Sunteți pe pagina 1din 150

CUViNT INAINTE

Marele scriitor rus Lev Nikolaievici


Tolstoi s-a n;scut, a c.escu! t a t.ait o bune parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchi nar o seami de povestiri ;i basme celor d'n

Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a publica1 pntru prima datn Prin anii 1874-

l8?5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copii au inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a inclus in ele o sumedenie de istorioare $ legende din lile.atura anica luate din viala diferitelor popoare ale lumii.
Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Trei ,.Leul

u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz",

ii

ciinele"

ti

altel.

Pe

ljngn acesre prine cnqi ale scrino.ului,

vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu, Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune h ordinea in care insu$ scrinorul le a pregarir penlru ripar. Canea incepe cu iabllele cele nai simple, apol vin ahele mai .omplicare... Lui Lev Tolsloi ii pli.ca! din cale atare iabulele scurie t simple iegie de sub pana inleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrl
Esop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiare pe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFi lrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli.

Traducind fabulele lui Esop, L.v Tol sroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in

,,Naufrasi!'), rie o povesre populafa (ca .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.ans io.Dra inrr-o povesrjre din viala de toare

ii

zilele (vezi ,.Cej doi prieleni'). El inrroducea actunea rabulelor jn ntediul naial. aia lncil

clc deveneau basnc .utti, opere de sire


siariioa.e ale naretui sc.iiror.
Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza in egale nasura arit pe copii cit ti pe oanenii adulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in care rorul este caprivanr ti plin de invnFninre.

in ea iniordeauna o ironie

Dar fabula, spre deoseblre de povesre, include

jnlperoare sau

un ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scunt

ti

pe inlelesul luturor, Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna

cu o soncluzie

eu .u o norala Lev Tolsto'

.enunF la acene finalizn.i. prstrjnd doar aclirnea ti caraclerele Fersonajelor, fiind incredif,lal ca loli copiii vor rrase nlvilAninEroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali. Sinr oaneni, sinl zei, sint dobitoace, dar oricare ar ii intili$rea lor, autornl povesteqre despre i adr.sindu * in prinul rind copiilor- De aceea poate uneori aYen inpre sia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $ felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba
ici, ba colo. scapara de sub masca depldatd o privire poznalA, plin; de intelisenF Aceaste particularitale a labulelor se straduig$e si o pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail

V}

()-

q,!7>

$f ,.,'

!u M

w
cA|,uI- sr rAPA

,.

Odatd" iapa ii spuse calului: De ce ari? Sd fiu in locul tdu, nu m-a[ duce la arat. O da stdpinul cu biciul, dau $i eu cu copita. A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit. V5zindu-l dintr-o dati adt de inderitnic, lSnnul inhdma

$i ziua Si noaptea iapa s ducea in cimp, la piscut. CiL; vreme calul se indsruia noaptea, iar ziua ara.

pa la plug.

l/, VULPEA $I COCORUL


Vuloea ii ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)le ram:| inrr-o farfuiie intins6. Geaba se stradui cocorul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse
t0

torul intr-o clipiti. A doua zi, cocorul o pofri pe vulpe la el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt. Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior, dar ciocul lung al cocorului il goli la repezeaH-

l;lalt nu. intr-o zi, nilte oameni luari urmele maimufei. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el, Ie-

Z. O maimuti avea doi pui. Pe unul il iubea, pe cePUTI MAIMUTEI

p;dindu-l pe cel5lalt, Puiul neiubit de mami se ascunse in hnligul pidurii, oamenii nu didurd cu ochii de el si trecurd mai departe. Maimula sxri intr-un copac, dar, grdbid cum era, izbi odrasla cu capul de un ciot ii aceasta muri. Dupe ce oamenii plecare, maimula porni se-Si caute puiul niubit, dar nu-I mai putu gdsi si rimase fi fdre acesta.
I3

LUPUL qI VEVERITA S;rind in joacd de pe o creange pe alta, veverila c;zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. Lupul $ri in picioare $i vru s-o manince. veverila se rugi: La$-me, lupule, sA plec.

Lupul ii spuse: - Bine, am sd te las, dar numai cu condilia se-mi spui de ce voi, veverilele, sintefi atit de vesele. ln timp
ce pe mine md incollette necontenit uritul, de cite ori md uit la voi, v; vad zburdind $i zbenguindu-v5 prin crengile de sus ale copacilor.

Veverila ii rdspunse: acolo in copac, Mai intii lasi-m; se - spune, c;ci aici mi-i me urcde fine. iar de fricA li-oi

Lupul o Ie$, iar veverila se cafiri in copac $i de acolo ii spuse: Uritul te incolfe$te fiindcd esti rdu. R;utatea i1i mistuie inima. Pe cind noi sintem vesele fiindcd siniem bune $i riu nu facem nimenui.

VULTURUL, CIOARA $I CIOBANUL

O turmi de oi p4tea pe petune. Pe nea eptate, apdru un !ulrur - se prav: i din inallul cerului. inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. O cioard vezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlici

de carne proaspdld: I$i spuse: .,Nu-i mare scofatd. Am se incerc $i eu, ba am sd. fac trcabd mai bund. Vulturul e un prostdnac, a luat un mielut pirpiriu, pe cind eu am si iau berbecul acela gras, de colo." Zicind asta, cioara iqi infips ghearele in lina miloasd a berbecului $i dedu sd-l ridice, dar geaba strddanie. Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lind Veni ciobanul, i le smulse el din fne, suci gitul ciorii gi o azvirli cit colo.

DOI COCOSI $I UN VULTUR


Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi. Unul din ei fiind mai puternic, il betu pe ceHlalt;i il alunge de acolo. Gdinile s adunare in jurul inving;torului $i prinsere a-l l5uda. Dar coco$ul vroia ca cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faima sa. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei, b5tu din aripi $i cinte cu glas risunetor: Privili-md, I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu se

afld alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine! Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. ce un vultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in gheare si il duse in cuibul siu.

DRUMETII

Un b;trin Si un tinar mergeau pe drum. Deodad, ce sd vadi: in mijlocul drumului z;cea un sac plin cu bani. Tin;rul il ridici qi spuse: procopsit. - Dumnezeu m-a B;trinul grei:

Tinirul ridicat.

S-ar cuveni, zic, pe din dou5.


spuse:

Nici vorb;, ce nu l-am e;sit impreune. Eu l-am

Belrinul nu-i r;spunse nimic. Au mai mers citva timp impreuni. Deoda6, aud in urma lor tropot
de copite ti strigetele poterei: - Cine a furat un sac cu bani?l Tinirul se sperie $i spuse: peniru - Sd nu dem de vro belea, bunicule, banii s5sili. Batrinul rispunse: Banii i-ai gesit tu, nu noi; ti beleaua de ase-

Potera il intfic; pe fl;ceu ti il duse la tirg, pentru judecal;. iar berrinulse inloarse linistir acasd.

@Eq

coco$ul- $r MoTANUL
Un toricel se duse sd se plimbe. Umbl; ce umbH el prin ogradd $i se intoane la mama. mam;, doue animale. Unul era tare - Am vizut, fioros, celdlalt tare blind. Mama il intrebe: Ia spune, cum ardtau acele fiare?

$OARECELE,

$oricelul r;spunse: Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogradd, avea picioarele negre, moJul ro$u, ochii bulbucali, clonlul ca un cirlig. Cind am trecut p lingi ea, a deschis clonlul, a ridicat un picior fi a prins a rdcni alil de lare. ca nu triam unde s, ma ascund. - Acesia-i coco$ul, grdi bdtrina mam;. El nu face rau nimenui, se nu te temi de dinsul. Da' cealaltd fiarA, cum ar;ra? Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea la -soare. Avea gitul alb $i pufos, libnlel cenu$;i, netede, iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea uSurel din coade cind se uita la mine. BAlrina mam; spuse: Prostulule, prostulule. Pdi hsta-i chiar moianul!

clee$u!_pE_rugxl_E $I YTJLPEA
Un coco$ sub copac $i
de munte
Bun gesit, coco$el frumu$el $i prieten al meu. De- cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoace la picior, ca se vEd cum o mai duci. Mullumesc pentru vorba bune, respunse coco$ul

ii

$edea

in

copac. Vulpea veni

spuse:

- Zis-ai ceva, d n-aud nimic? Ai face bine, coco$el frumu$el $i prieten al meu, si cobod colo-n iarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbSdoud impreune, ci a$a nu te prea aud din copacul - Fricd mi-i sA cobor in iarba. Pentru noi. Dasdrile, e cu primejdie se umblEm pe p;minl. mine? intreba vulpea. fi-i - Nu cumva line.frice defiare mi-e fricd. raspunDacA nu de de ahe se cocolul de munre. Sint ror felul de fiare. prie- Se nu-Ii mai fie frici, cocotel frumuSel ti tn al meu, ce, uite, a apArut de curind un ucaz, precum cd se face pace pe intreg pdmintul. De acum fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele. - Asta e bine, spuse cocotul de munte, c; uite, ved niqte ciini gribind incoace. Dacd em ca inainle vreme, ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a, dar daca-i aga cum sDui. n-ai de ce le reme.
22

Vulpea

se

prefecu ce nu aude, $i spuse:

Coco$ul de munte respunse:

Auzind de ciini, vulpea ciuli urechile


s-o ia din loc. tine.

ti

se preg5ti

Pii de ce fugi? o intrebi cocotul de munte. Doar a aperut ucazul, ciinii n-or se se atingd de

- Mai ttii?! Poate n-au auzit ince de $i o tuli de indad.

ucaz.

se

care?

