiale, umane si financiare, avnd drept scop obtinerea de produse agroalimentare si pentru diferite industrializari, la un nivel determinat de eficienta economica. Transformarea energiei cinetice solare n energie potentiala este apanajul exclusiv al organismelor vii ale plantelor verzi. Ca atare participarea organismelor vii ale plantelor verzi constituie prima trasatura de baza a agriculturii privita ca ramura a productiei materiale. Se poate afirma ca procesele de productie din agricultura ncep si se sfrsesc acolo unde ncep si se sfrsesc procesele biologice, determinate de prezenta organismelor vii. Procese de creare a substantei organice au loc si n conditii naturale, dar nu se poate vorbi nca de agricultura. Numai din momentul cnd activitatea organismelor vii se desfasoara sub actiunea dirijata a omului, transformnd produsele acestora din daruri ale naturii n produse ale muncii omenesti se poate vorbi despre agricultura. Prin urmare desfasurarea activitatii organismelor vii sub controlul omului constituie a doua trasatura de baza a agriculturii ca ramura a productiei materiale. n literatura de specialitate s-a conturat definitia potrivit careia agricultura este acea ramura a productiei materiale n care, cu ajutorul organismelor vii ale plantelor verzi si sub actiunea diriguitoare a omului are lor transformarea energiei cinetice a soarelui n energie potentiala, sub singura forma accesibila organismului omenesc - substanta organica. Importanta deosebita a agriculturii n comparatie cu celelalte ramuri ale economiei nationale deriva din urmatoarele:

24

- n primul rnd este singura ramura de productie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii, n timp ce toate celelalte ramuri consuma energie; - n al doilea rnd, agricultura a constituit ramura primara a productiei materiale din care s-au desprins celelalte ramuri; nsasi aceasta desprindere si existenta de sine statatoare a tuturor celorlalte ramuri este conditionata de existenta agriculturii ca singura furnizoare de mijloace de subzistenta vitale pentru acea parte a societatii ocupata n celelalte ramuri ale productiei materiale sau n ramurile neproductive; - n al treilea rnd, actiunea favorabila a factorilor biologici face ca la orice nivel de capitalizare ponderea bunurilor si serviciilor consumate n agricultura sa fie mai redusa dect n alte ramuri ale economiei nationale; de aceea, la acelasi produs intern brut, n agricultura se obtine o valoare adaugata bruta mai mare, fapt care duce la cresterea avutiei nationale; - n al patrulea rnd produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piata mondiala, aflata ntr-o continua penurie, favoriznd n majoritatea cazurilor cresterea preturilor produselor agricole pe piata mondiala, asigurnd pe aceasta cale o eficienta ridicata a exporturilor de produse agricole. Agricultura ca si celelalte ramuri ale economiei nationale se dezvolta dupa aceleasi legitati economice, dar cu forme specifice de manifestare, determinate de existenta unor particularitati tehnice si economice ale acesteia, fapt ce imprima o complexitate deosebita fenomenelor economice din agricultura n comparatie cu aceleasi fenomene economice din industrie. Prima si cea mai importanta particularitate a agriculturii este aceea ca pamntul este principalul element al capitalului agricol, functionnd concomitent att ca obiect al muncii ct si ca mijloc de munca. Pamntul privit sub aspectul sau triplu: unealta de productie, obiect al muncii si instrument de tezaurizare, se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi specifice, care l deosebesc de celelalte mijloace de productie si care au o nsemnata influenta asupra politicilor agrare. Pamntul este o resursa esentiala, fara de care agricultorul nu-si poate exercita meseria. Pamntul ca obiect de analiza economica este un bun particular nemobil, nereproductibil, heterogen, indivizibil, avnd multiple caracteristici nedisociabile (forma, suprafata, pozitie), exercitnd simultan mai multe functii diverse (productie, consum, valoare - refugiu, speculatie).