Un lup jigarit umbla pe la marginea satului $i intilni cu un ciine gras. Lupul il intrebe: Ia spune, ciine, de unde dobinditi voi deninciinele rispunsei

ne hrdnesc. - Oameniirreaba cd la grea muncd vA pun oamenii. se rede - Ba deloc, rdrpunse ciinele. Tot ce avem fecut - si p;zim curtea pe vreme de noaple, de eslf pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de - Numai bine? se mir; lupul. M-at tocmi numaidecit intr-o

slujbd ca a voastri, cici noui, lupilor, ne vine tare greu sd dobindim demincare.

Pni atunci, haide, spuse ciinele. Stdpinul are sd - hrineasce gi pe tine la fel. te

intreb;: - Da' rositura asta. ciinele. de unde o ai? - O an a|a, rSspunse ciinele. - Adice, cum a$a?lanl, Ztua slau legat in lanl $i - PAi a$a, de la uire ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz. - Atunci, rlmii sdnetoq ciine, zise lupul. Nu me mai duc se faesc printre oameni. Chiar de-oi fi mai pufin gras, da' voi trei nber.

Lupul se bucuri de propunere Si porni impreunie cu ciinele sI se tocmeasci in slujbi la oameni. Dar cind si intre pe poart;, numai ce bigd lupul de seame ce pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. Il

NAUFRAGIU

o fununA niprasnice. Pescarii se speriare. Lepidard vislele $i prinsera a se ruga lui Dumnezeu, se-i scape
spuse:

Nitte pescari mergeau cu barca. Se stirni din senin

de Ia inec. Furtuna_ mina barca pe fluvir inspumaf tot mai departe de mal. Atunci un pescar bdtrin le

- De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali, din mina visla n-o ldsati.

4*

I.

ri,-.

.*ri,!ji.rli

SOARECELE CARE S-A TNGRASAT

Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschidturA in ea. Trecu printr-insa d gasi mincare din beltug. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca pine se umflA. Cind se lumind de ziu5, ioareceb dedu si se intoarc; acasb, dar burta umflatd nul mai lds5 sd treaci prin deschizdturd.

.3

SOARECELE $I BROASCA

Un soarece veni in ospelie la broasc6. Broasca il intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu de sub ap5. $oarecele dete sA o urmeze, dar inghiti lz api. cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nal
Fi s5-ti scape zilele.

ospelie la necunosculi.

pdfitul, - cit vbi trdi, grii

nu m-oi mai duce in

BROASCA, SOARECELE SI ULIUL


Broasca Si $oarecele se sf;diri intre ei. Urcindu-se pe un muuroi, se inceierare. Un uliu care zbura pe sus, vizind ca au^uirar de el. cizu asuprale gi-i inlfaia rn gneare pe amrndol.

$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$

ospeti musafirul cu ce-i era la indemine - nitte boab de griu $i de maz;re. $oarecele cel infumurat ronldi ce ronldi la ele $i spuse: De asta si arili atit de jig;rit, fiindci triiesti in sdrScie. sd vii oe la mine. ca sd vezi cum trdim noi. gi toarecele de rind veni la el. A$teptard amindoi sub dulumele pind cdzu noaptea, Oamenii cinare ti se retrasere. $oarecele cel infumurat i$i introdus oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in sufragerie $i amindoi se urcare pe mase. $oarecele de rind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bunetef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. El
spuse:

Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie la un soarece de rind. Acesta locuia in cimp ti ili

-vinAi dreptate, sitraiul nostru este s&ecdcios. Am sn locuiesc eu la ora$. Abia de rosti aceste cuvinte, ci masa se cutremure un om cu o luminare in min; didu buzna in sufragerie ti se porni si prindi toarecii. Abia izbutire
sX

cei doi se se face nevizufi in deschizdtura din dutumea.

- O, nu, spuse dupe asta Soarecele de rind, tot mai bun este lraiul nostru. De$i n-am bucate alese, dar nici spaime dintr-astea nu cunosc.
3I

MAREA, RIURILE

QT

PIRAIELE

Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita. El spuse celor din jur: bea toatd marea. - Potn-ai sd poli. Ba - Ba o beaul Batem palma pe o mie de ruble c; -o beau ioate? A doua zi in zori, venird Ia el: Ei, ce faci, ori te duci sA bei marea, ori scoate

mia de rublel

M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau. Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsd in ea. Ducefi-v; de zdtgd,zuill riurile $i piraiele, si nu mai dea intr-insa, $i atunci am s-o beau.

VULTURUL $I YTJLPEA
roage sa se indure de dinsa, Vulturul s gindi: ,,Ce riu imi poate face ea mi? Am cuibul sus, tocmai in vlrful pinului.
34

in cuibul seu. Vulpea-mamd lncepu

Un vultur prinse un pui d vulpe

sil

ti vru sel ducd

Nu ajunge ea pinn acolo." $i duse puiul de vulpe in cuib, Vulpea fugi in cimpie, fdcu rost de Ia oameni de un teciune aprins.la capet ti il aduse sub pin. Tocmai vroia si dea foc pinului, dar vulturul se rugA de ea sel ierte $i ii aduse puiul inapor.

PISICA SI YIJLPEA
Pisica $i vulpea se luarA cu vorba, despre cum te poli feri de ciini. Pisica spuse: Nu ma tem de ciini. deoarece cunosc un tiretlic care nu dd gre$. Vulpea rdspunse: Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce

36

picteli in privinF asta. ln timp ce tiifisuiau ele a$a, aperure nitte vinStori ai ceror clini didurd buzna asupra celor doui. Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-un
$ $-aprezeci $i $apte de

md priveqte, cunosc taptezeci

ti

Sapte

de Siretlicuri

iti

dat nu reusi colFt acestora,


te,.

copac Si ciinii nu izbutird s-o apuce; citd vreme r-ulpea puse ln aplicare toate tiretlicurile g picdletile $tiu-

si-i pecaeasci pe ciini qi incipu in


37

MAIMUTA SI VULPEA
Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cApetenia lor. Vulpea veni la maimulS $i

li

spuse:

- De acum e$d cepetenia noasre $i vreau sA-ii fac un serviciu: am gdsit in pedure o comoard. Yin-o si li-o aret. Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe. Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse: E ascunsd aici, ia-o singure. N-am vrul s-o ating inaintea ta.
ariti
in
pe maimuld. - Privili, le spuse ea, ce fel de cipetenie v-aF alesl N-are un dram de minte, de aceea a nimerit
capcand,

MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea. Vulpea fugi in pidure, aduni toate fiarele si le-o

MOTANUL CU ZURGALAI

Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau in ghearele sale. Odati s-au adunat cu tolii s; hotemotanului.

rascd cum si scape de primejdie. Au vorbil ce-au vorbit, dar nu le venea nimic mai deosebit in minte. Dar iald ca un soricl lui cuvintul: Am $ vA spun eu cum putem sc;pa de motan. M am gindit ce pierim alitia fiindce nu $tim cind acesta se apropie de noi. Trebuie s;-i legdm la sii nitte zurgelii, care se sune tare. De fiecare dati cind motanul se va apropia de noi, zurgdldii ne-or da de veste ;i vom putea fugi Ia timp. N-ar fi rdu, spuse un toarece b;trin, numai ci -cineva trebuie sA ;i Iege zurgdlaii h gilul motanului. le-ai ginJir bine. i; ru rreaba asra $i Ii-om r;mine recunoscdtori cu toiii.

i/

-.p

LEUL qI MAGARUL se duse leul la vindtoare,


qi

Ia-o inainte prin p;dure, m;garule, $i strig; cit poti de tare, cici ai un gitlej pe cinste. Fiarele care o vor lua la fuge, speimintate de strig;tul t5u,

ii

il lui

pe migar cu

el

spuse:

vor cndea in ghearele mele. A$a ti fecur5. Magarul rega, fiarele o rupeau lia fuga care incotro, iar leul punea gheara pe ele. Dupe vinitoare, leul spuse mdgarului: - Bravo 1ie, ai strigar cum nu se poate mai bine. De atunci, mdgarul rage mereu, Iot atteptind se fie H'.rdat de careva.

LUPUL SI VULPEA Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund; intr-o vegduni sepafi de ape. Dar in vigeund $edea o vulpe, care-$i ardt; collii li-i spuse: Se pleci de aici, locul acesta este al meu! Lupul nu s ldsi atras in disputd, ci spuse doar
arit:

pe - Dac; nu eram cu cr^inii urmele rnele, iti aratam eu al cui esle locul acesta! dar a|a! se prea poate sA ai dreptate.

VULPEA SI LUPUL

Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. A$a cd se gindi cum sd scape de ei. Veni deci pe malul riului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or, din virf, tot mai adinc in riu. Din coade, purecii prinsere a-i sAri in spinare. Arunci lrulpea iti cufund; in ap; $i picioarele dindirdt Purecii ii sereau tot mai sus pe spinare, apoi pe grumaz, apoi pe cap. Vulpea s cutundd Si mai adinc in riu, a9a incit la suprafala apei ii remesese numai capul. Purecii se ingramadirA toli pe botul ei. Atunci vulpea se cufundi toata in apd. Purecii sirird pe uscat, iar vulpea ieii din riu in alt loc. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindi sd fac; o treabi nai bun5. El seri dintru-nceput cu capul inainte, se scufundi adinc ti remase in a$teptare pe fundul apei. Trdgea nidejdea, vezi bine, cA purecii vor pieri tofi dinlr-o dard. Cind ie$i insd din riu, purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai

TARANUL $I NOROCUL

la adormi. ^ Un 15ran Norocul cositul pi$unii, darIume. EI ln vremea asta se preumbla prin se apropie de leran fi spuse:
purcese

- In loc sn munceasca, el doarme, iar mai tirziu n-o se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vina pe mine. O $ zic* ,,N-am noroc".

FETITA
O

ST

LIBELULA

Ie. Tata

fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioare-

ii

spuse:

Fetila
libelulei,

Acesrea

ti

sint libelulele care danseazd in zori. aminti de vibraliile lor $i didu drumul

$ARPELE DE CASA SI ARICIUL

in cuibul

Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse: GAzduiette-m;, tarpe de cas5, pentru un timp
tau. $arpele de casA

il gnzdui. Dar de cum inre a ciul in cuibul. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur; trai. La o vreme, $arpele ii spuse:
gazduil pentru un timp, dar acuma pleacd: - Te-am puii Inei se tot inleap5 dureros in ghimpii tii.

Ariciul

rAspunse:

pting.

SA plece cine se infeapi,


47

cd eu unul nu

me

STiNCUTA $I ULCIoRUL
Sdnculei i se fecu sete. Gesi un ulcior in ogradi, cu ceva ap5 pe fund. Sttncula insd nu putu ajunge la ea. Atunci se apuci se arunce in ulcior pietricele, ti arunc; atitea, incit apa se ddice pine h gura ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea.
46

PAS,{RICA
nryte seminie. Pdserica ifi spuse: ,,Sn ciugulesc $i eu citeva.,.

O p;serice sdtea pe o creanga

ti

vazu jos, in iarbd, prjns

-Z-burb pasarr.
pdserele

in iarbe, dar nimeri inlr-o phse de

_,,De_ce trebuie sA pier? se

pentru un bob de s;minl5.,,

intreb; ea. Eretii omoarA vii $i nu p;lesc nimic, iar eu imi pierd zilele

Bb.

e
.\
Un fldcdia$ pasta oile fi prinse a striga, chipurile, cA vazuse un lup: - Ajutor, lupull lupul! Teranii veni.d in fugn, dar se dumerird c; fuse sera pacaLli. Fliceia;ul mai facu de doue sau de rrei ori isprava asta, dar o dati se intimpld ca lupul si dea cu adevirat ialna in oi. Flacdia$u1 siriga iar: S5rili, seriu ce a dat lupul! T;ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca ti nu mai venire la chemarea lui. Cit despre lup, vSzind ca nu are de cine si se leam;, sfifie toat; lurma, dupn plac.

FURNICA SI PORUMBITA
sete. Un val

Furnica veni Ia malul piriului, cdci i se fecNe o lue pe sus Si era gata se o inece. O porumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc. Vezind furnica in primejdie, ii arunci crengula in ap5. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald. in attn zi, un pdsdrar intindea plasa ca sd prinde porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi de stoara. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii ciupi dureros de picior. Acesta scipe un striget de duiere. dar. odati cu el $i sfoara Porumbila isi desficu ariDile si zbura de acolo.
52

STANCUTA $I PORUMBEII
porumbeii sint bine ti zbure in hulubirie. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un porumbel de-al lo., qi o l;sari in pace. Dar stencula uit; unde se afld ti prinse a striga in graiul sau. Porumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera pe fugi. Sdncula se intoarse li ai s:i, dar-stdncul;le se speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea.

hriniii. Atunci i9i vopsi penele in alb

O stdnculd bdgi de seami

c;

BROASCA TESTOASA qt VULTURUL


Broasca lstoasd se tot ruga de vultur se o invele si zboare. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nu ise DotrivesLe, dar broasca lesloase o linea una:i bun.i. Alunci !ullurul o lua in gheare. o ridice in v;?duh ti n dedu drumul de sus. Broasca lestoasa c;zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea.

-&-

MACARUL SI CALUL

garul

Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal. lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum. Mdpot c;ra pina h - Ta.e grcu imi vine, n-am s5 capet povara asta. la $i tu mdcar o mici pafie din ea. Calul nu se invoi. Peste pulin megarul se prebu$i
56

ii

spune calului:

pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete duhul. Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtat de mdgar, ba chiar qi pielea acestuia. Calul se c;ine

- Ar;can de sufletul meu, ce-am p6lit! Dacd il ajutam nacar pulin pe nngar, .nu ceram acum singur toati povara purtati de el, ba chiar $i pielea lui pe
deasupra.

Leul adormise. Un $oricel trecu in fug; peste eI. Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. Acesta incepu si se roage de dinsul, sd-i dea drumul, spu-

Dac; ai sd me eu-un bine cindva.

nind:

iati cu zilele, am s5-Ii fac ;i


JE

Leul incepu se rida, adid-cum poate un |oricel sa-i faci lui un bine. Toiugi, il ldsd $ plece Pesle cir:rva rreme ni;te vindtori il nrinseri pe leu $i il legard cu funia de un pom. Auzind rdgetele leului, Soticelul veni indat;, roas funia $i ii
amintesti cum ai ris de mine, fiindca nu c; am si-li poi face un bine? Acum vezi chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori pr "ingur folos.

iti

credeai

$ry

BAXA SI GAINA

g;it" ."ug in fiecare zi cite un oLr. colpodina - .O. r5r ase cd dace o va hrani mai bine. gaina ii va oua oe ooua.ori mat mulre oue. Zis $i facut. Numai ca, Ingrasrndu-se. garna nu se mai oua delo(.

'fr

6* A,u/(,t

GAINA $I OUALE DE AUR

vezi bine, ci poarte in ea un bulgere mare de aur); dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile.

cdina unui gospodar oua oui de aur. Rivnind se ia mult aur dintr-o datd, gospodarul tdie gaina (credea'

CIINELE, COCO$UL $I VULPEA


Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. pe seari, cocoful adorrni inrr-un copac, iar ciinele ifi ficu culcu$ la temelia copacului, prinrre redecinite acestuia. La ceasLrl sorocir, cocosul prinse a cinra. Vulpea il auzi, veni fuga sub copac qi incepu snJ imbie sd coboare pini la ea, ca sd i dea cinstirea cuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos. Coco-

- Maj intii s; lrezefii portaruL, care doarme dupi zdbrelele porfii. Se-mi deschidd et poarra, g arunci
Vulpea il ciute pe porrar, cercind si-t picileasci cu aceeat' gogoril;. Dar ciinele snri din culcugut sAu ti-i fecu de petrecanie.