25

Pamntul participa nu numai la procesul de productie din agricultura, ci si din celelalte ramuri ale economiei nationale, nsa rolul sau economic este total diferit functionnd ca loc de asezare, ca baza, ca temelie a spatiului de functionare. Numai n agricultura pamntul constituie conditia sine qua non pentru nsasi existenta agriculturii ca utilitate sociala, conditie primara a muncii si obiect general al muncii omenesti. n agricultura alaturi de pamnt la obtinerea bunurilor materiale participa plantele si animalele ca obiecte si mijloace de munca. Animalele si plantele asa cum se prezinta ele astazi sunt produsele unor transformari care au avut loc timp de mai multe generatii sub controlul omului si prin intermediul muncii omenesti, reprezentnd importante mijloace de productie n agricultura. n agricultura, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei nationale, activitatea de productie este direct sau indirect influentata de conditiile naturale pedoclimatice. Daca n industrie rezultatele obtinute depind nemijlocit de cantitatea si calitatea muncii lucratorilor, de modul cum este organizata si condusa ntreaga activitate economica, n agricultura, la aceeasi nzestrare tehnica, la acelasi nivel de organizare si conducere a productiei, randamentele la unitatea de suprafata si pe animal vor fi mai ridicate n conditiile pedoclimatice favorabile si mai scazute n cazul existentei unor conditii pedoclimatice mai putin favorabile. Reducerea influentei nefavorabile a factorilor naturali asupra rezultatului de productie din agricultura se poate realiza prin introducerea progresului tehnic (mecanizare, chimizare, electrificare, ndiguiri, desecari, irigatii). O consecinta economica a influentei mari pe care o exercita factorii pedoclimatici o constituie zonalitatea productiei agricole, adica amplasarea teritoriala a diferitelor culturi si specii de animale pe teritoriul tarii acolo unde acestea ntlnesc cele mai favorabile conditii de dezvoltare si unde productia se poate obtine la cel mai nalt grad de eficienta. O alta particularitate a agriculturii consta n neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie. Concordanta deplina ntre timpul de munca si timpul de productie se ntlneste n industrie, n timp ce n agricultura (mai ales n cultivarea plantelor) timpul de productie nu corespunde cu timpul de munca, fiind mult mai mare dect acesta. Neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie n agricultura face ca utilizarea fortei de munca sa aiba un caracter sezonier, sezonalitate accentuata uneori si de evolutia nefavorabila a conditiilor climatice.

26

Singurele posibilitati de diminuare a urmarilor negative pe care le are neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie asupra utilizarii fortei de munca consta n dezvoltarea structurala armonioasa a agriculturii, pe baza mbinarii juste a ramurilor agricole ale caror perioade de munca nu se suprapun precum si n integrarea agriculturii cu industria accesorie rurala pentru prelucrarea materiilor prime din agricultura, a carei functionare nu se suprapune timpului de munca solicitat n special de cultivarea plantelor. Neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie afecteaza folosirea rationala a capitalului fix din agricultura. Din cauza acestei neconcordante timpul de folosire a capitalului fix sub forma masinilor si tractoarelor agricole este adeseori ntrerupt pentru o perioada mai mica sau mai mare, functie de natura activitatii desfasurate. Neutilizarea deplina a capitalului fix mecanic atrage dupa sine o oarecare depreciere a sa dar si o scumpire a produselor obtinute, care nglobeaza sub forma cotelor de amortizare o parte a valorii mijloacelor mecanice, dar se iau n considerare nu dupa timpul de functionare, ci dupa timpul calendaristic n care acestea si pierd valoarea. O alta particularitate a agriculturii o constituie faptul ca n sectoarele sale principale - productia vegetala si productia animala - nu exista o concordanta ntre momentul si durata de avansare a cheltuielilor de productie si momentul si perioada de recuperare a acestora. De exemplu la culturile cerealiere de toamna cheltuielile efectuate pentru nsamntare, ntretinere, recoltare etc. se recupereaza numai dupa recoltat, prin valorificarea productiei obtinute. Cheltuielile de productie efectuate timp de noua luni sunt imobilizate n toata aceasta perioada si nu se recupereaza dect dintr-o data, la sfrsitul perioadei de productie. O alta particularitate a agriculturii ca ramura a productiei materiale este si faptul ca alaturi de productia principala se realizeaza nsemnate cantitati de produse secundare, voluminoase si greu transportabile, dar valoroase, utile si importante pentru eficientizarea productiei agricole n ansamblul ei. n principalele sectoare de productie din agricultura - productia vegetala si productia animala - procesul economic de reproductie se mpleteste organic cu procesul natural de reproductie. O astfel de particularitate a productiei agricole este determinata de faptul ca n aceasta ramura la realizarea bunurilor materiale, a valorilor de ntrebuintare participa n calitate de mijloace de productie plantele si animalele organisme vii a caror crestere si dezvoltare se desfasoara dupa anumite legi naturale, biologice. n virtutea acestor legi, care nu pot fi modificate structural de catre om, timpul necesar realizarii productiei ca si ritmul de crestere al animalelor

27

sunt ntotdeauna ncadrate n anumite limite de ordin natural. Cu toate acestea agricultura ramane un sector economic profitabil pentru cel care stie sa produca si in acelasi timp sa comercializeze produsele agricole, care stie sa administreze eficient si uniform un domeniu agricol, silvicol, etc. Din acest punct de vedere Calarasi-ul sta destul de bine la categoria asezare, clima, soluri, fiind o zona mai mult decat propice pentru culturile de cereale, asadar o zona profitabila pentru cei din domeniu. (A nu se uita fosta bursa a cerealelor din perioada regalista si exporturile facute in acea perioada in Serbia, Germania Nazista, Polonia si Austria, culturi agricole, majoritatea din cadrul judetului Calarasi ).

28