DIHORUL
linsa -aramar li pila 9l!:l - !' acestuja_ Din_ limba incepu sii_iapuc; s;sing-e. picure u_rhorut se bu-curA :i Iinse mai depane, zicindu_ri ca srngereaTa rrerul pilei. pini jri zdreti limba de roi_ se

inrra la..un

\.\

LEUL, URSUL

SMLPEA

Leul ii ursul dedur; peste o halc; de carne Si !e luari ia cearti pentru ea. Ursul nici gind se cedeze, leul de asemenea. Se b;tur; ei cam multi$or, pin; cind, sleiii de puteri, cezrirS cu boturile in lSrini. Vulpea zeri carnea care z;cea inire ei, iti infipse collii in ea $i, pe-aici fi-i drurnul!

LUPUL $I BATRiNA

Un lup fl;mind urnbla dupl pradi. La marginea satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unui copil $ glasul unei betrine care spunea: Dacn nu contenetli cu plinsul, am sd te dau la lup.

{ /

Lupul nu plece nai departe, ci se puse pe atteptat s(} dea plodul figiduit. Attepte pini cdzu intunericul, $; iar o auzi pe bitrini spunind: Nu mai plinge, pui$or, c; nu te dau la tup. Daca o veni lupul, ii punem pielea n b51' Lupul iti zise:,,Se vede lreaba c; pe arcr una se spune $i alla se face", Si pleca din acel sat.

s; i

LIBELULA $I FURNICILE

In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind umeil scoaserd la uscat, O libeluld fldmindd le ceru s6-i dea !i ei citeva boabe. Furnicile ii spuzea16, aceslea sere:

Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele? Libelula rdspunse: am cintat - N-am avut timp:greid ata: toat; vara. Furnicile riserd qi Dace vara ai cintat, iarna pun'te pe jucat!

BROASCA

qI LEUL

Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA o fiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi pulin pe malul btlfii ti vezu broasca iegind din ea. Leul
o strivi cu laba $i
zis:

Ce pocitanie micA, da' m-a bdgat in.speriefi!

ffa
LUPUL $l COCORUL I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum din sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse: gitul lung- vir;-mi ciocul in - [a, cocorule, ai gitlej ti scoate osul de acolo. Am sd le rispldlesc. Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul

li

spuse:

- D5-mi resphta fngeduitd. rispunse: Lupul clanleni din colli $i-i

scurrat de cap cind

Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-am li l-ai virit intre collii mei?

LUCRATOARELE St COCO$UL

le punea la treaba indate ce cocotul cinra zorii de zi. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afari se se scoale a$a devrem ti se gindire s;-i ia viala cocotului, ca sd n-o trezeasce pe sldpina. Ficnr6 intocmai, numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-se sa nu doarmi mai muh decit trebuie. st;Dina Ie
Si
scula Si mai devreme D lucrdfoare.

Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap

CiINELE sI UMBRA sA
Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat riu, cu o bucat; de carne in gurd. Vizindu-$i chipul oglindit in ape, crezu ce-i un alt ciine cu alrd bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul amegitor pieri, dar pieri dusi de valuri $i bucata de
peste

Astfel, ramase

li f;r;

carnea ce-o avusese.

CERBUL $I PUIUL DE CERB

Puiul de crb il intrebi odaii pe p;rintele siu: T;icul;, egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii, ba mai ai ;i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi. De ce alunci li-e a$a frici de ciini?
74

.",,/ t -t

i{,*.st b w,

Cerbul se puse pe ris $i rdspunse: - Ai dreptate, b:iele. Numai ca inlinpl;: de Iiecare datn cind ii aud pe ci'ni l;rrind. n-apuc sd mi gindesc la toate astea, fiindce me pomenesc zvinlind pdminlul in fugA.
75

VULPEA qI STRUGURII
Vulpea v;zu nitte struguri frumo$i, dali in pirg $i tor chitea cum si s infrupte dinrr-intii. Multe vreme ppei ea sub butuc, dar nu izburi se ajungi la ei. Ca sA-ti inebule ciuda. zise: Sint inci acri.

GAINA $I NINDUNICA sA
O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucri le cloceasctr. Vdzind-o ce face, o rindunicd ii

spuse:

- N-ai minte deloc! Dupi ce vei scoate puii Si-or crette mai miricei, pe tine te-or obijdui mai inrii.

MiGARUL iN PIELE DE LEU


Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumea crezu cA-i un leu adevdrat. Oamenii li vitele o luare b fugn. Dar prinse a bate vintul, pielea fluturn seliind intr-o parte si il dndu de gol pe megar. Oamenii se intoarsert si il ciomigire zdravin.

-,rgx,,.
"_*F.

\.ITICULTORUL
munca

$l

FECTOR

lt

SAI

Fe.iorii se gindira cr-r rorba de o .omoaji. )i dupi ce pdrinrele lor inchise ochii, se apucari sd sape in vie. Comoara n-o gdsir;, dar pAmintul l-au
sapat atit de bine, incir via incepu sd dea rod mutl rnai bogat. gi se imbogifirA cu rolij.

am ascuns ceva acolo.

Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cu in vie. Cind ajunse pe patul mo4ii, ii chem; la el fi le spuse: Dupi ce o se mor, copii, sA ceutali in vie, ceci

YULPEA $I TAPUL

la izvor, $i se addp, pine se ingreuie de tot. Dind sI iasi de sub mal, nici ce mai puiu. gi incepu s;
behdie. Vulpea il vnzu +i spuse: A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5r in -barbe, te-ai fi gindit inainte de-a cobori, cum ai st ieti de acolo.

Tapului i se fecu sete. El cobori sub un mal abrupt,

8l

cocoR $r BARZA Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri, pentru a{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le c5lcau in picioare. In plasi nimerirh cilva coco ,
dar $i o barzA deolalt! cu ei. Barza ii spuse tdranului:

Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor, ci barz;. Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi, am cuibul chiar pe casa perintelui rau.'Pind ti dupe penele mel poli vedea cd nu sint cocor.

fac de Detrecanie.

Tiranul respunse: Cu cocorii te-am prins, cu ei odati am sd-li

PESCARUL $I PEq'TI$ORUL
Un pescar prinse un pe$titor. Acesta ii spuse: De-mi drumul inapoi in balt;, pescarule, doar vezi cit de pricijit sint. N-ai se tragi nici un folos de pe urma mea. Dac; imi dai drumul, am se cresc mare, iar cind m; vei prinde iar folosul va fi pe
masura.

Pescarul rbspunse: mare, pe cel mic sceptudu-l din min;.

N-are minte acela care a$teapti numai folos

td 4\, t{ .*K

:,

IEPURII SI BROASTELE
Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui care mai de care: Pierzania - Ia \Llturi, ni se trage $i de la om, ti de la ciini, de $i ii de la felurite ahe fiare. Mai bine se termindm odatd cu viala, decir sA ne chinuim ti sA tor rriim cu frica-n \in. Haided sa ne inecam cu IoI t $i o pornird lopeind spre lac, hotirili sa-$i pune capAt zilelor. Auzindu-i pe iepuri venind, broa$rele se aruncare bildibic cu toatele in ape. Atunci unul din iepuri grei: - Ia opriFva, frarilor! Sd mai zebovim cu inecarul. Viata broattelor, dup; curn vedeli, e mal rea decil a noastra, de vreme ce se tem de noi.

TATAL $I FECIORII Un iali porunci feciorilor sai se tr;iascb in bune inlelegere, dar ei nu-i dedeau ascultare. Aiunci le cefu $-i aduce un lirn Si le spuse: RupelFll Se tot sraduird feciorii, dar nul puturd rupe. Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una
Feciorii frinser; cu u$urinF nuielele. Arunci tata Ie spuse: va fi ti cu voi: daci veli r;i in bunA in- Asanimeni nu v; va putea fringe vreodatd. telegere, Daca insi v; veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF, oricine vA va putea da u$or Dierzaniei.

VULPEA Vulpea nimeri intr-o capcan;, se smulse din ea $i rdmase fIr; coadd. V;zind una ca asta, incepu si se gindeasd cum se scape de ru$ine. Aduni loate suralele ti incerc; se le holerasce sa-Si taie $i ele
Coada, le spuse ea, nu ne este de nici o trebuinF; e o greutate de prisos pe care o tot c;r;m dupa noi. Una dintre vulpi raspunse: Hm, n-ai spune tu asta dac; nu erai bearce! Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo.

\F

is1.,

,iiil:

ili ,.

inlli'

TINTARUL $T LEUL Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei mai tare decit - oare crezi cu adeverat cd esri mine? Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceea asta fac se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii

90

muierele cind se iau in t;rbacd cu b;rbatul. Eu sint mai tare ca line vrei, iefi la lupte dreapt6,

fi

c;

le-a$tep(!

vireje{te, se ndpusri asupra leului $i se po.ni sal intepe in nas Si in pdrlile descoperife ale felcilor. Leul se bitu cu labele peste bot, infipse ghea.ele in obraz, zdrelindu-l Si insingerindu-1, I'iIa cind (dzu la p;mrnr. sirr)ir de pureri. Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo. D"r. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen. care. sarind asupra-i, se apuci se I sugd de singe. Tinlarul

$i linlarul, trimbilind

)i

Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul acum m; di gara un licdlos de pnianjenl

CiINELE sI LUPUL
Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga care tr;ra. Un lup flimind Jddu bL,/'|a a,unra-r )i vru sii m;nince. Ciinele ii spuse:

Lupule! Nu te grdbi se md m;ninci vezi bine, s;nr numai piele fi os. Mai rabdA njlet, si;pinii mei or sd joace nunta, voi avea mincare din bel$ug fi am \; m; ingrat. Arunci \a vii sa ma manin\i. Lupul ii d;du crezare g plecd. pesLe cirva dmp veni iar la casa cu pricina $i, ce sd vezi ciinele $edea pe acoperi$ul casei. Lupul il inr.ebe: Ei, s-a jucal nunta? Ciinele rispunsel S; !rii de la mini, lupule: ,ind ma vei '11ar \reodarS \omnoros in iara portii. \a nu mdi tsisi a$lepli all; nunrA.

MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc


se

e la trup

ti ce hranb imbeltugald primesre. Dar cind vazu ce samar i se pune acestuia in spinare $i ce de bite incepe s;-i care stdpinult m;garul silbatic spuse: - Nu, frefioare, acum nu te mai invidiez - prea prperat e prelul pe carel pl;re$ri.

Un mEgar salbaric. inlilnind un mdgar dome\ric, afropie de el )i incepu ra-i laude lraiul: ce dolofan

CALUL 9I ST,\PINII

Un gredinar avea un cal. Calul muncea mult ti primea hranA pulin;. $i se rugi calul celui de sus sAl mute la un alt st;pin. A$a se $i intimpl;. cre dinarul vindu calul unui olar. Calul se bucure la inceput, numai cd la olar munca se dovedi $i mai grea. $i iar incepu calul si se plingn de soart: f; sa se roage si fie nrtat la un stapin mai bun. I se irnplini $i aceastA rugi. Olarul i$i vr'ndu calul unui pielar. Dar cind privirea ii cnzu pe pieile de cai inrin\e.pre u\care in curted pielarului, cu rnaim; in suflet strigi bierul de el: Vai mie, arira mi-a fosrl [4a bne r;minearn la ceilalli srepin', cd acum m-au vindut nu penru muncd, ci pentru pielea mea!

"2

LUPUL SI CAPRA
Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci golale unde nu pulea ajunge, lupul ii spus( in vale. Aici Si locul - Ai face bine si cobori e mai neted. )j iarba e mai dulce la gusl.
Capra r5spunse:

- Nu pentru ast4 lupule, md chemi lu in vale. De hrana mea pulin ili pasd lie tu de a ta te insrijetti,
97

CERBUL Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. Vrzindu-ti chipul oslindit in api, se bucurA nespus de frumuselea coarnelor sale, cn sint atit de mari $i de rdmuroase. Cil despre picioare, privindu-le, spuse: urite. - Numai picioarele mis cam sl;binoage fiCerbul Dar ial; c; din desb snri asupra-i un leu. o rupse de tugi, spre cimp deschis. Era gata-gata s; scape de urmiritor, dar se nimeri in dfumul sau o padur(. Codrneli cerbului \e in.urcara irr crengi. iar leul puse gheara pe el. In ceasul cel de pe urm;, i$i spuse: Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-mi scape viala, iar ceea ce m-a bucuraL prin irumusele mi-a adus pierzania.

*.

t'

CERBUL $I VIA

Urmlrit de vinetori, un cerb se ascunse intr-o vie. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada, cerbul se apucd s; rumege citeva foi de vi!6. Auzind fo$net de frunze, vindtorii se gindird: ,,N-o fi vreo sblbedciune ascunsd dupd butuc?" $i trasere inr-acolo, renindu-l pe cerb. $i i$i spus cerbul, in timp ce-Si dedea sufletul: Am fost pedepsit dupi meril. CAci am vrut si meninc frunzele, care cu pulin inainfe mi-au salvat
via1a.

BATRiNUL sI MoARTEA Un b;trin tiie ni$te lemne Si se apuce sd le care. Avea mult de mers pine acas6. Istovit de la o vrme, Hsi jos legdtura ti spuse: Oi, de-ar veni moartea oda6' Moartea apiru pe loc ;i intrebe: de la mine? - Iad-me-s, ce Yreir;spunse: Betrinul se sperie $i SA mn ajuli sd-mi pun leg;tura asta de lemne in
spinare.

--IrFJ

:."-V-4

"uk'

LEUL $I VULPEA
Din pricina bdtrinelii, leul nu mai putea sd prinde sAlb;ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relrase intr-o pettera ti se pref;cu bolnav. Sdlbeticiunile veneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrau acolo. Vulpea mirosi despre ce-i vo.ba. ata cii se opri la intrarea in petteri ti spuse: - Ei, leule, cum o rnai duci? Leul respunse: bine. Da'de - Nu prea de colo: ce nu vrei se infi iniuniru? Iar vulpea, - Nu intru, fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri, dar nici o iegire de aici.
102

MOTANUL $I SOARECII
cale afarb. prip;$i pe acolo {i se puse pe vinar. V;zind $oarecii ca nu-i de glum; cu el, spuserd: - l_ra(ilor. \a nu mai coborim din tavan, ca aici n-are cum sA ajunge motanul! De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6 la ei, motanul se gindi cum se-i p;cileasca. Ca urmare, se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnaf a|a, facind pe mortul. Un Soricel il privi cu luare,

Mohnul

intr-o cas6, Soarecii se inmulfiri din


se

Nu se prinde! gi-n chip de sac de-aj atirna, lol-nu m-apropji eu de tine!

CORBUL $I VULPEA Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$eza intr-un copac. Vulpii i se fecu pofti de imbucatura aceea, a|a cA se apropie de copac $i spuse: $rii, corbule, cind m; uil la !ine, m6 bate gindul (; dupS m;rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \a fii imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai avea fi un glas irumos. Arunci corbul de,chise plr.(,rl fr Incepu a \foncani cil il jineau puterile. Bucara de carne cdzu in iarbd. Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse: M;i corbule, dacd ai avea ti ninte pe deasupra, chiar ci ai putea fi imperar.

CEI DOI PRIETENI

intr-un copac ti se ascunle in frunzarul acestuia, ceblalt r;mase in mijlocul drumului. Neavind aha ie$ire, se trinti la pamint ti fecu pe mortul. Ursul se apropie de el qi prinse a-l mirosi. Omul
106

Doi prieleni mergeau prin pedure, cind un urs le ieli inainre. I nul din ei o rupse de fugr, seri

incete pina f se respire. UrsDl ii adulmec; obrazul Si, p;rindu-i-se ca intr-adevar este mort, pleci de acolo. DupA ce ursul se indep;rta, ceulalt cobori din copac ti il inrrebd rizind: - la spune, ce fi-a soptit ursul la ureche? fug $i M;a toptit cd-s ni$te ticdlosi cei care i$i lasd prietenii in primejdie.

TARANUL SI DUHUL APELOR


a)ez5 pe mal

Un 1;ran

iti
ri

scdpa loporul
plinse amarnic.

in riu; de
it
htrebd:

necaz,

se

ii

Duhul apelor

aduse d'n riu un topor de aur. A1 tiu este toporul acesta?

il

auzi,

se fdcu mild de Fran ri

Tnranul .espunse: Nu este al meu. Duhul apelor adusc u alr topor. de dala asta de argirr. $i iarAfi rnspunse liranul: acesla nu esle al meu. - Niciduhul apelor aduse un topor obitnuii. Atunci Taranul se bucuri: Acesla-i toporul meu! Duhul apelor ii d;rui toale cele trei topoare, ca risplal; pentru cinslea de care ddduse dovadi. AcasA, Franul aretA prielenilor topoarele pri|niie in dar $i le povesti toat6 intimplarea. Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe nralul riuhri, i$ arunci intr-adins toporul in apA, se atez; pe rnal ti incepu $ se c;ineze. Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il intrebi: Al tAu esre roporul acesia? TAranul strig; bucuros:

Al meu este, al meul Duhul apelor nu-i dndu nici toporul de aur )i nici lopo.ul care-i aparfinea, drept pedeapsa c;
mrnl,f.

LUPUL $I IEDUL Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului. I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa
(ulburi apa )i din pricina asta - Tu, ii spuse, ini n am cum $-m' potolesc setea. Iedul rdspunse: Cum por eu, lupule, $Ji tulbur apa? Nu vezi -mA adip mai la vale de 1ine, Si apoi, abia ating cd apa cu virful buzelor. Lupul ii spusc: Te mai poitesc sa mi rnspunzj, de ce vara lre_ cuti ai aruncat vorbe de ocar; p;rintelui meu? Iedul raspunse: \ara rrec r;r. lupule. nicr ' - ma na.cusem inc;

Cu tine nu poii avea ulrimul cuvintl Ei atunci am se le ndninc fiindca mi-e foame!

Lupul se sup;r; $i

spuse:

bine,

LEUL, LUPUL $I VULPEA

Un leu b;trin Si beteag zicea in pefterS. Toate sdlbSticiunile veniri sdl vad; $i s; ureze de s;nAtate impnratului, numai vulpea nu se ar5ta pe acolo. Lupul se bucur; de prilej $i incepu s; o cleveteasci in fala leului. * Vulpea, spuse e], nu-li arat; pic de respect. N-a tenit Inicar o dar;, ra s; \ad; ce faci.
2

vulpea srni:

Taman la acesle cuvinte apdru ti vulpea aco10. Auzindul pe lup ce spune, iti zise in sinea ei: ,,Las' cA li-o plitesc eu, lupule!" Iar cind leul era gata si-$i verse minia asupra ei,

- Nu m; supune osindei, ci asculr; ma mai intii, stipine. N-am venit pe la tine fiindca n-am avur t6EaL- Iar rdgaL n-am avur liindca am L.urreieral lumea toati-n lung;i-n lat, la roli vracii, ca sd intreb
de ni$te leacuri peniru tine. Abia acum arn aflat unul mai osebif, de aceea am Si venit in grabi incoace.
este? - Iacatil: un lup de viu s; cald; le-nf;Fri apoi... Iar cind il v;zu pe lup risrignir

Leul o infrebi: Ce lel de leac

jupoi, cu pielea-i
sub gheara leutu',
nune.

vulpea rise $i grei: {!ra-i fraliodre: la rele ci nrval;-i nunai fapre bune.

pe.er mdfi nu-i

LEUL, MiGARUL $I VULPEA Leul, magarul $i vulpea se dusere h vin;toare. Prinsera mult vinat $i leul porunci megarului sd face imperleala. M;garul implrli lotul in trei perll
egale $i spuse:

si facd o noud impdrleald. Vulpea aduna otul intr-o


singur; grdmade, lasind pentru ea mai nimic. Leul
se

- Poflim, luali-v; Leul se minie, il mince


uit; ti
spuse:

parteal

pe migar 9i porunci vulpii

bine?

Bravo lie! Cine te-a in!etat

s; jmparli ata de

Vulpea r;spunse: Pdlan'a mAsarului!

STUFUL $I MASLINUL

Un m;slin d un stuf se luare in de er -care-r nrai voinic $i mai rezistent dinir-in$ii. Mbslinul rise (le stuf cd s incovoia la orice vint. Stuful tdcu chitic. Se dezHnlui o furtunA: stuful se legena intr-o parte fi alla, se r6suce4 se incovoia pine Ia pAmint fi reziste p?nd la capit. M6slinul iDi incord;, iapen, crengile impotriva vintului ti se frinse.

f1

PISICA $I BERBECUL

Triia odale un teran $i avea pe lingi casa lui o fisic; ti un berbec. Cind ldranul se intorcea de la Inunc6, pis'ca ii fugea in intimpinare, ii lingea mina, ii sirea in spate, se freca de picioareLe sale. Tlranul o ii didea piine. 'niogiia ti rivni si fie mingiiat la fel sA i se dea Berbecul fi
si vadd ce va urna. Berbecul il chiii din spate, i$i fecu vint $i sdri in spinarea feranului, darimindu-l din
Vnzind cn berbecul i-a doborit p;rintele la p;mint, ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn

fi lui piine. Cind Franul se intoarse de pe ogor, berbecul ii fugi in intimpinare, ii linse mina, se frec; rlc picioarele sale. Pe l6ran il pufni risul, dar st;lu

)fre

IEPURELE
Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-o padure. Aici se simli la addpost, numai cd de arita lrici aduna6 in el voi se se ascundd ;i mai bine. Incepu sd caut un loc mai dosnic, intri in tufdri$ul unei ripe, dar aici dedu peste un lup. Lupul puse gheara pe el.,,Se vede treaba, se gindi iepurele, ce in bine mai binele s;-l caufi nu se cade. Am vrut se me ascund mai bine Si, iare, m-am prepddit de ror...
1t8

IEPURELE SI BROASCA TESTOASA

la fug;, sA vadA care pe care. AlesrA distanla de o verstd.* Iepurele {i$ni din capul locului inainte gi
ajunse afit de departe, incit o pierdu pe broasca lestoasi din vedere. Se gindi: ,,Oare incotro m5 grebesc?

Un iepure $i o broasce lestoasd hotdrir6 s: se intreacd

ti

Ia s; rni a|ez nitelu$". Se a$ez6 $ se

odihneascl adorm;. intre timp, broasca festoasi mergea $i tot mergea, mutind cind un picior cind altul, iar cind iepurele se trezi, ea era de acum ling6 borna de-o verst; a drumului.

.TL,i. *-'.p-;4".*:s;*;:=-: ;:

.-"e

*E"F*-EeiH

1* \aE-

+sF.

PREPELITA SI PUII EI
scoase pui, dar se tot temea ca stdpinul ogorului si nu inceape se coseasci ovdzul. Plecind dup; hrana

O prepelild i$i cloci ouele intr-un lan de

ovdz,

puilor, le porunci acestora sA asculte bine $i si-i povesteasca dupe aceea ror ce iti vor spune oamenii. Cind se intoarse pe inse.ate la cuib, puii ii dddurd

in

- E riu de noi, meicuF. A rrecut pe aici $Apinul ogorului dimpreun5 cu feciorul sdu ti i-a spus acestuia: ,,Ovezul meu a dat in pirge, trcbuie cosit. Se te duci, fiule, pe la vecini $i prieteni, se le spui ce-i rog se vind la coasn." E rdu de noi, mdicuF, mut5-ne de aici, c5ci miine dimineala vecinii vor fi
Bdtrina prepeli!;
lan.

urmatoarea veste:

ii asculd cu

spuse:

luare-aminte ti

Nu v5 fie ieam;! copii, srali f;rd grij; [i secerat atit de repede. in zori, prepelila zburi iar intr-ate ei )i iar Ie porun.i purlor sa as(Llre ce ra mai spun( sl;pinul lanului. Cind se inroarse la cuib, puii ii

ovdzul nu va A doua zi

- A dat iar stipinul pe aici, meicuF, a roi a$tepral prierenii fi vecinii, dar n-a venir nimeni. Atunci i-a .pu\ feciorLlui: ..Sd le duci, irJie, pe ta trali. pe lJ (rnnati. pe la cumetri )r \; le !pui ca.i rog sa lind neapArat miine la coas;". Nu vb sperial, copii, nici miine nu va fi secerar ovazul, spuse b;trina prepelili. In ziua urmdloare, intorcindu-se iar la cuib: Ei, ce-afi mai auzii? A venit iar sr;pinul cu lecioru-su pc arcr, au ror a$leplal rudele. Acesre nu s au arahr. Alunci i a spus el fecioruiui: ,,Se vede ce degeaba a$teprdm, tiule, ci ajutor n-om primi de nicnieri. Ovniul e nr pirga. Sd pui in rinduiald cele de frebuinli, ca nirne. cum,-o crEpa de ziua. venim aici )i ne dpu.ii'n srnguri de coasd". Ei, puiprii mei, spuse prepelila, de vreme ce ,)mul a hoteril sd puni singur mina, fir; sd a$epte ajutorul altora, treaba se va face. Se cade se oe ,Ilulinl de aici.

PAUNUL

it; desi;cu

Pentru frumuselea lui pdsirile hotarird sdl aleage imp6rat. Atunc; colofana inlrebA: p;un, cind ai sd fii tu imparal - Ia spune, c;nstiie cum ai sd ne aperj de toim, cind acesia ne va lua
Peunul nu ftiu ce rdspuns sd dea, iar pa$retul cAzu pe ginduri dace face cu el o alegere buna. Pini Ia urme, hotSrir; s;J pun; imp;rat pe vulrur.

P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp;rat. P;unul coada ti se declare pretendent la coroan;.

,. .?&:c
'?1.":.

^,1.-.'t4

URSUL $I ALBINELE

Un urs veni la o prisacd $i prinse pagubi sd face. Albinele, dind aprig glas, Au teberit pe al s;u nas...

,,Vai, nasul meu, simt c5-mi ia focl" gi ursul o lu; din loc.

-:LV
,:?;-"

::!

,y
.4,

.r+'

:t.
tF-

iL
s:

+,
(!
--1T'

"15.

cu

.N

"#.: iit
"!a

?t

ALBINELE $I TRiNToRII

Nu pol holeri nimic din capul locului, fiindcd nu $1iu care din voi a iicut mierea. irnperlili-vn a;adar in doi stupi rima$i neocupaii - intr-unul s; srea albinele, in celdlalt trinlorii. Peste o s6ptamin; am sa-mi pol da seama care din voi a f;cul miere mai mull, $i mai buna. Trintorii serira indata cu gura: Nu ne invoim. Si ne faci judecata pe loc!
pol face pe loc. Voi trintorii mierea .i vd indopali din munca altora. Punefi-i pe fugi, albi-

albinele cine se manince mierea Albinele chenare o viespe, sd le fie judecator. Viespea spuse:

D cun veni vara, trintorii se luari la

cearlS

- Acum, chiar cd o nu vi in\oil: tiinJc; nu >rili sd (d((li


nelor!

Viespea respunse:

5i alb;nele lc \enira Je ha,j r-in'orilor'


t25

PAUNUL

COCORUL

aprinsd

Un cocor

fi un pdun se infrunlau intr-o dispuf; care din ei e o pasare mai de soi. peunul

- Eu sint cea ma; frumoasd pasire. in coada mea strilucesc toate culorile lumii, pe cind tu etti cenu$iu fi uri..
Coc-orul spuse:

pe-cind tu

In

schimb. eu str6bat

ili

in zbor inafiurile cerulur, faci de lucru prin curtea cu b;legar.


t26

PITPALACUL SI ViNATORUL
Un fi'palac nimcri in pla.r unui pi\irar )i inietrl s; se roage de el se-i dea drumul. Dac; imi dai drumul, ii spuse el, aln $ te slujesc ii eu. Am snJi ademenesc in plasa alli pitpalaci. Afa, carevasAzica, grAi pisararul. Aila ci nu fi dat dnlmut nici inainte, dar acurn ti mai ii-af puin se le a$fepfi la asla am s; li sucesc gitul liindcd etti gata $-; vinzi pe ai lei.

VRABIA
Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburd indate la pisiri ti le spuse: - Suratelor, venti cu toatele in grabd sA ciugulifi seminfele de in. Acesta va cre$te, omul va face sfoare din el, din sfoare va impleti plase, iar in tlase ne va prinde pe noi. Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei, iar aceasta nu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele. Ciad inul inflori, vrabia chemA iar p;s;rile sd ciuguleascd inul, ca sA nu pitimeasci mai tirziu din pricina lui. Pisirile n-o ascultari nici de data asta. Inul ajunse la maturitate $i d;du snminln. Pentru a treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile, $i tot pentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare, Asa incit, vrabia se super5 pe suratele ei, plec; de Ia ele ti veni sd trdiasci in preajma oamenilor.
t2E

ERETELE SI PORUMBEII
Un erete se tor lua dup; porumbe;, dar nu izbulea sn prind; niciunul. Atunci se gindi la un vicle$g. veni ling; hulub;rie. \e .r)ezd inrr-un coriac )i incepu s; le vorbeasci norumbeilor. cum c; ar vrea \o \( puna in slujba lor. Am Iimo liber berecher, le \puse el. iar pe voi v; iubesc. Iat; ce trebuie sa facei: lSsati-mA in hulub:ria voastr;, proclamalime imperat, iar eu \; voi sluji cu credin16. Nu numar ca obijduiesc, dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac;. Porumbeii se invoird, il tisar; pe erete si intre la ei. Dup; ce se vnzu instalat in hulubarie, eretele incepu altfel sa le vorbeasc;: r05r.u >r rreb-re.j-mi Jdti r\ul-Sinr i-nnirarul rare. Inainre de rodre, ;r fiecdre zi la md.i vor minca

$i zilnic sacrifica cire unul din ei. Cind se dez meliciri porumbeii fi se intrebare ce i de fecut, era
p.ea rjrziu.

Nu irebuia se-l I;sam in huLubirie, asta-i! graira ei, Acum nrmic nu ne nai podle ajLra,

ST-APiNUL SI LUCRATORUL
La o nunl; veni nult; lume. Vecinul celui cu nunta el pe lucrilorul sdu $i ii spuse: Du{e;i vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunra vecinului. Lucritorul se duse, trase in fala inlrnrii in casa vecinului un buruc, iar eL se atezi pe prisp;, a$ep tind ceasul cind oasplii vor incepe sd se impr;Stie
chemA la

In 'firtir. oa pHlii ircep. rJ \, ple(e. Fie(arc, de cun1 ietea din case, se policnea de buluc, sc;pa cile o sudalmd li pleca mai departe. Numai o singure bAlrinA, dupd ce se poticni de butuc, se intoarse din dfum fi il indepArta din fala intrdrii Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. Acesta il inlreb6: Mul{i oameni au fosr? Un - Culnsingur om, dar ti accla era o batrin;. aSa? P:i, cllrn ahfel. Am atezai un buluc la inl.are, toli s-au impiedical dc el, dar rimeni nu l-a dat la o parte. Ata fac li oile. O singura bilrind a indepinat butucul de acolo. A$ procedeazi nii. Deci, ulr siigur om a iosl.

ULCTORUL $I CEAUNUL

il lot amenin{a pe ceaun cd are str-i trage o scatoalci. Ceaunul spusei c5-mi tragi tu o scatoaki, c;-li trag eu una tot-una va fi. Tu ai sd te alegi cu capul sparf, nu eu. 132

Un ulcior $i un ceaun se luara Ia harld. Ulciorul

LILIACUL
Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale pesiri, Liliacul nu se abture nici unora nici celorlalli ti fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrunSi

La inceDut o;sirib se dovediri mai tari decit anirnaleb ;i atunci liiiacul se dddu de partea lor zbura cu ele fi spunea cd-i pasd.e, dar mai lirziu, cind pulerea animalelor incepu sa precumpdneascA! liliacul s dddu cu animalele. El le ariti dintii din gu16, labele. slircurile pieplului, suslinind sus |i lare ce este animal li cd le iube{te numai pe ele. Cind, in cele din urn5, izbindir; totu$i p;serile, liliacul vru si treaci de partea acestora, dar pdsdrile il
alungard,

ti

Nici de partea animalelor nu mai izbuti sd treace, de arunci liliacul tr;;efte prin beciuri, prin scorburi, zboarx numai pe insrate $i nu se mai de cu
niciuna din pe4i.

ZGIRCITUL

Un zgircit aduni o ulcicn cu bani, o ingrope in p;mint $i se ducea zilnic, in mare taina, sa,$i vadd comoara. Un argat ii linu urma, ii dezgropd noaptea ulcica $i o fur, de acolo. Cind zgircirul veni sA-$i vdde agoni.eala. n o mai g5\i la joiul 5riur yr :e puse pe jelit. Un vecin il vnzu ti ii spuse: jele$i? Doar nu te foloseai de banii - La ce mai aceia. N-ai decit se-li faci drumurile ca de obicei fi sd privefti groapa in care ii lineai ascun$i toruna l;o fi.

*Eb

TARANUL $I CIINELE
scoatA, dar ciinele

inapoi, spunind: Sa piei, afurisirule, dace si te scap'

Un ciine cezu in fintind. Tdranul se apucd sel il mutce de mine, Taranul il azvirli

mi mu i fiindcE

vreau

CIINELE CU JUJEU *
incepu si se . Ciinele juje!. Aruncidea Ia geini. Srepinut ii prinse la.eil un ciinte porni pe la

.- la uitati-ve cir de mull md iubette sdpinul Dintre toli ciinii, numai pe mine m-a lnsemnal.
.
JDjeu
ca sa nu poala rrece pnn gard.
,jug
m

ararinou-t] JuJeul $t spunind:

alre curti,

ic. I ri u ngh'ular. care

pune la giru | animaletor

CIOBANUL Un cioban pierdu o oaie. O c;utA pesle tot, dar nu putu da de urma ei. Atunci prinse a se ruga ti fngedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zece copeici dacn ii va gesi pe hoti. A doua zi se duse cioI3E

banul in pddure $i didu peste ni$te lupi, care tocmai isprdveau de mincal oaia pierduta. li gdsise pe holi. Dar cind lupii se repeziri la el, ciobanul prins a se ruga iar qi fngndui sn aprind5 o luminare de o rubld. dacd va izbuti $ scaDe de ei:
139

CIINELE PE FIN
Ciinele se tolinis pe fin, lingn grajd. Vacii i se ficu d o gure de fm veni sub perteie grajdului, viri capul gi abia apucd o gurd de fm, ct dul5ul mirii minios ti se rcpezi la ea. Vaca se indepirte
$r spuse:

Mdcar de-ar minca ti ell Da ata. nici singur nu mininci, nici pe altul nul las5.
110

LUPUL $I OSUL
Mergea lupul cu un os in gure. Ciliva cdlelandri se repezire la dinsul. Lesne ar fi putut lupul sA le fac; de pirrecanie, dar se lemu sn deichida gura, ca sa nu piardd osul. $i o lub lupul la sindtoasa cu cdlelanddi dupa el.

w
'f

CIINELE $I HOTUL

Un hot se apropie de ograda omului. Ciinele il simti $i incepu $ latre. Hoful scoase o coajd de piine ti o aruncb a(esruia. CLinele n-o lua. ci se repezi la hol sil mu e de picioare.
t42

spuse hotul.

De ce me mu$ti? Nu vezi

ci-i

dau piine, ii
piine,

nu aveam cum tti dac6 e$ti om bun sau reu. Acum ins6 sint incredinfat cd e$ti un om r;u, de vreme ce incerci se mA mituie i.
143

Te musc, fiindc; pine a nu-mi da tu

LUPUL $I IAPA
herghelie

Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. Veni la

- Vdd la voi un minz care tchioapiti. Oare nu cunoa$eli leacul penlru vindecat Schiopaluri? Noi, lup||, cunoa]tem un asrfel de leac. care vindeci pe loc. Una din iepe il intrebS: Da' tu - D'apoi $tii lecui? cuml Atunci, rogu-re. lecuiefle-mi piciorul drept din spale. ce md cam line o durere in copita. ., Lyp,ll.* duse numaidecit la ea, da'ndati ce ajunse linga piciorul cu pricina. primi o copira de-i zb;ra-d toti coltii din gu re.

ti

spuse:

t1

!'

VULPEA $I LUPUL
Vulpea

il vizu pe lup ca bi ascute collii. il lntrebe: De ce ili asculi collii? Doar n-at cu crne te

Lupul rSspunse: Tocmai de aceea ii ascul, c6 n-am cu cine mi bate. Cind oi avea cu cine, n-oi mai avea timp
sa-l ascut.

t,)

n)

\-'',f
l-''

't'
dn4

CERBUL
_

ql C1.,-Ut,t'/

Un cerb impunse cu coarnele catul $i il alungi fi il ruge sd-i ia aplrarea. Omul ii lud apirarea, alungi cerbul, dar in schimb puse friul 9i qaua pe cal. V;zind cd cerbul
de pe pigune. Calul veni la om

a fost alungat, calul spuse: Mullumesc, omule, acuma las;-m; - Ba nu te las, fiindca mi-am darsA plec. cit; sama nevoie am de tine. gi p;siri calul pe linga el.

DOUA BROA$TE,'//

d mlattinile secari din pricina cildurii prea mari. Doue broatte porniri se caute apa, Au ajuns pe ghizdul unei fintini $i au slal se cumpdneasca daca e bine sau nu sb sard in finline. Una din ele, mai tindr;, spuse: zic si sdrim, api e multe in fintine $i nimeni nu-ne va pricinui acolo vreun necaz. - Ba nu, o fi apd mult5, cum spui, dar dacd totuti seacd pini la urmx, de acolo nu mai ietim.
Hele$teiele
148

LUPOATCA $r

PORCUL'-'/

O lupoaic; ceru porcului sa o gizduiasci peste noaple. Porcul o gizdui. Lupoaica fitt ciliva pui. Porcul se ruge sd fie lisat la locul lui. - Vezi ti singur, puii sint prea nici, ai pufintice rdbdare, ii respunse lupoaica. Porul se gindi: ,,De, sA mai a$tept..." Trecu vara. Porcul ceru ia. se fie lesal la locul lui. Lupoaica ii spuse: - incearcd nrimai sn te legi de noi. Acum sintem $ase, te facem bucdfele.

TAURUL $I BROASCA

venind spre lac, taurul d;du peste un cird de broscule pe una o stdvi sub copita, celelalte sArirx in ap;. Una din broscule, intorcindu-se la maici-sa,
spuse:

- Tii, mdicufn, ce animal mare am vezui, te cuprinde groaza, nu alta! era mai - Cun, mai mare.mare decit mine? intrebx mama. Mult B;trina broasci se umfl; ti inrrebe iar: Mai mare decit sint eu acuma? mare. - Mai se umfld ti mai mulr: Betrina - $i decit acum? Chiar de-ai plesni, cit taurul nu gi decii acum. vei fi. Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate purerile ti chiar c; plesni.

150

BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT


Broa$tele incepuseta s; se certe intre ele ii nu aveau De nimeni care sa b face dreaptd judecatA. Arunci ie rugar; celui de sus sa Ie triniti un impdrat. Se intirnpl5, ca deasupra bdllii lor sA se fringi un ram uscat ti se cada in api. srrigard broa$ele ti se rm- Iard fi imparalui! orastiare care incotro. Numai cA ramul, cnzind in noroiul ba\ii, r;mase infipt acolo. Aroa$tele prinsere curaj - ba inotind, ba saltind se apropiara de el. Ramul nici c; miSca. Broaslele'lii zisera alunci c, prea e pa$nic imp;ratul, cd unul ca dinsul n-o si le face lor dreapte judecad Si iar se rugari cerului sA le dmita un imDarat. Se inrimpla ca locmai alunci, un billan care rreiea in zbor pi deasupra ballij, sa coboare in ea Broa$tele se bucurard Si spuserA: lati ti impiratul adevirat. Acesta este viu ti va-Sti sd ne face dreapti judecatd. Abia cind v5zurn ce bitlanul le prinde $i le devoreazi una dupi alta, broaftele regrelari pe patnicul impdrat de mai inainte.
151

NEGUST'ORUL

$I HOTII

in prAvalia unui neg!stor inlrare doi oameni sa cumpere basmale. Negustorul se ftrtoarse cu spatele la ei ca se scoaL; marfa. dar cind reveni {i privirea ii cnzu pe tejghea, vazu ce o basma dispiruse. Negustorul ii opri pe cei doi ;i le spuse: Careva dintre voi a luat o basma. Unul dintre ei prinse a se jum ci nu are asupra lui nici un fel de basma, iar celilalt cd n-a luat basmaua de pe rejghea. Atunci neglstorul spusei In cazul acesra, amjndoi s'rnLeri horii. Ghicise c; unul din ei luase qi ddduse celuilalt basmaua ti il buzundri p holul care se jurase ce n-a luat basmaua de pe tejghea. O gdsi asupra lui 9i ii duse De amindoi la comisar.
I5)

SoARELE $r VINTUL

Se incontrard soarele si vintul. care din ei va izbuti si-l dezbrace mai repede pe om. Vintul se porni se smulgi de pe el imbracdminrea. Ii sdlta $apca din cap |i ii flurura naprasnic hainele, iar omul i$i indesa Sapca la loc ti i$i inf4ura haina mai bine. ASa incit vinrul nu izbuti se-l dezbrace pe om. Se apud Si soarele de treaba asta. El numai cn-l pirpeli nilelq pe om, ci acesta se $i descheie la haind $i i9i seltd $apca pe ceaf5. il mai pirpeli pe atita, ti omul bpede haina de pe el Si $apca o azvirli